Sunteți pe pagina 1din 10

CONICE ŞI CUADRICE

1.Conice

Reprezentare grafică a generării conicelor:


A: Parabolă
B: Cerc și elipsă
C: Hiperbole

Conica este curba care se obține prin intersectarea unui plan cu un con (mai exact este
vorba de suprafața unui con drept, circular). Forma acestei curbe poate să difere destul de mult în
funcție de poziția planului față de axa conului, deci este vorba de fapt despre o familie de curbe,
numite în mod obișnuit „conice”.

Tipuri de conice
În cazul în care se generază o curbă închisă, aceasta va fi o elipsă (sau, în cazul particular în
care planul este perpendicular pe axa conului, un cerc). Altfel, va apărea o parabolă (dacă planul este
paralel cu generatoarea conului) sau o hiperbolă. În cazul hiperbolei apar de fapt două curbe
deschise (uneori una dintre ele este ignorată). În general sunt ignorate de asemenea cazurile în care
planul trece prin vârful conului, ori unghiul la vârf al conului este de 90 de grade.

Cercul

M (x0 ;y0)

O y

1
Definiţie : Fie un plan (π) şi un reper ortonomat R , de centru O şi versori i şi j .Cercul este locul
geometric al punctelor din plan care au proprietatea că sunt egal depărtate de un punct fix . Punctul
fix M(xo ,yo) se numeşte centrul cercului iar distanţa de la punctele cercului se numeşte raza
cercului .

O ecuaţie de forma :

x2 + y2 + 2ax + 2by + c = 0 , cu a2 + b2 – c > 0

reprezintă un cerc cu centru în punctul (-a , -b) şi de rază R=√a2 +b2 -c

Ecuaţia cercului care trece prin trei puncte necoliniare Mi (xi;yi), i=1,2,3 este :

x2 +y2 x y 1
2 2
|x1 +y1 x1 y1 1|
=0
|x22 +y22 x2 y2 1|
x23 +y23 x3 y3 1

Ecuaţia tangentei la cerc dusă într-un punct al său M1 (x1 ;y1) este :

(x1-x0)(x-x0) + (y1-y0)(y-y0) = R2

Ecuaţiile parametrice ale cercului :

x= x0 +R cos ∅
{ , ∅∈[0,2π]
y= y0 +R sin ∅

Dacă cercul are centrul în origine obţinem :

x=R cos ∅
{ , ∅∈[0,2π]
y= R sin ∅

Elipsa

2
Elipsa este locul geometric al punctelor din plan care au proprietatea că suma distanţelor la
două puncte fixe F1 şi F2 (numite focare) este constantă .

Ecuaţia elipsei de semiaxe a şi b este :

x2 y2
+ -1=0
a2 b2
𝐜
Se notează cu 𝐞 = , excentricitatea elipsei
𝐚

Tangenta la elipsă dusă printr-un punct (x0,y0) de pe elipsă are forma :

xx0 yy0
+ 2 -1=0
a2 b

Reprezentarea parametrică a elipsei :

x=R cos ∅
{ , ∅∈[0,2π]
y= R sin ∅

Hiperbola

Hiperbola este locul geometric al punctelor


din plan care au proprietatea că diferenţa distanţelor
la două puncte fixe , F 1 şi F2 (numite focare) este
constantă şi egală cu 2a , a ϵ R

Ecuaţia hiperbolei de semiaxe a şi b este :

x2 y2
- -1=0
a2 b2
𝐜
Se notează cu 𝐞 = , excentricitatea hiperbolei
𝐚

𝐛
Dreptele 𝐲 = ± 𝐱 se numesc asimptotele hiperbolei
𝐚

Tangenta la hiperbolă dusă printr-un punct (x0,y0) de pe hiperbolă are forma :

xx0 yy0
- -1=0
a2 b2

3
Hiperbola de ecuaţie :
x2 y2
- +1=0
a2 b2

se numeşte hiperbolă conjugată

Dacă a=b hiperbola se numeşte echilateră de ecuaţie x2-y2 =a2 . Asimptotele sale sunt
bisectoarele axelor x = y şi x = -y .

Reprezentarea parametrică a hiperbolei :

x=a ch ∅
{ , ∅∈[0,2π]
y= b sh ∅

Parabola

Parabola este locul geometric al punctelor din


plan egal depărtate de un punct fix F (focar) şi
o dreaptă dată numită dreapta directoare .

Ecuaţia parabolei este :

y2 = 2px

Tangenta la parabolă :

yy0 =p(x+x0)

O reprezentare parametrică a parabolei este :

𝒕𝟐
x=
{ 𝟐𝒑
y= t

4
B.CUADRICE

Numim cuadrice nedegenerate suprafeţele : sfera , elipsoidul , hiperboloidul cu o pânză ,


hiperboloidul cu două pânze , paraboloidul eliptic şi paraboloidul hiperbolic .

Sfera

Locul geometric din spaţiu M(x,y,z) cu


proprietatea că distanţa lor la un punct fix
M0(x0,y0,z0) este constantă se numeşte
sferă (suprafaţă sferică)

Punctul M (x,y,z) aparţne sferei de centru C (x0,y0,z0) şi rază R dacă şi numai dacă :

(x-x0)2 + (y-y0)2 + (z-z0)2 = R2

Ecuaţia sferei cu centrul în origine şi de rază R este :

x2 +y2+z2 = R2

Ecuaţiile parametrice ale sferei cu centrul în M0 (x0,y0,z0) :

x = x0 +R cosφ sinψ
𝛑 𝛑
y = y0 +R sinφ sinψ , φ ∈[0,2π] , ψ ∈ [− , ]
𝟐 𝟐

z = z0 +R cosψ

Elipsoidul

Locul geometric al punctelor M (x,y,z) care satisfac ecuaţia :

𝐱𝟐 𝐲𝟐 𝐳𝟐
𝐚𝟐
+ 𝐛𝟐 + 𝐜𝟐 =1

se numeşte elipsoid .

5
Numerele a,b,c se numesc semiaxele elipsoidului .

Elipsoidul admite :

 trei plane de simetrie ;


 trei axe de simetrie ;
 un centru de simetrie

Intersecţiile elipsoidului cu planele de coordonate sunt elipse şi anume :

𝑥2 𝑦2 𝑧2 𝑦2 𝑥2 𝑧2
{ + =1;{ + = 1 ; {𝑎2 + 𝑐 2 = 1
𝑎2 𝑏2 𝑐2 𝑏2
𝑧=0 𝑥=0 𝑦=0

Intersectând elipsoidul cu plane paralele cu xOy obţinem elipse :

𝑥2 𝑦2 𝑧2
{ + = 1− , k ∈ [-c,c]
𝑎2 𝑏2 𝑐2
𝑧=𝑘

Intersecţia cu xOz :

𝑦2 𝑧2 𝑥2
{𝑏 2 + 𝑐 2 = 1 − 𝑎 2
𝑥=𝑘

Intersecţia cu yOz :

𝑥2 𝑧2 𝑦2
+
{𝑎 2 𝑐 2 = 1 −
𝑏2
𝑦=𝑘

Ecuaţia tangentel la elipsoid printr-un punct al elipsoidului :

𝑥𝑥0 𝑦𝑦0 𝑧𝑧0


+ 2 + 2 =1
𝑎2 𝑏 𝑐

Ecuaţiile parametrice ale elipsoidului :

x = a cosφ sinψ
𝛑 𝛑
y = b sinφ sinψ , φ ∈[0,2π] , ψ ∈ [− , ]
𝟐 𝟐

z = c cosψ

6
Hiperboloidul cu o pânză

Locul geometric al punctelor M (x,y,z) din spaţiu


care satisfac relaţia :

𝒙𝟐 𝒚𝟐 𝒛𝟐
+ − =1
𝒂𝟐 𝒃𝟐 𝒄𝟐

se numeşte hiperboloidul cu o pânză . Numerele


a,b,c se numesc semiaxele hiperboloidului .

Intersecţiile cu plane paralele cu xOy , z = k sunt elipse :

𝒙𝟐 𝒚𝟐 𝒛𝟐
{𝒂𝟐 + 𝒃𝟐 = 𝟏 − 𝒄𝟐
𝒛=𝒌
Intersecţiile cu plane paralele cu xOz , respectiv yOz sunt hiperbole :

𝒙𝟐 𝒛𝟐 𝒌𝟐
− 𝒄𝟐 = 𝟏 − 𝒃 𝟐
{𝒂𝟐
𝒚=𝒌

,
𝟐
𝒚 𝒛𝟐 𝒌𝟐

{𝒃𝟐 𝒄𝟐 = 𝟏 −
𝒂𝟐
𝒛=𝒌
𝒙𝟐 𝒚𝟐 𝒛𝟐
Cuadrica de ecuaţie + − = 0 se numeşte conul asimptotic al hiperboloidului
𝒂𝟐 𝒃𝟐 𝒄𝟐
cu o pânză .

Ecuaţia tangentel la hiperboloidul cu o pânză printr-un punct al său :

𝑥𝑥0 𝑦𝑦0 𝑧𝑧0


+ 2 − 2 =1
𝑎2 𝑏 𝑐

7
O reprezentare parametrică a hiperboloidului cu o pânză este :
𝒄𝒐𝒔 𝝋
𝒙=𝒂
𝒄𝒐𝒔 𝜽
𝝅 𝝅
{ 𝒚 = 𝒃 𝒔𝒊𝒏 𝝋 , 𝝋 ∈ [𝟎, 𝟐𝝅], 𝜽𝝐 (− , )
𝟐 𝟐
𝒄𝒐𝒔 𝜽
𝒛 = 𝒄𝒐𝒕 𝜽

Hiperboloidul cu două pânze

Locul geometric al punctelor M (x,y,z) din spaţiu


care satisfac relaţia :

𝒙𝟐 𝒚𝟐 𝒛𝟐
𝒂𝟐
+ 𝒃𝟐 − 𝒄𝟐 =-1

se numeşte hiperboloidul cu două pânze .


Numerele a,b,c se numesc semiaxele
hiperboloidului .

Intersecţiile cu planele x = 0 şi y = 0 sunt hiperbole :

𝒙𝟐 𝒚𝟐
{𝒂𝟐 − 𝒃𝟐 = 𝟏
𝒛=𝟎

𝒙𝟐 𝒛𝟐
{𝒂𝟐 − 𝒄𝟐 = 𝟏
𝒚=𝟎

Intersecţiile cu plane paralele cu yOz , x = k sunt elipse :

𝒛𝟐 𝒚𝟐 𝒛𝟐
{𝒄𝟐 + 𝒃𝟐 = 𝒂𝟐 − 𝟏, 𝒌 ∈ (−∞, 𝒂) ∪ (𝒂 , ∞)
𝒙=𝒌

Intersecţiile cu plane paralele cu planele xOy şi xOz sunt hiperbole :

𝒙𝟐 𝒚𝟐 𝒌𝟐

{𝒂𝟐 𝒃𝟐 = 𝟏 +
𝒄𝟐
𝒛=𝒌

𝒙𝟐 𝒛𝟐 𝒌𝟐

{𝒂𝟐 𝒄𝟐 = 𝟏 +
𝒃𝟐
𝒚=𝒌

Ecuaţia tangentel la hiperboloidul cu două pânze printr-un punct al său :


𝑥𝑥0 𝑦𝑦0 𝑧𝑧0
− 2 − 2 =1
𝑎2 𝑏 𝑐

8
Paraboloidul eliptic

Locul geometric al punctelor M (x,y,z) din spaţiu


care satisfac relaţia :

x 2 y2
  2z , a ,b > 0
a 2 b2
se numeşte paraboloid eliptic

Tot paraboloizi eliptici reprezintă ecuaţiile :

y2 z2 x2 z2
  2x   2y
b2 c2 a 2 c2

Intersecţiile cu plane paralele cu xOz şi yOz sunt parabole :

x2 k2 y2 x2
 2 z   2z  2
a2 b2 , b2 a
yk xk

Ecuaţia tangentei la paraboloidul eliptic printr-un punct al său :

xx 0 yy 0
 2  z  z0
a2 b

Paraboloidul hiberbolic

Locul geometric al punctelor M (x,y,z) din spaţiu care


satisfac relaţia :

x 2 y2
  2z , a ,b > 0
a 2 b2
se numeşte paraboloid hiperbolic

9
Tot paraboloizi eliptici reprezintă ecuaţiile :

y2 z2 x2 z2
  2x   2y
b2 c2 a 2 c2

Intersecţiile suprafeţei cu plane paralele cu planul yOz sunt parabole :

b2z2
y 2  2b 2 z 
a2
xk

Intersecţiile suprafeţei cu plane paralele cu planul xOz sunt parabole :

a 2z2
x 2  2a 2 z 
b2
yk

Ecuaţia tangentei la paraboloidul hiperbolic printr-un punct al său :

xx 0 yy 0
 2  z  z0
a2 b

10