1 PROIECT FUNDATII

2 Arhitectura constructii

PROIECT FUNDATII

Sa se dimensioneze fundatia indirecta a unei infrastructuri de

pod. Se dau urmatoarele date:
3 ALTE DOCUMENTE
M - ZONA MIXTĂ
 stratificatia terenului conform fisei forajului din Figura 1 (se
PROGRAM DE CONTROL PE FAZE
precizeaza caracteristicile fizico - mecanice ale terenului de DETERMINANTE AL CALITĂŢII
fundare - stratelor - determinate prin incercari de laborator), LUCRĂRILOR EXECUTATE -
INSTALAŢII DE VENTILAŢIE -
 tipul pilotilor utilizati - piloti forati (piloti flotanti - de Cativa mari arhitecti ai Renasterii si
cateva monumente
dislocuire) de diametru mare, Benotto, d=1,08m,
Memoriu tehnic HOTEL URBAN-Calea
Mcap=1000kN·m (momentul capabil al sectiunii de beton a Victoriei
pilotului), piloti incastrati in radier, EXECUTAREA LUCRARILOR
PLACAJE IN CONSTRUCTII
 inaltimea radierului 1,50m; cota fundare radier -2,10m fata INFORMATII PRIVIND TEHNOLOGIA
de cota terenului natural, TERMOSISTEMULUI
Proiectia punctelor in geodezie si
topografie
 actiunile de calcul in planul talpii radierului: CALCULUL DE DIMENSIONARE A
CORPURILOR STATICE
 Nf = (11000+10·N) kN, TRANSPORTUL BETONULUI
Principii generale ale conformarii de
 Hf = (1000+10·N) kN, rezistenta a infrastructurilor

 Mf = (2000+10·N) kN·m. Search

 Figura 1

Proiectul va cuprinde:

I. PIESE SCRISE:

1. Calculul capacitatii portante la forte axiale a pilotului flotant izolat;

2. Calculul capacitatii portante la forte orizontale a pilotului flotant izolat;

3. Calculul capacitatii portante a pilotului in grup;

4. Determinarea numarului de piloti necesari fundarii indirecte a infrastructurii de pod;

5. Determinarea eforturilor sectionale la incastrarea in radier pentru fiecare pilot si verificarea

acestora;

6. Calculul tasarii grupului de piloti folosind metoda tasarilor stratelor elementare (calculul la
deformatii al fundatiilor pe piloti).

II. PIESE DESENATE:

1. Vedere in plan si sectiune transversala pentru fundatia pe piloti forati de diametru mare;

2. Armare radier si detalii de armare pentru zona de legatura intre radier si piloti.

REZOLVARE

Adancimea de patrundere a pilotului in stratul portant trebuie sa fie de cel putin 2·d la pilotii cu
d<1,20m si 1,5·d la pilotii cu d≥1,20m, unde d este diametrul pilotului.

Determinarea capacitatii portante

Conform STAS 2561/4-90, in fazele preliminare de proiectare, capacitatea portanta a pilotilor pentru
toate tipurile de constructii se poate determina cu ajutorul formulelor empirice de calcul.

1. Capacitatea portanta la compresiune R a pilotilor flotanti se calculeaza cu relatia:

(kN)

, ;
unde

, coeficient ce depinde de tehnologia de betonare a pilotului, dat in

tabelul 2;

, coeficient ce depinde de modul de sustinere a peretilor gaurilor,

dat in tabelul 3;

A, aria sectiunii transversale a pilotului, (m2);

U, perimetrul sectiunii transversale a pilotului, (m);

fi, rezistenta conventionala pe suprafata laterala a pilotului in dreptul

stratului i, conform tabelului 4, (kPa);

li, lungimea pilotului in contact cu stratul i, (m);

 , rezistenta de calcul a pamantului sub varful pilotului, in kPa.
Pentru pilotii care reazema cu baza in straturi necoezive, valoarea
se calculeaza cu relatia:

, , coeficient dat in tabelul 5, 222c21c in functie de gradul de

unde indesare ID al pamantului de la baza pilotului;
, valoarea de calcul a greutatii volumice a pamantului de sub
baza pilotului in (kN/m3);
, media ponderata, prin grosimile straturilor, a valorilor de
calcul ale greutatilor volumice ale straturilor strabatute de pilot,
(kN/m3);
db, diametrul pilotului la nivelul bazei, (m);
Dc, fisa de calcul a pilotului, in m, care se stabileste astfel:

- daca , se considera ;

- daca , se considera .
D, fisa reala a pilotului (adancimea la care se gaseste baza
pilotului, masurata de la nivelul terenului natural sau - pentru
infrastructura podurilor - de la nivelul fundului albiei tinand
seama de adancimea de afuiere), in m;
, coeficient in functie de gradul de indesare ID al pamantului
de la baza pilotului, conform tabelului 5;
si , factori de capacitate portanta, dati in tabelul 6, in
functie de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioara '
al stratului de la baza pilotului.
OBSERVATIE: Cand deasupra stratului de pamant necoeziv in
care patrunde baza pilotului se afla un strat de umplutura
recenta, necompactata sau de pamant coeziv plastic moale sau
plastic curgator, sau un strat de turba, drept fisa D se considera
doar adancimea pe care patrunde pilotul in stratul portant, iar
la expresia lui , definita anterior, se adauga termenul
in care este valoarea de calcul a greutatii volumice a
stratului slab, in kN/m3, iar este grosimea stratului slab in m.

Tabelul 2
Categoria
pamantului de la
Tehnologia de baza pilotului
betonare a pilotului
coeziv necoeziv
m1
Betonare in uscat 1,0 1,0
Betonare sub apa:

- cu injectie la 0,9 1,0

baza
0,8 0,9
- fara injectie la
baza
Betonare sub noroi:

- cu injectie la 0,8 0,9

baza
0,6 0,8
- fara injectie la
baza
Tabelul 3
Categoria
pamantului din
Modul de sustinere a jurul pilotului
peretilor gaurilor
coeziv necoeziv
m2
Pilot forat in uscat si 0,6 0,7
netubat
Pilot forat sub noroi 0,5 0,6
Pilot forat cu tubaj 0,6 0,7
recuperabil
Pilot forat cu tubaj 0,6 0,8
nerecuperabil
Tabelul 4
Adancimea Pamanturi necoezive Pamanturi coezive cu IC
mari si
medie a fine prafoase 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4 0,3
medii
stratului
(m) fi (kPa)
1 35 23 15 35 23 15 12 5 2
2 42 30 20 42 30 20 17 7 3
3 48 35 25 48 35 25 20 8 4
4 53 38 27 53 38 27 22 9 5
5 56 40 29 56 40 29 24 10 6
7 60 43 32 60 43 32 25 11 7
10 65 46 34 65 46 34 26 12 8
15 72 51 38 72 51 38 28 14 10
20 79 56 41 79 56 41 30 16 12
25 86 61 44 86 61 44 32 18 -
30 93 66 47 93 66 47 34 20 -
35 100 70 50 100 71 50 36 22 -

OBSERVATII:
1. Valorile f se adopta pentru adancimile medii, corespunzatoare distantei de la
mijlocul stratului i pana la suprafata terenului.

Cand umpluturile sau decaparile sunt mai mari de 3m, adancimea se masoara de la un nivel
superior, respectiv inferior, cu 3m nivelului terenului natural (figura 2).

In cazul unor straturi cu grosimi mai mari de 2m, determinarea valorilor f se face
prin impartirea in orizonturi de maximum 2m.

2. Pentru valori intermediare ale adancimilor sau consistentei, f se interpoleaza

liniar.
3. Daca in limitele lungimii pilotului exista o intercalatie de pamant puternic
compresibil, de consistentaredusa (turba, mal, namol etc.) de cel putin 30cm
grosime, iar suprafata terenului urmeaza a fi supraincarcata (in urma
sistematizarii sau din alte cauze), valorile f pentru stratul puternic
compresibil si pentru cele de deasupra lui se determina astfel:

- cand supraincarcarea este pana la 30kPa, pentru toate straturile situate pana la limita
inferioara a stratului puternic compresibil (inclusiv umpluturile) se ia f=0;

- cand supraincarcarea este cuprinsa intre 30 si 80kPa, pentru straturile situate deasupra
stratului foarte compresibil(inclusiv umpluturile) se ia f din tabel multiplicat cu 0,4 si cu
semn negativ, iar pentru stratul puternic compresibil f=-5kPa;

- cand supraincarcarea este mai mare de 80kPa, pentru straturile situate deasupra stratului
foarte compresibil se ia f din tabel cu semn negativ, iar pentru stratul puternic compresibil
se ia f=-5kPa;

4. Daca pilotul strabate umpluturi recente, straturi argiloase in curs de

consolidare sau straturi macroporice sensibile la umezire, cu grosimi mai mari
de 5m, valorile f se iau din tabel cu semn negativ.
 Figura 2

Tabelul 5
Valoarea
gradului de  
indesare, ID
0,00÷0,33 0,5 10
0,34÷0,66 0,4 15
0,67÷1,00 0,3 20
Tabelul 6
' 26 28 30 32 34 36 38 40
N 9,5 12,6 17,3 24,4 34,6 48,6 71,3 108,0
Nq 18,6 24,8 32,8 45,5 64,0 87,6 127,0 185,0

Capacitatea portanta a unui pilot solicitat la smulgere se calculeaza cu relatia:

(kN)

, ;
unde
din tabelul 3;
U, fi, li, au aceleasi semnificatii ca in cazul determinarii capacitatii
 portante la forte axiale de compresiune. Valorile pentru fi se iau in acest
caz cu valoare pozitiva.

2. Capacitatea portanta a unui pilot solicitat la incarcari orizontale

Capacitatea portanta la incarcari orizontale a pilotilor verticali in radiere joase se poate stabili, in mod
aproximativ, cu ajutorul valorii lungimii conventionale de incastrare l0, masurata incepand de la talpa
radierului. Valori pentru l0 sunt date in tabelul 7 in functie de categoria pamantului de sub radier si de
diametrul pilotului, cunoscandu-se momentul incovoietor capabil al sectiunii pilotului.

Lungimea conventionala de incastrare l0 reprezinta lungimea unei console la care momentul

incovoietor de incastrare sub incarcare orizontala este acelasi cu momentul maxim care se dezvolta in
pilot.

Tabelul 7
Categoria pamantului l0
Nisipuri afanate si pamanturi coezive avand 4·d
Nisipuri de indesare medie si pamanturi coezive
3·d
avand
Nisipuri si pietrisuri indesate, pamanturi coezive
2·d
avand
Pamanturi coezive tari, avand 1,5·d

Forta critica orizontala a unui pilot vertical cu radier jos se determina cu relatia:

(kN)

Capacitatea portanta la incarcari orizontale a pilotului vertical se determina cu relatia:

(kN)

, ;
unde
.

OBSERVATII:

1. Relatia pentru poate fi utilizata in cazul cand fisa pilotului ;

2. In cazul unei stratificatii neomogene, l0 se stabileste ca medie ponderata (prin grosimile

straturilor) ale valorilor corespunzatoare straturilor intalnite pe o adancime egala cu in
care reprezintavaloarea corespunzatoare stratului de la suprafata.
trebuiesc precizate conditiile de incastrare!

3. Capacitatea portanta a unui pilot solicitat la compresiune, care lucreaza in grup, se

determina cu relatia:

(kN)

, R, capacitatea portanta a pilotului izolat, (kN);

unde
mu, coeficient al conditiilor de lucru al pilotilor in grup (coeficient de
utilizare), care se stabileste astfel:

- la piloti purtatori pe varf, ;

- la fundatii cu radier ingropat si piloti flotanti, ;

- la fundatii cu radier inalt si piloti flotanti, se stabileste

conform tabelului 8, exceptand cazul pilotilor de indesare
avand fisa integral cuprinsa in pamanturi necoezive, pentru
care .
Tabelul 8
r/r0 2 1,8 1,6 1,4 1,2 1,0 0,8
1,00 0,95 0,9 0,85 0,8 0,7 0,6
, r, distanta minima intre fetele alaturate (lumina) ale pilotilor invecinati,
unde (m);

r0, raza de influenta a pilotului izolat, in planul varfului, (m);

li, grosimea stratului i prin care trece pilotul, (m);

, valoarea de calcul a unghiului de frecare interioara al stratului i.

OBSERVATII:

1. Valorile subunitare din tabelul 8 pot fi sporite pana la

maximum , in cazul in care tasarea probabilacalculata a
fundatiei pe piloti ramane in limitele admisibile pentru constructia
 respectiva;

2. In straturile in care se considera frecarea negativa pe suprafata

laterala a pilotului, se ia .

Figura 3

4. Alcatuirea grupei de piloti

Determinarea numarului de piloti

Numarul de piloti verticali necesari preluarii incarcarii de compresiune axiala se calculeaza cu

urmatoarea formula:

, dar nu mai putin de 4 piloti.

Nf reprezinta actiunea verticala de calcul, iar Rg reprezinta capacitatea portanta a unui pilot solicitat la
compresiune, pilot care lucreaza in grup.

Numarul de piloti ales trebuie sa fie acoperitor si din punct de vedere al actiunii de calcul orizontale,
Hf, in sensul ca trebuie indeplinita si conditia:
Asezarea pilotilor sub radier (elemente constructive)

Distanta minima intre axele pilotilor unei fundatii se ia egala cu , in care d este
diametrul pilotului iar D este fisa reala a pilotului. Relatia se aplica la radiere joase si pe zona de pilot
cuprinsa in teren la radierele de tip inalt.

Repartizarea pilotilor sub radierul fundatiei se face in randuri paralele sau radial, unii in dreptul celor
vecini, sau in sah, respectand distantele minime dintre piloti.

Distanta minima intre fata exterioara a pilotilor marginali si extremitatea radierului trebuie sa fie de
minimum 1·d, dar nu mai mica de 25cm.

Predimensionare radier

Repartizand pilotii conform punctului anterior obtinem lungimea L si latimea B a radierului. Se

consideracunoscute dimensiunile stalpului acestea fiind l0 = 60cm iar b0 = 40cm.

H=0.3L,

H1=(1/3..1/2)H (figura 4).

Inaltimea radierului nu va fi mai mica de 30 cm iar clasa betonului trebuie sa fie minim Bc10.

Figura 4

Calculul eforturilor in pilotii fundatiei

La calculul fundatiilor pe piloti se considera ca incarcarile de la constructie se transmit terenului prin
intermediul pilotilor. Efortul intr-un pilot al unei fundatii cu radier jos si piloti verticali,
solicitata la incarcari verticale si momente, se poate calcula cu relatia:

(kN) (8)

in care:

 Nf este efortul vertical de calcul, in kN,

 Mx si My sunt momentele de calcul, fata de axele principale ale grupului de piloti, in kNm,

 xi si yI sunt distantele de la axa pilotului i din grup, la axele principale ale grupului de piloti, in
metri,

 x si y sunt distantele de la axa pilotului considerat, la axele principale ale grupului de piloti, in
metri,

 np este numarul pilotilor in grup,

 Gp este greutatea pilotului, tinand seama de variabilitatea geometriei pilotului si a greutatii

specifice a materialului constituent, precum si de efectul de submersare al apei subterane, in kN,

 N, Mx si My se iau cu valorile rezultate din incarcarile din grupa speciala.

Conditiile care trebuie indeplinite sunt:

SmaxRg - verificarea pilotilor la compresiune,

SminRsm - verificarea pilotilor la smulgere.

Verificarea la forte orizontale a fundatiei

La radiere joase pe piloti, solicitate la incarcari orizontale, se verifica conditia:

(kN)

in care:

 Htot este componenta orizontala a efortului total de calcul care actioneaza asupra radierului,

 Hin este suma tuturor componentelor orizontale ale eforturilor axiale care actioneaza in
pilotii inclinati,in kN,

 Ror este capacitatea portanta a pilotilor verticali la solicitari orizontale,

  N este numarul pilotilor verticali,

 M este un coeficient al conditiilor de lucru egal cu 0.9.

Verificarea la strapungere a radierului

STAS 10107/0-90 prescrie pentru forta capabila la strapungere centrica a dalelor fara armatura de
forfecare relatia:

(kN) (9)

in care:

 Pcr este perimetrul teoretic al suprafetei de forfecare situat la distanta h0/2 la exteriorul
zonei incarcate,

 h0 este inaltimea utila a sectiunii de beton,

 Rt este rezistenta la intindere a betonului din corpul radierului.

Conform figurii 5, pcr=2a+2b, iar h0=h0*. Conditia care

trebuie indeplinita devine in care reprezinta suma fortelor

axiale din pilotii grupului a caror axaeste situata in afara perimetrului critic.
 Figura 5

Armarea radierului

Armarea radierului se face conform STAS 10107/0-90. In figura 6, sectiunea 1-1 reprezinta sectiunea
fatade care se calculeaza momentul Mx (Aa x) , iar sectiunea 2-2 sectiunea fata de care se
calculeaza My (Aa y).

Determinarea ariei de armatura Aa x (figurile 6 si 7)

Pentru sensul actiunilor exterioare ca in figura 7, se calculeaza momentul tuturor fortelor axiale din
piloti fata de linia punctata (forte din pilotii situati la dreapta liniei punctate). Aria de armatura Aa x va
rezulta din relatia:

in care h0 = H - a (a este acoperirea cu beton a armaturii; a = 10cm) iar Ra este rezistenta de calcul a
armaturii (PC52 sau OB37).
Determinarea ariei de armatura Aa y (figurile 6 si 8)

Calculul se face analog ca in cazul determinarii ariei Aa x.

Figura 6

Figura 7
Figura 8