Sunteți pe pagina 1din 67

Fundaþia TERRA Mileniul III Asociaþia ALMA-RO

Implicarea ONG-urilor de mediu în


monitorizarea proiectelor susþinute
din fonduri europene

- studii de caz -

iulie 2006
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

Cuprins

I. Introducere ..................................................................................................3

II. Proiectul "Dezvoltarea capacitãþii ONG-urilor de mediu în


monitorizarea fondurilor structurale ºi de coeziune" ...............................5

III. Studii de caz .............................................................................................21


Studiul de caz I .......................................................................................23
Studiul de caz II ......................................................................................39

IV. Concluzii ...................................................................................................51

2
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

I. Introducere

Coeziunea economicã ºi socialã este unul din principalele obiective ale Uniunii
Europene, fiind necesarã pentru promovarea unei dezvoltãri armonioase
generale, contribuind la reducerea disparitãþilor între nivelurile de dezvoltare a
diferitelor regiuni.

Din multitudinea de fonduri ale Uniunii Europene, fondurile structurale ºi de


coeziune sunt instrumente ale politicii de coeziune, prin care se urmãreºte
atingerea unei coeziuni economice ºi sociale la nivelul regiunilor, prin
dezvoltarea de programe care sã satisfacã nevoile din diverse domenii: mediu,
social ºi dezvoltare economicã.

La nivel naþional se urmãreºte aplicarea politicii de dezvoltare regionalã, ce


reprezintã un ansamblu de mãsuri planificate ºi promovate de autoritãþile
administraþiei publice locale ºi centrale, în parteneriat cu diverºi actori (privaþi
sau publici). Scopul politicii regionale este asigurarea unei creºteri economice
dinamice ºi durabile, prin valorificarea eficientã a potenþialului regional ºi
local, pentru îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã.

Pentru ca programele ºi proiectele finanþate din fonduri europene sã rãspundã


nevoilor reale, este necesar ca planificarea ºi implementarea acestora sã fie
fãcute cu participarea tuturor partenerilor sociali, inclusiv a organizaþiilor
neguvernamentale, ca reprezentanþi ai societãþii civile.

Pe de altã parte, deschiderea ºi transparenþa procesului de administrare a


fondurilor nu se poate obþine fãrã implicarea partenerilor sociali, aºa cum o cer
ºi reglementãrile europene. Principiul parteneriatului, prevãzut în Regulamentul
Consiliului Uniunii Europene referitor la dispoziþii generale asupra Fondurilor
Structurale, cere realizarea parteneriatului între autoritãþile publice ºi partenerii
sociali în pregãtirea, implementarea, monitorizarea ºi evaluarea programelor
finanþate din fonduri europene.
3
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

În elaborarea diferitor documente strategice, precum ºi în implementarea


programelor de finanþare, respectarea principiilor dezvoltãrii durabile este
absolut necesarã. Iar acest lucru va putea fi posibil ºi printr-o implicare activã
a tuturor celor care lucreazã în domeniul protecþiei mediului, ºi în special a
organizaþiilor neguvernamentale de mediu, pentru a veghea asupra respectãrii
valorilor de mediu ºi de a interveni în cazul în care acestea sunt ameninþate.

4
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

II. Proiectul "Dezvoltarea capacitãþii ONG-urilor


de mediu în monitorizarea fondurilor structurale
ºi de coeziune"

Pentru a face posibilã participarea reprezentanþilor societãþii civile (ONG-uri)


este necesar a se institui practici noi, deoarece participarea ONG-urilor la
luarea deciziilor a fost foarte puþin încurajatã ºi realizatã pânã acum.

O contribuþie în acest sens a fost proiectul "Dezvoltarea capacitãþii ONG-urilor


de mediu pentru monitorizarea fondurilor structurale ºi de coeziune", derulat
de cãtre Fundaþia TERRA Mileniul III ºi Asociaþia ALMA-RO ºi finanþat de
Uniunea Europeanã, prin programul Phare 2003 - Consolidarea Societãþii
Civile în România.

În cadrul acestui proiect, s-a realizat iniþial o identificare a organizaþiilor active


de protecþie a mediului care sã fie interesate de problemele dezvoltãrii
regionale ºi a mecanismelor de finanþare, în vederea implicãrii pe viitor în
procesul de pregãtire, implementare, monitorizare ºi evaluare a investiþiilor
susþinute din fonduri europene. Acest lucru a fost posibil atât prin consultarea
bazelor de date existente în sectorul neguvernamental, cât ºi prin diseminarea
unui chestionar. Acesta a fost conceput ca instrument de analizã a capacitãþii
actuale a sectorului ONG de mediu de a rãspunde provocãrii reprezentate de
implementarea în România a noilor instrumente ale politicii de coeziune.
Informaþiile obþinute din analiza sectorului ONG de mediu au evidenþiat un
interes real din partea organizaþiilor de a-ºi îmbunãtãþi cunoºtinþele în domeniul
politicii de dezvoltare regionalã ºi de a avea un rol activ în influenþarea
deciziilor din acest domeniu.

Întrebãrile incluse în chestionar au vizat cunoºtinþele referitoare la Politica de


Coeziune a Uniunii Europene ºi la fondurile prin care aceasta este
implementatã, identificarea rolului ºi resurselor ONG-urilor necesare în
procesul de monitorizare, cât ºi disponibilitatea sectorului ONG de a se
implica într-un astfel de proces în cadrul unei reþele.
5
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

În ceea ce priveºte rezultatele cercetãrii prin chestionare, s-a evidenþiat


necesitatea unei mai bune informãri a ONG-urilor de mediu referitor la procesul
de programare a fondurilor europene ºi asupra rolului pe care ºi-l pot asuma
ONG-urile în acest proces. Astfel, 54% dintre respondenþi au menþionat cã
doresc sã obþinã mai multe informaþii/detalii despre Politica de Coeziune a
Uniunii Europene, iar 13% dintre ei au declarat cã nu deþin date despre aceasta.

Majoritatea respondenþilor a declarat cã implicarea ONG-urilor în activitãþi de


monitorizare a fondurilor europene presupune, în primul rând, existenþa
resurselor umane ºi a expertizei de specialitate, apoi reprezentativitatea ONG
la nivel regional ºi capacitatea de a influenþa procesul decizional. Nu în ultimul
rând, respondenþii au menþionat cã sunt necesare resurse financiare adecvate
pentru ca ONG-urile sã se implice în monitorizarea fondurilor europene.

De asemenea, 66% dintre ONG-urile care au rãspuns la chestionare


colaboreazã sau lucreazã în parteneriat cu autoritãþile publice locale ºi
regionale. Cu toate acestea, disponibilitatea pentru colaborare variazã de la o
instituþie publicã la alta, în funcþie de ciclurile electorale, de modul în care
autoritãþile percep colaborarea cu ONG-urile ºi amplitudinea acesteia etc. De
altfel, în unele cazuri, chiar dacã nu existã conflicte între ONG-uri ºi
administraþia publicã localã, nu este obligatoriu ca aceºti doi actori sã
colaboreze sau sã fie parteneri în activitãþi comune. Parteneriatul ºi cooperarea
ONG-administraþie publicã la nivel local nu genereazã întotdeauna o astfel de
relaþie ºi la nivel regional. În final, 93% dintre respondenþi au menþionat
necesitatea înfiinþãrii unei reþele ONG pentru monitorizarea fondurilor europene
ºi disponibilitatea de a face parte din aceasta.

Pentru a putea realiza ºi o evaluare externã a sectorului ONG de mediu, în


paralel cu cercetarea prin chestionare au fost organizate nouã interviuri cu
reprezentanþi ai autoritãþilor publice responsabile de implementarea politicii de
coeziune în România. Astfel, am putut completa concluziile conturate dupã
evaluarea internã cu imaginea ºi rolul societãþii civile în programarea ºi
implementarea Fondurilor Structurale ºi a Fondului de Coeziune, din perspectiva
actorilor publici implicaþi în acest proces.
6
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

Interviurile au urmãrit identificarea percepþiei autoritãþilor centrale ºi regionale


asupra sectorului neguvernamental ºi a capacitãþii acestuia de implicare în
procesul de programare. Interviurile au vizat autoritãþi publice de la nivel central
ºi regional, reprezentând viitoare Autoritãþii de Management ºi Organisme
Intermediare implicate în procesul de programare ºi în gestionarea fondurilor
structurale ºi de coeziune în România în perioada 2007-2013 (vezi anexe).

Analiza preliminarã a interviurilor a relevat o serie de aspecte care au fost


menþionate frecvent în cursul discuþiilor, precum:
- necesitatea aplicãrii principiilor de bazã ale politicii de coeziune, cum sunt
parteneriatul, crearea unui cadru de consultare cu toþi factorii interesaþi (fie
cã provin din mediul de afaceri, sindicate, mediul academic, asociaþii
profesionale, alte ONG-uri, autoritãþi, specialiºti) ºi negocierea prioritãþilor
de dezvoltare;
- abilitatea ONG-urilor de a furniza expertizã în domenii variate, aceasta
venind în completarea activitãþilor autoritãþilor publice;
- capacitatea organizaþiilor neguvernamentale de a transmite informaþii pe
diverse canale de comunicare. Totuºi, relaþia de colaborare a autoritãþilor
publice cu ONG-urile este destul de limitatã din diverse motive (orientare
mai mult pe creºterea capacitãþii instituþionale a autoritãþilor; numãrul
impresionant de ONG-uri; o diferenþiere destul de mare în funcþie de
specificul de activitate; slaba lor reprezentare ºi imagine în societate; un
istoric al colaborãrii problematice între autoritãþi ºi ONG-uri, în mare parte
tributar unor percepþii moºtenite), dar existã disponibilitate pentru
îmbunãtãþirea ºi consolidarea acestei relaþii, þinând cont de expertiza
specificã a fiecãrei pãrþi implicate;
- în momentul de faþã, majoritatea actorilor decizionali sunt în curs de
familiarizare cu regulamentele referitoare la fondurile structurale, iar cadrul
instituþional este în curs de adaptare pentru a rãspunde noilor atribuþii;
- Programele Operaþionale Sectoriale au fost supuse dezbaterilor publice
atât în cadru organizat ºi instituþional, fiind însoþite de o susþinuta campanie
de informare, prezentare ºi popularizare în teritoriu, precum ºi prin afiºarea
lor pe paginile web ale diferitor ministere de profil, respectându-se
principiul transparenþei informaþiei. Cu toate acestea, nici una dintre
persoanele intervievate nu a putut menþiona un numãr exact de ONG-uri
7
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

care au participat la dezbateri sau care au trimis observaþii asupra PND ºi


POS. S-a menþionat însã, în unele cazuri, cã sunt disponibile liste cu
participanþii la întâlnirile publice;
- este bine cunoscut ºi conºtientizat faptul cã accesarea fondurilor dupã
aderare are un specific deosebit comparativ cu fondurile de pre-aderare ºi,
ca atare, promovarea ºi informarea publicului la nivel local reprezintã un
domeniu comun de acþiune pentru autoritãþi ºi ONG-uri. Au fost evidenþiate
probleme potenþiale în accesarea fondurilor europene dupã 2007, dat
fiind specificul lor: alocare descentralizatã, rambursare a cheltuielilor etc.,
solicitându-se sprijinul sectorului neguvernamental în procesul de informare.
Adesea s-au exprimat sugestii pentru pregãtirea, informarea ºi implicarea
ONG-urilor în procesul de programare;
- reprezentanþii autoritãþilor centrale au recunoscut faptul cã, la nivelul
administraþiei publice locale, existã anumite probleme atât în termeni de
expertizã ºi capacitate, cât ºi de colaborare cu alþi parteneri, îndeosebi
ONG-uri;
- au fost subliniate componenta de mediu a fiecãrui program sau proiect ºi
importanþa evaluãrii strategice de mediu în elaborarea fiecãrui program
operaþional sectorial, care oferã un cadru de consultare cu toþi actorii
interesaþi. Astfel, existã anumite niºe de acþiune pentru ONG-uri, cum este
evaluarea strategicã de mediu, obligatorie pentru fiecare program
operaþional.

Trebuie menþionat cã o parte a subiecþilor cercetãrii prin interviuri a fost


reprezentatã de factori de decizie care fuseserã învestiþi în funcþia actualã cu
puþin timp în urmã, aceºtia neputând menþiona cazuri concrete în care
autoritatea respectivã a colaborat cu ONG-urile.

Ca urmare a rezultatelor obþinute din sondaj, Fundaþia TERRA Mileniul III ºi


Asociaþia ALMA-RO au planificat o serie de sesiuni de instruire care sã vinã în
întâmpinarea nevoilor ONG-urilor de mediu interesate de tema fondurilor
europene ºi care sã propunã un exerciþiu de monitorizare pentru mobilizarea
în mai mare mãsurã a reprezentanþilor ONG în procesul de programare ºi
monitorizare a fondurilor Uniunii Europene.
8
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

Astfel, o primã sesiune de instruire, intitulatã "ABC-ul Fondurilor Structurale ºi de


Coeziune", s-a desfãºurat în perioada 27 februarie - 1 martie 2006, pentru a
dezvolta capacitatea organizaþionalã a ONG-urilor de mediu ºi a creºte
gradul de implicare în procesul de programare a fondurilor europene, cu
accent deosebit pe noile fonduri structurale ºi fondul de coeziune. Au fost
supuse spre dezbatere urmãtoarele teme:
- perspectivele financiare ale Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013;
- politicile la nivelul Uniunii Europene - politica de coeziune;
- obiectivele Fondurilor Structurale ºi Fondului de Coeziune: structura
instituþionalã ºi principalele proceduri; metode de monitorizare ºi evaluare
a programelor ºi proiectelor;
- instrumentele financiare pentru pre-aderare în România;
- stadiul Planului Naþional de Dezvoltare ºi al Programelor Operaþionale
Sectoriale în România; Prioritãþile Programului Operaþional Sectorial:
Infrastructura de Mediu;
- exemple de implicare a ONG-urilor în procesul de programare din
regiunea Europei Centrale ºi de Est;
- elaborarea unei metodologii de lucru pentru evaluarea unui proiect PHARE
ºi a unui proiect ISPA;
- organizarea unei platforme a ONG-urilor de mediu din România pentru
implicarea în procesul de programare.

La acest eveniment au fost prezenþi în total 25 participanþi, dintre care 17


reprezentanþi ONG de mediu, 2 experti straini ºi 2 traineri romani, la care s-au
adãugat membrii echipei de organizatori. Participanþii din sectorul ONG au
reprezentat organizaþii cu profile de activitate variate, acoperind zone de
interes precum: managementul ariilor protejate, managementul resurselor de
apã ºi al zonelor umede, managementul deºeurilor, educaþie ecologicã,
dezvoltare regionalã, eficienþã energeticã ºi resurse regenerabile de energie,
ecologie urbanã, dezvoltare ruralã, ecoturism, parteneriat ºi cooperare
internaþionalã, schimbãri climatice, transport, drepturile omului ºi educaþie
civicã, administraþie publicã ºi managementul conflictelor.
9
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

În cursul sesiunii de instruire a putut fi idenitificatã o puternicã nevoie de


aprofundare a cunoºtinþelor în privinþa politicilor ºi a instrumentelor financiare,
participanþii dorind sã-ºi dezvolte capacitatea atât în privinþa accesãrii acestor
fonduri, cât ºi a monitorizãrii modului în care ele sunt utilizate, conform
principiilor dezvoltãrii durabile. De asemenea, a fost menþionatã dorinþa de a
se stabili parteneriate ºi relaþii de colaborare cu alþi actori interesaþi, îndeosebi
administraþia publicã localã. Cooperarea transfrontierã ºi întãrirea legãturilor
cu alte ONG-uri interesate de problematica fondurilor structurale ºi de
coeziune au fost semnalate ca prioritãþi, precum ºi organizarea ONG-urilor
într-o structurã (platformã) care sã se implice activ în monitorizarea procesului
de programare a fondurilor europene.

Þinând cont de cele de mai sus, trainerii ºi-au propus sã ofere cât mai multe din
informaþiile solicitate ºi rãspunsuri la întrebãrile care au reieºit pe parcursul
diferitelor secþiuni de prezentare. Trainerii strãini au fost implicaþi în proiect
pentru a oferi expertizã ºi informaþii în domeniile: politici la nivel european
(stadiul actual), elemente-cheie privind reforma politicii de coeziune ºi a
obiectivelor fondurilor structurale ºi a fondului de coezine, a cadrului legislativ
ºi a structurii instituþionale. Prezentarea diferitelor metode de evaluare a
programelor ºi proiectelor a generat discuþii de clarificare suplimentare, dat
fiind specificul economic al instrumentelor ºi tehnicilor descrise. De asemenea,
având în vedere cã pe parcursul prezentãrii pachetului de analize economice
utilizate în procesul de evaluare s-au exprimat diferite puncte de vedere,
trainerii au atras în permanenþã atenþia asupra raportãrii la specificul de mediu
al situaþiei de faþã, prin utilizarea de exemple din domeniul protecþiei mediului.

Dupã ce perspectivele la nivel european au fost trecute în revistã, prin


indicarea cerinþelor, a termenilor de referinþã, dar ºi a provocãrilor viitoare
pentru reprezentanþii sectorului ONG de mediu, pasul urmãtor a fost
prezentarea viziunii strategice la nivel naþional. Astfel, au fost oferite
participanþilor informaþii legate de prioritãþile de dezvoltare la nivel naþional,
elemente definitorii ale procesului de programare în România pânã la
momentul respectiv, structura instituþionalã ºi repartizarea pe teme sectoriale a
prioritãþilor de finanþare. S-a acordat o atenþie deosebitã detalierii Programului
Operaþional Sectorial - Infrastructura de Mediu, fiind supuse dezbaterii diferite
10
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

prioritãþi strategice identificate la nivel naþional, ºi fãcându-se apel la cei


prezenþi sã se mobilizeze pentru a face observaþii pe marginea documentului
programatic, cât timp acest lucru este posibil.

În completarea informaþiilor anterioare a venit apoi prezentarea repre-


zentantilor Focus Eco Center din Târgu Mureº, referitoare la implicarea ONG-
urilor din noile state membre ale Uniunii Europene în procesul de programare
a fondurilor europene. Au fost oferite exemple de iniþiative la nivel naþional:
constituirea unui grup tematic în cadrul Coaliþiei Natura 2000, derularea
proiectului de faþã, coordonat de TERRA Mileniul III, precum ºi demararea unui
alt proiect complementar, coordonat de Focus Eco Center, care îºi propune sã
activeze un "watchdog team" naþional dupã modelul deja existent în alte þãri
cu preocupãri similare, care sã vinã în susþinerea activitãþilor de monitorizare a
utilizãrii fondurilor structurale ºi a fondului de coeziune. Aceastã intervenþie a
generat noi discuþii pe tema implicãrii active în procesul de programare ºi
monitorizare, luând în calcul inclusiv beneficiile colaborãrii ONG-urilor la nivel
internaþional, prin intermediul reþelelor sau al unor structuri organizate care sã
fie capabile sã emitã comentarii comune pe marginea diferitelor documente
programatice ºi/sau secþiuni tematice, sã îºi trimitã delegaþi/reprezentanþi la
consultãrile ºi dezbaterile publice naþionale sau în Comitetele de Monitorizare.

Ultima secþiune a cursului a vizat exerciþii pe grupuri de lucru, pentru


dezbaterea particularizatã a unor subiecte de interes specifice precum
identificarea de activitãþi ºi posibile roluri pentru ONG-urile de protecþie a
mediului în programarea fondurilor structurale ºi de coeziune sau modalitãþi de
implicare ºi influenþare a deciziilor în acest domeniu. Astfel, s-au menþionat ca
având o importanþã deosebitã
- sensibilizarea autoritãþilor locale ºi constituirea unei interfaþe operaþionale
între acestea ºi ONG-uri;
- contactarea ºi menþinerea unui dialog permanent cu toþi actorii interesaþi;
- o colaborare mult mai strânsã între ONG-urile implicate, prin realizarea de
propuneri de finanþare în parteneriat;
- organizarea de campanii de informare ºi educare la nivel local sau
regional asupra impactului negativ pe care utilizarea nechibzuitã a fondu-
11
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

rilor structurale ar putea sã o aibã;


- asigurarea unui proces constant de monitorizare a proiectelor în derulare,
pentru a asigura transparenþã utilizãrii Fondurilor Structurale, dar ºi pentru
a atinge în mai mare mãsurã sustenabilitatea post-finanþare;
- pe lângã autoritãþile de implementare, un alt grup þintã vizat pentru
monitorizare de cãtre ONG-uri a fost reprezentat de beneficiarii finali ai
fondurilor, cãrora li se poate facilita accesul la informaþie ºi chiar asigura
asistenþã, dacã va fi necesar.

Concluziile generale ale dezbaterilor au vizat dezvoltarea unor proceduri


clare de monitorizare, stabilirea unei comunicãri eficiente între reprezentanþii
ONG implicaþi, organizarea ONG-urilor într-o structurã specificã privind
Fondurile Structurale ºi de Coeziune, având o serie de obiective ºi proceduri
de lucru bine definite.

Un alt subiect propus spre dezbatere a fost acela al efectuãrii unui exerciþiu de
monitorizare pe douã tipuri de proiecte, unul finanþat din fonduri ISPA - mediu,
iar celãlalt din fonduri Phare - infrastructurã regionalã. Organizatorii au pus la
dispoziþie celor prezenþi o selecþie a proiectelor aprobate deja pe ambele
direcþii de finanþare, propunând alegerea acelor proiecte care se desfãºoarã
în zonele acoperite de organizaþiile prezente ºi se potrivesc specificului lor de
activitate. Dat fiind interesul crescut pentru efectuarea unui astfel de exerciþiu,
s-au ales mai multe proiecte spre investigare ºi documentare iniþialã, urmând a
fi apoi stabilite de comun acord douã proiecte reprezentative spre a fi supuse
procedurii de monitorizare. În privinþa metodologiei de lucru, s-a dezbatut ºi un
model de fiºã de monitorizare, adaptatã de cãtre organizatori obiectivului
propus: respectarea principiilor dezvoltãrii durabile. La discuþia pe aceastã
temã, experþii strãini au venit cu sugestii ºi completãri, atrãgând atenþia asupra
criteriilor de evaluare prezentate anterior, urmând ca aceastã fiºã sã fie
îmbunãtãþitã ºi finalizatã de cãtre experþii TERRA Mileniul III ºi ALMA-RO ºi
transmisã celorlalþi colegi.

Întrucât una dintre ideile frecvent menþionate în timpul discuþiilor s-a referit la
modalitatea de comunicare, de menþinere a legãturii între reprezentanþii ONG
pe tematica fondurilor europene, cu aceastã ocazie s-au pus bazele unei liste
12
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

de discuþii electronice dedicate: SFTeam, administrarea acesteia fiind asiguratã


de Focus Eco Center. Astfel, s-a consimþit în unanimitate ca participanþii prezenþi
la aceastã sesiune de instruire sã se înscrie pe aceastã listã de e-mail, unde sã
se circule orice tip de informaþie relevantã pentru grupul dedicat monitorizãrii
fondurilor structurale.

Discuþiile ºi exerciþiile finale au avut în vedere structura platformei de acþiune


comunã, care urma sã se implice în procesul de programare a fondurilor
structurale ºi în care sã poatã fi incluse atât ONG-uri de mediu prezente la curs,
cât ºi alte organizaþii neguvernamentale interesate. Dintre ideile de bazã în
acest sens s-au evidenþiat:
- nevoia de stabilire a unui regulament de funcþionare ºi cooperare, a unor
responsabilitãþi comune la nivel de reþea, în baza unei relaþionãri bine
definite ºi a unei comunicãri eficiente (respectarea obligaþiilor asumate;
angajamentul de a rãspunde solicitãrilor membrilor reþelei chiar negativ,
aceasta fiind de preferat unei absenþe a rãspunsului etc.);
- stabilirea unui secretariat ºi a unor grupuri de lucru sectoriale (apã, deºeuri,
energie, arii protejate, schimbãri climatice, educaþie ecologicã) care sã fie
constituite din specialiºti care pot reprezenta grupul pilot în diferite întruniri
oficiale, în funcþie de specific;
- constituirea unei baze de date cu diferiþi actori implicaþi (ONG-uri,
autoritãþi, societãþi comerciale, Agenþii de Dezvoltare Regionalã, centre de
resurse, sindicate);
- colaborarea cu alte grupuri tematice existente, organizarea unor întâlniri
de lucru la nivel local ºi/sau regional; desemnarea de delegaþi pentru
reprezentare în diferite structuri de decizie.
Ca urmare a acestor discuþii, reprezentanþii Focus Eco Center Târgu Mureº ºi-
au asumat activitatea de secretariat al grupului - pilot de ONG-uri de mediu ºi
ºi-au arãtat disponibilitatea de a direcþiona cãtre grup informaþii recepþionate
de pe canale de discuþie în reþele internaþionale, o listã dedicatã pe acest
domeniu fiind cea a reþelei de ONG-uri CEE Bankwatch.

În încheierea sesiunii de instruire, rãspunsurile oferite în chestionarul de evaluare


au permis o primã estimare a impactului cursului ºi al proiectului asupra benefi-
13
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

ciarilor lor direcþi. Astfel, printre observaþiile primite s-au evidenþiat urmãtoarele
aspecte:
- sesiunea de instruire a rãspuns în mare mãsurã aºteptãrilor iniþiale, a
cuprins extrem de multe informaþii noi, fiind necesar apoi un anumit timp
pentru asimilarea ºi utilizarea acestor informaþii;
- prezentarea celor douã perspective (nivel european - nivel naþional) ca ºi
utilizarea de exemple pentru detaliere s-au bucurat de o mare apreciere;
- mecanismele de elaborare ºi apoi de evaluare a proiectelor/programelor
a condus la o mai bunã înþelegere a procesului;
- importanþa implicãrii ONG-urilor în proces; conºtientizarea rolurilor ºi a
poziþiilor multiple pe care ONG-urile le pot adopta în procesul de alocare
a fondurilor, considerându-se util a se învãþa din experienþa colegilor din
alte þãri ºi de a se încerca sã se aplice ºi în România exemplele de succes.

Printre sugestiile exprimate pentru activitãþile viitoare s-au remarcat: necesitatea


de a se realiza o campanie publicã de informare a populatiei referitor la
Politica de Coeziune, de a informa ONG-urile în legãturã cu alte noutãþi în
domeniu; necesitatea de a cunoaºte posibilitãþile practice de accesare a
fondurilor ºi compatibilitãþi dintre diferite fonduri ºi viziuni strategice (de ex.
între Politica Agricolã Comunã ºi Politica de Coeziune); detalii privind criteriile
de eligibilitate ale ONG-urilor de mediu; detalii referitoare la criteriile de
evaluare a proiectelor, care sunt modalitãþile prin care se poate interveni în
modificarea/ajustarea prioritãþilor de dezvoltare, ce opþiuni existã privind
modalitãþile de asigurare a resurselor necesare implicãrii ONG-urilor în
procesul de programare, respectiv monitorizare. Drept concluzie generalã, s-a
considerat cã aceastã întâlnire constituie o primã bazã pentru construirea
expertizei ºi, în egalã mãsurã, a credibilitãþii sectorului ONG în implicarea în
monitorizarea fondurilor europene.

O urmare directã a acestui eveniment a reprezentat-o constituirea unui grup de


lucru nucleu care sã realizeze un prim exerciþiu de monitorizare a unor proiecte
finanþate din fonduri ale Uniunii Europene. Astfel, în perioada imediat
urmãtoare, grupul de lucru a început sã strângã informaþii despre proiectele
selectate cu ocazia întâlnirii primei sesiuni de instruire: cercetare pe internet,
solicitarea de informaþii publice cãtre autoritãþile publice locale responsabile
14
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

de implementarea celor trei proiecte selectate spre monitorizare. În acest sens,


a fost îmbunãtãþit de cãtre echipa de proiect modelul de fiºã de monitorizare ºi
transmis apoi cãtre grup.

Acolo unde a fost posibil, Fundaþia TERRA Mileniul III a pus la dispoziþia
organizaþiilor coordonatoare la nivel local o serie de materiale informative
care sã vinã în completarea documentaþiei pe proiectele respective. În aceastã
perioadã, a fost menþinut permanent contactul ºi un flux constant de informaþii
între membrii grupului de monitorizare. Tot în aceastã perioadã, grupul de
lucru a fost reprezentat la dezbaterea publicã organizatã de grupul de
iniþiativã constituit din Centras, Asociaþia Pro Democraþia, Organizaþia Salvaþi
Copii, Centrul pentru Jurnalism Independent, Fundaþia pentru Dezvoltarea
Societãþii Civile, Centrul de Resurse pentru Participare Publicã ºi Agenþia de
Monitorizare a Presei "Academia Caþavencu" din 20 martie 2006. La aceastã
întâlnire au participat doi membri ai echipei de proiect, care au realizat un
sumar al discuþiilor ºi ideilor principale spre a fi transmis cãtre colegii din grupul
de lucru, informând asupra unor acþiuni complementare, care vizeazã
capacitatea de absorbþie a sectorului neguvernamental a viitoarelor fonduri
europene.

Urmãtoarele douã proiecte au fost propuse spre analizã, în funcþie de aria


geograficã de acoperire a ONG-urilor de mediu ºi de disponibilitatea crescutã
pentru obþinerea de informaþii detaliate despre ele:
- Dezvoltarea sistemelor de încãlzire bazate pe folosirea biomasei în cinci
zone turistice (RO 0108.03.04.01.02); proiectul îºi propune achiziþionarea
de echipament, construirea unor clãdiri, realizarea unor componente de
þevi de încãlzire izolate ºi înlocuirea þevilor de încãlzire de sub clãdiri.
Proiectul contribuie la îmbunãtãþirea calitãþii mediului prin utilizarea
rumeguºului în calitate de combustibil pentru sistemele de încãlzire locale
care folosesc biomasa, în cinci oraºe turistice din România: Vlãhiþa,
Gheorgheni, Huedin, Vatra Dornei ºi Întorsura Buzãului.
- Pro Regione Pura; beneficiar: Primãria comunei Acãþari, judeþul Mureº;
durata proiectului - 18 luni. Proiectul vizeazã înfiinþarea unui serviciu public
de salubrizare pentru colectarea selectivã a deºeurilor.
15
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

Au fost trimise solicitãri scrise cãtre diferite instituþii publice responsabile, în


baza legii liberului acces la informaþiile de interes public, pentru obþinerea
datelor de fond cu privire la obiectivele, activitãþile ºi rezultatele proiectelor. Au
avut loc întâlniri cu diferiþi factori de interes în implementarea proiectelor ºi s-au
realizat vizite de lucru la locaþia fiecãrui proiect implementat, pentru obþinerea
de informaþii complementare. Informaþiile culese au fost sintetizate în vederea
prezentãrii ºi analizei în cadru lãrgit cu ocazia celei de a doua sesiuni de
instruire dedicate ONG-urilor de mediu.

Acest eveniment a avut loc în perioada 26 - 28 mai 2006 la Sinaia, având


menirea de a consolida capacitatea ONG-urilor de mediu în ceea ce priveºte
monitorizarea ºi evaluarea investiþiilor din fonduri ale Uniunii Europene. Astfel,
a doua sesiune de instruire, intitulatã "Monitorizarea Fondurilor Structurale ºi
de Coeziune" a adus în atenþia participanþilor urmãtoarele teme:
- Cadrul Strategic Naþional de Referinþã - stadiu, structurã ºi legãturile cu
principalele documente programatice: Planul Naþional de Dezvoltare ºi
Programele Operaþionale Sectoriale;
- procesul de programare 2007-2013 în Polonia - caracteristici ºi tehnici de
lucru în pregãtirea documentelor programatice în domeniul mediului;
- experienþa ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din
fonduri ale Uniunii Europene;
- criterii de selecþie ºi tehnici de evaluare (analiza cost-beneficiu) a
proiectelor finanþate din fonduri europene;
- transparenþa în domeniul Fondurilor Structurale ºi de Coeziune - probleme
întâmpinate ºi tipuri de modificãri propuse;
- dezbaterea variantei finale a Programului Operaþional - Infrastructura de
mediu ºi colectarea de observaþii ºi completãri;
- evaluarea ºi dezbaterea a douã studii de caz cu privire la implementarea
a douã proiecte finanþate din fonduri de pre-aderare;
- necesitatea reþelei de ONG-uri de mediu în România pentru implicarea în
monitorizarea investiþiilor din fonduri ale Uniunii Europene: analiza
punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunitãþilor ºi a ameninþãrilor; Acþiuni
viitoare comune ale ONG-urilor de mediu.
16
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

Au fost prezenþi 23 participanþi, dintre care 15 reprezentanþi ai ONG-urilor de


mediu din România, un expert strãin, 2 traineri români, la care s-au adãugat
membrii echipei de organizatori. Participanþii din sectorul ONG au fost în mare
mãsurã diferiþi faþã de cei de la prima sesiune, reprezentând organizaþii cu
profil de activitate din zone precum: dezvoltare regionalã, managementul
ariilor protejate, conservarea zonei costiere ºi conºtientizarea problemelor
Mãrii Negre, eficienþã energeticã ºi resurse regenerabile de energie, educaþie
ecologicã, dezvoltare regionalã, dezvoltare comunitarã ºi educaþie civicã. În
pofida faptului cã perioada de desfãºurare a acestui eveniment s-a suprapus
cu acþiuni similare ale colegilor prezenþi la cursul precedent, au existat solicitãri
din partea acestora de a se comunica rezultatele întâlnirii sau de a se transmite
electronic materialele prezentate cu aceastã ocazie.

În ceea ce priveºte motivaþia participanþilor prezenþi la curs, au fost menþionate


nevoia de clarificare a informaþiilor referitor la tematica propusã, împãrtãºirea
experienþei de lucru, dorinþa de întãrire a relaþiilor între ONG-uri, necesitatea
de a se trece de la expunerea teoreticã la acþiuni practice.

Pentru prezentarea diferitelor aspecte referitoare la monitorizarea ºi evaluarea


investiþiilor din fonduri europene, trainerul cooptat cu aceastã ocazie -
reprezentant al Institute for Environmental Economics, organizaþie
neguvernamentalã polonezã membrã a reþelei internaþionale CEE Bankwatch -
a împãrtãºit participanþilor informaþii legate de experienþa sa privind
monitorizarea fondurilor structurale la nivel naþional ºi european. Pe lângã
materialele prezentate în cursul sesiunii, au fost indicate diferite alte surse utile
de informare, realizate în cadrul reþelei internaþionale CEE Bankwatch ºi puse
la dispoziþia celor prezenþi în timpul cursului: broºuri cu cele mai bune practici
în programarea ºi monitorizarea fondurilor europene, o hartã a celor mai
controversate proiecte în curs de implementare în Uniunea Europeanã, cu
sprijinul fondurilor structurale ºi a celui de coeziune. În cazul prezentãrii
Cadrului Naþional Strategic de Referinþã ºi a principalelor direcþii de acþiune
prevãzute în cadrul Programului Operaþional - Infrastructura de Mediu, s-a creat
17
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

spaþiu pentru implicarea participanþilor în analiza acestor documente, prin


efectuarea unui exerciþiu pe grupuri de lucru care sã facã posibilã colectarea
de propuneri ºi observaþii pe marginea acestora.

Pentru o mai bunã înþelegere a subiectelor aduse în discuþie, situaþia României


ºi cea a Poloniei au fost prezentate comparativ pentru a sublinia cã este nevoie
sã fie evitate cazuri de insucces în implementarea ºi monitorizarea fondurilor
structurale, cum sunt problemele privind desemnarea reprezentanþilor ONG în
comitetele de monitorizare, stabilirea unor sisteme clare de evaluare a
proiectelor din fonduri ale Uniunii Europene, capacitatea ONG-urilor de a
influenþa deciziile diferitelor structuri guvernamentale responsabile de
gestionarea fondurilor europene.

Dezbaterile au continuat în timpul exerciþiului de evaluare a celor douã studii


de caz selectate în activitãþile anterioare, a cãror documentare a fost inclusã în
dosarul de instruire. În descrierea celor douã proiecte: "Dezvoltarea sistemelor
de încãlzire bazate pe folosirea biomasei în cinci zone turistice - centrala
termicã pe rumeguº Gheorgheni" ºi "Pro Regione Pura - Înfiinþarea unui serviciu
public de salubrizare pentru colectarea selectivã a deºeurilor" s-au utilizat
informaþii culese în urma activitãþii de documentare efectuatã de cãtre echipa
de proiect alãturi de organizaþiile neguvernamentale din Gheorgheni ºi Târgu
Mureº. Participanþii s-au grupat în patru echipe de evaluare, câte 2 echipe
pentru fiecare proiect, iar în analizã au utilizat fiºa de monitorizare definitivatã
în urma primei sesiuni de instruire. S-au acordat punctaje în funcþie de fiecare
indicator luat în considerare (relevanþã, eficacitate, impact, durabilitate din
punct de vedere economic, social ºi al protecþiei mediului). Astfel au existat
diferite abordãri, proiectul referitor la utilizarea rumeguºului fiind apreciat de
cãtre ambele echipe, în timp ce proiectul referitor la înfiinþarea unei staþii de
transfer pentru managementul deºeurilor a avut parte de comentarii variate,
fiind considerat un proiect controversat din cauza locaþiei - o potenþialã arie
protejatã, ºi incomplet - neavând în vedere ºi alte tipuri de deºeuri precum cele
biodegradabile sau periculoase.
18
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

Referitor la transparenþa informaþiilor privind proiectele implementate cu


sprijinul fondurilor europene, a fost idenitificatã o serie de probleme privind
structura instituþionalã, accesul la informaþie ºi consultarea publicã. În
completarea propunerilor indicate de cãtre expertul polonez pentru
soluþionarea unor astfel de probleme a venit un alt exerciþiu, realizat de cãtre
expertul român implicat în evenimentul de instruire. Acesta a propus
participanþilor sã realizeze o analizã criticã a capacitãþii actuale a sectorului
de mediu din România, sã identifice clar elementele care aduc un plus de
valoare, recunoaºterea ºi puterea sectorului de mediu, dar ºi cele care indicã
o anumitã vulnerabilitate a acestuia ºi dificultãþi în atingerea unor obiective
comune; sã identifice ºi sã valorifice acele situaþii care pot avantaja o acþiune
comunã a organizaþiilor de mediu, precum ºi sã conºtientizeze ce situaþii pot
periclita astfel de iniþiative.

În acest mod, s-a subliniat necesitatea funcþionãrii unei reþele de ONG-uri


dedicate activitãþii de monitorizare a fondurilor europene, cu atât mai mult cu
cât în aceastã perioadã, în diferite structuri guvernamentale are loc numirea
membrilor comitetelor de monitorizare, iar desemnarea de reprezentanþi ai
sectorului neguvernamental în astfel de structuri este un aspect de primã
importanþã.

O oportunitate în continuarea acþiunilor ONG-urilor interesate sã realizeze


monitorizarea proiectelor finanþate prin fonduri ale Uniunii Europene o
constituie derularea unui program complementar, ce îºi propune activarea unui
grup de lucru la nivel naþional, pe modelul grupurilor “watchdog” existente în
alte þãri din Uniunea Europeanã, care sã preia ºi sã dezvolte experienþa
începutã prin proiectul de faþã. Întrucât participanþii au cãzut de acord cã
experienþa de lucru în reþea este de mare utilitate pentru membrii sãi ºi de un
impact mult mai puternic decât acþionând individual, s-a decis ca urmãtoarea
acþiune comunã sã o constituie realizarea unui document care sã includã toate
propunerile ºi comentariile pe marginea programului operaþional de mediu,
care sã fie transmis apoi autoritãþilor responsabile, precum Ministerul Mediului
ºi Gospodãririi Apelor ºi chiar instituþiilor de la nivel european.
19
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

Interpretarea chestionarelor de evaluare a permis idenitificarea impactului pe


care organizarea unor astfel de activitãþi a avut-o pânã la momentul de faþã.
Rãspunsurile primite au întãrit observaþiile de pe parcursul evenimentului,
evidenþiindu-se mai multe aspecte: sesiunea de instruire a rãspuns în mare
mãsurã aºteptãrilor iniþiale, cuprinzând multe informaþii noi ºi utile; prezentarea
comparativã a celor douã perspective (situaþia din Polonia - situaþia din
România) precum ºi utilizarea de exemple s-au bucurat de o mare apreciere;
prezentarea mecanismelor de evaluare a proiectelor/programelor au condus
la o clarificare a acestor proceduri; s-a subliniat importanþa implicãrii ONG-
urilor în proces; conºtientizarea necesitãþii de acþiune comunã, în cadrul unei
structuri precum reþeaua de ONG-uri pentru monitorizarea fondurilor
structurale ºi de coeziune; utilitatea împãrtãºirii din experienþa colegilor din alte
þãri cu situaþie asemãnãtoare, precum Polonia, ºi dorinþa de a se replica ºi în
România astfel de exemple; necesitatea de a cunoaºte mult mai multe studii de
caz din noile þãri membre ale Uniunii Europene ºi a exeperienþelor lor în
monitorizarea fondurilor europene.

Printre ideile exprimate pentru realizarea de acþiuni viitoare s-au remarcat:


necesitatea de a se realiza o opinie comunã privind programul operaþional de
mediu, dorinþa participanþilor de a fi informaþi în legãturã cu cooptarea de noi
parteneri în direcþia creºterii capacitãþii de a exprima un punct de vedere
unitar; gãsirea unor soluþii pentru organizarea în fiecare regiune a unor grupuri
de ONG-uri pentru implicarea în acest proces de monitorizare; realizarea unui
set de criterii privind evaluarea proiectelor ºi stabilirea modalitãþilor pentru
influenþarea deciziei în aceastã privinþã; dezvoltarea de parteneriate cu
administraþia publicã atât de la nivel central cât mai ales de la nivel regional;
speranþa unei evoluþii pozitive a capacitãþii ONG-urilor în ceea ce priveºte
asigurarea unei expertize de valoare. O concluzie generalã a constituit-o
faptul cã cele douã organizaþii iniþiatoare ale acestui tip de întâlniri se vor
implica în continuare în mobilizarea sectorului neguvernamental de mediu în
problema monitorizãrii investiþiilor susþinute din fonduri ale Uniunii Europene.

20
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

III. Studii de caz

A treia secþiune a acestui material prezintã conþinutul celor douã proiecte


selectate spre monitorizare ºi metoda de analizã propusã. Informaþiile de
prezentare a proiectelor de mai jos au fost obþinute din urmãtoarele surse:
- Dezvoltarea sistemelor de încãlzire bazate pe folosirea biomasei în cinci
zone turistice: Grue & Hornstrup Consulting Engineers (prezentarea
proiectului ºi a metodelor de implementare); SC Go SA Gheorgheni;
- Pro Regione Pura: Primãria comunei Acãþari, judeþul Mureº (prezentarea
proiectului ºi extrase din studiul de fezabilitate)
Mulþumim tuturor persoanelor care ne-au sprijinit în acest demers.

Metodologie de evaluare
Pentru obþinerea informaþiilor despre cele douã proiecte selectate pentru
monitorizare, au fost trimise o serie de cereri de informaþii publice ºi au fonst
contactate persoane responsabile de implementarea proiectelor la nivel local.
Vizitele de studiu s-au desfãºurat în oraºul Gheorgheni ºi în comuna Acãþari,
echipa de proiect fiind însoþitã de reprezentanþii organizaþiilor locale care au
susþinut realizarea studiilor de caz: Amoeba Eco Center (Gheorgheni), Focus
Eco Center ºi Rhododendron (Acãþari).

Persoanele cu care au fost purtate discuþii pe tema proiectelor au fost:


- Primãria Acãþari, Dl. Zsoltan Antal, consilier judridic;
- SC Go SA Gheorgheni (operator local servicii energetice), D-na Agnes
Kimpian;
- Primãria Gheorgheni, Dl. Joszef Pap, primar;
- Dl. Arpad Pal, fost primar, Gheorgheni.

Ca observaþie generalã, echipa de proiect s-a confruntat cu o serie de


probleme în obþinerea informaþiilor despre proiecte (conþinutul proiectului -
obiective, activitãþi, rezultate, conþinutul contractului de finanþare etc.). Aceste
date nu sunt centralizate, ci fiecare instituþie interesatã într-un fel sau altul de
proiect (Primãrii, Ministere, Agenþii de Protecþia Mediului, consultanþi sau
subcontractori) deþine o parte din documentaþia proiectului. Bineînþeles, mãsura
21
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

în care informaþia despre un proiect este accesibilã depinde în mod direct de


disponibilitatea reprezentanþilor instituþiei respective de a o oferi. Spre
exemplu, am putut avea acces mai uºor la informaþii furnizate de firma de
consultanþã danezã care s-a ocupat de proiectul Rumeguº 2000 (studiu de
referinþã ºi design-ul proiectului) decât de la primãria localã, care ne-a putut
pune la dispoziþie doar o serie de date extrase din proiect, afirmând cã nu
deþine întreaga documentaþie tehnicã ºi de mediu. Dacã se recurge la cererile
de informaþii de interes public, procesul de obþinere a documentaþiei poate fi
îngreunat de proceduri administrative sau de lipsa de coordonare între
angajaþii aceleiaºi instituþii publice.

Pentru evaluarea proiectelor s-a întocmit o Fiºã de evaluare în care s-au luat în
considerare urmãtoarele criterii:
1. Relevanþa
2. Eficienþa
3. Eficacitatea
4. Impactul
5. Durabilitatea
La criteriul "Durabilitate" sunt menþionate o serie de sub-criterii, structurate pe
domeniile economic, social, mediu ºi cultural. Pentru fiecare sub-criteriu sunt
stabiliþi indicatori care sã faciliteze o notare adecvatã a acestora; pentru
fiecare indicator se acordã o notã de la 1 la 5 (1-minim, 5-maxim), în funcþie
de mãsura în care se considerã cã proiectul aduce îmbunãtãþiri faþã de situaþia
iniþialã, conform principiilor dezvoltãrii durabile, apoi se face o medie
aritmeticã a notelor acordate pentru fiecare criteriu ºi se comparã totalul cu
valoarea maximã (nota 5).

Trebuie menþionat cã secþiunea de mai jos este rezultatul unui exerciþiu realizat
împreunã cu reprezentanþii organizaþiilor neguvernamentale de mediu care au
participat la a doua sesiune de instruire. Acest exerciþiu nu îºi propune sã
furnizeze date complete despre proiectele prezentate, ci sã genereze un model
de monitorizare/evaluare a unui proiect. O analizã completã necesitã
participarea unor experþi în domeniul în care se realizeazã proiectului ºi o
cercetare complexã de documentaþie, care trebuie sã se afle, în forma sa
completã, la dispoziþia celor care monitorizeazã proiectul (ceea ce deseori nu
se întâmplã). Pe de altã parte, utilizarea unei fiºe de monitorizare
22
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

este extrem de utilã atunci când se doreºte formularea unor puncte de vedere
bine articulate ºi logice referitoare la un proiect, chiar ºi în situaþia unor date
incomplete, utilizând o serie de criterii de analizã.

Fiecare dintre proiecte a fost analizat de câte douã grupuri de lucru în cadrul
celei de-a doua sesiuni de instruire pentru ONG-urile de mediu; punctajele
finale au fost calculate fãcându-se media aritmeticã a notelor celor douã
grupuri, iar observaþiile sunt cele asumate în plenul discuþiilor.

STUDIUL DE CAZ I: Proiectul "Pro regione pura - Înfiinþarea unui


serviciu public de salubritate ºi colectare a deºeurilor menajere în
micro-regiunea Valea Nirajului"

A. Prezentarea proiectului
Proiectul este finanþat de Uniunea Europeanã prin Programul Phare 2003 -
Coeziune Economicã ºi Socialã, Schema de investiþii pentru proiecte mici de
gestionare a deºeurilor. Ca localizare, vizeazã judeþul Mureº, regiunea 7
Centru - comunele: Acãþari, Gheorghe Doja, Crãciuneºti, Pãsãreni, Gãleºti,
Vãrgata, Eremitu, Mãgherani, Bereni, Hodoºa, Corunca, Livezeni, precum ºi
oraºul Miercurea Nirajului.

Total costuri eligibile ale proiectului: 928467,43 EUR.


Suma solicitatã de la MIE: 835083,43 EUR.
Perioada de implementare: noiembrie 2005 - prezent (durata proiectului - 18
luni).

Scopul proiectului este înfiinþarea unui serviciu public de salubrizare pentru


colectarea selectivã a deºeurilor, comun pentru cele 12 comune ºi oraºul
Miercurea Nirajului din microregiunea Valea Nirajului, judeþul Mureº.
Grupurile þintã afectate direct de implementarea proiectului sunt locuitorii celor
13 unitãþi administrative, cu 67 localitãþi, adicã 36679 locuitori, precum ºi toþi
cei care vor beneficia de serviciile turistice din zonã.
Activitãþile se vor desfãºura vizând toate sectoarele identificate: lucrãri de
gestionare a deºeurilor, structurile aferente gestionãrii deºeurilor, reabilitarea
23
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

structurilor de infrastructurã a mediului ºi dezvoltarea urbanã, îmbunãtãþind


astfel atractivitatea acestei zone din punct de vedere turistic, economic ºi, nu în
ultimul rând, siguranþa sãnãtãþii publice.

Obiectivele generale ale proiectului sunt:


1. Reducerea semnificativã a volumului deºeurilor;
2. Îmbunãtãþirea substanþialã a managementului gestionãrii deºeurilor prin
crearea unui sistem durabil destinat acestui sector ºi a protecþiei mediului
în microregiunea Valea Nirajului.

Obiectivele specifice sunt:


1. Implementarea prioritãþilor Planului Naþional de Dezvoltare, a
directivelor UE pentru sporirea potenþialului de investiþii, implementarea
prioritãþilor din Planul Regional de Gospodãrire a Deºeurilor, precum ºi
din Planul Local de Activitãþi pentru Protecþia Mediului a Judeþului Mureº;
2. Îmbunãtãþirea capacitãþii autoritãþilor administraþiei publice locale din
microregiunea Valea Nirajului de a contribui la protecþia mediului;
3. Introducerea ºi îmbunãtãþirea metodelor eficiente ºi simple de tratare a
deºeurilor cu un raport cost-beneficiu satisfãcãtor.

Se vor avea în vedere urmãtoarele mãsuri prioritare:


1. Introducerea sistemului de colectare selectivã în microregiunea Valea
Nirajului;
2. Reducerea volumului de deºeuri depozitate, inclusiv deºeurile
periculoase;
3. Reducerea cantitãþii de deºeuri biodegradabile;
4. Reducerea impactului depozitelor de deºeuri asupra mediului;
5. Reducerea cantitãþii de deºeuri depozitate necontrolat;
6. Conºtientizarea în rândul populaþiei a responsabilitãþii pe care o avem
în problema protecþiei mediului.

Necesitatea proiectului
În unele localitãþi din zonã existã colectare organizatã, însã problema
colectãrii selective nu a fost abordatã în nici un fel, iar în alte localitãþi nu existã
colectare organizatã. Prevederile legislaþiei interne obligã autoritãþile locale la
24
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

organizarea colectãrii selective a deºeurilor. Astfel HG nr. 349/2002 ºi HG


nr. 899/2004 impun sarcini concrete în acest sens.

Este cunoscut faptul cã hotãrârile administrative nu pot rezolva singure aceste


probleme, fiind necesare mai multe mãsuri:
1. Conºtientizarea populaþiei despre avantajele directe ºi indirecte ale
colectãrii selective ale deºeurilor;
2. Schimbarea atitudinii locuitorilor faþã de deºeurile menajere, schimbând
noþiunea de "eliminare a deºeurilor" cu noþiunea de "gospodãrire a
deºeurilor";
3. Conºtientizarea populaþiei despre impactul negativ asupra mediului al
deºeurilor eliminate, compromiterea frumuseþii naturale a râului Niraj ºi
a zonelor de dealuri ºi pãduri din vecinãtate;
4. Implicarea autoritãþilor locale ºi a organizaþiilor neguvernamentale
(ONG-uri) în activitãþi de colectare selectivã;
5. Reducerea la minimum a cheltuielilor ce trebuie suportate de populaþie
pentru colectare ºi transport prin creºterea gradului de valorificare a
deºeurilor reciclabile;
6. Informarea populaþiei despre sprijinul financiar acordat de organismele
Uniunii Europene pentru implementarea tehnologiilor moderne, eficiente
de gospodãrire a deºeurilor.

Grupurile þintã
Prezentul proiect se adreseazã locuitorilor din zona tratatã, care în prezent nu
beneficiazã de servicii organizate de salubritate, sau costurile acestor servicii
sunt foarte ridicate. În ambele cazuri locuitorii sunt obligaþi la eliminarea
reziduurilor în locuri ºi în condiþii nepermise, astfel s-au creat imense depozite
ilegale de deºeuri în toatã zona Vãii Nirajului, pe vãile pârâurilor, în gropi, pe
pãºuni, pe marginile drumurilor, pe câmp.

Prin implementarea prezentului proiect toþi locuitorii din zonã vor beneficia de
servicii de salubritate bine organizate la costuri reduse. Zonele afectate pânã
în prezent de depozitele ilegale vor dispãrea creând un mediu curat, sãnãtos
care va asigura ºi o bazã de dezvoltare a turismului rural. Beneficiarii
prezentului proiect vor fi ºi societãþile care recicleazã deºeurile având la dispo-
25
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

ziþie o cantitate mare de materie primã reciclabilã la preþ scãzut. Beneficiar al


proiectului va fi întreaga economie naþionalã prin scãderea consumurilor
energetice. Unitãþile turistice vor fi de asemenea beneficiari al acestor
programe prin atragerea mai multor turiºti dornici de un turism ecologic. Agenþii
economici care îºi desfãºoarã activitatea în zonã, vor beneficia de serviciile de
salubrizare din acest proiect.

Totalul beneficiarilor: 14 localitãþi (13 comune ºi un oraº) - 36 679 locuitori.

Activitãþile specifice ale proiectului:


a) Activitãþi premergãtoare
Primãriile vor organiza întâlniri de conºtientizare a populaþiei în legãturã cu
avantajele colectãrii selective a deºeurilor, vor prezenta activitãþile detaliate,
vor încheia convenþii cu reprezentantul fiecãrei gospodãrii. ONG-urile din
zonã împreunã cu conducerea ºcolilor ºi pãrinþi ai elevilor vor inventaria
gropile ºi depozitele ilegale ºi vor stabili un plan de mãsuri pentru eliminarea
lor. Prin grija primãriilor fiecare beneficiar va primi instrucþiunile necesare
colectãrii selective ºi instrucþiuni pentru realizarea propriilor platforme de
compostare.

b) Derularea activitãþilor
Fiecare gospodãrie va fi dotatã cu saci de plastic prevãzuþi cu bandã coloratã
ºi li se va comunica data colectãrii fiecãrui sortiment. Colectarea va fi realizatã
cu autogunoiere respectiv autotransportor-containere la data stabilitã anterior.
Trimestrial se vor organiza acþiuni de colectare a obiectelor scoase din uz
precum ºi a anvelopelor uzate. De asemenea, trimestrial vor fi colectate ºi
deºeurile periculoase.

Conform programului stabilit pentru eliminarea depozitelor ilegale se va


asigura baza logisticã (transportoare, containere, gunoiere) necesarã acestei
activitãþi. Aceste activitãþi se vor realiza inclusiv la nivelul blocurilor de locuinþe
prin intermediul administratorilor ºi responsabililor de scarã, precum ºi la
societãþile comerciale din zonã pe baza unui contract. Reziduurile selectate la
sursã vor fi transportate la baza de selecþie Acãþari.
26
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

c) Activitãþi desfãºurate la baza de selecþie


Fiecare sortiment va fi reselectat cu ajutorul unei benzi de selecþie cu o lungime
de 20 m. Prin reselectare specializatã se vor realiza sortimente de acelaºi fel
prelucrate primar ºi pregãtite pentru valorificare (de ex.: materialul plastic se va
sorta în 5 variante în funcþie de tip, PE, PP, etc). Astfel, hârtia ºi cartonul vor fi
presate în baloþi, sticla de aceeaºi culoare va fi depozitatã în containere
separate, plasticul va fi balotat, granulat ºi ambalat în saci, textilele ºi metalul
balotate, iar deºeurile periculoase colectate în containere speciale vor fi
transportate ºi depuse la rampa ecologicã Ungheni. Deºeurile mixte provenite
din refuzul de compostare, oase, cojile de la fructele citrice, cenuºã ºi alte
materiale în cantitãþi mici vor fi transportate de asemenea la rampa ecologicã.
Din dezmembrarea diverselor obiecte scoase din uz, elementele din lemn vor
fi transportate ºi depozitate pentru a putea fi utilizate ulterior ca lemn de foc.
Anvelopele ºi alte obiecte din cauciuc vor fi de asemenea valorificate.

Pentru realizarea obiectivelor propuse în cadrul proiectului au fost incluse


urmãtoarele:
1. La fiecare acþiune de colectare selectivã se va înmâna gospodãriilor câte
un sac de plastic pentru fiecare sortiment de deºeu. Sacii de plastic vor fi
inscripþionaþi cu benzi autocolante colorate pentru fiecare tip de reziduu
colectat. Fiecare gospodãrie va primi un caiet cu instrucþiuni de colectare
selectivã ºi instrucþiuni pentru realizarea platformelor proprii de compost.
2. Se vor încheia convenþii între prestator ºi reprezentantul fiecãrei gospodãrii
prin care prestatorul se obligã la colectarea periodicã a deºeurilor
conform graficului, iar reprezentantul gospodãriei se obligã la colectarea
selectivã.
3. Blocurile de locuinþe vor fi dotate cu câte un container din material plastic
de 1100 l cu capac plat pentru gunoi menajer, un container pentru
colectare de hârtie de 1100 l, un container pentru colectare de material
plastic ºi unul pentru sticlã. Containerele pentru hârtie ºi PET vor avea
capacul adaptat în acest sens.
4. Colectarea periodicã a deºeurilor selectate va fi realizatã cu douã
autogunoiere cu compactare tip ROTOPRESS cu capacitate de 15 mc ºi
autotransportor containere 2 bucãþi.
27
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

Dupã încheierea finanþãrii externe asociaþiile localitãþilor vor constitui o


societate comercialã pentru continuarea activitãþilor de colectare, selectare ºi
prelucrare a deºeurilor. Costurile colectãrii selective vor fi asigurate parþial din
valorificarea prin vînzare a deºeurilor selectate ºi prelucrate primar, precum ºi
prin contribuþia grupurilor beneficiare.

Descrierea tehnologicã ºi funcþionalã


Amplasamentul propus pentru staþia de selectare a deºeurilor este un teren
viran aflat în patrimoniul public al comunei Acãþari.

Prin prezentul proiect se urmãreºte colectarea selectivã de la sursã a


reziduurilor menajere din toate localitãþile abordate. Pentru realizarea
scopurilor propuse, fiecare gospodãrie va fi dotatã cu saci de plastic pentru
fiecare sortiment selectat. La baza de selecþie ºi transfer Acãþari se va realiza
reselectarea reziduurilor, compactarea, respectiv pregãtirea sortimentelor în
vederea valorificãrii sau a depozitãrii.

În urma studiului realizat în zonã pe valea Nirajului ºi în zona apropiatã


pârâurilor s-au descoperit zeci de depozite ilegale de deºeuri. Prin
conºtientizarea populaþiei, cu sprijinul ONG-urilor se propune eliminarea
acestor depozite ilegale ºi reducerea posibilitãþii apariþiei unor noi depozite
necontrolate.

Deºeurile provenite din colectarea selectivã ºi reabilitarea depozitelor existente


vor fi transportate ºi reselectate la baza de selecþie ºi prelucrare Acãþari.

Materialele organice compostabile vor fi reþinute la sursã parþial (gropi


individuale) unde vor fi realizate gropi de compost individuale, conform
instrucþiunilor din prezentul proiect. Tehnologia realizãrii composturilor din
deºeuri de tip organic este descrisã în literatura de specialitate pentru unitãþi
mari care prelucreazã zeci de mii de tone de deºeuri organice. Prin prezentul
proiect fiecare gospodãrie va primi instrucþiuni de realizare a unor platforme
proprii de compostare de foarte micã capacitate, care vor putea fi realizate cu
costuri minime ºi eficienþã maximã.
28
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

Proiectul are urmãtoarele prioritãþi imediate:


1. reducerea impactului depozitelor de deºeuri asupra mediului;
2. realizarea unei infrastructuri ºi metodologii de colectare selectivã a
deºeurilor în zonele în care nu existã un sistem public de salubrizare ºi
reabilitarea sistemelor existente.

Prin prezentul proiect se urmãreºte:


1. reducerea volumului deºeurilor depozitate;
2. valorificarea prin compostare a deºeurilor biodegradabile;
3. reducerea impactului depozitelor asupra mediului;
4. eliminarea depozitelor ilegale;
5. eliminarea posibilitãþilor formãrii de noi depozite necontrolate.

Rezultate aºteptate
a. Cei 36679 de locuitori ai regiunii, precum ºi sutele de vizitatori care vin
anual la pensiunile din regiune vor fi utilizatorii serviciului public de colectare
selectivã a deºeurilor.

Desfiinþarea gropilor de gunoi ilegale de pe malul pârâului Niraj, precum ºi de


pe marginea satelor ºi remedierea treptatã a efectelor poluante ale acestor
depozite va reabilita pitorescul zonei, va reda terenurile destinaþiei anterioare
(cele cu destinaþie agricolã având o tendinþã de epuizare treptatã), ºi va reface
echilibrul ecosistemelor bogate de a lungul pârâului Niraj (zonã protejatã ºi
monitorizatã, propusã sã fie desemnatã ca sit Natura 2000, pe baza Directivei
Pãsãri a Uniunii Europene). Refacerea echilibrului naturii din zonã ar influenþa
în mod cert viaþa oamenilor, dat fiind faptul cã majoritatea lor se ocupã cu
agricultura, câºtigându-ºi existenþa din resursele naturii, iar întreprinzãtorii
turistici îºi vor putea dezvolta activitatea în domeniul agroturismului, al
turismului rural, precum ºi al ecoturismului. Se va îmbunãtãþi în mod evident
calitatea apei pârâului Niraj, iar deºeurile nu se vor aduna pe suprafaþa apei,
creând un aspect neplãcut.

Prin dezvoltarea infrastructurii edilitar-gospodãreºti se va încetini procesul de


migrare a populaþiei ºi descreºterea populaþiei din zonele rurale. Dezvoltarea
generalã a zonei va atrage noi investiþii ºi va genera dezvoltarea celor existente.
29
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

Prin înfiinþarea serviciului public de salubrizare pentru colectarea selectivã a


deºeurilor vor fi create noi locuri de muncã, fiind necesar 22 de angajaþi pentru
funcþionarea unei astfel de servicii.

Prin reciclarea deºeurilor colectate, ºi astfel prin fluxul de numerar continuu în


bugetul serviciului, se vor reduce semnificativ cheltuielile suportate de populaþie
pentru colectare ºi transport. Se va reabilita întreaga imagine esteticã a
regiunii.

b. O infrastructurã edilitarã completã este baza dezvoltãrii tuturor activitãþilor


economice dintr-o regiune. Prin înfiinþarea serviciului public de salubrizare
pentru colectarea selectivã a deºeurilor, proiectul "Pro regione pura" va
garanta agenþilor economici prezenþi în zonã posibilitatea elaborãrii unei
strategii de management modern ºi chiar elaborarea unei strategii în vederea
reducerii poluãrii mediului cu deºeuri - reziduri industriale (pentru factori
poluanþi majori).

Prin componenta de publicitate a acestui proiect se va recomanda agenþilor


economici, factori potenþiali de poluare a mediului, întocmirea propriilor
strategii de reducere a poluãrii, precum ºi eliminarea totalã a depozitelor de
deºeuri din terenurile aferente sediilor ºi punctelor de lucru.

Prin implementarea proiectului "Pro regione pura" se va crea posibilitatea


tratãrii corespunzãtoare a capitolelor de protecþia mediului în diferite strategii
generale de dezvoltare ale autoritãþilor administraþiei publice locale din
microregiunea Valea Nirajului, precum ºi a celorlaltor unitãþi publice sau
private. În aceste strategii, planuri ºi proiecte va fi inclusã problema deºeurilor
cu soluþii concrete privind rezolvarea lor.

Rezultate conform studiului de fezabilitate


În decursul unui an se estimeazã a se selecta 11.651 tone de deºeuri din
localitãþile vizate, din care: 5.826 tone compostabil; 932 tone plastic; 466
tone sticlã; 235 tone metal; 813 tone hîrtie; 466 tone textile ºi 2.913 tone alte
deºeuri.
30
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

Informaþii tehnice
1. Suprafaþa ºi situaþia terenului care urmeazã a fi ocupat de cãtre lucrãrile de
investiþii:
Suprafaþa ocupatã de construcþiile propuse este de 5400 mp ºi face parte din
domeniul public din patrimoniul Consiliului Local al Comunei Acãþari. Zona
este denumitã Pereº ºi are ca vecinãtãþi terenuri particulare ºi un drum de
acces. Terenul este evidenþiat în CF nr. 618 satul Gruiºor, Comuna Acãþari, nr.
cadastral 254/1/11 în suprafaþã totalã de 9831 mp.

2. Construcþia propusã este o halã cu urmãtoarele caracteristici:


- Regim de înãlþime: parter;
- Suprafaþa construitã de 14,95 x 54,15 = 809,55 mp;
- Înãlþimea variabilã între 3,55 - 4,20 m (3,70 - 4,35 m faþã de nivelul
natural al terenului).

3. Reþele
Nu existã reþele de apã, gaz, canalizare sau de altã naturã, care necesitã a fi
deviate sau protejate.

4. Structura constructivã
Halã Lindab tip LVP45 - New design cu acoperiº pe ferme metalice, învelitoare
de asemenea din LINDAB cu urmãtoarele spaþii: halã pentru sortare 205,00
mp; garaje 170,85 mp; trei birouri 30,76 mp; un depozit 41,00 mp; un vestiar
14,50 mp; grupuri sanitare; un numãr de 10 platforme pentru containere,
amplasate pe ambele pãrþi ale benzii transportoare.

5. Principalele tipuri de echipamente folosite pentru dotarea construcþiei:


- cântar pod-basculã,
- bandã transportoare,
- utilaj granulator,
- utilaj balotator,
- containere tipizate.
31
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

6. Instalaþii - soluþii tehnice pentru iluminat, curent electric, alimentare ºi


canalizare apã
Iluminatul se va asigura prin racord la reþeaua existentã. Încãlzirea va fi
asiguratã prin radiatoare electrice, termostate cu tablou de comandã automat.
Iluminatul va fi realizat folosind corpuri de iluminat fluorescente tip FIPRA 2x40,
adicã 2x20 în birouri ºi vestiare, respectiv reflectoare ELBA 250 W în halã (6
bucãþi) cu construcþie etanºã.

Instalaþii sanitare: grupurile sanitare vor fi racordate la o sursã proprie de apã


dotatã cu staþie hidrofor. Apa caldã va fi asiguratã prin 2 boilere electrice a
120 l fiecare. Apele menajere uzate vor fi deversate într-un bazin vidanjabil de
10 mc, de unde vor fi evacuate periodic de unitãþi specializate.

Instalaþii de ventilaþie: Hala de selectare va fi echipatã cu 2 ventilatoare


exhaustor pentru a asigura aerul proaspãt necesar desfãºurãrii activitãþii.

7. Utilitãþile incluzând descrierea soluþiilor tehnice adoptate pentru instalaþiile


electrice, de încãlzire ºi de canalizare, precum ºi pentru alimentarea cu apã, etc.
Asigurarea grupurilor sanitare cu apã rece va fi realizatã printr-o conductã PP
32 de 6 bari legatã la staþia de hidrofor ºi puþul forat propus prin proiect.
Energia electricã se va asigura prin extinderea reþelei din zonã. Se propune
prin proiect o linie aerianã cu cablu torsadat tip TOR 3 x 12+4 mmp, utilizîndu-se
10 stâlpi tip SE 6.

8. Personalul angajat în timpul ºi dupã executarea proiectului


Total personal : 22 persoane, din care 20 persoane de execuþie.
Locuri de muncã nou create: ªef secþie (1 persoanã); Casier (1 persoanã);
Gestionar (1 persoanã); Muncitori calificaþi care sã conducã procesul de
selectare (4 persoane); Muncitori necalificaþi la baza de selecþie (6 persoane);
Personal necalificat, încãrcãtori (2 persoane); Conducãtori Auto (4 persoane);
Mecanic de întreþinere / ºofer de rezervã (1 persoanã); Paznic (2 persoane).

Costul total estimat al proiectului: valoarea totalã a investiþiei - 32.060.199 mii lei.
32
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

Principalii indicatori tehnico-economici


Valoarea totalã: 32.060.199 mii lei, din care C + M = 9.908.833 mii lei
Fluxul de numerar: INV / C+M = 32.060.199 / 9.908.833 = 3,23
Durata execuþiei: 14 luni

Capacitãþi (unitãþi fizice): 350 tone/lunã, respectiv 4.200 tone/an deºeu


sortat ºi selectat.

Analiza fluxului de numerar


În variantã optimistã în care este prezentat fluxul de numerar în primul an al
implementãrii proiectului s-a considerat cã preþul de vânzare a deºeurilor din
plastic (PET) este de 250 EUR/to, în condiþiile în care Guvernul României
subvenþioneazã 9.600 lei/kg la preþul PET. În calcule s-a considerat cã preþul
de depozitare a deºeurilor la rampa ecologicã Ungheni este de 12,75 EUR/to.
Contribuþia poulaþiei este simbolicã, de conºtientizare, anume 10.000
lei/lunã/persoanã. Dupã terminarea finanþãrii PHARE sacii de plastic vor fi
achiziþionaþi din încasãrile proprii ale societãþii: 13 saci de plastic/
gospodãrie/lunã = 39.000 lei

În varianta pesimistã a determinãrii fluxului de numerar, fluxul de numerar s-a


determinat luând în calcul posibilitatea creºterii preþurilor la combustibil ºi
energie cu 25%, ºi creºterea salariilor cu 30%. Preþul de vânzare a deºeurilor
din material plastic, PET, a scãzut considerabil în contextul în care Guvernul nu
mai subvenþioneazã colectarea ºi reciclarea lor. Un risc major în derularea
activitãþii îl poate reprezenta ºi vînzarea neautorizatã a deºeurilor selectate la
sursã. Din momentul achiziþionãrii din surse proprii a sacilor pentru reziduurile
selectate, contribuþia poulaþiei va fi dublatã, va fi de 20.000 lei/lunã/
persoanã. Pierderile apãrute în varianta pesimistã vor fi compensate de la
agenþii economici pentru serviciile prestate, sume care nu au fost cuprinse în
varianta optimistã.

Producþie ºi vânzare
Lista produselor ºi preþurile de vânzare aferente lor:
Plastic: Capacitatea anualã: 932 tone / Preþ de vânzare: 250 Eur/tonã
Hârtie: Capacitate anualã: 813 tone / Preþ de vânzare: 100 EUR/tonã
33
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

Sticlã: Capacitate anualã: 466 tone / Preþ de vânzare: 150 EUR/tonã


Metal: Capacitate anualã: 235 tone, din care:
- produse din aluminiu: 30 tone / Preþ de vânzare: 380 EUR/tonã
- metale feroase: 205 tone / Preþ de vânzare: 130 EUR/tonã
Textile: Capacitate anualã: 466 tone / Preþ de vânzare: 100 EUR/tonã

Costurile de personal detaliate pe structura personalului


Structura personalului de execuþie:
a. Muncitori calificaþi: 4 pers. › salariu brut: 7.000.000/pers./lunã
b. Muncitori necalificaþi: 6 pers. › salariu brut: 5.000.000/pers./lunã
c. Încãrcãtori auto: 2 pers. › salariu brut: 4.500.000/pers./lunã
d. Conducãtori auto: 4 pers. › salariu brut: 7.500.000/pers./lunã
e. Mecanic întreþinere › salariu brut: 6.500.000/lunã
f. Paznici: 2 pers. › salariu brut: 5.500.000/pers./lunã

Cheltuielile generale ale companiei:


1. Taxe:100.000.000 lei/an
2. Retribuþii: 858.000.000 lei/an
3. Instruire: 95.000.000 lei
4. Administraþie:12.000.000 lei
5. Marketing:15.000.000 lei/an

Finanþarea proiectului
Din totalul valorii proiectului: 3.206.019,0 mii lei/85.711,0 Euro din fondurile
de la bugetul statului ºi/sau bugetul local; 28.854.180,0 mii lei/771.399,0
Euro din Programul PHARE, Linia de buget RO-2003/005-551.05.03.03.

B. Fiºa de evaluare a proiectului


Relevanþa: în ce mãsurã problema identificatã este abordatã coresponzãtor în
cadrul proiectului? Punctaj: 5.
Proiectul a fost considerat relevant, problema abordatã rãspunde unei
probleme reale - colectarea selectivã a deºeurilor este o obligaþie legalã ºi nu
fusese abordatã în regiune.
34
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

Eficienþa: în ce mãsurã acþiunile întreprinse ºi mijloacele utilizate conduc la


îndeplinirea rezultatelor proiectului? Punctaj: 4
Investiþia va creºte valoarea turisticã ºi de mediu a zonei, însã nu va fi
recuperatã pe termen scurt.

Eficacitatea: în ce mãsurã rezultatele proiectului contribuie la atingerea


scopului proiectului? Punctaj: 4
Scopul enunþat poate fi atins, însã rãmâne problema unei abordãri integrate,
care sã vizeze tot circuitul de management al deºeurilor (inclusiv reciclarea
propriu-zisã).

Impactul: în ce mãsurã atingerea scopului proiectului contribuie la dezvoltarea


localã, regionalã sau naþionalã? Punctaj: 5
Proiectul are impact regional, care contribuie la dezvoltarea celor 14 unitãþi
administrative. Proiectul poate deveni un exemplu de bune practici la nivel
regional pentru implementarea legislaþiei referitoare la managementul
deºeurilor, fiind primul proiect de acest tip în Regiunea 7 - Centru.

Durabilitatea: în ce mãsurã rãspunde proiectul urmãtoarelor criterii de


dezvoltare durabilã? Punctaj: 4 (vezi fiºa de monitorizare completatã mai jos).

35
Criteriu Subcriteriu Indicator Notã + motivaþie
Economic - 4
Consum ºi Consumul de Intensitatea materialelor utilizate Din perspectiva consumurilor,
producþie materiale investiþia iniþialã ºi cea de
Consum de energie Intensitatea energeticã întreþinere a facilitãþilor create
nu pot fi amortizate pe termen
Managementul Generarea de deºeuri
scurt. Nu sunt furnizate date
deºeurilor industriale ºi municipale solide
care sã menþioneze costurile
de transport referitoare la
Sortare / reciclare valorificarea deºeurilor
Transportul bunurilor ºi Distanþe de aprovizionare sau selectate.

36
produselor desfacere
Social - 4,5
Echitate Reducerea gradului Numãr persoane angajate Proiectul asigurã angajarea a
de sãrãcie 22 de persoane din zonã, iar
Numãr ºomeri implementarea proiectului are
efect pozitiv în ceea ce
Egalitate de ºanse Raportul bãrbaþi-femei
priveºte îmbunãtãþirea calitãþii
Sãnãtate Nutriþie Nutriþie copii vieþii locuitorilor (condiþii mai
Mortalitate Rata mortalitãþii la copii sub 5 bune de locuit, grad crescut
ani de sãnãtate a populaþiei). Se
Durata de viaþã menþioneazã impactul pozitiv
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
Criteriu Subcriteriu Indicator Notã + motivaþie
Educaþie Educaþie la copii Pre-ºcolar, Primar, Gimnazial, al proiectului prin educarea
Liceal populaþiei în ceea ce priveºte
Educaþie la adulþi Universitarã colectarea selectivã a
deºeurilor.
Post-universitarã
Locuinþe Condiþii de locuit Suprafaþã de locuit pe persoanã
Securitate Rata criminalitãþii Numãrul de înregistrãri de
criminalitate
Populaþie Schimbãri de Rata creºterii populaþiei
populaþie
Mediu - 4

37
Atmosferã Încãlzire globalã Emisii de gaze cu efect de serã Proiectul va scãdea gradul de
Degradarea stratului Consumul de substanþe ce poluare a solului ºi a apelor
de ozon afecteazã stratul de ozon din zonã.
Prin implementarea proiectului
Calitatea aerului Concentraþiile de poluanþi în zonã
nu se rezolvã problema deºeu-
Terenuri Calitatea solului Suprafeþe degradate rilor compostabile (cu o pon-
Urbanizare Suprafeþe rezidenþiale dere de peste 50% din totalul
Suprafeþe industriale deºeurilor în mediul rural), fiind
Parcuri ºi grãdini Suprafeþe/locuitor prevãzut în studiul de feza-
bilitate cã aceastã problemã
Ape Lacuri Suprafeþe, calitate
va putea fi rezolvatã la sursã,
Râuri Suprafeþe, calitate prin contribuþia cetãþenilor.
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
Criteriu Subcriteriu Indicator Notã + motivaþie
Apã potabilã Surse, cantitãþi, calitate Realizarea investiþiei într-o
zonã învecinatã unei potenþi-
Apã uzatã Cantitãþi, tratare
ale arii protejate, propusã ca
Biodiversitate Specii de florã ºi Localizare, zonã de protecþie, sit Natura 2000, reprezintã
faunã indicator cantitativ un factor de risc pentru atin-
Evaluarea Consultãri publice Numãr de participanþi, calitatea gerea obiectivelor proiectului.
Impactului asu- Studiu de impact observaþiilor incluse, calitatea Nu sunt prezentate suficiente
pra Mediului studiului date referitoare la un proces
de consultare a populaþiei ºi
de încadrare a investiþiei într-un
document strategic regional.

38
Cultural - nu este cazul
Locuri de Cãmine culturale, Indicator cantitativ
recreere cinema, teatru
Sãli ºi terenuri de sport Indicator cantitativ
Muzee / Expoziþii Indicator cantitativ, numãr de
evenimente
Monumente Indicator cantitativ, stare actualã
de conservare
Artã Clãdiri de patrimoniu Indicator cantitativ, stare actualã
de conservare
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

STUDIU DE CAZ II: Proiectul RO 0108.03.04.01.02: Dezvoltarea


sistemelor de încãlzire bazate pe folosirea biomasei în cinci zone
turistice - Oraºul Gheorgheni

A. Prezentarea proiectului
Proiectul contribuie la îmbunãtãþirea calitãþii mediului prin utilizarea
rumeguºului în calitate de combustibil pentru sistemele de încãlzire locale care
folosesc biomasa, în cinci oraºe turistice din România: Vlãhiþa, Gheorgheni,
Huedin, Vatra Dornei ºi Întorsura Buzãului.

Scopul proiectului a fost dezvoltarea unor sisteme de încãlzire centralizatã în


cinci oraºe pe baza utilizãrii rumeguºului sau a altor deºeuri de lemn. Toate
cele cinci locaþii sunt în zone muntoase ºi au o aprovizionarea stabilã cu
rumeguº. Studiul de caz acoperã o singura locaþie, din zona centralã a
României, oraºul Gheorgheni, din judeþul Harghita, unde o centralã termicã din
cele cinci existente a fost refacutã pentru alimentarea cu rumeguº în locul
pãcurii.

Proiectul vizeazã schimbarea combustibilului, adresându-se sectorului


românesc de termoficare. Scopul proiectului este substituirea combustibililor
fosili (petrol ºi gaze naturale) cu deºeuri de lemn disponibile la nivel local
precum rumeguº, aºchii ºi scoarþã de copac provenind din industria de
prelucrare a lemnului (fabrici de cherestea etc.) ºi silviculturã. Un aspect
important al managementului carbonului din sectorul forestier în România ºi din
alte localitãþi din regiune este reprezentat de modul în care întreprinderile de
prelucrare a lemnului folosesc ºi depoziteazã deºeurile de lemn. Halde mari de
deºeuri de lemn se acumuleazã pretutindeni în zonele forestiere din þarã.
Numãrul mare de halde de deºeuri lemnoase cauzeazã poluarea apelor ºi
genereazã emisii de CH4 ºi N2O în cantitãþi mari. Metanul are un potenþial de
încãlzire globalã de 21 de ori mai mare decât dioxidul de carbon, ceea ce
înseamnã cã cea mai mare parte din reducerile de emisii de gaze cu efect de
serã (GES) generate de implementarea acestui proiect vor proveni din
reducerea cantitãþilor de deºeuri lemnoase depozitate în naturã ºi de
reducerea corespunzãtoare a emisiilor de metan. Calculele efectuate în cadrul
studiului de nivel de referinþã pentru acest proiect aratã cã 78% din reducerile
39
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

de emisii de GES sunt produse de reducerea cantitãþii de deºeuri lemnoase


depozitate în naturã. Astfel, proiectul poate fi clasificat drept Proiect de
Reducere a Emisiilor de Metan ce include ºi o reducere a emisiilor de dioxid
de carbon prin substituirea combustibililor fosili cu biomasa. La calcularea
reducerii totale de emisii de GES generatã în diferitele scenarii de nivel de
referinþã nu au fost luate în calcul posibile reduceri ale emisiilor de N2O.

Tehnologiile utilizate în general în acest proiect se bazeazã pe tehnologiile


standard din sectorul termoficare din Europa de Vest, cu elemente-cheie
precum:
1) sisteme de boilere pe bazã de biomasã cu control automat, cu eficienþã
ridicatã ºi cele mai moderne unitãþi de purificare a emisiilor;
2) componente pre-izolate pentru sistemul de distribuþie;
3) unitãþi de racordare a consumatorilor cu schimbãtoare de cãldurã cu plãci
pentru producerea descentralizatã a apei calde menajere ºi circuite
controlate automat pentru furnizarea agentului termic de încãlzire;
4) conducte pre-izolate în subsolul clãdirilor.

Durata de viaþã a echipamentelor instalate în cadrul proiectului va fi de


minimum 15 ani pentru sistemele de boilere pe bazã de biomasã în cazul în
care sunt desfãºurate lucrãri insuficiente de intreþinere. Pentru conductele pre-
izolate, durata de viaþã este estimatã la 30-40 de ani.

În 2003 a fost semnat un act denumit "Memorandum de Înþelegere" între


România ºi Danemarca, în conformitate cu principiile Protocolului de la Kyoto.
În acelaºi an reprezentanþi ai Ministerului Mediului ºi Gospodãririi Apelor din
România ºi ai Guvernului danez au semnat un acord de proiect. Scopul
acordului de proiect a fost sã asigure cã fondurile generate de comerþul cu
emisii de CO2 între România ºi Danemarca vor fi utilizate pentru a finanþa o
parte din costurile investiþionale ale proiectului. Acordul de proiect conþine
aprobarea proiectului de cãtre statul gazdã ca proiect de Implementare în
Comun.

Finanþarea proiectului pentru componenta Gheogheni (2,2 milioane Euro)


provine din mai multe surse: Agenþia Danezã de Protecþie a Mediului, Uniunea
40
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

Europeanã prin intermediul Programului Phare 2001 - Proiecte mari de


Infrastructurã Regionalã, Guvernul Romaniei (prin intermediul Agenþiei Române
de Conservare a Energiei) ºi Municipalitatea Gheorghieni.

Perioada de implementare: 2003 - 2004.


Beneficiarul proiectului este Primãria oraºului Gheorgheni.

Caracteristici-cheie ale proiectului:


- utilizarea unei surse regenerabile de energie;
- utilizarea unei surse de energie neutre din punct de vedere al emisiilor de
CO2;
- utilizarea unor resurse energetice locale;
- reducerea impactului de mediu al depozitãrii ilegale a deºeurilor lemnoase
provenind din industria prelucrãrii lemnului;
- dezvoltarea unor noi sectoare de afaceri;
- îmbunãtãþirea nivelului de trai;
- preþ stabil al energiei la consumator (deconectarea de preþul petrolului);
- reducerea sau eliminarea subvenþiilor de la bugetul naþional sau local
pentru termoficare.

1. Boiler
Proiectul introduce o soluþie tehnologicã ce face posibilã utilizarea biomasei
umede drept combustibil. Se are în vedere astfel utilizarea biomasei (rumeguº,
aºchii, scoarþã de copac) cu conþinut de apã de pânã la 55%. Potrivit unor
reprezentanþi ai utilitãþii de termoficare din Gheogheni, conþinutul de apã al
rumeguºului a atins în unele perioade 80%, ceea ce a avut o influenþã asupra
eficienþei boilerului, dar nu a avut un impact semnificativ asupra calitãþii
serviciilor oferite consumatorilor.

Poate pãrea ciudat ca un stat precum România, cu resurse mari de biomasã, sã


nu le utilizeze, iar importurile scumpe de gaze ºi petrol sã aibã loc an dupa an.
Singura explicaþie identificatã în cadrul proiectului a fost indisponibilitatea unei
41
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

tehnologii puþin mai sofisticate necesarã combustiei biomasei umede ca produs


domestic pe piaþa româneascã ºi faptul cã echipamentele vestice erau
considerate prea scumpe pentru utilitãþile publice. Ceea ce face ca problema
sã fie ºi mai serioasã este incapacitatea de platã a consumatorului pentru
serviciile publice precum încãlzirea, apa, serviciile de canalizare ºi energia
electricã. Faptul cã serviciile furnizate de utilitãþile publice sunt adesea de
slabã calitate reduce de asemenea dorinþa de a plãti sume substanþiale.

Tehnologia de boiler pe biomasa selectatã pentru acest proiect poate fi


consideratã de tip standard pe piaþa vesticã, cuprinzând o camerã de
combustie cu cãrãmizi refractare ºi o bandã de alimentare automatã. Apa se
evaporã pe banda de alimentare, sunt extrase gazele, iar deºeurile lemnoase
sunt apoi arse. Sistemul de purificare a emisiilor cuprinde multicicloni ºi unitãþi
de filtrare cu saci, iar gazele de evacuare sunt direcþionate cãtre un coº de oþel.
Cenuºa rezultatã din procesul de combustie este transportatã automat cãtre un
container închis, iar cenuºa este fie trimisã la un depozit de deºeuri fie
împraºtiatã în pãduri drept îngrãºãmânt. Sistemele de boilere pe biomasã sunt
operate automat pentru a asigura desfãºurarea în condiþii optime a proceselor
de combustie. Biomasa nefiind un material omogen, alimentarea primarã ºi
secundarã cu aer trebuie sã fie controlatã în continuu în ceea ce priveºte
conþinutul de oxigen. Controlul aerului pentru ardere împreunã cu alimentarea
automatã cu combustibil din depozit ºi instalaþiile de control diferenþial al
presiunii nu pot fi operate eficient decât prin utilizarea unor tehnologii moderne
de control. Sistemele noi de boilere cuprind sisteme tehnice pentru tratarea
apei de alimentare ºi instalaþii automate de stingere a incendiilor care sã
intervinã în cazul arderii în sistemul de alimentare cu combustibil. Noile sisteme
de boilere pe biomasã nu folosesc combustibili fosili la pornire.

2. Modificãri ale reþelei de conducte ºi introducerea unor unitãþi de racordare


a consumatorilor
Apa caldã era distribuitã cãtre consumatori printr-o reþea construitã pe principiul
unui circuit cu patru componente, cu o conductã de alimentare ºi una de retur
pentru încãlzire, ºi o conductã de alimentare ºi una de retur pentru apa caldã
menajerã. Apa caldã era produsã în centralã, iar reþeaua de termoficare era
aºezatã în canale de beton cu izolaþii foarte slabe, iar în unele locuri fãrã izolaþie.
42
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

În proiect a fost înlocuit sistemul cu patru componente cu un sistem cu douã


componente, tehnologie standard aplicatã în Europa de Vest, iar nivelul de
confort al cosumatorilor a fost îmbunãtãþit, o datã cu nivelul de eficienþã.

3. Înlocuirea conductelor în subsolul clãdirilor


Conductele de distribuþie sunt situate în subsolul blocurilor de apartamente.
Accesul în subsolurile clãdirilor poate fi dificil, iar conductele de apã,
termoficare ºi canal au de obicei pierderi mari. Toate conductele de apã caldã
din subsolurile clãdirilor au fost înlocuite în cadrul proiectului cu conducte noi,
pre-izolate.

4. Substituirea combustibililor fosili


Consumul de combustibil la centrala Gheorgheni
Localitatea Combustibil Unitatea 1997 1998 1999 2000 2001
Gheorgheni Pãcurã tone/an 1,181 1,298 858 601 855

Scãderea consumului de combustibil de-a lungul anilor nu s-a datorat unei


creºteri a eficienþei boilerului, ci unei lipse a fondurilor pentru achiziþia
combustibilului. Aceasta a însemnat o scãdere în calitatea serviciilor, ce se afla
deja la un nivel scãzut. Trebuie sã menþionãm cã pierderile din sistemul de
termoficare erau de circa 48%.

Consumul de biomasã proiectat la centrala Gheorgheni


Localitatea Deºeuri lemnoase Cenuºa din arderea deºeurilor
evacuate/arse, Tone/an lemnoase, Tone/an
Gheorgheni 6965.2 35 - 70

Proiectul a prevãzut mãsurarea cantitãþilor de rumeguº folosit la centrale, însã în


realitate acestea au fost doar calculate pe baza cantitãþii de energie livratã
consumatorilor. Potrivit unor estimãri, centrala Gheorgheni a folosit în 2005 circa
5-6000 de tone de rumeguº, iar producþia de energie a fost de 7600 Gcal.

Cercetãrile au arãtat cã cenuºa conþine în medie aproximativ 800 PPM (pãrþi


43
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

pe milion) zinc, 100 PPM plumb, 15 PPM cobalt ºi 8 PPM cadmiu. Potrivit
cercetãrilor, se recomandã utilizarea cenuºii de la centrale drept îngrãºãmânt
în silviculturã pentru a asigura cã metalele grele nu ajung în circuitul hranei
umane. În urma unor comparaþii între cenuºã ºi îngrãºãmintele standard,
conþinutul de minerale ale unei tone de cenuºã este egal cu cel al aproximativ
200 kg de îngrãºãminte.

5. Reducerea emisiilor de GES


Perioada de creditare pentru acest proiect de implementare în comun este de
14 ani. Totalul reducerilor de emisii va fi de 715000 tone de echivalent CO2
pentru toate cele 5 componente ale proiectului în perioada 2004-2017, din
care cota componentei Gheorgheni este de 153 000 tone.

6. Preþul de vânzare al energiei termice


Preþul de vânzare a energiei termice menþionat mai jos cuprinde toate costurile
de funcþionare ºi întreþinere ºi se presupune cã investiþia localã va fi recuperatã
într-o perioada de 10 ani, cu o ratã internã de retur (IRR) de 8%. Valorile-cheie
ale acestui calcul sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Preþuri proiectate
Unitatea Gheorgheni
Vânzãrile anuale de energie termicã Gcal/an 8,747
Preþul energiei termice IRR = 8% euro/Gcal 8.35
Preþul energiei termice IRR = 8% euro/MWh 7.18

Preþurile actuale ale energiei termice în România sunt reglementate,


consumatorii plãtind 107,5 RON/Gcal (aproximativ 30 Euro). Centrala
Gheorgheni produce energie termicã la un cost de 101,2 RON/Gcal
(aproximativ 29 Euro), majoritatea centralelor termice având costuri de
producþie de 170-200 RON/Gcal (aproximativ 48-57 Euro), diferenþa pânã la
preþul naþional fiind subvenþionatã de bugetul naþional ºi de bugetele locale.

44
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

Datele pentru cinci instituþii publice din Gheorgheni aratã o reducerea cu


230000 RON (aproximativ 65000 euro) a cheltuielilor pentru energie termicã
în sezonul 2004-2005.

7. Aspecte sociale
Implementarea proiectului aduce beneficii unei pãrþi importante din locuitorii
celor cinci oraºe din proiect. În toate oraºele respective sistemele de
termoficare sunt într-o stare proastã, iar unele sisteme erau deseori inoperabile
sau, în cel mai bun caz, funcþionarea lor era instabilã, cauzând probleme
serioase ºi disconfort pentru locuitori.

Componenta Gheorgheni
Numãr de apartamente încãlzite 410
Numãr de blocuri de apartamente racordate la reþea 17
Numãr de clãdiri individuale (locuinþe) racordate la reþea 16
Numãr de clãdiri individuale racordate la reþea 17
Numãr total de persoane în apartamente 1230
Numãr total de persoane în clãdiri individuale (locuinþe) 58

Dupã implementarea proiectului au mai fost racordate la reþeaua alimentatã de


centrala pe biomasã înca un cartier, un liceu ºi un spital.

8. Noi afaceri
Utilizarea deºeurilor lemnoase aduce noi oportunitãþi de afaceri în România.
Aceste deºeuri sunt foarte puþin utilizate, iar potenþialul pentru extinderea
acestei afaceri este foarte mare. În statisticile oficiale daneze, biomasa ºi
sursele regenerabile de energie reprezintã o componentã esenþialã: 36% din
producþia de energie termicã pentru termoficare din Danemarca se bazeazã
pe biomasã ºi arderea deºeurilor. Deºeurile lemnoase reprezintã circa 20500
TJ/5700 GWh producþie anualã de energie primarã. Aceste valori trebuie
comparate cu o producþie energeticã anualã de circa 300 TJ în proiectul
românesc pe bazã de rumeguº, echivalând cu 1,5% din producþia energeticã
pe bazã de deºeuri lemnoase din Danemarca.
45
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

Suprafaþa ocupatã de pãduri în Danemarca este de aproximativ 5200 km2, iar


suprafaþa cu pãduri din România este de aproximativ 64000 km2 - este evident
cã potenþialul pentru dezvoltare în România este remarcabil. Acest potenþial de
dezvoltare a afacerilor nu include doar producþia de energie termicã, ci ºi
procesarea deºeurilor lemnoase, manipularea ºi transportarea deºeurilor
lemnoase, care în Danemarca reprezintã o arie largã de afaceri, chiar dacã
producþia de deºeuri lemnoase a acestei þãri este mult mai micã decât în
România.

9. Monitorizarea
Obiectivul planului de monitorizare este sã ofere un cadru pentru colectarea ºi
managementul datelor privind performanþele pentru a monitoriza ºi verifica
reducerea emisiilor de GES generate de proiectul de Implementare în Comun.
Verificarea este definitã drept audit periodic al reducerii emisiilor de GES ºi al
conformãrii cu criterii de implementare în comun, efectuat de o terþã parte.

Nu a fost elaborat un plan de monitorizare a impactului social al proiectului,


însã serviciile de încãlzire ºi apã caldã au fost îmbunãtãþite, iar subvenþiile
pentru energie termicã nu mai sunt necesare, ceea ce înseamnã mai multe
fonduri publice pentru alte tipuri de cheltuieli.

10. Consultare ºi participare publicã


Potrivit documentelor proiectului, consultarea factorilor interesaþi a fost
realizatã prin anunþuri în presa localã pentru o perioadã de minimum douã
sãptãmâni în toate oraºele din cadrul proiectului. Nu au fost depuse comentarii
sau obiecþii faþã de implementarea proiectului. Nu au fost primite comentarii
din partea unor factori sociali precum ONG-uri, autoritãþi locale de protecþie a
mediului, instituþii din domeniul silviculturii sau industria de prelucrare a
lemnului.

B. Fiºa de evaluare a proiectului


În cadrul întâlnirii ONG-urilor de mediu au fost formate douã grupuri care au
analizat proiectul ºi l-au punctat în funcþie de criteriile de evaluare; discuþiile din
plen au definitivat punctarea acestui proiect, cu argumentele de rigoare.
46
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

Criterii de evaluare
Relevanþa: în ce mãsurã problema identificatã este abordatã corespunzãtor în
cadrul proiectului? Punctaj: 5.
Proiectul rãspunde în mare mãsurã necesitãþilor locale în ceea ce priveºte
îmbunãtãþirea ºi eficientizarea sistemului de încãlzire al oraºului Gheorgheni.

Eficienþa: în ce mãsurã acþiunile întreprinse ºi mijloacele utilizate conduc la


îndeplinirea rezultatelor proiectului? Punctaj: 5.
Este un proiect eficient întrucât nu se investeºte în plus în forþa de muncã, iar
costurile aferente achiziþionãrii de echipament ºi îmbunãtãþirii infrastructurii se
pot amortiza într-un timp rezonabil.

Eficacitatea: în ce mãsurã rezultatele proiectului contribuie la atingerea


scopului proiectului? Punctaj: 5.
Ca urmare a implementãrii proiectului va scadea preþul agentului termic la
consumator ºi se vor diminua emisiile de gaze cu efect de serã aferente
producerii acestuia.

Impactul: în ce mãsurã atingerea scopului proiectului contribuie la dezvoltarea


localã, regionalã sau naþionalã? Punctaj: 5.
Proiectul îmbunãtãþeºte calitatea vieþii unui grup-þintã semnificativ la nivel de
oraº.

Durabilitatea: în ce mãsurã rãspunde proiectul urmãtoarelor criterii de


dezvoltare durabilã? Punctaj: 4,5.

În cadrul întâlnirii reprezentanþilor ONG, proiectul de utilizare a biomasei


pentru producerea de agent termic s-a bucurat de o apreciere deosebitã,
obþinând un punctaj mare la capitolele relevanþã, eficacitate ºi impact, întrucât
sunt utilizate deºeuri, se fac reduceri de emisii de gaze cu efect de serã. La
capitolul durabilitate, s-a obþinut un punctaj mediu ridicat, cu observaþii în
privinþa aspectului economic (ceea ce implicã gestionarea cantitãþii de cenuºã
rezultatã, furnizarea cantitãþii corespunzãtoare de rumeguº) sau a aspectului
social (ceea ce vizeazã numãrul de persoane angajate).
47
Criteriu Subcriteriu Indicator Notã + motivaþie
Economic - 4,5
Consum ºi Consumul de Intensitatea materialelor utilizate Rumeguºul, care urmeazã a fi
producþie materiale folosit pentru alimentarea
Consum de energie Intensitatea energeticã centralei, este în acest
moment o resursã abundentã
Managementul Generarea de deºeuri
ºi ieftinã în zonã, însã existã
deºeurilor industriale ºi municipale solide
riscul ca, pe viitor, preþul sãu
sã creascã ºi/sau
Sortare / reciclare accesibilitatea sã scadã.
Transportul bunurilor ºi Distanþe de aprovizionare sau Proiectul contribuie la
produselor desfacere creºterea eficienþei energetice

48
a sistemului de încãlzire.
Social - 4
Echitate Reducerea gradului Numãr persoane angajate Proiectul asigurã condiþii mai
de sãrãcie bune de locuit pentru
Numãr ºomeri aproximativ 1300 de
persoane. De asemenea,
Egalitate de ºanse Raportul bãrbaþi-femei
faciliteazã încãlzirea
Sãnãtate Nutriþie Nutriþie copii instituþiilor publice
Mortalitate Rata mortalitãþii la copii sub 5 (administrative, educaþionale).
ani
Durata de viaþã
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
Criteriu Subcriteriu Indicator Notã + motivaþie
Educaþie Educaþie la copii Pre-ºcolar, Primar, Proiectul nu oferã noi locuri
Gimnazial, Liceal de muncã.
Educaþie la adulþi Universitarã
Post-universitarã
Locuinþe Condiþii de locuit Suprafaþã de locuit pe persoanã
Securitate Rata criminalitãþii Numãrul de înregistrãri de
criminalitate
Populaþie Schimbãri de Rata creºterii populaþiei
populaþie
Mediu - 5

49
Atmosferã Încãlzire globalã Emisii de gaze cu efect de serã Implementarea proiectului
Degradarea stratului Consumul de substanþe ce contribuie la reducerea
de ozon afecteazã stratul de ozon emisiilor de gaze cu efect de
serã în douã moduri:
Calitatea aerului Concentraþiile de poluanþi în zonã
- eliminarea depozitelor ilegale
Terenuri Calitatea solului Suprafeþe degradate de rumeguº din naturã, ºi
Urbanizare Suprafeþe rezidenþiale - eliminarea unei instalaþii de
Suprafeþe industriale ardere alimentate cu
Parcuri ºi grãdini Suprafeþe/locuitor combustibili fosili (pãcurã).
Ape Lacuri Suprafeþe, calitate
Proiectul contribuie la îmbunã-
Râuri Suprafeþe, calitate tãþirea calitãþii solului ºi apelor,
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
Criteriu Subcriteriu Indicator Notã + motivaþie
Apã potabilã Surse, cantitãþi, calitate la conservarea biodiversitatii
ºi la un bun management al
Apã uzatã Cantitãþi, tratare
resurselor de apã.
Biodiversitate Specii de florã ºi Localizare, zonã de protecþie,
faunã indicator cantitativ Existã riscul ca proiectul sã
Evaluarea Consultãri publice Numãr de participanþi, calitatea încurajeze despãduririle din
Impactului asu- Studiu de impact observaþiilor incluse, calitatea zonã pentru a furniza materie
pra Mediului studiului primã pentru funcþionarea
centralei.
Cultural - 5

50
Locuri de Cãmine culturale, Indicator cantitativ Proiectul creºte atractivitatea
recreere cinema, teatru zonei din punct de vedere
Sãli ºi terenuri de sport Indicator cantitativ cultural, facilitând dezvoltarea
turismului.
Muzee / Expoziþii Indicator cantitativ, numãr de
evenimente
Monumente Indicator cantitativ, stare actualã
de conservare
Artã Clãdiri de patrimoniu Indicator cantitativ, stare actualã
de conservare
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

IV. Concluzii

Considerãm cã proiectul "Dezvoltarea capacitãþii ONG-urilor de mediu pentru


monitorizarea Fondurilor Structurale ºi de Coeziune" a venit în întâmpinarea
nevoii organizaþiilor neguvernamentale de mediu din România de a se pregãti
pentru perioada post-integrare în Uniunea Europeanã. Conform strategiilor ºi
programelor naþionale ºi regionale, Fondurile Structurale ºi de Coeziune vor
finanþa o serie de proiecte de infrastructurã care pot avea un impact major
asupra mediului. Din aceastã perspectivã, este esenþial ca organizaþiile
neguvernamentale sã se implice activ în procesul de monitorizare a
implementãrii proiectelor cu impact asupra mediului ºi sã colaboreze cu
autoritãþile centrale ºi locale. Legislaþia privitoare la utilizarea fondurilor
structurale ºi de coeziune idenitificã aceastã relaþie de comunicare ºi
colaborare dintre autoritãþile publice ºi ONG-uri ca o condiþie sine qua non a
implementãrii proiectelor finanþate din fonduri europene. Considerãm cã atât
administraþia publicã, cât ºi sectorul neguvernamental pot beneficia de acest
parteneriat, în condiþiile în care contribuþia celor douã pãrþi cu expertiza
specificã poate asigura cã fondurile sunt utilizate respectând legislaþia, dreptul
cetãþenilor la un mediu curat ºi nevoile comunitãþilor cãrora li se adreseazã
proiectele.

Cu toate acestea, este necesar sã menþionãm cã, din perspectiva societãþii


civile, monitorizarea proiectelor finanþate din fonduri structurale ºi de coeziune
este un proces consumator de resurse financiare, umane ºi de timp. Astfel,
implicarea ONG necesitã o alocare specialã de resurse, de care ONG-urile
româneºti de mediu considerãm cã nu dispun în acest moment. Rãmâne o
provocare pentru sectorul neguvernamental sã gãseascã aceste resurse, o
variantã fiind aceea idenitificatã în unele dintre noile state member ale UE, în
care autoritãþile centrale acordã fonduri pentru ONG-uri pentru ca acestea sã
îºi poatã finanþa activitãþile în interesul comunitãþilor pe care le reprezintã.

Considerãm cã activitatea de monitorizare prezentatã în acest document, deºi


nu are pretenþia de a fi un exerciþiu exhaustiv, este extrem de utilã pentru a oferi
51
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

ONG-urilor participante ºi celor care vor consulta materialul un punct de


plecare în monitorizarea proiectelor finanþate din fonduri europene. Avantajul
exerciþiului de monitorizare a fost acela cã ONG-uri de mediu cu arii de
activitate foarte diferite (energie, biodiversitate, ape, deºeuri, dezvoltare
ruralã) au putut exprima opinii ºi puncte de vedere conforme experienþei ºi
expertizei lor, contribuid la o abordare integratã a problemelor sau avantajelor
fiecãrui proiect. În cursul proiectului s-a demonstrat cã fiºa de monitorizare
generatã de organizaþiile partenere ºi cele implicate în activitãþi sistematizeazã
informaþii utile ºi relevante despre proiectele vizate, care pot ajuta la o analizã
integratã a unui proiect. Considerãm cã ea poate fi adaptatã ºi utilizatã pentru
o varietate largã de proiecte ºi cã este un instrument care va continua sã îºi
dovedeascã utilitatea pe viitor.

Proiectul "Dezvoltarea capacitãþii ONG-urilor de mediu pentru monitorizarea


Fondurilor Structurale ºi de Coeziune" a pus bazele unei reþele funcþionale
axate pe monitorizarea utilizãrii Fondurilor Structurale ºi de Coeziune în
România, care credem cã va deveni cu atât mai utilã cu cât numãrul/
amploarea proiectelor finanþate va creºte ºi cu cât participarea ONG va fi mai
necesarã în diverse corpuri administrative cu atribuþii în implementarea ºi
monitorizarea investiþiilor din fonduri europene. Reþeaua ºi instrumentele sale
pot facilita comunicarea dintre ONG-urile de mediu cu preocupãri în domeniu,
susþinerea reciprocã între membri ºi formularea unor documente sau declaraþii
de poziþie comune. Reþeaua este deschisã organizaþiilor neguvernamentale de
mediu care doresc sã se implice în astfel de activitãþi.

Nu în ultimul rând, considerãm cã activitãþile derulate ºi experienþa acumulatã


în cadrul proiectului nostru în ceea ce priveºte monitorizarea investiþiilor din
fonduri europene din regiunea 7 - Centru pot reprezenta un model pentru
constituirea, în alte regiuni ale þãrii, a grupurilor de lucru ONG pe tema
monitorizãrii fondurilor.

În ceea ce priveºte durabilitatea proiectului, în perioada ianuarie 2006 - iulie


2008, TERRA Mileniul III, în parteneriat cu organizaþii neguvernamentale din
Transilvania, Bulgaria ºi Olanda, deruleazã proiectul "Participarea publicului la
52
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

dezvoltarea durabilã regionalã în România ºi Bulgaria". Proiectul îºi propune


formarea unei coaliþii puternice de ONG-uri în România ºi Bulgaria, capabilã
sã contribuie la utilizarea eficientã a fondurilor structurale ºi de coeziune
pentru realizarea unei dezvoltãri durabile. La nivel internaþional ºi regional,
ONG-urile din România ºi Bulgaria vor fi cooptate în reþele, ceea ce le va
asigura un mai bun acces la Comisia Europeanã, atât pentru a se informa dar
ºi pentru a putea face lobby la acest nivel. Pe plan naþional va avea loc o mai
bunã monitorizare a proiectelor finanþate din fonduri europene. La nivel local
proiectele "Agenda Verde" vor servi drept model pentru o dezvoltare regionalã
durabilã cu implicarea comunitãþilor locale. Informaþiile obþinute pe parcursul
desfãºurãrii proiectului, despre fondurile europene ºi participarea publicului
vor contribui la dezvoltarea capacitãþii organizaþiilor neguvernamentale ºi vor
creºte gradul de informare a cetãþenilor, astfel încât sã-ºi poatã asuma un rol
activ în politica de coeziune la nivel regional.

Mulþumim, pe aceasta cale, tuturor celor care s-au implicat în realizarea acestui
proiect: echipa formatã din reprezentanþii TERRA Mileniul III ºi ALMA-RO,
experþii români ºi strãini, reprezentanþii organizaþiilor care au participat la
sesiunile de instruire ºi la realizarea exerciþiului de monitorizare ºi
reprezentanþii instituþiilor publice care ne-au facilitat accesul la date despre
proiectele analizate ºi au acceptat sã contribuie la realizarea cercetãrii iniþiale
din cadrul proiectului. Nu în ultimul rând, salutãm contribuþia financiarã a
Uniunii Europene, Programul Phare, pentru realizarea acestui proiect ºi sprijinul
acordat de reprezentanþii Fundaþiei pentru Dezvoltarea Societãþii Civile.

53
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

Echipa de proiect

Implementarea proiectului "Dezvoltarea capacitãþii ONG-urilor de mediu


pentru monitorizarea Fondurilor Structurale ºi de Coeziune" a fost posibilã
datoritã contribuþiei eficiente ºi profesioniste a fiecãruia dintre membrii echipei:

Claudia Jianu - Coordonator de proiect, TERRA Mileniul III


Eliza Teodorescu - Asistent de proiect, Asociaþia ALMA-RO
Lavinia Andrei - Expert/trainer, TERRA Mileniul III
Adrian Bãdilã - Expert/trainer, Asociaþia ALMA-RO
Alessandra Merlo - Trainer
Vitor Dionizio - Trainer
Andrzej Gula - Trainer, Institute of Environmental Economics, Polonia
Ioana Ciutã - Interpret, TERRA Mileniul III
Claudiu Florea - Contabil
Claudia Oprea - Auditor

54
Lista participanþilor la sesiunea de instruire pentru organizaþiile neguvernamentale de mediu
"ABC-UL FONDURILOR STRUCTURALE ªI DE COEZIUNE"
Hotel Sinaia, Sinaia 27 februarie - 1 martie 2006

Nume Organizaþie Adresã Telefon, Fax, E-mail Domeniu activitate


Sorin TRASCU CENRES SUCEAVA - Str. Universitãþii 0230.524.128 Dezvoltare durabilã
Coordonator Centrul Regional de nr.48, cam 6-7 sorintrascu@gmail.com
Proiect Resurse pentru ONG Suceava, jud. diacos33@yahoo.com
Suceava
Eduard FAIER Asociaþia "ECO Sud - Str. Adrian, nr. 94 Tel.: 0722. 355.559 Dezvoltare durabilã;
Secretar general Vest România" 220138 Drobeta Fax: 0252. 332.993 Protecþia mediului
Turnu Severin, ecoswro@yahoo.com Managementul resur-
jud. Mehedinþi selor de apã, zone

55
umede; arii protejate;
educaþie ecologicã.
Cezar IACOB Asociaþia KOGAYON 0723.394.861 Managementul ariilor
Responsabil ic10@yahoo.com protejate; Dezvoltarea
proiecte ciacob@gg.unibuc.ro activitãþilor ºtiinþifice în
ariile protejate
Dezvoltare durabilã
Dezvoltare regionalã
Cornel APOSTOL ECO ALPEX 024 Str. Rahova nr. 0239.627.343 Educaþie ecologicã
Preºedinte 259 Brãila, cod ecoalpex024@braila.net Arii protejate;
810529, jud. Managementul
Brãila deºeurilor;
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
Nume Organizaþie Adresã Telefon, Fax, E-mail Domeniu activitate
Ildiko BAJKO AMOEBA ECO Bucin 7/E/77 0266.364.603 Educaþie ecologicã;
Preºedinte CENTER 535500 amoeba@hr.astral.ro Arii protejate; Ecologie
Gheorgheni, jud. urbanã; Protecþia
Harghita mediului; Dezvoltare
durabilã; Eco-turism.
Camelia ZAMFIR Asociaþia Prietenii Str. Portului, bl. 0236.462.564 Dezvoltare durabilã;
Director executiv Pãmântului Siret 4, sc. 7, ap. earthfriends@rdslink.ro Protecþia mediului;
109, cod Dezvoltare regionalã;
800025, Galaþi Eficienþã energeticã;
jud. Galaþi Surse regenerabile de
energie.

56
Hans HEDRICH Asociaþia Sighiºoara Str. Bastionului 0265.779.917 Dezvoltare durabilã;
Coordonator Durabilã nr. 11, cod hanshedrich@gmx.de Protecþia mediului;
proiecte 545400, Dezvoltare regionalã;
Sighiºoara, jud. Eco-turism; Educaþie
Mureº ecologicã; Social.
Lenuþa IOSIF Fundaþia Atlas Bd. Nicolae Tel.: 0242.316.945 Asistenþã în antrepre-
Director executiv Titulescu nr. 15, Fax: 0242.334.190 noriat; Protecþia mediu-
parter, Cãlãraºi, atlas@dtc.ro lui; Dezvoltare durabilã;
jud. Cãlãraºi Dezvoltare regionalã.
Florin IOSIF Asociaþia C.I.D.A.F. Str. Nufãrului, 0722.329.987 Dezvoltare durabilã;
Director executiv Filiala Cãlãraºi Cãlãraºi, jud. Antreprenoriat;
Cãlãraºi Asistenþã în dezvolta-
rea afacerilor.
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
Nume Organizaþie Adresã Telefon, Fax, E-mail Domeniu activitate
László Asociaþia pentru Str. Bartok Bela, Tel.: 0265.267.712 Protecþia mediului;
SZAKÁCS Protecþia Mediului ºi a nr. 1, 540035, 0365.804.471 Arii protejate; Ecologie
Vicepreºedinte Naturii Târgu Mureº, Fax: 0265.267.712 urbanã; Educaþie eco-
RHODODENDRON jud. Mureº rhodo@rdslink.ro logicã; Dezvoltare
ruralã.
Simona VASILCIU Centrul de Iniþiativã Str. Nicolae 0264.593.254 Dezvoltare durabilã
Coordonator pentru Mediu Titulescu, nr. 38, office@crim.ro Protecþia mediului
program ap. 36, 400420,
Cluj Napoca
Tatiana DONE Fundaþia de Speologie O.P. 4 C.P. 75, 0230.524.944 Dezvoltare durabilã;
Vicepreºedinte / "Club Speo Bucovina" Suceava, jud. tatiana_ingrid@yahoo. Protecþia mediului;
Coordonator Suceava com Biodiversitate; Dezvol-

57
programe tarea ecoturismului.
Bogdan Valentin Asociaþia Comunelor Str. ªcolii, nr. 25, Tel.: 0242.316.022 Dezvoltare durabilã;
FIANU din România - Filiala ªtefan cel Mare, Fax: 0242.316.028 Protecþia mediului;
Judeþeanã Cãlãraºi jud. Cãlãraºi falrstefancelmare@artel Administraþie publicã
ecom.net localã.
Mirela LEONTE Centrul de Consultanþã Str. Basarabiei Tel.: 0236.499.957 Dezvoltare durabilã;
Coordonator Ecologicã Galaþi nr. 2, cod Fax: 0236.312.331 Protecþia mediului; Edu-
proiecte 800201, Galaþi, eco@cceg.ro caþie ecologicã; Parte-
jud. Galaþi mleonte@cceg.ro neriat ºi cooperare
internaþionalã; Dezvol-
tarea sectorului negu-
vernamental de mediu
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
Nume Organizaþie Adresã Telefon, Fax, E-mail Domeniu activitate
Codruþa Asociaþia ARIN Aleea Cinemato- 0740.026.091 Dezvoltare durabilã;
NEDELCU grafului nr. 2, bl. asociatia.arin@gmail.comProtecþia mediului;
Preºedinte H3, sc. 2, ap. Dezvoltare regionalã;
27, Brãila Drepturile omului; LLL
George Fundaþia CARPAÞI Str. Pavilioanele 0268.330.567 Biodiversitate
PREDOIU (Coaliþia NGO CFR nr. 100 george@icaswildlife.ro Arii protejate
NATURA 2000) Braºov
Alessandra Consultant alessandra.merlo@libero.it Politica de Coeziune
MERLO independent Fonduri Europene
Vitor DIONIZIO Consultant vdionizio@kqnet.pt Politica de Coeziune
independent Fonduri Europene

58
Zoltan HAJDU FOCUS ECO CENTER Str. Crinului nr. yhajdu@rdslink.ro Dezvoltare durabilã;
22, cod 540343 0265/262.170 Dezvoltare regionalã;
Târgu Mureº rdstel: 0365/803.631 Dezvoltare ruralã.
Lavinia ANDREI Fundaþia TERRA Calea Plevnei, nr. Tel.: 021.312.68.70 Dezvoltare durabilã;
Claudia JIANU Mileniul III 46-48, corp C, et. Fax: 021.314.12.27 Schimbãri climatice;
Ioana CIUTÃ 1, cam. D, sector terram3@b.astral.ro Transport;
1, cod 010233 terra3@newsys.ro Eficienþã energeticã;
Bucureºti Educaþie ecologicã.
Adrian BÃDILÃ Asociaþia ALMA-RO Calea Plevnei, Tel./Fax: Dezvoltare durabilã;
Eliza nr. 46-48, corp 021.314.39.60 Administraþie publicã;
TEODORESCU C, et. 1, cam. C, 0724.209.057 Rezolvarea
Oana BÃDILÃ cod 010233, E-mail: conflictelor.
Bucureºti alma-ro@b.astral.ro
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
Lista participanþilor la sesiunea de instruire pentru organizaþiile neguvernamentale de mediu
"MONITORIZAREA FONDURILOR STRUCTURALE ªI DE COEZIUNE"
Hotel Sinaia, Sinaia, 26 -28 mai 2006

Nume Organizaþie Adresã Telefon, Fax, E-mail Domeniu activitate


Corina Asociaþia KOGAYON 247115 Costeºti, Mobil: 0743.833.808 Managementul ariilor
TUDORACHE jud. Vãlcea corina_ww@yahoo.com protejate; Dezvoltarea
Coordonator asociatia_kogayon@ activitãþilor ºtiinþifice în
proiecte yahoo.com ariile protejate;
Dezvoltare durabilã;
Dezvoltare regionalã.
Ion ZAMFIR Asociaþia Prietenii Str. Portului, bl. 0236.462.564 Dezvoltare durabilã;
Preºedinte Pãmântului Siret 4, sc. 7, ap. earthfriends@rdslink.ro Protecþia mediului;

59
109, cod Dezvoltare regionalã;
800025, Galaþi Eficienþã energeticã;
jud. Galaþi Energii regenerabile.
Nicolae Asociatia de Tineret Str. Cãlãraºi nr. 0242.643.656 Dezvoltare comunitarã;
GHEDZIRA pentru Dezvoltare 25, Sãruleºti, asalegria2005@yahoo Administraþie publicã.
Manager Comunitarã ºi jud. Cãlãraºi .com
proiecte Promovarea Incluziunii
Sociale "ALEGRIA"
Codruþa Aleea Cinematografului Aleea Cinemato- 0740.026.091 Dezvoltare durabilã;
NEDELCU nr. 2, bl. H3, sc. 2, ap. grafului nr. 2, bl. asociatia.arin@gmail.com Protecþia mediului;
Preºedinte 27, Brãila H3, sc. 2, ap. Dezvoltare regionalã;
27, Brãila Drepturile omului; LLL
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
Nume Organizaþie Adresã Telefon, Fax, E-mail Domeniu activitate
Armand Societatea Bd-ul Mãrãºti, Tel.: 021.318.4701 Conservarea biodiver-
HARAIDUN Ornitologicã Românã Nr. 61, Cam. armand.haraidun@sor.ro sitãþii; Educaþie ecolo-
Coordonator 323-324, Sect.1, gicã; Dezvoltare
proiect Bucureºti regionalã
Laura ONG Mare Nostrum Str. George 0241.612.422 Conservarea ºi utiliza-
BOICENCO Enescu nr. 32, Fax: 0341.407.433 rea raþionalã a resur-
Director executiv 900692 laura_boicenco@mare selor naturale din zona
Constanþa, jud. nostrum.ro costierã româneascã
Constanþa office@marenostrum.ro Educaþie ecologicã ºi
conºtientizare publicã
pentru protecþia mediu-
lui Mãrii Negre.

60
Daniel DINCÃ Fundaþia TR Media Tel.: 0247.316.178 Participare publicã;
Preºedinte danield@rdscv.ro Dezvoltare durabilã.
danield@cdw.ro
Mãdãlina OPREA ECOTUR Sibiu Str. Dr. I. Raþiu, 0726.771.180 Conservarea
nr. 7-9, bl. III, madaoprea2061@yah biodiversitãþii.
B3-07, Sibiu, jud. oo.com
Sibiu
Péter PÁL AGORA O.P. 1, C.P. 56 0266.219.549 Dezvoltare regionalã.
Preºedinte Grup de Lucru pentru 535600, office@green-agora.ro
Dezvoltare Durabilã Odorheiu
Secuiesc
Jud. Harghita
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
Nume Organizaþie Adresã Telefon, Fax, E-mail Domeniu activitate

Maria MIHUL WWF-DCP Romania Bd. Dimitrie T: 021.335.2574 Conservarea biodiver-


Manager proiect Cantemir nr. F: 021.335.6505 sitãþii; Dezvoltare rura-
2A, bl. P3, ap. mmihul@wwfdcp.ro lã; Managementul
32, Bucureºti resurselor de apã.
Dorinela DAVID Asociaþia "Tinerii ºi Bd. Cuza-Vodã, 0242.315.188 Dezvoltare durabilã
Democraþia" nr. 3, bl. N3, ap.
63, Cãlãraºi
Ciprian STANCIU Asociaþia Floarea Bd. Republicii Tel./Fax: 0244 Educaþie ecologicã
Preºedinte Reginei 30, 106100, 310.525 Dezvoltare regionalã
Sinaia, jud, E-mail: regina@mmc.ro

61
Prahova
Constantin Casa de editura EURO Bucureºti Mobil: 0722 326 166 Jurnalism de mediu.
MIHUL MEDIA costache57@yahoo.ca
Jurnalist

Lucica GASPAR Liga Naþionalã pentru Str. Papazoglu 0723.414.323 Drepturile omului.
Apãrarea Drepturilor nr. 84, Bucureºti,
Omului sector 3
Andrzej GU£A Institute of andgula@ceti.com.pl Monitorizarea
Trainer Environmental Fondurilor UE; Analizã
Economics, Polonia economicã.
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
Nume Organizaþie Adresã Telefon, Fax, E-mail Domeniu activitate

Lavinia ANDREI Fundaþia TERRA Calea Plevnei, Tel.: 021.312.68.70 Dezvoltare durabilã;
Preºedinte Mileniul III nr. 46-48, corp Fax: 021.314.12.27 Schimbãri climatice;
Claudia JIANU C, et. 1, cam. D, terram3@b.astral.ro Transport;
Coordonator sector 1, cod terra3@newsys.ro Eficienþã energeticã;
Proiect 010233 Politica de coeziune;
Bucureºti Educaþie ecologicã.
Ioana CIUTÃ
Spercialist PR
Adrian BÃDILÃ Asociaþia ALMA-RO Calea Plevnei, 021.314.39.60 Dezvoltare durabilã;
Preºedinte nr. 46-48, corp alma-ro@b.astral.ro Administraþie publicã;
Eliza C, et. 1, cam. C, Rezolvarea conflictelor.
TEODORESCU cod 010233,

62
Director executiv Bucureºti
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
Lista persoanelor intervievate în cadrul cercetãrii

Nume Funcþie Instituþie Contact


Venera VLAD Director Ministerul Mediului ºi Gospodãririi Tel.: 021 3166700, Fax: 021 3007171,
Apelor, Direcþia Generalã pentru E-mail: venera.vlad@mmediu.ro
Managementul Instrumentelor Structurale
Gabriel FRIPTU Director Ministerul Integrãrii Europene, Direcþia Tel.: 021 3114183, Fax: 021 3114195,
Generalã de Dezvoltare Regionalã E-mail: gabriel.friptu@dr.mie.ro
Istvan CSUTAK Secretar Ministerul Integrãrii Europene Tel.: 021 3114181, Fax: 021 3114193,
de Stat E-mail: istvan.csutak@dr.mie.ro

63
ªtefan CIOBANU Director Ministerul Finanþelor Publice, Autoritatea Tel.: 021 3359860, Fax: 0213359878
de Management pentru Cadrul de E-mail: stefan.ciobanu@mfinante.gv.ro
Sprijin Comunitar, Direcþia Programul
Naþional de Dezvoltare
Florina PLÃVEÞI Consilier Ministerul Finanþelor Publice, Autoritatea Tel.: 021 3199897, Fax: 021 3199650
de Management pentru Cadrul de E-mail: florina.plaveti@mfinante.ro
Sprijin Comunitar, Direcþia de
Coordonare a Programului Phare
Zsolt BOGOª Secretar Ministerul Economiei ºi Comerþului Tel.: 021 2025120, Fax: 021 2025119
de Stat E-mail: bogos_zsolt@minind.ro
Gabriela TELETIN ªef Ministerul Transporturilor, Construcþiilor ºi Tel./Fax: 021 2126127
Serviciu Turismului E-mail: dgrfe8@mt.ro
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
Nume Funcþie Instituþie Contact
Laura MARINAª Director Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, Direcþia Tel: 021 3117525, Fax: 021 3117526
Organism Intermediar POS DRU E-mail: laura.marinas@gmail.com
Liviu MUªAT Director Agenþia de Dezvoltare Regionalã Sud- Tel: 0242 331769, Fax: 0242 313 167
Muntenia E-mail: comunicare@adrmuntenia.ro

64
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

Sesiunea de instruire I (27 februarie - 1 martie 2006)

65
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

Sesiunea de instruire II (26-28 mai 2006)

66
Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

Centrala pe rumeguº Gheorgheni

67