Sunteți pe pagina 1din 77

CONTABILITATE FINANCIARĂ

1. Codul cursului
Denumirea cursului: CONTABILITATE FINANCIARĂ
Tip curs Disciplină obligatorie; semestrul I.
(obligatoriu/opţional/facultativ) Ore de curs şi seminar la învăţământul de zi:
- 2 ore curs/săptămână;
- 1 oră seminar/săptămână.
Perioada de accesare a cursului 01.10.2009-01.10.2010
(prelegeri, seminar, consultaţii)
Manualul recomandat: 1. Coman, Florin, Contabilitate financiară,
Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2006.
2. Ristea, Mihai şi colab., Contabilitatea
financiară a întreprinderii, Editura
Universitară, Bucureşti, 2005 (2006).
3. Constantin Staicu Contabilitate financiară-
Editura Universitaria, Craiova, 2008.

Obiectivul principal al cursului Prin conţinutul şi structura sa, disciplina


Contabilitate financiară oferă studenţilor
cunoştinţe noi despre fundamentele teoretice şi
metodologice ale contabilităţii financiare din
România.
Tematica cursului abordează elementele
semnificative din Directivele europene,
Standardele internaţionale de contabilitate
(raportare financiară) IAS/IFRS, din Legea
82/1991 republicată precum şi din OMFP
1752/2005, privind reglementările contabile
aplicabile în ţara noastră.

Modul de stabilire a notei test grilă (calculator)


finale
Consultaţii pentru studenţi: Semestrul I
Conf. univ. dr. Elena Diaconu

Adrese e-mail responsabil Conf. univ. dr. Elena Diaconu


pentru contactul cu studentii: diaconuush@yahoo.com

Titularul/titularii/serie Conf. univ. dr. Elena Diaconu


Titlu didactic, nume, prenume: diaconuush@yahoo.com
adresa e-mail : Facultatea de Contabilitate şi Finanţe
adresa la facultate : Rm. Vâlcea, str. G-ral Praporgescu nr. 22
Tel. 0250 733074
numar de telefon : Consultaţii:
interval orar/disponibilitate: Conf. univ. dr. Elena Diaconu
pentru consultatii Miercuri: 16.30-18.30
fotografie (optional)
2. Continutul tematic al cursului 1.NOŢIUNI TEORETICE SEMNIFICATIVE
PRIVIND CONTABILITATEA
FINANCIARĂ ÎN ROMÂNIA;
2.CONTABILITATEA CAPITALURILOR;

1
3.CONTABILITATEA ACTIVELOR
IMOBILIZATE;
4.CONTABILITATEA STOCURILOR ŞI
PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE;
5.CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU
TERŢII;
6.CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR
DE TREZORERIE;
7.CONTABILITATEA CHELTUIELILOR,
VENITURILOR ŞI A REZULTATELOR;
8.LUCRĂRI CONTABILE DE ÎNCHIDERE
A EXERCIŢIULUI FINANCIAR.

3. Bibliografie minimă 1. Coman Florin-Contabilitate financiară,


obligatorie Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2006.
2. Ristea Mihai şi colaboratorii-
Contabilitatea financiară a întreprinderii-
Editura Universitară, Bucureşti, 2005.
3. Staicu Constantin-Contabilitate
financiară-Editura Universitaria, Craiova, 2007.
4. IASC, STANDARDELE
INTERNAŢIONALE DE CONTABILITATE,
Editura Economică, Bucureşti,2003.
5. OMFP nr. 1752/2005 modificat şi
completat prin: OMFP nr. 2001/2006 şi OMFP
nr. 2374/2007.
6. Codul fiscal

4. Bibliografie facultativă:

NOŢIUNI TEORETICE SEMNIFICATIVE PRIVIND CONTABILITATEA


ÎN ROMÂNIA

Contabilitatea a apărut din nevoia de a răspunde în plan informaţional şi decizional la problema


gestiunii valorilor economice separate pe unităţi economice (societăţile comerciale, societăţile/
companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile
cooperatiste).
Forma organizatorică şi funcţionarea contabilităţii întreprinderii se diferenţiază, în principal, în
raport de concepţia contabilă adoptată. În acest sens cele mai marcate şi mai influente culturi contabile
din lume sunt două „europeană şi anglo-saxonă”. În raport cu cele două culturi contabile, se pot utiliza
două concepte organizatorice, monist şi dualist.
Monist în cazul în care la nivelul întreprinderii se organizează un singur circuit contabil, o singură
contabilitate , atât pentru latura internă cât şi pentru cea externă.

2
Dualist – pentru cele două laturi internă şi externă sunt organizate contabilităţi separate dar
corelate, respectiv contabilitate financiară şi contabilitate de gestiune.
Contabilitatea financiară descrie circuitul patrimonial al întreprinderii luat în totalitate şi
structuralitatea sa. Obiectivul său principal îl constituie furnizarea de informaţii sintetice privind poziţia
financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare.
Contabilitatea de gestiune furnizează toată informaţia contabilă care este cuantificată, prelucrată
şi transmisă pentru utilizarea internă de către management.
Obiectivele principale ale contabilităţii de gestiune sunt: calcularea analitică a costurilor şi
rezultatelor, bugetarea internă a activităţii întreprinderii, controlul de gestiune privind costurile
prestabilite şi abaterile de la aceste costuri.

CONTABILITATEA CAPITALURILOR

Definiţii şi delimitări

Capitalurile, denumite în literatura de specialitate şi capitaluri permanente, reprezintă totalitatea


surselor de finanţare de care dispune o întreprindere pentru o perioadă mai mare de un an. Ele constituie
sursele de finanţare cu caracter stabil pe care unităţile economice le pot utiliza pentru procurarea de active
necesare investiţiilor oportune.
În funcţie de modul de constituire, capitalurile permanente pot fi delimitate în următoarele
categorii:
A. Capitaluri proprii;
B. Provizioane;
C. Datorii pe termen lung (mai mare de un an).
A. Capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei entităţi după
deducerea tuturor datoriilor sale. Ele sunt numite şi pasivul intern al entităţii, reprezintă dreptul
acţionarilor sau asociaţilor asupra activelor unităţii economice, după deducerea tuturor datoriilor.
Capitalurile proprii sau finanţarea proprie a activului patrimonial, care sunt denumite şi pasivul intern
al întreprinderii (grupa J). Ele reprezintă dreptul acţionarilor (proprietarilor) asupra activelor persoanei juridice
(societate comercială) în al cărei capital social deţin acţiuni sau părţi sociale, după caz. Se constituie la începutul
activităţii prin aporturi (contribuţii) la capitalul social sub formă de numerar sau de numerar şi în natură, ceea ce
echivalează cu valoarea iniţială a patrimoniului, care se poate majora ulterior prin aporturi noi la capitalul social,
prin autofinanţare (capitalizarea profitului) şi pe seama altor surse financiare.
În continuare se definesc elementele structurale privind capitalurile proprii, în ordinea în care sunt
reflectate în pasivul bilanţier
a. Capitalul social reprezintă aportul, în numerar şi/sau în natură, subscris de către acţionari sau asociaţi
atât la constituirea societăţii comerciale, cât şi ulterior, cu prilejul majorării acestei categorii semnificative de
capitaluri proprii. Capitalul subscris, odată cu predarea fizică a lui către societate, devine capital subscris vărsat.
Majorarea sau diminuarea capitalului social se realizează pe baza hotărârii adunării generale a acţionarilor
sau asociaţilor şi impune modificarea corespunzătoare a actului constitutiv.
Sub aspectul mărimii sale, capitalul social se identifică cu valoarea nominală a tuturor acţiunilor sau părţilor
sociale, respectiv cu valoarea aportului în numerar şi în natură, a rezervelor încorporate, a profitului net repartizat
pentru majorarea capitalului sau altor operaţii legale efectuate pentru modificarea acestuia.
Acţiunile sunt titluri de valoare negociabile pe piaţa financiară şi reprezintă o unitate de drept de proprietate
într-o societate.
Acţiunile pot fi: preferenţiale sau comune.
Acţiunile comune reprezintă un instrument de capital propriu, subordonat tuturor celorlalte clase de
instrumente de capital.
Acţiunile preferenţiale sunt acţiuni care conferă o serie de drepturi speciale faţă de acţiunile comune:
dreptul la un dividend prioritar, drepturile recunoscute acţionarilor cu acţiuni comune cu excepţia dreptului de a
participa şi de a vota; în cazul lichidării societăţii vor fi primii cărora li se va rambursa partea aferentă capitalului
propriu.
Părţile sociale sunt titluri de valoare care nu se pot negocia pe piaţa financiară.
Valoarea de randament a titlului este valoarea corespunzătoare profitului net nerepartizat ce revine pe o
acţiune capitalizat în funcţie de rata medie a dobânzii pe piaţă.
Valoarea matematică reprezintă activul net aferent unei acţiuni.
Valoarea de lichidare a titlurilor este valoarea care rezultă din vânzarea forţată a întreprinderii într-un
interval limitat.

3
Dreptul de subscriere este titlul de valoare negociabil care reprezintă pierderea de valoare înregistrată de o
acţiune veche în cazul emisiunii de acţiuni noi pentru aport în numerar la un preţ de emisiune inferior valorii
contabile anterioare.
Dreptul de atribuire este un titlu de valoare negociabil care reprezintă pierderea de valoare înregistrată de o
acţiune veche în cazul creşterii de capital prin operaţii interne.
b. Primele legate de capital se referă la excedentul dintre valoarea de emisiune (mai mare) şi valoarea
nominală a acţiunilor sau părţilor sociale, inclusiv din conversia obligaţiunilor în acţiuni.
c. Rezerve din reevaluare sunt constituite din diferenţele de valoare, în plus sau în minus, care se stabilesc
prin compararea valorii actuale cu valoarea înregistrată în contabilitate corespunzătoare imobilizărilor corporale
supuse operaţiunii de reevaluare, în sensul estimării valorii actuale de piaţă. Aceste rezerve se menţin până la
amortizarea integrală sau concesionarea bunurilor de la care provin.
d. Rezervele întreprinderii, altele decât cele din reevaluare, se constituie din profitul brut sau net, după caz,
şi din alte surse, în funcţie de reglementările în domeniu, surse cum sunt primele de capital şi rezervele din
reevaluarea imobilizărilor corporale.
Constituirea şi, în anumită măsură, utilizarea rezervelor prezintă aspecte particulare pentru fiecare din cele
patru categorii de rezerve şi anume: rezerve legale, rezerve pentru acţiuni proprii, rezerve statutare sau contractuale
şi alte rezerve.
Rezervele legale se constituie, la încheierea exerciţiului financiar, în baza cotei legale de 5%, care se aplică la
profitul brut, până la maximum 20% sau 25% din capitalul social, după cum unitatea dispune numai de capital
indigen şi respectiv capital mixt, romanesc şi străin. Ele au rolul de protejare a capitalului în cazul în care se
înregistrează pierdere.
Rezervele pentru acţiuni proprii se constituie numai în baza unor prevederi legale exprese, posibil din
profitul net şi corespunzător acţiunilor proprii răscumpărate.
Rezervele statutare sau contractule se constituie anual, din profitul net, în conformitate cu prevederile
actului constitutiv al societăţii comerciale. Utilizarea acestor rezerve este stipulată în actul constitutiv.
În categoria "Alte rezerve" sunt incluse atât sumele care, pe baza hotărârii adunării generale a acţionarilor
sau asociaţilor, se repartizează din profitul net, cât şi cele provenite din rezerve din reevaluarea imobilizărilor
corporale şi din alte surse.
Rezervele constituite pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social, pentru acoperirea pierderilor
provenite din răscumpărarea acţiunilor proprii, pentru finanţarea parţială sau totală de investiţii în imobilizări
corporale sau pentru acordarea de dividende în exerciţiile financiare care se încheie cu pierderi.
e. Rezultatul reportat se referă la profitul sau pierderea din exerciţiile precedente a cărui repartizare sau
acoperire, a fost amânată. Profitul reportat majorează capitalurile proprii, iar pierderea reportată le diminuează.
f. Rezultatul exerciţiului sau anului financiar curent este reprezentat de profitul realizat sau pierderea
înregistrată, asigurând majorarea şi respectiv diminuarea capitalurilor proprii.

B. Provizioanele- reprezintă obligaţii cu exigibilitate sau valoare incertă pe care le generează


anumite evenimente care nu trebuie să influenţeze acţiunile viitoare ale unităţii, în sensul diminuării
beneficiilor economice.
C. Datoriile pe termen lung sunt datorii cu exigibilitate mai mare de un an , în componenţa cărora
sunt incluse: împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni şi prime de rambursare a acestora, creditele
bancare pe termen lung şi mediu; sumele datorate entităţilor afiliate; alte împrumuturi şi datorii asimilate,
precum şi dobânzile aferente împrumuturilor menţionate anterior.
Împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni, denumite şi împrumuturi obligatare, sunt de regulă
împrumuturi pe termen lung contractate de o societate pe acţiuni. Ele sunt reprezentate de titluri de
valoare negociabile denumite obligaţiuni.
Costurile îndatorării cuprind dobânzile şi alte cheltuieli suportate de o întreprindere în legătură cu
împrumuturile.
Cuponul reprezintă dobânda anuală a obligaţiunilor, calculată prin aplicarea ratelor dobânzii
asupra valorii nominale a obligaţiunilor.
Preţul de emisiune al obligaţiunii reprezintă preţul ce va fi încasat de la obligatar.
Preţul de rambursare este preţul la care vor fi amortizate (rambursate) obligaţiunile.
Prima de rambursare reprezintă diferenţa dintre preţul de rambursare şi preţul de emisiune al
obligaţiunilor şi constituie un activ fictiv amortizabil.
Leasingul este un acord prin care locatorul transmite locatarului (utilizatorului) în schimbul unei
plăţi sau a unei serii de plăţi, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioada convenită.
Leasingul poate fi financiar sau operaţional.
Leasingul financiar este operaţiunea de leasingcare transferă în mare măsură toate riscurile şi
beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului.

4
Leasingul operaţional este operaţiunea de leasingcare nu intră în categoria leasingului financiar.
Valoarea reziduală este valoarea maximă pe care locatorul o plăteşte în cazul în care optează să
cumpere bunul la expirarea contractului.

EVALUAREA CAPITALURILOR

Capitalurile se evaluează, în principiu, la valoarea nominală pe care acestea o au. Astfel, capitalul
propriu se evaluează la valoarea corespunzătoare părţilor sociale şi acţiunilor în care este concretizat. La
rândul său, această valoare este cea înscrisă pe titlurile de valoare folosite ca părţi sociale sau ca acţiuni.
În ceea ce priveşte datoriile pe termen lung, valoarea nominală este egală cu lichidităţile sau
echivalenţa de lichidităţi ce trebuie plătite.
Evaluarea capitalurilor la valoarea nominală impune evidenţierea distinctă a primelor de capital, a
împrumuturilor, a primelor de rambursare şi a dobânzilor.
Pentru evaluarea părţilor sociale şi a acţiunilor se au în vedere mai multe elemente, din care se
amintesc: piaţa capitalurilor, rezultatele obţinute de unitatea patrimonială, ca indicator al acumulărilor
potenţiale ale unităţii în cauză, creşterea sa economică, calitatea personalului, imaginea societăţii în faţa
terţilor şi altele.
Probleme specifice de evaluare prezintă acţiunile, ca părţi componente ale capitalului social, şi
obligaţiunile, ca diviziuni ale împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni. Ambele categorii de titluri sunt
negociabile, fapt pentru care evaluarea lor prezintă anumite caracteristici.
a. Evaluarea acţiunilor, în sistemul contabilităţii curente, ocazionează folosirea mai multor
categorii de valori, aşa cum se prezintă în continuare.
- Valoarea bursieră sau de piaţă a unei acţiuni se stabileşte prin negociere la bursa de valori, pe
baza raportului dintre cerere şi ofertă, raport numit cotaţie. Această valoare nu este totdeauna
semnificativă deoarece cotaţiile pot fi influenţate de factori externi unităţii căreia îi aparţin acţiunile, cum
este cazul unor mutaţii în economie, publicităţii efectuate în legătură cu firma şi ramura ei ş.a.
- Valoarea financiară (VF) corespunde capitalizării dividendului anual ce revine pe o acţiune,
determinându-se în funcţie de venitul pe care-l produce, după formula:
VF = Dividend anual pe acţiune/rata anuală de venit

Exemplu:
Dividendul mediu din ultimii doi ani aferent unei acţiuni este 1.000 lei, iar rata dividendului este
20%.
VF =(1000/20)*100=5.000 lei.
- Valoarea de randament (VR) corespunde capitalizării profitului unitar înainte de distribuire
(repartizare) sau altfel spus este suma care este plasată pe parcursul unui an şi cu o anumită rată de profit
ce determină obţinerea unui venit egal cu rezultatul unitar sau beneficiul aferent unei acţiuni, calculându-
se astfel:

VR = Profitul pe acţiune înainte de distribuire: Rata profitului înainte de distribuire

Exemplu:

O unitate patrimonială a obţinut în ultimii 2 ani un profit mediu de 10 000 lei, utilizând 4.000
acţiuni cu o rată a profitului de 25%.

Profitul pentru o acţiune = 10.000/4.000 = 2,5 lei

VR = (2,5 / 25) x 100 = 10 lei

5
- Valoarea matematică contabilă (VMC), denumită şi valoare bilanţieră, reprezintă activul net
contabil aferent unei acţiuni, determinându-se astfel:

VMC = Activ net contabil: Numărul total de acţiuni ce compun capitalul,

unde:

Activ net contabil = Activ total - Datorii - Activ fictiv

sau:

Activ net contabil = Capitaluri proprii - Activ fictiv

Activ fictiv = Cheltuieli de constituire + Cheltuielil cu emisiunea de acţiuni+Prime privind


rambursarea obligaţiunilor+Active de regularizare şi asimilate.

- Valoarea intrinsecă (VI) este o variantă a VMC, care se calculează prin raportarea activului net
rectificat la numărul total de acţiuni ce compun capitalul, după formula:

VI = Activ net rectificat : Numărul total de acţiuni ce compun capitalul

Activul net rectificat, denumit şi intrinsec, se determină prin corectarea activului contabil net cu
plusurile şi minusurile de valoare latentă, astfel:

Activ net rectificat = Activ net contabil+Provizioane nejustificate- Capital subscris nevărsat

b. Evaluarea obligaţiunilor emise de unitatea patrimonială se efectuează în contabilitate cu


ajutorul unor categorii distincte de valori şi anume: nominală, de emisiune, de rambursare.
- Valoarea nominală este cea indicată pe titlul folosit ca obligaţiune.
- Valoarea de emisiune este o valoare negociabilă la bursa de valori şi reprezintă preţul de vânzare
a obligaţiunii. În principiu, valoarea de emisiune este egală cu valoarea nominală, însă poate fi şi
inferioară acesteia.
- Valoarea de rambursare este o valoare stimulativă de restituire a împrumuturilor prin adăugarea
la valoarea nominală a unei prime de rambursare.
Dobânda aferentă obligaţiunilor emise reprezintă un element distinct şi nemodificabil, care, de
regulă, se plăteşte la sfârşitul fiecărui an.

Exemplu:

O unitate patrimonială emite obligaţiuni referitor la care se cunosc valorile: nominală - 10 lei, de
emisiune - 9 lei şi de rambursare - 11 lei, deci cu primă de rambursare de 2 lei (11-9). La valoarea de
rambursare de 11 lei se adaugă dobânda stabilită cu ocazia emisiunii de obligaţiuni.

CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL

CONTABILITATEA CONSTITUIRII ŞI CREŞTERII CAPITALULUI SOCIAL

Capitalul social, se constituie la înfiinţarea întreprinderii şi se majorează ulterior, pe


parcursul desfăşurării activităţii, prin aporturi în numerar şi/sau în natură ale acţionarilor sau asociaţilor.
Creşterea capitalului social se poate realiza, de asemenea, prin capitalizarea rezultatului favorabil obţinut
în exerciţiile anterioare sau în cel care se încheie, prin încorporarea rezervelor, cu excepţia celor legale, a
primelor de emisiune, prin compensarea unor creanţe lichide şi exigibile asupra societăţii cu acţiuni ale

6
acesteia şi din rezervele ce se pot crea pe seama diferenţelor favorabile rezultate din reevaluarea
patrimoniului social.
În etapa sau perioada în care intenţia de constituire a întreprinderii sau de majorare a
capitalului se concretizează în anumite documente legale, capitalul social se subscrie, asociaţii angajându-
se să-l pună la dispoziţia unităţii. Ulterior, în măsura în care capitalul subscris este predat sau depus de
cei în cauză, el devine subscris şi vărsat.
Pentru organizarea contabilităţii constituirii şi creşterii şi implicit a diminuării capitalului
social se foloseşte contul cu aceeaşi denumire şi simbolul 101, care se dezvoltă pe patru subconturi sau
conturi sintetice de gradul II şi anume: 1011 "Capital subscris nevărsat", 1012 "Capital subscris vărsat",
1015 “Patrimoniul regiei” şi 1016 “Patrimoniul public”.
Contul 101 "Capital social" este de pasiv şi reflectă în credit atât constituirea, cât şi
creşterea capitalului social prin corespondenţă cu conturile care arată modalitatea de constituire sau de
majorare, după cum urmează:
- 456 "Decontări cu asociaţii privind capitalul", cu capitalul subscris de acţionari sau
asociaţi, în natură şi/sau în numerar, la înfiinţare sau ulterior;
- 104 "Prime legate de capital", pentru diferenţa favorabilă dintre valoarea de emisiune (mai
mare) şi valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale încorporate în capital;
- 106 "Rezerve", cu rezervele constituite anterior şi care se încorporează în capitalul social;
- 117 "Rezultatul reportat" cu profitul din exerciţiile precedente şi din cel curent încheiat,
repartizat pentru majorarea capitalului social;
În debitul contului analizat se oglindesc diminuările de capital social, prin creditul
conturilor corespunzătoare modalităţilor de micşorare şi anume:
- 456 "Decontări cu asociaţii privind capitalul", corespunzător aportului retras de acţionari
sau asociaţi;
- 117 "Rezultatul reportat", pentru pierderile nesoluţionate în exerciţiile anterioare şi pentru
care sunt îndeplinite condiţiile legale în vederea suportării lor din capitalul social;
- 109 "Acţiuni proprii", cu valoarea acţiunilor proprii răscumpărate de la acţionari sau
asociaţi şi care se anulează. În cazul în care preţul de achiziţie ala acestor acţiuni este inferior valorii
nominale se utilizează şi contul 768 “Alte venituri financiare”, pentru diferenţa favorabilă realizată.
Soldul contului 101 "Capital social" este creditor şi reprezintă capitalul social subscris
şi/sau subscris şi vărsat.
Evidenţa analitică se organizează cu ajutorul registrului acţionarilor sau asociaţilor şi
asigură cunoaşterea pentru fiecare dintre ei şi a numărului şi a valorii nominale a acţiunilor sau părţilor
sociale subscrise şi vărsate sau numai subscrise.
Conturile 1015 “Patrimoniul regiei” şi 1016 “Patrimoniul public” funcţionează similar
contului 101 "Capital social".

CONTABILITATEA DIMINUĂRII CAPITALULUI SOCIAL

În activitatea oricărei societăţi comerciale pot interveni situaţii care impun diminuarea capitalului
social. În acest sens se au în vedere dificultăţile care survin în legătură cu gestionarea unui capital care
depăşeşte necesităţile întreprinderii în perioadele de criză, retragerea unor acţionari sau asociaţi,
acoperirea sau soluţionarea pierderilor din exerciţiile anterioare sau din cel care se încheie, realizarea
(valorificarea) unei părţi din activul unităţii ş.a.
Diminuările sau reducerile frecvente de capital social se produc în cazul acoperirii pierderilor din
exerciţiile precedente, inclusiv din cel curent care se încheie, precum şi în situaţia unor rambursări
(restituiri) parţiale către acţionari sau asociaţi.
Capitalul social se diminuează, de regulă, prin micşorarea numărului de acţiuni sau părţi sociale,
prin reducerea valorii nominale a acestora şi prin dobândirea şi anularea propriilor acţiuni şi numai după
trecerea a două luni din ziua în care hotărârea adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor a fost
publicată în Monitorul Oficial al României, hotărâre care trebuie să respecte minimul de capital fixat prin
lege.

7
În situaţia în care unitatea nu urmăreşte acoperirea de pierderi, capitalul social se poate diminua şi
prin scutirea parţială sau totală a asociaţilor de vărsămintele datorate, prin restituirea către acţionari a unei
cote-părţi din aporturi, proporţională cu reducerea stabilită şi calculată în mod egal pentru fiecare acţiune
sau parte socială ş.a.
Pentru reflectarea în contabilitate a operaţiei privind acoperirea pierderilor de capital social se
debitează contul 1012 "Capital subscris vărsat" prin creditul contului 117 "Rezultatul reportat".
Pentru transpunerea în practică a soluţiilor anterioare şi îndeosebi a celei privind reducerea
valorii nominale a acţiunilor este necesar să se aibă în vedere aspectele concrete de la unitate. În acest
sens se reţine faptul că reducerea capitalului social se face cu un anumit procent, iar suma absolută a
diminuării nu poate fi egală cu pierderea ce trebuie soluţionată, putând să apară diferenţe în plus sau în
minus, după cum pierderea este mai mare şi respectiv mai mică decât capitalul social disponibilizat.
Asemenea diferenţe se soluţionează prin diminuarea sau majorarea, după caz, a primelor de emisiune.
Exemplu:
Se presupune că întreprinderea (S.A.) dispune de un capital social de 40.000 lei, divizat în 10.000
acţiuni a 4 lei valoare nominală, iar pierderea reportată ce trebuie soluţionată este de 4.375 lei. Reducerea
capitalului social, prin diminuarea valorii nominale a acţiunilor, se face cu 10%, deci cu 4.000 lei,
rezultând o diferenţă neacoperită de 375 lei. Valoarea nominală a unei acţiuni se diminuează cu 10%, de
la 4 lei la 3,6 lei, iar cele 10.000 acţiuni vechi se schimbă integral cu 10.000 acţiuni a 3,6 lei/acţiune.
Înregistrarea contabilă se prezintă astfel:
% = 117 4.375 lei

1012 Rezultatul reportat 4.000 lei

Capital subscris vărsat 375 lei

1041

Prime de emisiune

În situaţia în care diferenţa este în minus, deci pierderea reportată este mai mică decât capitalul
disponibilizat, contul 1041 "Prime de emisiune sau de aport" se creditează, iar pentru înregistrarea
operaţiunii de acoperire a pierderilor din exerciţiul curent încheiat se foloseşte contul 121 "Profit şi
pierdere" în locul contului 117 "Rezultatul reportat".
Considerându-se că pierderea din exerciţiul recent încheiat este 3.800 lei, cu o diferenţă în minus de
200 lei (sub nivelul unui procent din capital) se întocmeşte formula contabilă:
1012 = % 4.000
Capital subscris vărsat 117 3.800
Rezultatul reportat
1041 200
Prime de emisiune
Diminuarea capitalului social prin rambursări (restituiri) parţiale către acţionari sau
asociaţi se realizează prin micşorarea valorii nominale a acţiunilor, reducerea numărului acestora datorită
scăderii valorii nominale şi prin răscumpărare şi anulare de societatea comercială.
Rambursarea efectivă către acţionari constă în aceea că fiecare dintre ei primeşte în numerar o
sumă proporţională cu numărul de acţiuni pe care le deţine. Această operaţie se înregistrează în
contabilitate prin intermediul conturilor privind capitalul social, disponibilul din casă sau de la bancă şi de
decontare cu asociaţii referitor la capital, aşa cum reiese din exemplul următor.
Societatea comercială dispune de un capital social de 15.000 lei, divizat în 3.000 acţiuni a 5 lei
valoare nominală, valoare care se reduce cu 10%, devenind 4,5 lei, deci o diminuare totală de 1.500 lei
(3.000 acţiuni x 0,5 lei/acţiune). Acţiunile vechi se schimbă cu cele noi şi fiecare acţionar primeşte câte
0,5 lei pentru fiecare acţiune pe care o deţine.

8
În contabilitate se înregistrează următoarele operaţii:
a. Rambursarea sau plata către acţionari:
456 = 5311 1.500 lei
Decontări cu asociaţii Casa în lei
privind capitalul

În locul contului 5311 "Casa în lei", atunci când este cazul, se foloseşte contul 512 "Conturi curente
la bănci"
b. Diminuarea capitalului social:
1012 = 456 1.500 lei
Capital subscris vărsat Decontări cu asociaţii
privind capitalul

Înregistrările contabile privind reducerea numărului de acţiuni ca urmare a diminuării capitalului


social sunt identice cu cele de mai sus, iar reducerea propriu-zisă a lor se face în funcţie de paritatea
diminuării valorii nominale.
Răscumpărarea unor acţiuni în vederea anulării se face de regulă la o valoare diferită de cea
nominală, mai mare sau mai mică, în funcţie de conjunctura de la bursă. În asemenea situaţii se folosesc
atât conturile privind acţiunile proprii, cele de disponibil şi de capital social, cât şi cele referitoare la
rezerve sau la prime de emisiune pentru înregistrarea diferenţelor de preţ în plus sau în minus.

Exemplu:
Se presupune că se răscumpără 800 acţiuni a 5 lei valoare nominală, deci în total 4.000 lei, la un
preţ de răscumpărare unitar de 5,1 lei şi o valoare totală de 4.080 lei, iar în contabilitate se înregistrează:
a. Răscumpărarea acţiunilor proprii prin intermediul contului de la bancă:
109 = 512 4.080 lei
Acţiuni proprii Conturi curente
la bănci
b. Anularea acţiunilor răscumpărate:
% = 109 4.080 lei
1012 Acţiuni proprii 4.000 lei
Capital subscris vărsat
668 80 lei
Alte cheltuieli financiare
În cazul în care preţul de răscumpărare este inferior valorii nominale, diferenţa în cauză se
înregistrează în creditul contului 768 "Alte venituri financiare".
Răscumpărarea acţiunilor proprii se poate face şi în vederea vânzării lor ulterioare salariaţilor
aceleiaşi unităţi sau terţilor, operaţiuni care generează diferenţe în minus sau în plus, după cum preţurile
de răscumpărare sunt mai mici şi respectiv mai mari decât cele de vânzare, diferenţe care se
înregistrează, după caz, în debitul contului 6642 “Pierderi privind investiţiile financiare cedate” sau în
creditul contului 7642 “Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt”.
În cazul reducerii capitalului social prin scutirea asociaţilor de vărsămintele datorate se debitează
contul 1011 “Capital subscris nevărsat” prin creditul contului 456 “Decontări cu asociaţii/acţionarii
privind capitalul”.
La rândul său, operaţia privind restituirea către acţionari sau asociaţi a unei cote-părţi din aporturi
se reflectă în contabilitate în mod obişnuit, ca în cazul retragerii acestora din societate, creditându-se
conturile corespunzătoare modalităţilor propriu-zise de restituire (de trezorerie, stocuri ş.a.), prin debitul
contului 456 “Decontări cu asociaţii/acţionarii privind capitalul”, după care acest ultim cont se creditează
prin corespondenţă cu debitul contului 1012 “Capital subscris vărsat”.
CONTABILITATEA PRIMELOR LEGATE DE CAPITAL

Primele legate de capital, denumite în mod curent prime de capital, reprezintă excedentul sau plusul
de valoare care se determină prin compararea valorilor: de emisiune a aporturilor în numerar, contabilă în

9
cazul fuziunii cu absorbţie şi de aport pentru subscrierile noi în natură (mai mari) cu valoarea nominală a
acţiunilor sau părţilor sociale.
Pentru organizarea contabilităţii primelor legate de capital se foloseşte contul cu aceeaşi denumire
şi simbolul 104, care este de pasiv. Se dezvoltă pe patru subconturi şi anume: 1041 "Prime de emisiune" ,
1042 "Prime de fuziune/divizare", 1043 “Prime de aport” şi 1044 “Prime de conversie a obligaţiunilor în
acţiuni”.
În creditul conturilor prezentate, prin corespondenţă cu debitul contului 456 "Decontări cu
asociaţii/acţionarii privind capitalul", se înregistrează crearea sau constituirea primelor de capital, iar în
debit se oglindeşte diminuarea sau folosirea primelor de capital prin încorporare în capitalul social,
transferare la rezerve sau pentru suportarea (acoperirea) pierderilor reportate, creditându-se conturile
corespunzătoare acestor destinaţii: 1012, 1068 sau 117. Soldul final este creditor şi reprezintă primele de
capital existente la dispoziţia întreprinderii.
Exemple:
1. Se înregistrează, în contabilitate, primele de capital de 1.200 lei create ca urmare a emisiunii a
3.000 acţiuni cu valoarea nominală de 5 lei, acţiuni din care: 2.000 au valoarea de emisiune de 5,5 lei,
deci prime totale de 1.000 lei (2.000 acţiuni x 0,5 lei/acţiune) şi 1.000 cu valoarea contabilă stabilită la
fuziune de 5,2 lei, ceea ce reprezintă prime totale de 200 lei (1.000 acţiuni x 0,2 lei/acţiune):
456 = % 1.200 lei
Decontări cu 1041 1.000 lei
asociaţii privind Prime de emisiune 200 lei
capitalul 1042
Prime de
fuziune/divizare
Capitalul social subscris şi evaluat la valoarea nominală totală a acţiunilor de 1.500 lei (3.000 acţiuni x 5
lei/acţiune) se înregistrează în mod obişnuit în creditul contului 1011 "Capital subscris nevărsat" şi debitul contului
456 "Decontări cu asociaţii/acţionarii privind capitalul".
2. Primele de capital create anterior se utilizează astfel: 700 lei pentru încorporarea în capital şi
500 lei se transferă la rezerve:
1041 = 1012 700 lei
Prime de emisiune Capital subscris
vărsat
şi:
% = 1068 500 lei
1041 Alte rezerve 300 lei
Prime de emisiune 200 lei
1042
Prime de
fuziune/divizare
Eventualele cheltuieli efectuate cu emisiunea şi vânzarea acţiunilor se înregistrează în debitul
contului 201 "Cheltuieli de constituire", iar repartizarea sau suportarea lor se reflectă în creditul aceluiaşi
cont prin corespondenţă cu debitul contului privind primele de capital.

CONTABILITATEA DIFERENŢELOR DIN REEVALUARE

Diferenţele din reevaluare reprezintă plusurile de valoare determinate de reevaluarea imobilizărilor


corporale şi financiare la preţurile curente, operaţie care se realizează potrivit reglementărilor aplicabile.
Diferenţele din reevaluarea imobilizărilor corporale se determină ca diferenţă între valoarea
contabilă netă şi valoarea justă stabilită la data bilanţului pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de
evaluatori autorizaţi conform reglementărilor în vigoare.
Fiecare operaţiune de reevaluare se decide de managerul entităţii şi asigură înscrierea valorii juste
stabilite de persoanele competente în situaţiile financiare aferente anului în care este efectuată, fără să
aibă influenţe de natură fiscală, comparative cu situaţia anterioară operaţiunii de reevaluare efectuate.
44,45

10
Exemplu:
Se înregistrează operaţiile economice aferente reevaluării unei clădiri:

a. Diferenţa din reevaluare, ajustată de comisia de inventariere, în sumă de 12.000 lei (Valoarea
justă diminuată cu amortizarea cumulată, de 28.000 lei, şi valoarea contabilă netă, de 16.000 lei):
212 = 105 12.000 lei
Construcţii Rezerve din reevaluare
b. În exerciţiul următor se înregistrează rezultatul unei noi reevaluări, în urma căreia s-a stabilit o
valoare justă de 25.000 lei, rezultând o diferenţă de 3.000 lei:
105 = 212 3.000 lei
Rezerve din reevaluare Construcţii
c. Clădirea este vândută, se scade din gestiune ca urmare a acestei operaţii, iar rezervele din
reevaluare devin câştig, presupunându-se că amortizarea înregistrată în contabilitate ulterior ultimei
reevaluări este de 26.000 lei:
% = 212 28.000 lei
Construcţii
2812 26.000 lei
Amortizarea construcţiilor
105 2.000 lei
Rezerve din reevaluare
şi
105 = 1065 7.000 lei
Rezerve din reevaluare Rezerve reprezentând
surplusul realizat din
reserve din reevaluare
Aspectele generale privind efectuarea reevaluării imobilizărilor corporale şi soluţionarea contabilă
a diferenţelor de valoare ce se stabilesc sunt precizate în reglementările contabile.

CONTABILITATEA REZERVELOR

Rezervele reprezintă o componentă distinctă şi relativ importantă a capitalurilor proprii,


constituindu-se din profitul brut şi din cel net, după caz, din prime de capital, diferenţe din reevaluarea
imobilizărilor corporale ş.a.
Constituirea şi în anumită măsură utilizarea rezervelor prezintă aspecte particulare de la o categorie
la alta de rezerve, existând rezerve legale, rezerve statutare şi alte rezerve.
Rezervele legale, în prezent, se constituie la încheierea exerciţiului financiar în funcţie de cota
legală de 5%, care se aplică la profitul brut, şi până la maxim 20% din capitalul social.
Dacă rezervele se utilizează, este obligatorii completarea lor din profitul net.
Rezervele statutare se constituie, de asemenea, anual, în funcţie de prevederile actului constitutiv
al societăţii comerciale, având ca sursă profitul net.
În categoria "Alte rezerve" sunt incluse atât sumele care, pe baza hotărârii adunării generale a
acţionarilor, se repartizează din profitul net pentru acoperirea pierderilor contabile, majorării capitalului
social sau în alte scopuri, cu respectarea prevederilor legale.
Evidenţa constituirii şi utilizării rezervelor se organizează cu ajutorul contului de pasiv 106
"Rezerve", care se dezvoltă pe 3 subconturi, corespunzătoare celor 4 categorii de rezerve amintite şi
anume: 1061 "Rezerve legale", 1063 "Rezerve statutare" 1065 "Rezerve reprezentând surplusul
realizat din reserve din reevaluare" şi 1068 "Alte rezerve".
Contul analizat, ca de altfel şi subconturile sale, reflectă în credit constituirea rezervelor prin
corespondenţă cu debitul conturilor care arată modalitatea sau sursa de provenienţă, dintre care se
amintesc: 129 "Repartizarea profitului", pentru rezervele create din profitul brut sau net aferent
exerciţiului care se încheie, 117 "Rezultatul reportat", cu profitul net realizat în exerciţiile anterioare şi
trecut la reserve şi 104 "Prime legate de capital", pentru primele de emisiune transferate la rezerve.

11
În debitul contului 106 "Rezerve" se oglindeşte consumarea rezervelor, prin corespondenţă cu
creditul conturilor care arată destinaţia sau modalitatea de utilizare a lor, cum sunt: 117 "Rezultatul
reportat", pentru acoperirea pierderilor provenite din exerciţiile anterioare, 1012 "Capital subscris vărsat",
cu rezervele care se încorporează în capitalul social, 764 “Venituri din investiţii financiare cedate”, pentru
diferenţa dintre valoarea participaţiilor primate şi valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale şi
necorporale cedate, care au constituit obiectul participării în natură la capitalul social, 456 “Decontări cu
asociaţii/acţionarii privind capitalul” corespunzător sumelor ce se decontează asociaţilor sau acţionarilor
din capitalurile proprii, în cazul reorganizării.
Soldul contului prezentat este creditor şi reprezintă rezervele neconsumate, existente la dispoziţia
întreprinderii.

Exemple:
1. Din profitul brut aferent exerciţiului care se încheie se constituie rezerve legale în sumă de 500
lei:
129 = 1061 500 lei
Repartizarea profitului Rezerve legale
2. Din profitul net realizat la încheierea anului financiar se repartizează sumele de 400 lei pentru
rezerve statutare şi 300 lei pentru alte rezerve:
129 = % 700 lei
Repartizarea profitului 1063 400 lei
Rezerve statutare 300 lei
1068
Alte rezerve
3. Se transferă la rezerve primele de capital de 100 lei şi diferenţele din reevaluare de 150 lei:
% = 1068 250 lei
1041 Alte rezerve 100 lei
Prime de emisiune
105 150 lei
Rezerve din
reevaluare
4. Se acoperă pierderile înregistrate în exerciţiile anterioare în sumă de 350 lei:
1068 = 117 350 lei
Alte rezerve Rezultatul
Reportat
5. Pe baza documentelor legale, se încorporează în capitalul social suma de 650 lei, din care: 200
lei din rezerve statutare şi 450 lei din alte rezerve:
% = 1012 650 lei
1063 Capital subscris 200 lei
Rezerve vărsat
statutare 450 lei
1068
Alte rezerve

CONTABILITATEA REZULTATULUI REPORTAT

Profitul sau pierderea se urmăreşte în contabilitate cu date cumulate de la începutul anului financiar
până la încheierea acestuia, fiind denumit şi rezultat al exerciţiului. După întocmirea şi aprobarea
bilanţului contabil anual este necesar să se închidă contul 121 "Profit şi pierdere" pentru rezultatul
exerciţiului încheiat şi aceasta în vederea reflectării în cadrul lui numai a profitului sau pierderii care
priveşte noul exerciţiu. În acest scop şi totodată pe baza hotărârii adunării generale a asociaţilor sau
acţionarilor o parte sau întregul rezultat net aferent exerciţiului încheiat se reportează în scopul

12
soluţionării lui în exerciţiile următoare, în sensul repartizării profitului pe destinaţii sau acoperirii
pierderii.
Pentru reflectarea în contabilitate a sumelor a căror soluţionare a fost amânată se foloseşte contul
bifuncţional 117 "Rezultatul reportat", care oglindeşte în credit profitul, iar în debit pierderea pentru
care repartizarea şi respectiv acoperirea va avea loc în exerciţiile următoare, în ambele cazuri prin
corespondenţă cu contul 121 "Profit şi pierdere".
Pentru profitul reportat care se repartizează ulterior, contul 107 "Rezultatul reportat" se debitează
prin creditul conturilor ce arată destinaţiile stabilite pentru acesta şi anume: 1012 "Capital subscris
vărsat", pentru ceea ce se încorporează în capitalul social; 1068 "Alte rezerve", cu sumele transferate la
rezerve; 457 "Dividende de plată", pentru sumele care se acordă ca dividende.
Pierderea reportată care se soluţionează, în măsura stabilirii modalităţii sau modalităţilor de
acoperire sau finanţare, se înregistrează în creditul contului 107 "Rezultatul reportat" prin debitul
conturilor: 106 "Rezerve", 121 "Profit şi pierdere" şi 1012 "Capital subscris vărsat", după cum pierderea
se acoperă din rezerve, din profitul ultimului exerciţiu încheiat şi respectiv din capitalul social.

Precizare:
Acoperirea pierderii raportate pe seama profitului necesită, pe de o parte, rezolvare contabilă, aşa
cum s-a procedat anterior, iar pe de altă parte soluţionare fiscală, în sensul recuperării ei din profiturile
impozabile, în funcţie de prevederile legale în domeniu.
În acest scop se are în vedere că pierderile din anii anteriori, stabilite prin declaraţiile de impozit
pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani, în ordinea înregistrării
acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, în funcţie de prevederile legale în vigoare din
anul în care au fost înregistrate.
Recuperarea propriu-zisă a pierderii fiscale analizate sau altfel spus a pierderii recunoscute în mod
expres de reglementarea amintită şi implicit stabilită din declaraţia anuală de impozit pe profit nu
ocazionează reflectare în contabilitate în mod distinct. Această pierdere se regăseşte în soldul debitor
aferent contului 107 Rezultatul reportat , care, în măsura realizării de beneficii în următorii 5 ani, se
creditează prin corespondenţă cu debitul contului 129 Repartizarea profitului , indiferent de faptul că
pierderea acoperită este sau nu recunoscută fiscal.
Problemele privind urmărirea şi recuperarea pierderii fiscale se rezolvă numai prin intermediul
declaraţiilor de impozit pe profit şi implicit a notelor de calcul ce se întocmesc în acest scop sau altfel
spus numai extracontabil. În acest sens se reţine şi faptul că baza de impozitare (total profit impozabil
rd.27) care se stabileşte în documentul amintit se diminuează cu pierderea fiscală de recuperat din anii
precedenţi (rd.28), obţinându-se profitul impozabil (rd.29).
Soldul contului analizat poate fi creditor, atunci când unitatea dispune de profit reportat
nerepartizat, sau debitor, în cazul în care există pierdere reportată şi nesoluţionată.

CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR

Provizioanele se constituie, de regulă, la finele exerciţiului financiar pentru acele elemente de


patrimoniu a căror realizare sau plată este incertă sau pentru acele cheltuieli ce devin exigibile în
perioadele următoare, cum sunt:
– litigiile, amenzile, penalităţile, despăgubirile şi alte datorii incerte;
– cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia
acordată clienţilor;
– cheltuielile legate de dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea;
– cheltuielile legate de restructurarea personalului;

13
– cheltuielile de repartizat pe mai multe exerciţii: cheltuielile cu reparaţiile capitale eşalonate,
conform programului realizat de societate pe mai multe perioade de timp; cheltuielile cu reparaţiile
curente, reviziile tehnice etc.
Contabilitatea provizioanelor se ţine cu ajutorul contului 151 „Provizioane ”, cont structurat în mai
multe conturi sintetice de gradul II, care asigură ţinerea acestora pe feluri, în funcţie de natura, scopul
sau obiectul pentru care au fost constituite. Contul „Provizioane” are funcţie contabilă de pasiv. Se
creditează cu valoarea provizioanelor constituite sau suplimentate şi se debitează cu sumele ce
reprezintă diminuarea sau anularea lor.
La finele oricărui exerciţiu financiar, provizioanele constituite se analizează şi regularizează, după
cum urmează:
– prin debitul contului de cheltuieli, în cazul majorării provizioanelor;
– prin creditul contului de venituri, atunci când provizionul trebuie diminuat sau anulat, deoarece
devine parţial sau total fără obiect;
– prin creditul contului de venituri, atunci când se realizează riscul sau se efectuează cheltuielile,
acestea fiind înregistrate în mod corespunzător.
Exemplul 1:
La sfârşitul exerciţiului N se constituie un provizion pentru un litigiu privind creanţa faţă de un
client, de 2.500 lei, din care 300 lei reprezintă cheltuieli probabile de judecată, înregistrându-se operaţiile:
a. constituirea în exerciţiul N a provizionului aferent litigiului în cauză:
6812 = 1511 2.500 lei
Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru
privind provizioane pentru litigii
riscuri şi cheltuieli

Totodată, se înregistrează creanţa incertă care face obiectul litigiului, astfel:


416 = 411 2.200 lei
Clienţi incerţi Clienţi
b. anularea în exerciţiul N+1 a provizionului constituit anterior, soluţia adoptată de instanţa de
judecată fiind nefavorabilă:
1511 = 7812 2.500 lei
Provizioane pentru litigii Venituri din provizioane
pentru riscuri şi
cheltuieli
Se înregistrează, de asemenea, scăderea din evidenţă a creanţei analizate:
654 = 416 2.200 lei
Pierderi din creanţe Clienţi incerţi
c. colectarea cheltuielilor de judecată aferente litigiului pierdut:
668 = 5121 300 lei
Alte cheltuieli financiare Conturi la bănci în lei
Exemplul 2:
Pe baza contractelor încheiate, se constituie un provizion de 6.000 lei pentru bunurile ce se
livrează clienţilor cu garantarea bunei funcţionări într-o anumită perioadă de timp. Ulterior, pe măsura
efectuării cheltuielilor cu remedierea defecţiunilor, precum şi la expirarea perioadei de garanţie, pentru
suma neconsumată, se procedează la diminuarea sau la anularea provizionului, efectuându-se
înregistrările privind:
a. constituirea provizionului:
6812 = 1512 6.000 lei
Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru
privind provizioane pentru garanţii acordate
riscuri şi cheltuieli clienţilor
b. anularea (reluarea) provizionului constituit anterior:

14
1512 = 7812 6.000 lei
Provizioane pentru garanţii Venituri din
acordate clienţilor provizioane pentru
riscuri şi cheltuieli
Precizare:
Cheltuielile ce se ocazionează în perioada de garanţie se înregistrează în mod obişnuit în
cheltuielile de exploatare, în funcţie de natura lor, prin corespondenţă cu creditul conturilor
corespunzătoare consumurilor efectuate, de stocuri, terţi, trezorerie ş.a.
Exemplul 3:
La sfârşitul exerciţiului curent se constată că în viitor va fi necesar ca la un mijloc fix să se
efectueze o reparaţie capitală care priveşte 4 exerciţii, în sumă totală de 4.000 lei, fapt pentru care atât la
finele exerciţiului curent, cât şi la sfârşitul următorilor trei ani financiari se constituie şi respectiv se
majorează provizionul necesar în cotă anuală de 1.000 lei. În factura primită de la unitatea prestatoare
este consemnată valoarea de 4.200 lei şi TVA aferent de 798 lei (19%), înregistrându-se următoarele
operaţii:
a. constituirea şi majorarea provizionului în fiecare din cei 4 ani, cu suma de 1.000 lei, deci în total
4.000 lei:
6812 = 1513 4.000 lei
Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru
privind provizioane pentru cheltuieli de repartizat
riscuri şi cheltuieli pe mai multe exerciţii

b. primirea facturii pentru reparaţia capitală efectuată:


% = 401 4.998 lei
611 Furnizori 4.200 lei
Cheltuieli de întreţinere 798 lei
şi reparaţii
4426
TVA deductibilă
c. trecerea sau reluarea provizionului la venituri:
1513 = 7812 4.000 lei
Provizioane pentru Venituri din
cheltuieli de repartizat pe provizioane pentru
mai multe exerciţii riscuri şi cheltuieli
Trecerea sau reluarea la venituri a provizionului de 4.000 lei se face şi în cazul în care costul
reparaţiei este inferior acestei sume, iar diferenţa în minus sau în plus faţă de cheltuielile efective
influenţează nefavorabil şi respectiv favorabil rezultatul exerciţiului în care se efectuează reparaţia.

CONTABILITATEA ÎMPRUMUTURILOR ŞI DATORIILOR ASIMILATE

Împrumuturile şi datoriile asimilate reprezintă o componentă relativ importantă a capitalurilor


permanente, fiind constituite din datoriile pe termen lung pe care unitatea patrimonială le are faţă de terţi.
Ele sunt necesare pentru desfăşurarea normală a activităţii şi cu atât mai mult pentru dezvoltarea acesteia.
Împrumuturile sau datoriile pe termen lung completează necesarul de capitaluri permanente, însă
numai în anumite proporţii, astfel încât capitalul propriu să deţină o pondere mai mare. De altfel, între
aceste două componente ale capitalurilor permanente se urmăreşte să existe un raport optim, care să
contribuie la obţinerea unor rezultate economico-financiare dorite. Un volum prea mare de împrumuturi
grevează asupra situaţiei financiare a unităţii prin dobânzile pe care le ocazionează şi totodată măreşte
probabilitatea apariţiei în viitor a unor situaţii financiare dificile ca urmare a unor noi factori de risc.
În categoria împrumuturilor şi datoriilor asimilate, aşa cum este consemnat în Planul de conturi
general, în ultima grupă (16) din clasa de capitaluri (1) sunt încadrate: împrumuturile din emisiuni de

15
obligaţiuni; creditele bancare pe termen lung şi mediu; datoriile legate de participaţii; alte împrumuturi şi
datorii asimilate; dobânzile aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate.

CONTABILITATEA ÎMPRUMUTURILOR DIN EMISIUNEA DE OBLIGAŢIUNI

Împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni se angajează (obţin) pe durate relativ lungi de timp prin
vânzarea către public a titlurilor de credit negociabile, numite obligaţiuni. Ele sunt garantate cu activele
pe care le deţine unitatea, iar valoarea totală a lor nu poate depăşi o anumită cotă procentuală din capitalul
social vărsat.
În legătură cu împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni, denumite şi credite obligatare se reţin
următoarele aspecte:
- sunt purtătoare de dobânzi anuale, care reprezintă veniturile cuvenite posesorilor (cumpărătorilor)
de obligaţiuni:
- valoarea aferentă obligaţiunilor subscrise se încasează integral în momentul subscrierii lor de către
solicitanţi, denumiţi şi subscriptori sau obligatari;
- obligaţiunile se răscumpără la termenele stabilite în momentul emisiunii lor, iar operaţiunea în
sine poartă denumirea de rambursare;
- diferenţa între valoarea de emisiune sau de vânzare (mai mică) şi valoarea sau preţul de
rambursare (mai mare) constituie prima de rambursare de care beneficiază obligatarii. Această primă
conţine şi diferenţa între valoarea nominală (mai mică) şi preţul de rambursare.
Pentru reflectarea în contabilitate a operaţiilor privind împrumuturile analizate se folosesc
următoarele conturi specifice: 161 "Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni"; 1681 "Dobânzi aferente
împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni" şi 169 "Prime privind rambursarea obligaţiunilor".
Contul 161 "Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni" este de pasiv şi reflectă pe credit
valoarea de rambursare a obligaţiunilor emise, precum şi primele de rambursare aferente acestor
obligaţiuni, în corespondenţă cu debitul conturilor 461 "Debitori diverşi" şi respectiv 169 "Prime privind
rambursarea obligaţiunilor". Pe debit se oglindeşte valoarea obligaţiunilor rambursate, precum şi a celor
răscumpărate anterior şi anulate, prin corespondenţă cu creditul conturilor 512 "Conturi curente la bănci"
şi 505 "Obligaţiuni emise şi răscumpărate" şi respectiv 764 "Venituri din titluri de plasament". Soldul
poate fi creditor pentru împrumuturile obţinute din obligaţiuni emise şi nerambursate.
Contul 1681 "Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni" este de pasiv şi
înregistrează pe credit dobânzile datorate, iar pe debit pe cele plătite, ambele aferente împrumuturilor
din emisiuni de obligaţiuni, prin corespondenţă cu debitul contului 666 "Cheltuieli privind dobânzile" şi
respectiv creditul contului 512 "Conturi curente la bănci". Soldul poate fi creditor atunci când există
dobânzi neplătite.
Contul 169 "Prime privind rambursarea obligaţiunilor" este de activ şi oglindeşte pe debit
primele de rambursare, iar pe credit pe cele amortizate (incluse în cheltuieli), ambele aferente
împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni, prin creditul contului 161 "Împrumuturi din emisiuni de
obligaţiuni" şi respectiv debitul contului 6868 "Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de
rambursare a obligaţiunilor". Are sold debitor care reprezintă primele de rambursat, neamortizate.

Exemplu:
Societatea pe acţiuni "X", pentru realizarea unui împrumut obligatar de 15.000 lei, emite 3.000
obligaţiuni a 5 lei valoare nominală. Valoarea de emisiune este de 4,8 lei, iar cea de rambursare de 5,1 lei,
termenul de rambursare este de 5 ani şi dobânda anuală de 10%. Pe baza acestor date se determină
următoarele elemente:
- datoria faţă de obligatari:
3.000 obligaţiuni x 5,1 lei/obligaţiune = 15.300 lei
- suma totală încasată (în numerar şi prin virament):
3.000 obligaţiuni x 4,800 lei/obligaţiune = 14.400 lei
- prime totale de rambursare:
3.000 obligaţiuni x 0,30lei/obligaţiune (5,1 lei-4,8 lei)=900 lei

16
a. Se înregistrează subscrierea împrumutului şi încasarea integrală a sumelor de la obligatari: pentru
1.000 obligaţiuni în numerar şi 2.000 obligaţiuni prin virament:
% = 161 15.300 lei
461 Împrumuturi din 14.400 lei
Debitori diverşi emisiuni de 900 lei
169 obligaţiuni
Prime privind
rambursarea
obligaţiunilor
şi:
% = 461 14.400 lei
5311 Debitori diverşi 4.800 lei
Casa în lei 9.600 lei
5121
Conturi la bănci
în lei
Se observă că datoria totală faţă de obligatari, de 15.300 lei, este mai mare decât împrumutul
realizat, de 15.000 lei, cu prima distinctă de rambursare de 300 lei, adică: (5,1 lei - 5 lei) x 3.000
obligaţiuni.
În cazul în care obligaţiunile se emit fără primă distinctă de rambursare, iar valoarea de emisiune
(vânzare) este inferioară sau egală cu valoarea nominală se reţine că datoria totală faţă de obligatari este la
nivelul valorii nominale.
b. Se înregistrează cheltuielile cu emisiunea şi vânzarea obligaţiunilor, în sumă de 400 lei, plătite
prin virament:
201 = 5121 400 lei
Cheltuieli de Conturi la bănci în
constituire lei
c. Cheltuielile de constituire se suportă din primele de emisiune existente la dispoziţia unităţii:
1041 = 201 400 lei
Prime de emisiune Cheltuieli de constituire
sau de aport
În cazul în care unitatea nu dispune de prime de emisiune se poate adopta soluţia, admisă legal, de
suportare a cheltuielilor de constituire din amortizarea creată în acest scop pe seama cheltuielilor de
exploatare privind amortizarea imobilizărilor necorporale. Această soluţie impune, într-o primă etapă,
debitarea contului 6811 "Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor" prin creditul
contului 2801 "Amortizarea cheltuielilor de constituire". În etapa următoare se creditează contul 201
"Cheltuieli de constituire" prin corespondenţă cu debitul contului 2801 "Amortizarea cheltuielilor de
constituire".
d. Se înregistrează dobânda anuală datorată obligatarilor, de 1.500 lei (15.000 lei x 10%):
666 = 1681 1.500 lei
Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente
împrumuturilor din
emisiunea de obligaţiuni
e. La data când dobânda a devenit exigibilă pentru primul an, pe baza cupoanelor aferente
obligaţiunilor, se efectuează plata către obligatari, astfel: 500 lei în numerar şi 1.000 lei prin virament,
corespunzător celor 1.000 şi respectiv 2.000 obligaţiuni vândute:
1681 = % 1.500 lei
Dobânzi aferente 5311 500 lei
împrumuturilor din Casa în lei 1.000 lei
emisiunea de obligaţiuni 5121
Conturi la bănci în lei

17
f. La expirarea primului an, prin procedeul tragerii la sorţi, se răscumpără în vederea anulării 600 de
obligaţiuni (3.000 obligaţiuni : 5 ani), la preţul de rambursare de 5,1 lei/obligaţiune, deci în total 3.060 lei,
din care: 200 obligaţiuni în numerar şi 400 obligaţiuni prin virament, înregistrându-se atât răscumpărarea
cât şi anularea obligaţiunilor în cauză:
505 = % 3.060 lei
Obligaţiuni emise şi 5311 1.020 lei
răscumpărate Casa în lei 2.040 lei
5121
Conturi la bănci în lei
şi:
161 = 505 3.060 lei
Împrumuturi din emisiuni Obligaţiuni emise şi
de obligaţiuni răscumpărate

În cazul în care rambursarea împrumuturilor se face în sume anuale constante, cuvenite tuturor
obligatarilor în funcţie de numărul de obligaţiuni deţinute, nu se mai foloseşte contul 505 "Obligaţiuni
emise şi răscumpărate", având loc debitarea contului 161 "Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni" prin
creditul conturilor de disponibilităţi băneşti.
g. Se înregistrează amortizarea anuală, în sumă constantă, a primelor de rambursare de 180 lei (900
: 5 ani):
6868 = 169 180 lei
Cheltuieli financiare Prime privind
privind amortizarea rambursarea
primelor de rambursare a obligaţiunilor
obligaţiunilor
Pentru fiecare din următorii 4 ani, în care se efectuează în continuare rambursarea împrumutului, se
înregistrează în contabilitate, fără vreo deosebire, operaţiunile de la literele: d, e, f şi g.
CONTABILITATEA CREDITELOR BANCARE
PE TERMEN LUNG ŞI MEDIU
Unităţile patrimoniale pot beneficia de credite cu termen de rambursare mai mare de un an.
Asemenea credite se primesc de la instituţiile bancare, sunt destinate finanţării investiţiilor, se garantează
cu activele de care dispune unitatea şi sunt purtătoare de dobânzi.
Contabilitatea creditelor analizate se organizează cu ajutorul contului de pasiv 162 "Credite bancare
pe termen lung şi mediu", în cadrul căruia funcţionează subconturile: 1621 "Credite bancare pe termen
lung şi mediu" şi 1622 "Credite bancare pe termen lung şi mediu nerambursate la scadenţă.
Contul 1621 "Credite bancare pe termen lung şi mediu" reflectă în credit obligaţia unităţii
către instituţiile bancare privind creditele primite, iar pe debit oglindeşte diminuarea sau lichidarea
obligaţiei ca urmare a rambursării împrumuturilor, în ambele cazuri prin corespondenţă cu contul 512
"Conturi curente la bănci". În debit se înregistrează în plus creditele care nu se rambursează la scadenţă,
prin creditul contului 1622 "Credite bancare pe termen lung şi mediu nerambursate la scadenţă".
Evidenţa analitică se organizează pe societăţile comerciale şi instituţiile bancare de la care provin
creditele, precum şi pentru fiecare credit primit. Soldul este creditor şi reprezintă creditele pe termen lung
şi mediu, cu scadenţă în termen, nerambursate.
În contul 1622 "Credite bancare pe termen lung şi mediu nerambursate la scadenţă" se
înregistrează, în credit, împrumuturile care nu se restituie la scadenţă, prin corespondenţă cu debitul
contului 1621 "Credite bancare pe termen lung şi mediu". În debit se oglindesc sumele care se
rambursează, prin creditul contului 512 "Conturi curente la bănci". Evidenţa analitică se organizează ca
la contul prezentat anterior. Soldul poate fi creditor atunci când unitatea are credite nerambursate la
scadenţă şi încă nerestituite.
Dobânzile aferente împrumuturilor analizate se reflectă în contabilitate cu ajutorul contului 1682
"Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung şi mediu", care înregistrează pe credit
dobânzile datorate, iar pe debit pe cele plătite, prin corespondenţă cu contul 666 "Cheltuieli privind

18
dobânzile" şi respectiv 512 "Conturi curente la bănci". Soldul este creditor şi reprezintă dobânzile
datorate nedecontate.
Exemple:
1. Pe baza contractului încheiat cu unitatea bancară şi a extraselor de cont, se înregistrează
obţinerea unui credit de 80.000 lei, pentru o perioadă de 4 ani, cu o dobândă anuală de 40%:
5121 = 1621 80.000 lei
Conturi la bănci în lei Credite bancare
pe termen
lung şi mediu
2. Se înregistrează dobânda datorată pentru primul an şi consemnată în nota de calcul întocmită în
acest scop de către unitate:
666 = 1682 32.000lei
Cheltuieli privind Dobânzi aferente
dobânzile creditelor bancare pe
termen lung şi mediu
3. La scadenţa stabilită pentru primul an, pe baza extraselor de cont, se înregistrează rambursarea
ratei de 20.000.lei (80.000 lei: 4 ani) şi decontarea dobânzii datorate de 32.000 lei:
% = 5121 52.000.lei
1621 Conturi la bănci în 20.000 lei
Credite bancare pe lei 32.000 lei
termen lung şi mediu
1682
Dobânzi aferente
creditelor bancare pe
termen lung şi mediu
4. La scadenţa fixată pentru cele de al doilea an, întreprinderea nu rambursează rata aferentă de
20.000 lei, fapt pentru care unitatea bancară o transferă la credite restante cu dobândă majorată:
1621 = 1622 20.000 lei
Credite bancare Credite bancare pe
pe termen Termen lung şi mediu
lung şi mediu nerambursate
la scadenţă
Ulterior, în măsura în care se rambursează această rată restantă, se debitează contul în cauză prin
creditul contului 5121 "Conturi la bănci în lei".

CONTABILITATEA DATORIILOR LEGATE DE PARTICIPAŢII ŞI


A ALTOR ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE

Datoriile legate de participaţii se creează, pe baza unor titluri adecvate, prin participarea altor
unităţi patrimoniale, asociate sau în participaţie, cu resurse financiare.
Contabilitatea obligaţiilor în cauză se organizează cu ajutorul conturilor de pasiv 166 "Datorii
legate de participaţii" şi 1686 "Dobânzi aferente datoriilor legate de participaţii", care reflectă pe
credit datoriile create, iar pe debit pe cele decontate, ca în cazul conturilor privind creditele pe termen
lung şi mediu care se rambursează la scadenţă. Au sold creditor care reprezintă sumele primite şi
nerestituite şi respectiv dobânzile datorate şi nedecontate.
Exemple:
1. Pe baza extrasului de cont, se înregistrează suma de 20.000 lei primită de la o unitate asociată,
pe termen de 5 ani, cu dobândă de 15%:
5121 = 166 20.000 lei
Conturi la bănci Datorii legate de
în lei participaţii
2. În fiecare din cei 5 ani, se înregistrează dobânda anuală datorată pentru împrumut, dobândă care
în primul an este de 3.000.000 lei:

19
666 = 1686 3.000 lei
Cheltuieli privind Dobânzi aferente
dobânzile datoriilor legate de
participaţii
3. De asemenea, în fiecare din cei 5 ani, se restituie rata anuală de 4.000 lei şi se decontează
dobânda datorată, înregistrată la operaţiunea anterioară:
% = 5121 7.000 lei
166 Conturi la bănci 4.000 lei
Datorii legate de în lei 3.000 lei
participaţii
1686
Dobânzi aferente
datoriilor legate de
participaţii
În categoria altor împrumuturi şi datorii asimilate se includ sumele care se primesc sub formă
de depozit şi garanţii, valoarea bunurilor preluate în concesiune, împrumuturi primite de la alte societăţi
bancare ş.a. Pentru asemenea intrări în patrimoniu se stabilesc dobânzi sau redevenţe anuale, ca în cazul
celorlalte categorii de împrumuturi sau credite, iar contabilitatea lor se organizează cu ajutorul unor
conturi specifice şi anume: 167 "Alte împrumuturi şi datorii asimilate" şi 1687 "Dobânzi aferente
altor împrumuturi şi datorii asimilate", ambele de pasiv.
Cele două conturi amintite funcţionează în mod similar cu cele privind datoriile legate de
participaţii, cu menţiunea că primul are corespondenţă în plus, atât pentru credit cât şi pentru debit, cu
contul 205 "Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori similare".
Soldul este creditor şi reprezintă sumele primite, concesiunile preluate şi nerestituite, respectiv
datorate şi nedecontate.

Contabilitatea imobilizărilor
Contabilitatea imobilizărilor necorporale

Imobilizările necorporale sunt reprezentate de activele identificabile nonmonetare, fără formă materială
concretă, deţinute în vederea utilizării, în scopul închirierii acestora terţilor etc. Într-o altă exprimare, imobilizările
necorporale sunt acele valori economice de investiţii, fără formă materială concretă, înregistrate ca atare, după
îndeplinirea celor trei condiţii impuse pentru recunoaşterea lor, şi anume:
- identificabilitatea;
- controlul;
- beneficiile economice viitoare.
Identificabilitatea reprezintă condiţia ce presupune ca imobilizarea necorporală să fie identificabilă
clar faţă de fondul comercial, adică să poată fi vândută, închiriată, schimbată sau societatea să se poată
lipsi de beneficiile economice viitoare ce pot fi atribuite imobilizării necorporale, fără ca să se lipsească
de beneficiile economice viitoare ce apar ca rezultat al utilizării altor active ce sunt utilizate în cadrul
aceleiaşi activităţi aducătoare de venituri.
Controlul asupra imobilizării necorporale presupune:
a) obţinerea de către societate a unor beneficii economice viitoare din utilizarea sa;
b) restricţionarea accesului altor persoane fizice/juridice la beneficiile respective.
Beneficiile economice viitoare se concretizează fie în venituri rezultate ca urmare a vânzării produselor ori
serviciilor, fie ca urmare a unor reduceri de cost.
În baza standardelor internaţionale de contabilitate imobilizările necorporale sunt recunoscute numai dacă
îndeplinesc cumulativ condiţiile:
- se estimează că beneficiile economice viitoare atribuibile imobilizării necorporale vor fi obţinute de
societate;
- costul imobilizării necorporale poate fi evaluat în mod concret.
Evidenţa contabilă a imobilizărilor necorporale se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 20,
„Imobilizări necorporale”, care include mai multe conturi sintetice de gradul I. Conturile de concesiuni,
brevete, licenţe, mărci comerciale, alte drepturi şi valori asimilate, respectiv, fond comercial sunt
structurate în două conturi sintetice de gradul II.

20
Toate conturile evidenţiate cu ajutorul conturilor din grupa 20 „Imobilizări necorporale” sunt conturi de
activ. Acestea se debitează cu valoarea imobilizărilor necorporale intrate şi se creditează cu valoarea
imobilizărilor necorporale amortizate sau neamortizate la scoaterea din gestiune a acestor imobilizări, prin
vânzare sau atunci când ele nu mai aduc beneficii economice viitoare. Soldul debitor al conturilor
reprezintă valoarea imobilizărilor necorporale existente.
Intrarea în patrimoniul unei societăţi a imobilizărilor necorporale se realizează prin următoarele căi:
- achiziţii separate de active necorporale: costul imobilizărilor necorporale este reprezentat de preţul de
cumpărare al acestora, de taxele şi impozitele nerecuperabile, precum şi de orice cheltuială necesară
pregătirii acestora pentru folosire (sconturile comerciale şi rabaturile sunt excluse);
- achiziţii în combinări de întreprinderi: costul imobilizărilor necorporale este dat de valoarea sa justă la
data achiziţiei (dacă nu poate fi stabilit preţul de vânzare curent sau nu poate fi luat în calcul preţul celei
mai recente tranzacţii similare, valoarea justă este reprezentată de suma pe care societatea ar trebui să o
plătească pentru imobilizarea necorporală, la data achiziţiei, într-o tranzacţie între părţi neafine);
- achiziţii prin intermediul subvenţiilor bugetare: costul imobilizării necorporale este reprezentat fie la
valoarea sa justă, fie la valoarea nominală la care se adaugă cheltuielile efectuate cu pregătirea imobilizării, în
vederea utilizării sale;
- schimburi de imobilizări necorporale: costul imobilizării necorporale primite este dat de valoarea
justă a imobilizării necorporale sau a unui alt activ cedat la schimb, corectată cu valoarea oricărui
numerar sau echivalent de numerar transferat;
- imobilizări necorporale produse în cadrul societăţii prin resurse proprii. În vederea precizării dacă
imobilizarea necorporală este sau nu recunoscută, procesul de obţinere a acesteia este împărţit în două
faze. Dacă imobilizarea necorporală este obţinută din prima fază, faza de cercetare, aceasta nu este
recunoscută, deoarece nu pot fi evaluate beneficiile economice viitoare. Rezultă că toate costurile
generate de obţinerea imobilizării necorporale conduc la creşterea cheltuielilor societăţii. Imobilizarea
necorporală provenită din a doua fază, faza de dezvoltare este recunoscută dacă îndeplineşte o serie de
condiţii, precum: finalizarea imobilizării necorporale, astfel încât aceasta să fie generatoare de
beneficii economice viitoare, evaluarea corectă a cheltuielilor efectuate etc. Costul unei imobilizări
necorporale realizate prin resurse proprii este reprezentat de cheltuielile cu materialele şi serviciile
consumate, respectiv folosite pentru producerea sa, de salariile personalului implicat în activitatea
producţiei, generatoare a imobilizării respective, precum şi de orice alte cheltuieli ce pot fi atribuibile
generării imobilizării necorporale. Acest cost este recunoscut de la data când imobilizarea necorporală
întruneşte condiţiile de recunoaştere;
- cheltuielile de constituire ocazionate de înfiinţarea societăţii ce includ costurile de secretariat, costurile
juridice, cheltuielile cu activităţile promoţionale şi de publicitate etc., cu condiţia recunoaşterii acestora;
- aporturi în natură la capitalul social; costul este dat de valoarea justă a imobilizării necorporale aportate:
- intrări cu titlu gratuit (prin donaţie); costul este dat, de asemenea, de valoarea justă a imobilizării
necorporale aportate.
Unele active necorporale se regăsesc pe sau în suporturi fizice. Pentru a trata un activ ce conţine atât
elemente corporale, cât şi elemente necorporale, ca activ corporal sau ca activ necorporal, se impune
determinarea gradului de semnificaţie a elementelor cuprinse. Rezultă:
- dacă gradul de semnificaţie a elementelor corporale este superior gradului de semnificaţie a
elementelor necorporale, activul este tratat ca activ corporal;
- în caz contrar, activul este tratat ca activ necorporal.
Imobilizările necorporale sunt supuse amortizării. Prin amortizare se înţelege alocarea sistematică a costului
unui activ (sau altă sumă substituită costului) de-a lungul perioadei de timp de utilizare a imobilizării necorporale,
mai puţin valoarea sa reziduală (suma netă pe care societatea se aşteaptă s-o obţină la sfârşitul duratei de viaţă
utile a imobilizării necorporale, după deducerea cheltuielilor pentru vânzare a acesteia).
Evidenţa contabilă a amortizării imobilizărilor necorporale se ţine cu ajutorul conturilor de pasiv din
grupa 28 „Amortizări privind imobilizările”, cont sintetic de gradul I, 280 „Amortizări privind
imobilizările necorporale”. Acest din urmă cont este structurat în mai multe conturi sintetice de gradul
II. Conturile de evidenţă a amortizării imobilizărilor necorporale se creditează cu valoarea amortizării
imobilizărilor necorporale şi se debitează cu amortizarea aferentă imobilizărilor vândute sau scoase
din activ.
Standardele internaţionale de contabilitate prevăd ca o imobilizare necorporală să fie amortizată pe
perioada duratei de viaţă cel mai bine estimată, presupunând, totodată, că este puţin probabil ca durata
de viaţă (perioada de-a lungul căreia societatea se aşteaptă să utilizeze imobilizarea necorporală) a
unei imobilizări necorporale să fie mai mică de 20 de ani.
În situaţia în care se estimează că durata de viaţă a unei imobilizări este mai mare de 20 de ani, amortizarea se
va calcula pe durata de viaţă estimată, indiferent de numărul de ani. Perioada de amortizare este revizuibilă la finele
fiecărui exerciţiu financiar.

21
Exemplu: O societate cumpără licenţa aferentă unui program informatic, respectiv dreptul de a vinde acest
program, pe o perioadă de 5 ani. Costul de achiziţie este de 50.000 lei. La finele celui de-al doilea an se estimează
că durata de viaţă a dreptului achiziţionat nu este de 5 ani, ci doar de 4 ani.
1. Achiziţionarea licenţei
% = 404 59.500 lei
Furnizorii de imobilizări
2051 50.000 lei
Concesiuni, brevete,
licenţe, mărci comerciale,
alte drepturi şi valori
asimilate achiziţionate
4426 9.500 lei
TVA deductibilă
2. Calcularea şi înregistrarea amortizării în primii doi ani
- amortizarea anuală = 50.000 lei = 10.000 lei
5 ani
- înregistrarea contabilă este identică în cei doi ani, şi anume:
6811 = 2805 10.000 lei
Cheltuieli de exploatare Amortizarea concesiuni-
privind amortizarea lor, brevetelor, licenţelor,
imobilizărilor mărcilor comerciale, altor
drepturi şi valori asimilate
3. Stabilirea valorii rămase şi a perioadei de amortizare, după revizuire
- valoare rămasă = 50.000 lei – 20.000 lei = 30.000 lei
- perioada de amortizare, după revizuire = 3 ani – 1 an = 2 ani
4. Calcularea şi înregistrarea amortizării în anii 3 şi 4
- amortizarea anuală = 30.000 lei = 15.000 lei
2 ani
- înregistrarea contabilă este identică în cei doi ani, şi anume:

6811 = 2805 15.000 lei


Cheltuieli de exploatare Amortizarea concesiuni-
privind amortizarea lor, brevetelor, licenţelor,
imobilizărilor mărcilor comerciale, altor
drepturi şi valori asimilate
Ajustările pentru deprecierea imobilizărilor necorporale se constituie în situaţia în care se constată o pierdere
de valoare, cu caracter reversibil, pentru orice imobilizare necorporală, mai puţin cheltuielile de constituire.
Evidenţa contabilă a ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale se ţine cu ajutorul
conturilor de pasiv din grupa 29 „Ajustările pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor ”,
cont sintetic de gradul I 290 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale”.
Constituirea ajustărilor pentru depreciere este consecinţa aplicării principiului prudenţei, care
presupune contabilizarea oricărei pierderi probabile. În urma comparării valorii de inventar cu valoarea de
intrare a imobilizărilor necorporale, în cazul în care se constată că valoarea de inventar este mai mică,
pentru pierderea de valoare, atunci când se stabileşte că aceasta are un caracter reversibil, se constituie o
ajustare.
Conturile de ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale se creditează cu sumele
reprezentând constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru depreciere şi se debitează cu sumele ce
reprezintă diminuări sau anulări de ajustări.
Ajustările pentru depreciere se constituie, de regulă, la finele unui exerciţiu financiar. Ele, după
constituire, sunt supuse analizării şi regularizării astfel:
- prin debitul contului de cheltuieli, în cazul majorării ajustării;
- prin creditul contului de venituri, când ajustarea trebuie diminuata sau anulata, respectiv când acesta devine
parţial sau total fără obiect.
Exemplu: Se înregistrează un provizion pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare în sumă de 10.000 lei.

6813 = 2903 10.000 lei

22
Exemplul 2: La finele exerciţiului financiar următor, se constată o apreciere a cheltuielilor de dezvoltare
în procent de 50%.
2903 = 7813 5.000 lei
(10.000.000 lei × 50%)
Scoaterea din gestiunea unei societăţi a imobilizărilor necorporale se realizează prin înstrăinare (prin
vânzare, prin punerea la dispoziţia unui terţ cu titlu gratuit, prin schimb etc.) sau atunci când nu se mai
aşteaptă obţinerea unui beneficiu economic viitor din folosinţa sau înstrăinarea lor ulterioară.
Exemplu : O societate comercială scoate din uz un program informatic, a cărui valoare contabilă este de
15.000 lei. Amortizarea înregistrată este de:
a) 15.000 lei
b) 13.000 lei
a) contabilizarea scoaterii din evidenţă a programului informatic în cazul a)
2808 = 208 15.000 lei
Amortizarea altor Alte imobilizări
imobilizări necorporale necorporale
b) contabilizarea scoaterii din evidenţă a programului informatic în cazul b)
%
2808 = 208 15.000 lei
Amortizarea altor Alte imobilizări 13.000 lei
imobilizări necorporale necorporale
6583
Cheltuieli privind 2.000 lei
activele cedate şi alte
operaţiuni de capital

Contabilitatea imobilizărilor corporale

Imobilizările corporale sunt bunurile şi valorile economice deţinute de o societate pentru a fi utilizate în
activităţile productive, pentru a fi închiriate terţilor şi care pot fi folosibile pe parcursul a mai multor exerciţii
financiare.
Imobilizările corporale cuprind terenurile şi amenajările de terenuri, pe de o parte, şi mijloacele fixe, pe de
altă parte.
Terenurile şi mijloacele fixe sunt recunoscute ca imobilizări corporale, dacă este posibilă generarea către
societate de beneficii economice viitoare aferente lor şi dacă costul acestora poate fi evaluat în mod credibil.
În situaţia în care o societate achiziţionează terenuri şi mijloace fixe în scopul de a spori gradul de protecţie a
mediului, ele pot fi înregistrate ca imobilizări corporale, chiar dacă nu se obţin în mod direct beneficii economice
viitoare. Aceasta, întrucât se consideră că imobilizările corporale respective contribuie direct la obţinerea
beneficiilor economice viitoare de către alte active.
În categoria mijloacelor fixe se includ construcţiile, instalaţiile tehnice, mijloacele de transport, animalele,
plantaţiile, mobilierul, aparatura birotică, echipamentele de protecţie a valorilor umane şi materiale etc.
Evidenţa contabilă a terenurilor şi amenajărilor acestora se ţine cu ajutorul contului de activ 211 „Terenuri şi
amenajări de terenuri”, de către două conturi de gradul II, conturi ce reflectă separat terenurile, respectiv
amenajările de terenuri.
Contul „Terenuri şi amenajări de terenuri” se debitează cu valoarea terenurilor achiziţionate, a celor
reprezentând aport la capital sau rezultate din schimb de active cu valoarea terenurilor primite cu titlu
gratuit, precum şi cu valoare la cost de producţie a amenajărilor de terenuri realizate de societate. Se
creditează cu valoarea terenurilor cedate amortizate, cu valoarea terenurilor aportate, retrase etc.
Potrivit legislaţiei româneşti, prin mijloc fix se înţelege obiectul singular sau complexul de obiecte ce se
utilizează ca un întreg, care îndeplineşte cumulativ condiţiile de a avea o valoare mai mare decât limita stabilită de
lege, o durată normală de utilizare mai mare de un an şi îndeplineşte criteriile de recunoaştere ca imobilizare
corporală.
Contabilitatea analitică a mijloacelor fixe se ţine pe fiecare obiect de evidenţă. Evidenţa existenţei şi
mişcării mijloacelor fixe se ţine cu ajutorul conturilor:
212 – „Construcţii”;
213 – „Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii”;
214 – „Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor materiale şi umane şi alte active
corporale.”
Aceste conturi au funcţie contabilă de activ: se debitează cu valoarea mijloacelor fixe achiziţionate,
realizate din producţie proprie, primite cu titlu gratuit, ca aport la capitalul social, obţinute prin schimb de

23
active, precum şi cu valoarea cheltuielilor ulterioare aferente mijloacelor fixe recunoscută ca imobilizare
corporală; se creditează cu valoarea mijloacelor fixe cedate sau scoase din activ pe orice cale.
La intrarea în patrimoniu terenurile şi amenajările de terenuri, respectiv mijloacele fixe sunt evaluate şi
înregistrate la valoarea de intrare prin care se înţelege:
- costul de achiziţie pentru terenurile şi mijloacele fixe achiziţionate cu titlu oneros. Acest cost este
reprezentat de preţul de cumpărare, taxele vamale, taxele nerecuperabile şi de toate cheltuielile efectuate pentru
punerea în funcţiune a imobilizării corporale;
- costul de producţie pentru mijloacele fixe produse de societate. Cheltuielile reprezentând rebuturi,
manoperă sau alte resurse peste limitele considerate normale nu sunt incluse în costul de producţie; costul de
producţie cuprinde cheltuielile cu consumul bunurilor necesare realizării mijloacelor fixe, salariile personalului
angajat în producerea lor, alte cheltuieli;
- valoarea justă a imobilizării corporale achiziţionate prin schimbul total sau parţial cu alt activ. Aceasta este
reprezentată de valoarea justă a activului cedat, valoare care este corectată cu valoarea eventualei sume transferate
în numerar sau echivalent numerar;
- valoarea actuală sau valoarea de aport pentru acele mijloace fixe intrate în patrimoniu cu titlu gratuit sau ca
aport la capitalul social;
- valoarea rezultată în urma reevaluării imobilizărilor corporale.
În cazul terenurilor şi clădirilor, valoarea reevaluată este reprezentată de valoarea lor de piaţă, valoare
stabilită de evaluatori autorizaţi. În cazul mijloacelor fixe, valoarea reevaluată este reprezentată, de asemenea, de
valoarea lor de piaţă sau de costul de înlocuire, mai puţin amortizarea corespunzătoare. Dacă un element de natura
imobilizărilor corporale este reevaluat, obligatoriu vor fi evaluate toate elementele ce se cuprind în clasa din care
face parte acel element.
Imobilizările corporale pot încorpora în valoarea lor iniţială toate acele cheltuieli efectuate ulterior,
cheltuieli ce se estimează că vor conduce la obţinerea de beneficii economice suplimentare, faţă de
performanţele iniţiale ale imobilizărilor corporale respective.
Potrivit standardelor de contabilitate, în costul iniţial al mijloacelor fixe se includ şi costurile estimate pentru
demontarea şi mutarea acestora, respectiv costurile de restaurare la finele duratei de viaţă a acestora.
Exemplu: O societate comercială achiziţionează aparatură birotică, al cărei preţ de cumpărare este de 125.000
lei, TVA 19%. Totodată, societatea estimează că la finele duratei de viaţă a aparaturii birotice costurile de
demontare şi mutare a acesteia vor reprezenta 5.000 lei.
Înregistrarea intrării aparaturii birotice în patrimoniul societăţii presupune următoarea formulă
contabilă:
153.750 lei % = % 153.750 lei
130.000 lei 214 404 148.750 lei
Mobilier, aparatură Furnizori de
birotică, echipamente imobilizări
de protecţie a valo-
rilor materiale şi
umane şi alte active
corporale
23.750 lei 4426 1513 5.000 lei
TVA deductibilă Provizioane pentru
dezafectarea imo-
bilizării corporale
şi alte acţiuni
similare legate
de acestea
Se observă că valoarea de intrare a activului achiziţionat este formată din:

– preţul de cumpărare 125.000 lei


– costurile de demontare şi mutare 5.000 lei
pentru care se constituie un provizion
Total 130.000 lei
Imobilizările corporale sunt folosite, de regulă, pe parcursul întregii durate de viaţă utilă a acestora,
aducând societăţii beneficii economice viitoare pe toată această durată; din această cauză, valoarea
amortizabilă a imobilizărilor corporale este alocată sistematic, de-a lungul duratei de viaţă utilă a lor. Ca
şi în cazul imobilizărilor necorporale, valoarea amortizabilă este dată de costul imobilizării necorporale

24
(sau orice altă valoare substituită costului), mai puţin valoarea reziduală (aceasta este, de regulă,
nesemnificativă şi, prin urmare, nu se ia în calcul).
La finele oricărui exerciţiu financiar se impune revizuirea duratei de viaţă a imobilizărilor corporale: atunci
când durata de viaţă ce este din nou estimată diferă de durata de viaţă estimată iniţial, amortizarea imobilizărilor
corporale se efectuează în funcţie de noua estimare.
Evidenţa contabilă a amortizării imobilizărilor corporale se ţine cu ajutorul conturilor de pasiv din grupa 28
„Amortizări privind imobilizările”, cont sintetic de gradul I 281, „Amortizări privind imobilizările corporale”.
Acest cont este împărţit în mai multe conturi sintetice de gradul II, conturi ce se creditează cu cheltuielile aferente
amortizării imobilizărilor corporale şi se creditează cu valoarea amortizării imobilizărilor corporale vândute sau
scoase din activ pe orice cale.
Amortizarea imobilizărilor corporale se realizează utilizând una din următoarele metode: amortizarea
lineară, amortizarea degresivă şi amortizarea accelerată.
Ajustările pentru deprecierea imobilizărilor corporale se constituie pentru diferenţele constatate între valoarea de
inventar a imobilizărilor corporale, mai mică, şi valoarea de intrare a aceloraşi elemente de imobilizări, mai
mare. Imobilizările corporale, pentru care s-au constituit ajustări pentru depreciere, pentru pierderea de valoare
cu caracter reversibil constatată, sunt menţinute în contabilitate la valoarea lor de intrare.
Evidenţa contabilă a ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor corporale se ţine cu ajutorul conturilor de
pasiv din grupa 29 „Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor”, cont sintetic de gradul I
291 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale”; acest din urmă cont este structurat în patru conturi
sintetice de gradul II, conturi corespunzătoare conturilor de evidenţă a imobilizărilor corporale. Se creditează cu
sumele reprezentând constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru depreciere şi se debitează cu acele sume
corespunzătoare diminuărilor sau anulărilor de ajustări. Pentru ajustările constituite anterior, se impune la finele
fiecărui exerciţiu financiar analiza şi regularizarea lor; aceasta se realizează prin debitul contului de cheltuieli, în
cazul majorării ajustărilor deja constituite sau prin creditul contului de venituri, atunci când ajustările constituite se
diminuează sau se anulează, deoarece acestea a devenit parţial sau total fără obiect.
Conturile de cheltuieli şi venituri corespunzătoare sunt următoarele:
6813 – cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor;
7813 – venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor

Exemplu: O societate constituie pentru deprecierea reversibilă constatată la una din construcţiile sale o
ajustare în valoare de 20.000 lei. La finele exerciţiului financiar următor, se consideră că necesarul de ajustat este
de doar 5.000 lei.
1. Înregistrarea constituirii ajustării:

6813 = 2912 20.000 lei


Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru
privind ajustările pentru deprecierea construcţiilor
deprecierea imobilizărilor
2. Diminuarea ajustării constituite:

- valoarea ajustării constituite 20.000 lei


- valoarea necesară pentru ajustat 5.000 lei
- valoarea ajustării de virat la venituri 15.000 lei
2912 = 7813 15.000 lei
Ajustări pentru Venituri din ajustări
deprecierea construcţiilor pentru deprecierea
imobilizărilor
Scoaterea din evidenţă a imobilizărilor corporale se realizează o dată cu cedarea şi casarea acestora, dar şi
atunci când nu se mai aşteaptă obţinerea nici unui beneficiu economic viitor din cedarea sau casarea lor.
Exemplu : O societate comercială vinde un mijloc de transport care prezintă următoarele elemente:
- valoare contabilă de intrare 30.000 lei
- amortizare aferentă 30.000 lei
- preţ de vânzare 4.000 lei

1) Vânzarea mijlocului de transport

25
461 = % 4.760 lei
Debitori diverşi 7583 4.000 lei
Venituri din vânzarea
activelor şi alte operaţii
de capital
4427 760 lei
TVA colectată
2) Scoaterea din gestiune a mijlocului de transport
2813 = 2133 70.000 lei
Amortizarea Mijloace de transport
instalaţiilor, mijloacelor
de transport,

animalelor şi plantaţiilor

Metode de amortizare

Metodele de amortizare care se utilizează în ţara noastră sunt următoarele:


a) metoda amortizării lineare;
b) metoda amortizării degresive;
c) metoda amortizării accelerate.
a) Metoda amortizării lineare presupune includerea uniformă a valorii amortizabile (costului imobilizării
necorporale) în cheltuielile de exploatare, sumele fiind stabilite proporţional cu durata de viaţă utilă a imobilizării
necorporale.
Utilizarea acestei metode presupune calcularea cotei anuale de amortizare:
100
CA = (%), unde
Durata de viaţă utilă (în ani)
CA reprezintă cota anuală de amortizare. Aceasta se exprimă procentual.
Exemplu: Se amortizează un program informatic ce are o valoare de intrare de 50.000 lei pe parcursul duratei
de viaţă utile de 5 ani prin metoda amortizării lineare.
1. Calcularea cotei anuale de amortizare
100
CA = (% ) = 20%
5 ani
2. Calcularea şi înregistrarea amortizării aferente primului an (aceasta corespunde şi următorilor 4 ani).
Amortizarea anuală = valoarea de intrare × CA = 50.000 lei × 20% = 10.000 lei
6811 = 2808 10.000.000 lei
Cheltuieli de exploatare Amortizarea altor
privind amortizarea imobilizări necorporale
imobilizărilor
b) Metoda amortizării degresive presupune includerea în cursul primelor exerciţii financiare a utilizare a
imobilizărilor corporale a unei amortizări mărite, urmând ca, de la un anumit moment, amortizarea să se
determine prin utilizarea metodei de amortizare lineare.
Amortizarea degresivă constă în multiplicarea cotei de amortizare cu unul din următorii coeficienţi:
1,5 – dacă durata de viaţă utilă a imobilizării necorporale este cuprinsă între 2-5 ani inclusiv;
2,0 – dacă durata de viaţă utilă a imobilizării necorporale este cuprinsă între 5-10 ani inclusiv;
2,5 – dacă durata de viaţă utilă a imobilizării necorporale este mai mare de 10 ani.
Determinarea amortizării degresive presupune parcurgerea următoarelor etape:
1) calcularea cotei de amortizare anuale:
100
CA = (%)
Durata de viaţă utilă (în ani)
2) încadrarea duratei de viaţă utilă a imobilizării corporale în intervalele prezentate anterior şi
stabilirea coeficientului de multiplicare;
3) aplicarea coeficientului de multiplicare corespunzător la cota de amortizare anuală;

26
4) aplicarea cotei de amortizare rezultate, la valoarea rămasă până în anul în care amortizarea anuală este
mai mică sau egală decât cu amortizarea anuală lineară, calculată pentru durata de viaţă utilă rămasă;
5) calcularea amortizării prin metoda lineară începând cu anul în care se realizează condiţia prezentată
anterior, până la amortizarea integrală a imobilizării necorporale.
Exemplu: Se amortizează un activ corporal ce are o valoare contabilă la intrare de 80.000 lei, prin metoda de
amortizare degresivă. Durata de viaţă utilă este de 8 ani.
1) calcularea cotei de amortizare anuală
100
CA = (% ) = 12,5%
8 ani
2) durata de viaţă utilă a imobilizării necorporale se încadrează în intervalul 5-10 ani inclusiv; rezultă
coeficientul de multiplicare = 2,0.
3) aplicarea coeficientului de multiplicare la cota de amortizare anuală
12,5% × 2,0 = 25%
4/5. Calcularea amortizării
Anul Calcul amortizare Amortizare degresivă Valoare rămasă
1. 80.000 × 25% 20.000 60.000
2. 60.000 × 25% 15.000 45.000
3. 45.000 × 25% 11.250 33.750
4. 33.750 × 25% 8.437 25.312,50
5. 25.312,50 × 25% = 6.328,125 18.984,375
25.312,50 : 4
6. 6.328,125 12.656,25
7. 6.328,125 6.328,125
8. 6.328,125 –
Începând cu anul 5, când se constată îndeplinirea condiţiei 25.312,50 × 25% ≤ 25.312,50 : 4 (în cazul
nostru este egalitate) şi are loc schimbarea de metodă de amortizare.
Înregistrările contabile cu amortizarea imobilizării necorporale impun folosirea aceleiaşi formule,
diferenţa fiind reprezentată de sumele incluse pe cheltuieli, respectiv în conturile de amortizare,
acestea fiind sumele prezentate pe coloana „Amortizare degresivă”.
Pentru primul an, înregistrarea amortizării presupune următoarea formulă contabilă:
6811 = 281 20.000 lei
Cheltuieli de exploatare Amortizări privind
privind amortizarea imobilizările corporale
imobilizărilor
c) Metoda amortizării accelerate presupune includerea pe cheltuieli cu amortizarea, în primul an de
viaţă utilă a unei imobilizări necorporale a unei amortizări de până la 50%, inclusiv din valoarea de
intrare. Ulterior, se va aplica metoda amortizării lineare. Folosirea acestei metode presupune acceptul
organelor fiscale.
Exemplu: Se amortizează un activ corporal, a cărui valoare de intrare este de 40.000 lei, prin metoda
amortizării accelerate. Durata de viaţă utilă este de 5 ani; în primul an de viaţă utilă se include pe cheltuieli 40% din
valoarea programului informatic.
1. Calcularea şi înregistrarea amortizării aferente primului an:
Amortizarea = 40.000 lei × 40% = 16.000 lei
6811 = 281 16.000 lei
Cheltuieli de exploatare Amortizări privind
privind amortizarea imobilizările corporale
imobilizărilor
2. Determinarea valorii rămase de amortizat
Vr = 40.000 lei – 16.000 lei = 24.000 lei
3. Calcularea şi înregistrarea amortizării aferente anilor de viaţă utili rămaşi
- CA = 100 (%) = 25%
4 ani
- Amortizare anuală = 24.000 lei × 25% = 6.000 lei
6811 = 281 6.000 lei
Cheltuieli de exploatare Amortizări privind
privind amortizarea imobilizările corporale
imobilizărilor

27
imobilizărilor
Similar, se înregistrează amortizarea pentru fiecare din anii rămaşi.
Contabilitatea imobilizărilor financiare

În categoria imobilizărilor financiare se includ titlurile de participare, alte titluri imobilizate şi


creanţele imobilizate.
Titlurile de participare care se prezintă sub o formă foarte variată sunt acele titluri care prin natura lor nu sunt
investiţii foarte lichide şi sunt deţinute pentru o perioadă mai mare de un an. Acestea sunt deţinute, în primul rând,
pentru a se putea executa o influenţă semnificativă sau un control asupra societăţilor emitente, dar sunt aducătoare
şi de venituri (ce îmbracă forma dividendelor).
În categoria altor titluri imobilizate se includ titlurile achiziţionate de societate sau primite ca aport, a
căror deţineri au ca scop obţinerea de venituri din dividende. Aceste titluri sunt deţinute, de asemenea,
pentru o perioadă de mai mult de un an.
Creanţele imobilizate evidenţiază împrumuturile acordate filialelor sau altor societăţi pe termen lung,
acţiunile proprii, atunci când există intenţia de conservare a acestora pentru o perioadă mai mare de un an,
dobânzile aferente împrumuturilor acordate etc.
Imobilizările financiare sunt evidenţiate în contabilitate cu ajutorul conturilor de activ cuprinse în grupa 26
„Imobilizări financiare”. În cadrul acestei grupe evidenţa vărsămintelor de efectuat pentru imobilizări financiare se
realizează cu ajutorul contului de pasiv 269.
La data intrării în patrimoniul societăţii titlurile sunt evaluate la costul de achiziţie.
Cu ocazia inventarierii titlurilor de participare, se stabileşte valoarea actuală sau de utilitate a fiecărei
categorii de titluri de participare sau alte titluri imobilizate. Valoarea de utilitate pentru titlurile cotate
pe piaţa bursieră este reprezentată de cursul mediu al ultimei luni. Valoarea de utilitate pentru titlurile
necotate este dată de valoarea probabilă de negociere.
În urma inventarierii se stabileşte, de asemenea, şi valoarea de utilitate a creanţelor imobilizate, aceasta fiind
reprezentat de valoarea probabilă de încasare.
Pentru diferenţa de valoare constatată în minus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare a
imobilizărilor financiare, se constituie o ajustare pentru pierderea de valoare.
În perioadele următoare, la finele fiecărui exerciţiu financiar sau la ieşirea din patrimoniu a
imobilizărilor financiare se realizează analiza şi regularizarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a
imobilizărilor financiare constituite anterior:
- în situaţia în care deprecierea este superioară ajustării constituite, se suplimentează ajustarea;
- în cazul în care deprecierea constatată este inferioară ajustării constituite, diferenţa se deduce din
ajustarea constituita şi se înregistrează la venituri;
- cu ocazia anulării unei ajustări ca rezultat al ieşirii din patrimoniu a imobilizărilor financiare, ajustările
constituite se virează la venituri.
Evidenţa contabilă a ajustărilor pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare se ţine cu ajutorul
conturilor de pasiv din cadrul grupei de conturi 296.
Se creditează cu sumele reprezentând constituirea sau suplimentarea ajustărilor şi se debitează cu sumele ce
reprezintă diminuarea sau anularea ajustărilor constituite.
Înregistrările contabile privind constituirea, suplimentarea, diminuarea sau anularea provizioanelor pentru
deprecierea imobilizărilor financiare sunt următoarele:
a) constituirea provizionului pentru depreciere:
6863 = 296
Cheltuieli financiare Ajustări pentru pierderea
privind ajustările pentru de valoare a imobilizărilor
pierderea de valoare a financiare
imobilizărilor financiare
b) suplimentarea provizionului pentru depreciere
idem a)
c) diminuarea provizionului pentru depreciere
296 = 7863
Ajustări pentru pierderea Venituri financiare din
de valoare a imobilizărilor ajustări pentru pierderea

28
de valoare a imobilizărilor ajustări pentru pierderea
financiare de valoare a
imobilizărilor financiare
d) anularea provizionului pentru depreciere
idem c)

La ieşirea din patrimoniu, titlurile de participare şi alte titluri imobilizate sunt evaluate la valoarea lor
de intrare, ţinându-se cont de eventualele ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor
financiare constituite.
Pentru titlurile de participare sau alte titluri imobilizate deţinute, care au acelaşi emitent şi care au fost
înregistrate în contabilitate la date şi implicit la costuri diferite, scoaterea din gestiune se face
utilizând metoda costului mediu ponderat sau metoda FIFO (primul intrat – primul ieşit).
La ieşirea din gestiune, diferenţele dintre valorile nete încasate (de încasat) prin vânzare şi valorile de intrare
ale titlurilor, se înregistrează la venituri sau cheltuieli, după caz.

Cuvinte cheie : imobilizari necorporale, identificabilitatea, controlul, beneficiile economice viitoare, achizitii
separate de active, achizitii în combinari de intreprinderi, amortizare, valoare reziduala, durata de viata utila,
imobilizari corporale, cost de achizitie, cost de productie, valoarea justa, valoarea actuala, metoda amortizarii
liniare, metoda amortizarii accelerate, metoda amortizarii degresive, imobilizari financiare.

IV. Contabilitatea stocurilor şi productiei în curs de executie

Contabilitatea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie asigură evidenţa acelor active deţinute pentru a fi
vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, evidenţa activelor în curs de producţie ce urmează a fi
vândute, precum şi evidenţa activelor sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmează a fi
folosite în procesul productiv al unei societăţi.
Evidenţa contabilă a bunurilor de natura stocurilor şi producţiei în curs de execuţie se ţine cu ajutorul
conturilor din clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”, conturi de activ. Se debitează cu
valoarea stocurilor intrate în gestiunea societăţii prin achiziţionare de la furnizori, aportate de către acţionari sau
asociaţi, realizate din producţie proprie etc. şi se creditează cu valoarea stocurilor ieşite din gestiunea societăţii prin
consum sau prin orice altă modalitate.
La intrarea în patrimoniu, stocurile sunt evaluate şi înregistrate în contabilitate la valoarea contabilă
(valoarea de intrare) care este reprezentată de:
– costul de achiziţie, pentru bunurile achiziţionate cu titlu oneros. Acesta cuprinde preţul de cumpărare, taxele
de import, taxele nerecuperabile, costurile de transport, manipulare, orice alte costuri atribuibile direct achiziţiei
acestora. Taxa pe valoarea adăugată se include în costul de achiziţie numai în situaţia în care acesta nu este
recuperabilă (cazul societăţilor neplătitoare de TVA);
– costul de producţie pentru bunurile obţinute din producţie proprie. Acesta se compune din costurile
direct aferente bunurilor produse (cheltuielile directe de producţie), din alocarea sistematică a
costurilor de producţie indirecte ce rămân relativ constante faţă de nivelul producţiei (amortizarea,
întreţinerea secţiilor şi utilajelor, costul cu conducerea şi administrarea secţiilor etc.), precum şi din
alocarea sistematică a acelor costuri indirecte de producţie ce variază direct proporţional cu nivelul
producţiei (costul indirect cu materii prime, materiale, cu forţa de muncă etc.);
– valoarea de aport, pentru bunurile ce reprezintă aport la capitalul social.
Pierderile de materiale, manopera înregistrată peste limitele normal admise pentru producerea bunurilor de
natura stocurilor, costurile de desfacere, cheltuielile de depozitare (cu excepţia cazurilor când sunt necesare
procesului de producţie) etc. nu se includ în costul stocurilor, ci sunt incluse direct în cheltuieli.
Reglementările contabile permit ca stocurile din cumpărări sau producţie proprie să fie evaluate şi la
preţuri standard, pe baza preţurilor medii ale bunurilor respective (denumite preţuri de înregistrare),
evidenţiindu-se distinct diferenţele de preţ faţă de costul standard de achiziţie sau de producţie, după
caz.

29
Metodologia de înregistrare a intrărilor presupune în general următoarele înregistrări:
a) pentru bunurile de natura stocurilor achiziţionate cu titlu oneros
% = 401
3 Furnizori
Conturi de stocuri
(grupele 30, 36, 37, 38)
4426
TVA deductibilă
b) pentru bunurile de natura stocurilor realizate în cadrul societăţii
% = 711
34 Variaţia stocurilor
Produse
38
Ambalaje
c) pentru bunurile de natura stocurilor ce reprezintă aport la capitalul social
3 = 456
Conturi de stocuri Decontări cu asociaţii
privind capitalul
Bunurile de natura stocurilor şi producţiei în curs de execuţie pot intra în societate şi prin alte modalităţi:
– după ce au fost prelucrate de terţi;
– plusuri constatate la inventar;
– prin scoaterea din funcţiune a unor mijloace fixe sau prin declasarea altor bunuri.
În urma acestei operaţiuni, rezultă bunuri de natura stocurilor care trebuie evidenţiate în contabilitate.
În situaţia în care se constată plusuri de inventar la stocurile achiziţionate, se efectuează înregistrare:

30, 36, 37, 38 = 60


Conturi de stocuri Cheltuieli privind stocurile
(pe fiecare categorie de
stocuri)
În situaţia în care se constată plusuri de inventar la stocurile privind produsele şi producţia în curs de execuţie se
efectuează înregistrarea.
33, 34 = 711
Conturi de stocuri Variaţia stocurilor

Uneori, pentru achiziţiile de bunuri de natura stocurilor se acordă reduceri. Aceste reduceri îmbracă formă
comercială şi/sau financiară.
Reducerile comerciale se întâlnesc sub formă de rabaturi, remize şi risturne. Rabaturile se practică asupra
preţului de vânzare, pentru defectele de calitate constatate la bunurile achiziţionate. Pentru vânzări superioare
volumului stabilit sau atunci când societatea cumpărătoare prezintă o importanţă deosebită pentru furnizor, se
acordă remize. În fine, risturnele sunt reduceri de preţ ce se determină având în vedere ansamblul de operaţii
efectuate cu societatea cumpărătoare în cadrul unui interval de timp determinat.
În situaţia în care societatea cumpărătoare achită datoriile sale înainte de termenul scadent, aceasta poate
beneficia de reduceri financiare (acestea îmbracă forma sconturilor de decontare).
Exemplu în care reducerile comerciale sunt acordate o dată cu întocmirea facturii:
Factura detaliată privind achiziţia de materii prime se prezintă astfel:
– materii prime 20.000 lei
– rabat 1.000 lei
– remiză 1.000 lei
– risturn 500 lei
Neta comercială 17.500 lei
- scont de decontare 5% 875 lei
Neta financiară 16.625 lei
TVA 19% 3.158,75 lei
TOTAL DE PLATĂ 19.783,75 lei
a) înregistrarea facturii, în situaţia în care reducerile financiare sunt înregistrate o dată cu primirea materiilor
prime:

30
20.658,75 lei % = % 20.658,75 lei
17.500 lei 301 401 19.783,75 lei
Materii prime Furnizori
3.158,75 lei 4426 767 875 lei
TVA deductibilă Venituri din
sconturi obţinute

b) contabilizarea reducerii financiare la achitarea facturii presupune înregistrările:


b1) înregistrarea facturii:
% = 401 20.658,75 lei
301 Furnizori 17.500 lei
Materii prime
4426 3.158,75 lei
TVA deductibilă
b2) plata facturii:
401 = % 20.658,75 lei
Furnizori 512 19.783,75 lei
Conturi curente la bănci
767 875 lei
Venituri din sconturi obţinute

Ambalajele sunt acele bunuri de natura stocurilor destinate împachetării (transportării) de produse/mărfuri,
livrate clienţilor cu ocazia cumpărării de către aceştia a produselor/mărfurilor respective.
Ambalajele sunt, fie achiziţionate de la terţi, fie rezultate din producţia proprie. Înregistrările contabile sunt
următoarele:
a) achiziţia de ambalaje
% = 401
381 Furnizori
Ambalaje
4426
TVA deductibilă
b) producţia de ambalaje
381 = 711
Ambalaje Variaţia stocurilor
Pentru deprecierea materiilor prime, materialelor, producţiei în curs de execuţie, stocurilor aflate la terţi,
mărfurilor, ambalajelor sau animalelor, la sfârşitul exerciţiului financiar, cu ocazia inventarierii, se constituie ajustări
pentru depreciere, pe seama cheltuielilor. La finele fiecărui exerciţiu financiar următor sau la ieşirea din patrimoniul
societăţii, a bunurilor de natura stocurilor pentru care s-au constituit ajustări pentru depreciere, ajustările constituite se
suplimentează, diminuează sau se anulează, după caz.
Evidenţa contabilă a ajustărilor pentru depreciere se ţine cu ajutorul conturilor de pasiv din grupa 39 „Provizioane
pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie”. Aceste conturi se creditează cu valoarea provizioanelor
pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs, constituite sau suplimentate, pe feluri de provizioane, pe seama
cheltuielilor de exploatare şi se debitează cu sumele ce reprezintă diminuarea sau anularea provizioanelor pentru depreciere.
Soldul conturilor reprezintă valoarea ajustărilor r existenta la finele perioadei.
Constituirea, suplimentarea, diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei
în curs de execuţie presupune următoarele înregistrări contabile:

1. Constituirea ajustărilor pentru depreciere:


6814 = 39
Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru deprecierea
privind ajustările pentru stocurilor şi a producţiei în
deprecierea activelor circulante curs de execuţie
2. Suplimentarea ajustărilor pentru depreciere:
idem 1
3. Diminuarea ajustărilor pentru depreciere:
39 = 7814
Ajustări pentru deprecierea Venituri din ajustări pentru
stocurilor şi a producţiei în deprecierea activelor
31
stocurilor şi a producţiei în deprecierea activelor
curs de execuţie circulante

4. Anularea ajustărilor pentru depreciere


idem 3
Ieşirea bunurilor de natura stocurilor se realizează prin consum, prin vânzare, transmiterea spre prelucrare către
terţi. De asemenea, sunt asimilate ieşirilor şi lipsurile constatate la inventar.
Pentru bunurile fungibile (bunurile care în interiorul fiecărei categorii nu sunt identificabile în mod unitar, după
intrarea în gestiunea societăţii), standardele inter-naţionale de contabilitate recomandă utilizarea uneia dintre următoarele
metode de evaluare:
– metoda costului mediu ponderat (CMP);
– metoda primei intrări – primei ieşiri (FIFO);
– metoda ultimei intrări – primei ieşiri (LIFO).

Costul mediu ponderat se poate calcula după fiecare intrare sau lunar, ca raport între valoarea totală a
stocului iniţial, plus valoarea intrărilor în stoc şi cantitatea existentă în stocul iniţial, plus cantităţile intrate în stoc.
Exemplu: Societatea comercială „X”S.A. prezintă următoarea situaţie la materia primă „X”:
– stoc iniţial 01.02.N = 1.000 buc × 500 lei/buc
– intrări: (achiziţii) 04.02.N = 500 buc × 700 lei/buc
17.02.N = 300 buc × 710 lei/buc
28.02.N = 1.100 buc × 750 lei/buc
– ieşiri: 02.02.N = 300 buc
(consumuri) 18.02.N = 700 buc
25.02.N = 200 buc
Să se înregistreze în contabilitate consumul din materia primă „Y” utilizând metoda costului mediu ponderat
în ambele variante (calcularea costului după fiecare intrare, respectiv calcularea costului lunar):

Data Explic-ţii Intrări Ieşiri Stoc


Cant. Preţ unitar Valoare Cant. Preţ unitar Valoare Cant. Preţ unitar Valoare
(buc.) lei (buc.) lei (buc.) lei
01.02.N Stoc - - - - - - 1.000 500,00 500.000
iniţial
02.02.N ieşiri - - - 300 500 150.000 700 500,00 350.000
04.02.N intrări 500 700 350.000 - - - 1.200 583,33 700.000
17.02.N intrări 370 710 213.000 - - - 1.500 608,67 913.000
18.02.N ieşire - - - 700 608,67 426.069 800 608,67 486.931
25.02.N ieşire - - - 200 608,67 121.734 600 608,67 365.197
28.02.N intrare 1.100 750 825.000 - - - 1.700 700.12 1.190.197
1.900 1.388.000 1.200 697.803 1.700 700,12 1.190.197

1. Înregistrarea consumului din data de 02.02.N


601 = 301 150.000 lei
Cheltuieli cu materiile prime Materii prime

2. Înregistrarea consumului din data de 18.02.N


601 = 301 426.069 lei
Cheltuieli cu materiile prime Materii prime

3. Înregistrarea consumului din data de 25.02.N


601 = 301 121.734 lei
Cheltuieli cu materiile Materii prime
prime

Costul mediu ponderat calculat lunar =

32
500 × 700 + 300 × 710 + 1100 × 750 1.388.000
= = = 730,53lei / buc
500 + 300 + 1100 1.900
Data Expli-caţii Intrări Ieşiri Stoc
Cant Preţ unitar Valoare Cant Preţ unitar ValoareCant Preţ unitar Valoare
(buc) lei (buc) lei (buc) lei
01.02.N Stoc - - - - - - 1.000 500,00 500.000
iniţial
02.02.N ieşiri - - - 300 730,53 219.159 700 - -
04.02.N intrări 500 700 350.000 - - - 1.200 - -
17.02.N intrări 300 710 213.000 - - - 1.500 - -
18.02.N ieşire - - - 700 730,53 511.371 800 - -
25.02.N ieşire - - - 200 730,53 146.106 600 - -
28.02.N intrare 1.100 750 825.000 - - - 1.700 - -
1.900 - 1.388.000 1.200 730,53 876.636 1.700 730,53 1.241.901

Înregistrările contabile aferente consumurilor din zilele de 02, 18 şi 25.02.N sunt similare celor prezentate
mai sus, cu excepţia sumelor, acestea fiind 219.159 lei, 511.371 lei, respectiv 146.106 lei.
Metoda primei intrări – primei ieşiri (FIFO) presupune scoaterea din gestiunea societăţii a bunurilor de
natura stocurilor aferente primei intrări. Pe măsura epuizării bunurilor de natura stocurilor intrate prima dată, bunurile
ieşite din gestiunea societăţii sunt evaluate la costul de achiziţie/producţie al celei de a doua intrări etc.
Metoda ultimei intrări – primei ieşiri presupune scoaterea din gestiunea societăţii a bunurilor de natura
stocurilor aferente ultimei intrări. O dată cu epuizarea acestora sunt scoase bunurile aferente intrării anterioare etc.
Evaluarea stocurilor identificabile (reprezentate de bunurile individualizate pentru fiecare articol în parte) se
realizează în mod individual.

Exemple privind ieşirea din gestiunea unei societăţi a bunurilor de natura stocurilor:
1. O societate comercială vinde unui client produse finite în valoare de 75.000 lei. Costul de producţie al
bunurilor de natura stocurile vândute 68.000 lei, TVA 19%.

a) înregistrarea vânzării
4111 = % 89.250 lei
Clienţi 701 75.000 lei
Venituri din vânzarea
produselor finite
4427 14.250 lei
TVA colectată
b) scoaterea din gestiune a produselor finite vândute
711 = 345 68.000 lei
Variaţia stocurilor Produse finite
2. O societate comercială dă în consum materii prime în valoare de 75.000 lei
601 = 301 75.000 lei
Cheltuieli cu materiile Materii prime
prime

3. Cu ocazia inventarierii s-au constatat lipsuri în gestiune la:


– materii prime, în valoare de 10.000 lei
– materiale auxiliare, în valoare de 2.000 lei.
În urma efectuării analizei acestor minusuri, s-a constatat că lipsa materialelor auxiliare s-a datorat unui angajat
al societăţii.
a) înregistrarea minusului constatat la materii prime
601 = 301 10.000 lei
Cheltuieli cu materiile prime Materii prime
b) înregistrarea minusului constatat la materialele auxiliare
6021 = 3021 2.000 lei
Cheltuieli cu materialele Materiale auxiliare
auxiliare
şi
461 = % 2.380 lei

33
Debitori diverşi 7588 2.000 lei
Alte venituri din exploatare
4427 380 lei
TVA colectată
Cuvinte cheie : stocuri şi producţie în curs de execuţie, rabaturi, remise, risturnuri, ajustări pentru depreciere,
cost mediu ponderat, metoda primei intrări-primei ieşiri, metoda ultimei intrări - primei ieşiri.

V. Contabilitatea terţilor

Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor unei societăţi comerciale în relaţiile sale cu
furnizorii, clienţii, personalul, asigurările sociale, bugetul statului etc.
Datoriile şi creanţele unei societăţi evidenţiate cu ajutorul contului din clasa 4 „Conturi de terţi” îmbracă
forma datoriilor şi creanţelor pe termen scurt (cu termen de decontare mai mic de un an). Prin datorii pe termen
scurt se înţelege totalitatea fondurilor furnizate de terţii societăţii, societatea având obligaţia de a efectua o prestaţie
sau de a acorda un echivalent valoric. În schimb, prin creanţe pe termen scurt se înţelege totalitatea valorilor
economice avansate de societate terţilor, de la care urmează a se primi o sumă de bani sau un echivalent valoric (o
lucrare, un serviciu etc.).
Conturile cu ajutorul cărora se evidenţiază datoriile pe termen scurt sunt conturi de pasiv; ele se creditează cu
datoriile societăţii faţă de terţi şi se debitează cu sumele plătite acestora; prezintă sold creditor, sold ce reprezintă datoriile
rămase de plătit.
Conturile de evidenţă a creanţelor pe termen scurt au funcţie contabilă de activ; se debitează o dată cu crearea
creanţelor faţă de terţi şi se creditează în momentul încasării de sume de bani sau a primirii altor echivalente în contul
creanţelor existente. Soldul este debitor şi reprezintă creanţele de încasat deţinute de societate faţă de terţi.
Conturile de terţi asigură evidenţa operaţiunilor cu furnizorii, clienţii, personalul societăţii, cu asigurările, protecţia
socială, cu bugetul statului, cu diferitele fonduri, cu debitorii şi creditorii diverşi. Totodată, evidenţiază decontările în
cadrul grupului şi cu asociaţii, decontările în cadrul unităţii, conturile de regularizare şi asimilate, precum şi
provizioanele pentru deprecierea creanţelor.
Contabilitatea furnizorilor asigură înregistrarea operaţiunilor unei societăţi cu privire la achiziţia de active
imobilizate, active circulante (materii prime, materiale etc.), la executarea şi prestarea de către terţi a unor lucrări
sau servicii.
Evidenţa contabilă a decontărilor cu furnizorii se ţine cu ajutorul conturilor de pasiv din cadrul grupei 40
„Furnizori şi conturi asimilate”.
În cadrul grupei 40 se întâlneşte un cont ce prezintă funcţia contabilă inversă funcţiei contabile ce
caracterizează această grupă. Acesta este contul 409 „Furnizori debitori”, cont de activ, ce este structurat în două
conturi sintetice de gradul II, şi anume:
4091 – Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor
4092 – Furnizori-debitori pentru prestări servicii şi executări de lucrări.
Aceste conturi se debitează cu valoarea avansurilor achitate pentru cumpărarea de bunuri de natura stocurilor,
respectiv pentru prestările de servicii şi executările de lucrări, cu valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire
facturate la furnizori şi se creditează cu valoarea avansurilor regularizate cu furnizorii la primirea bunurilor, lucrărilor sau
serviciilor, cu valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire înapoiate furnizorilor sau nerestituite şi înregistrate
în stoc etc. Soldul conturilor reprezintă avansul acordat furnizorilor, dar nedecontat.
Efectele de comerţ sunt titluri negociabile, care încorporează un drept de creanţă al deţinătorului faţă de
emitentul acestora. Acestea sunt creanţe pe termen scurt şi cuprind:
– cecul barat;
– biletul la ordin;
– cambia;
– warantul etc.
Contabilitatea operaţiilor privind decontările cu furnizorii presupune următoarele tipuri de înregistrări:
– aprovizionarea cu stocuri:
% = 401
3 Furnizori
Conturi de stocuri şi
producţie în curs de
execuţie
4426
TVA deductibilă
– aprovizionarea cu imobilizări necorporale şi corporale

34
% = 404
20 Furnizări de imobilizări
Imobilizări necorporale
21
Imobilizări corporale
4426
TVA deductibilă

– primirea lucrărilor şi serviciilor de la furnizori


% = 401
61 Furnizori
Cheltuieli cu lucrările şi
serviciile executate de terţi
62
Cheltuieli cu alte servicii
executate de terţi
4426
TVA deductibilă
– pentru aprovizionarea cu stocuri, cu imobilizări necorporale şi corporale şi pentru lucrările şi serviciile
executate de terţi şi pentru care nu s-au primit facturile până la data închiderii exerciţiului financiar:
% = 408
3 Furnizori – facturi nesosite
Conturi de stocuri şi
producţia în curs de execuţie
20
Imobilizări necorporale
21
Imobilizări corporale
61
Cheltuieli cu lucrările şi
serviciile executate de terţi
62
Cheltuieli cu alte servicii
executate de terţi
4428
TVA neexigibilă
La deschiderea exerciţiului financiar următor, înregistrarea de mai sus se stornează în negru, urmând ca, la
primirea facturii, aceasta să fie repusă din nou cu următoarele modificări:
a) modificările de sume (dacă este cazul);
b) contul „TVA neexigibilă” devine „TVA deductibilă”
c) contul „Furnizori – facturi nesosite” devine „Furnizori” sau „Furnizori de imobilizări”, după caz.
– plata furnizorilor pe baza de efecte comerciale
401 = 403
Furnizori Efecte de plătit
Sau
404 = 405
Furnizări de imobilizări Efecte de plătit pentru
imobilizări
– plata efectelor comerciale şi a furnizorilor prin virament bancar
% = 512
403 Conturi curente la bănci
Efecte de plătit
405
Efecte de plătit pentru
imobilizări
401
Furnizori

35
404
Furnizori de imobilizări

– acordarea de avansuri pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor sau pentru prestări servicii/executări
de lucrări:
% = 512
4091 Conturi curente la bănci
Furnizări – debitori pentru
cumpărări de bunuri de
natura stocurilor
4092
Furnizări-debitori pentru
prestări servicii/executări
de lucrări
– decontarea furnizorilor pe baza disponibilităţilor băneşti şi a avansurilor acordate
401 = %
Furnizori 512
Conturi curente la bănci
409
Furnizori debitori
Exemplu: O societate comercială se aprovizionează cu materii prime în valoare de 20.000 lei. Până la finele
exerciţiului financiar nu se primeşte factura aferentă aprovizionării. În prima parte a lunii ianuarie a exerciţiului financiar
următor, se primeşte factura, valoarea materiilor prime fiind de 26.000 lei. TVA 19%.
a) înregistrarea aprovizionării cu materii prime pentru care nu s-a primit factura:
% = 408 23.800 lei
301 Furnizori-facturi nesosite 20.000 lei
Materii prime
4428 3.800 lei
TVA neexigibilă
b) stornarea înregistrării anterioare la începutul anului următor:
408 = % 23.800 lei
Furnizori-facturi nesosite 301 20.000 lei
Materii prime
4428 3.800 lei
Alte datorii şi creanţe cu
bugetul statului
c) înregistrarea facturii primite
% = 401 30.940 lei
301 Furnizori 26.000 lei
Materii prime
4426 4.940 lei
TVA deductibilă
Contabilitatea decontărilor cu clienţii asigură evidenţa decontărilor cu clienţii interni şi externi pentru

produse, semifabricate, mărfuri etc. vândute, lucrări executate şi servicii prestate pe bază de facturi.

Evidenţa contabilă a decontărilor cu clienţii se ţine cu ajutorul conturilor de activ din cadrul grupei 41
„Clienţi şi conturi asimilate”. etc.
Contabilitatea operaţiilor privind decontările cu clienţii presupune o multitudine de tipuri de înregistrări. În
continuare, voi prezenta câteva dintre acestea:

– livrările de bunuri, executările de lucrări şi prestările de servicii:

= %
4111 70
Clienţi Cifra de afaceri
4427

36
TVA colectată
– primirea avansului de la furnizori pentru livrări ulterioare de bunuri sau pentru lucrări şi prestări

ulterioare de lucrări, respectiv servicii:

512 = 409
Conturi curente la bănci Clienţi-creditori
– acceptarea efectelor comerciale de încasat
413 4111
Efecte de primit de la clienţi Clienţi
– remiterea spre încasare a efectelor comerciale de încasat
a) în cazul filelor de cec
5112 = 413
Cecuri de încasat Efecte de primit de la clienţi

b) în cazul celorlalte efecte comerciale


5113 = 413
Efecte de încasat Efecte de primit de la clienţi
– remiterea spre scontare a
efectelor comerciale de
încasat
5114 = 413
Efecte emise spre scontare Efecte de primit de la clienţi
– înregistrarea clienţilor rău
platnici sau în litigiu
4118 4111
Clienţi incerţi sau în litigiu Clienţi
– pentru livrările de bunuri, executările de bunuri, prestările de servicii, pentru care nu şi-au întocmit

facturi până la data încheierii exerciţiului financiar:

418 = %
Clienţi – facturi de întocmit 70
Cifra de afaceri
4428
TVA neexigibilă
La începutul anului financiar următor, înregistrarea de mai sus se stornează în negru, urmând ca la

întocmirea facturii, aceasta să fie repusă din nou, cu următoarele modificări:

a) eventualele modificări de sume;


b) contul „TVA neexigibilă” devine „TVA colectată”
c) contul „Clienţi – facturi de întocmit” devine „Clienţi”
– încasarea efectelor comerciale; această operaţiune presupune efectuarea următoarei înregistrări:
512 = %
Conturi curente la bănci 5112
Cecuri de încasat
5113
Efecte de încasat
– încasarea creanţelor faţă de clienţi
512 = 4111
Conturi curente la bănci Clienţi
sau
531
Casa

37
– înregistrarea decontării avansurilor primite de la clienţi
419 = 4111
Clienţi-creditori Clienţi
– trecerea pe pierderi (scoaterea din evidenţa contabilă) a clienţilor deveniţi insolvabili

654 = 4118
Pierderi din creanţe Clienţi incerţi sau în litigiu
şi debitori diverşi
– reactivarea clienţilor scoşi din evidenţă:
4111 = 754
Clienţi Venituri din creanţe
reactivate şi debitori diverşi
Efectele comerciale de primit pot fi scontate. Banca poate achiziţiona aceste efecte comerciale, ea cumpărând
dreptul de creanţă încorporat în ele, contra unei sume de bani mai mici decât valoarea acestora (diferenţa dintre cele
două valori poartă denumirea de agio şi revine băncii).
Diferenţa dintre valoarea nominală a efectelor comerciale de primit şi agio poartă denumirea de valoare
scontată. Agio este dat de suma dintre valoarea scontului şi comisionul variabil asimilabil scontului.
Exemplu: O societate comercială remite băncii în vederea scontării o filă de cec în valoare de 120.000 lei.
Banca, în schimbul filei de cec, pune la dispoziţia societăţii comerciale suma de 100.000.000 lei, sumă ce
alimentează contul acesteia.
– valoarea nominală a filei de cec = 120.000 lei
– valoarea scontată = 100.000 lei
– valoare taxă scont = 120.000 lei – 100.000 lei = 20.000 lei
a) remiterea filei de cec băncii, în vederea scontării:
5114 = 413 120.000 lei
Efecte remise la scontare Efecte de primit de la clienţi
b) înregistrarea scontării
% = 5114 120.000 lei
(valoare nominală)
512 Efecte remise la scontare 100.000 lei
Conturi curente la bănci (valoare scontată)
667 20.000 lei
Cheltuieli privind (valoare taxă scont)
sconturile acordate

Contabilitatea decontărilor cu personalul, asigurările sociale şi protecţia socială se ţine cu ajutorul


conturilor cuprinse în grupele de conturi – 42 „Personal şi conturi asimilate”, respectiv 43 „Asigurări
sociale, protecţia socială şi alte conturi asimilate”.
Evidenţa contabilă a decontărilor cu bugetul statului se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 44.
„Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate”. Conturile cuprinse în această grupă sunt
următoarele:
441 – „Impozitul pe profit”; asigură evidenţa decontărilor cu bugetul statului privind impozitul pe profit; este
structurat în două conturi sintetice de gradul II, şi anume: 4411 „Impozitul pe profitul curent” şi 4412 „Impozitul pe
profit amânat”.
Potrivit reglementărilor legale privind impozitul pe profit, profitul impozabil este dat de diferenţa dintre
venituri şi cheltuieli, la care se adaugă cheltuielile nedeductibile şi se scad deducerile fiscale.
Contul 441 „Impozitul pe profit” se creditează cu sumele datorate de societate bugetului, reprezentând impozitul
pe profit curent şi cu sumele ce reprezintă impozit pe profit amânat; se debitează cu sumele virate la bugetul statului
sau cu sumele ce trec din categoria impozit pe profit amânat în categoria impozit pe profit curent.
442 – „Taxa pe valoarea adăugată”; cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor cu bugetul statului
privind taxa pe valoarea adăugată. În cadrul acestui cont se disting următoarele conturi sintetice de gradul II:
4423 – „TVA de plată”; acest cont prezintă funcţie contabilă de pasiv; se creditează cu diferenţele rezultate la
finele perioadei între taxa pe valoarea adăugată colectată (mai mare) şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă (mai
mică); se debitează cu plăţile efectuate către buget şi cu taxa pe valoarea adăugată de recuperat, compensată;
4424 – „TVA de recuperat”; acest cont prezintă funcţie contabilă de activ; se debitează cu diferenţele
rezultate la finele perioadei între taxa pe valoarea adăugată deductibilă (mai mare) şi taxa pe valoarea adăugată

38
colectată (mai mică); se creditează cu sumele încasate de la buget, în baza cererii de rambursare şi cu taxa pe
valoarea adăugată de recuperat, compensată în perioadele următoare cu taxa pe valoarea adăugată de plată;
4426 – „TVA deductibilă”; are funcţie contabilă de activ; se debitează cu su-mele ce reprezintă taxa pe valoarea
adăugată, evidenţiate în facturile emise de furnizori pentru bunurile, serviciile şi lucrările achiziţionate de societate sau
aferentă mijloacelor fixe realizate în cadrul unităţii; se creditează cu sumele deductibilă din taxa pe valoarea adăugată
colectată, cu sumele ce reprezintă TVA deductibilă ce depăşesc valoarea TVA colectată ce urmează a se încasa de la
bugetul statului etc;
4427 – „TVA colectată”; are funcţia contabilă de pasiv; se creditează cu taxa pe valoarea adăugată înscrisă în
facturile emise către clienţi reprezentând livrări de produse, executări de lucrări sau prestări de servicii, cu taxa pe
valoarea adăugată aferentă mijloacelor fixe realizate în regie proprie, aferentă lipsurilor imputate etc.; se debitează
cu sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat, taxa pe valoarea adăugată deductibilă,
precum şi taxa pe valoarea adăugată corespunzătoare clienţilor scoşi din activul patrimonial;
4428 – „TVA neexigibilă”; este un cont bifuncţional, care evidenţiază sumele aferente TVA deductibile şi
TVA colectate pentru achiziţii/livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări de lucrări pentru care nu s-au
întocmit sau nu au sosit facturile până la finele unui exerciţiu financiar; totodată, în acest cont sunt evidenţiate şi
sumele reprezentând TVA în situaţia în care există decalaje între faptul generator de TVA şi exigibilitatea sa;
444 – „Impozitul pe salarii”; are funcţia contabilă de pasiv; se creditează cu sumele datorate bugetului
reprezentând impozit pe salarii reţinut din drepturile salariale revenite angajaţilor, colaboratorilor sau impozit
suplimentar (datorat de o societate pentru depăşirea fondului de salarii admisibil) şi se creditează cu sumele virate
la buget;
445 – „Subvenţii”; este un cont de activ; se debitează cu sumele alocate de la buget sau alte organisme pentru
investiţii sau pentru acoperirea diferenţelor de preţ la unele produse de bază, creditându-se cu sumele reprezentând
subvenţii încasate.
446 – „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”; are funcţie contabilă de pasiv şi ţine evidenţa decontărilor
cu bugetul statului sau bugetele locale privind accize, taxe vamale, impozitul pe clădiri, terenuri etc.;
447 – „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate”; are, de asemenea, funcţie contabilă de pasiv şi ţine
evidenţa datoriilor şi vărsămintelor efectuate către, fondul de solidaritate al persoanelor cu handicap, Camera de
muncă etc.
448 – „Alte datorii şi creanţe în bugetul statului”; este cont bifuncţional care ţine evidenţa sumelor reprezentând
salarii neridicate, prescrise, amenzi şi penalităţi etc.
Mărimea impozitului pe profit se stabileşte prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil.
Înregistrările contabile aferente impozitului pe profit sunt următoarele:
a) înregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit
6911 = 4411
Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozitul pe profit curent
curent
b) plata impozitului datorat
4411 = 512
Impozitul pe profit curent Conturi curente la bănci
c) înregistrarea impozitului pe profit, plătit în plus
441 = 6911
Impozitul pe profit curent Cheltuieli în impozitul pe profit
curent
d) încasarea impozitului pe profit plătit în plus
512 = 4411
Conturi curente în bănci Impozitul pe profit curent

Documentele de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată colectată şi deductibile sunt reprezentate de
registrele auxiliare „Jurnalul pentru vânzări” şi „Jurnalul pentru cumpărări”. Aceste jurnale se întocmesc pe baza
datelor cuprinse în facturile şi chitanţele fiscale. Societăţile plătitoare de taxă pe valoarea adăugată sunt obligate să
întocmească şi să depună deconturile lunare privind situaţia acestei taxe.
La finele fiecărei luni se compară soldul conturilor 4426 „TVA deductibilă” cu soldul contului 4427
„TVA colectată”. Pot apare trei situaţii:
sold c 4426 s c 4 TVA de recuperat
o o o 4
n l n 2
t d t 7
sold c 4426 s c 4 TVA de plată
o o o 4
n l n 2
t d t 7

39
t d t 7
sold c 4426 s c 4 societatea nu are TVA
o o o 4 de plată şi nici TVA
n l n 2 de recuperat
t d t 7
Dacă la finele unei luni o societate înregistrează TVA de recuperat, suma aferentă poate fi recuperată de
la buget în baza cererii de restituire întocmite (recuperarea este deosebit de dificilă) sau poate fi compensată cu
eventualele sume de plătit, reprezentând TVA în perioadele următoare (situaţie des întâlnită).

Exemplu: O societate comercială prezintă la finele lunii ianuarie 2008 TVA de recuperat 10.000 lei. La
finele lunii februarie 2008, societatea are TVA de plată 12.000 lei.
Înregistrarea contabilă de compensare ce se va realiza în ultima zi lucrătoare a lunii februarie, va avea în
vedere suma cea mai mică, anume 10.000 lei.
4423 = 4424 10.000 lei
TVA de plată TVA de recuperat
În urma acestei înregistrări, soldul contului 4424 „TVA de recuperat” devine 0 (zero), iar societatea are de
achitat bugetului statului TVA în sumă de doar 2.000 lei.
În categoria „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” se includ sumele reprezentând taxe vamale,
comisioane vamale, accize, impozit pe clădiri, impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea mijloacelor de
transport, a mijloacelor de publicitate, afişaj şi reclamă, taxele de timbru etc.”.
În cazul în care societatea achiziţionează din import bunuri ce servesc la producţia altor bunuri, la executarea
de lucrări sau prestarea de servicii, taxele vamale, comisioanele vamale şi accizele sunt încorporate în costul de
achiziţie al bunurilor.
% = 446
2 Alte impozite, taxe şi vărsăminte
Conturi de imobilizări asimilate
3
Costuri de stocuri şi producţie în
curs de execuţie
În cazul contului 446 „Alte impozite ,taxe şi vărsăminte asimilate” se deschid conturi analitice pentru
fiecare impozit şi taxă datorat(ă).
Atunci când societatea achiziţionează bunuri ce nu îndeplinesc condiţia prezentată mai sus sau când se
evidenţiază toate celelalte categorii de impozite şi taxe reliefate anterior, contul de corespondenţă al acestor taxe şi
impozite datorate (taxe vamale, accize etc.) este contul 635 „Cheltuieli cu alte impozite şi taxe”.
Exemplu: O societate comercială calculează impozitul datorat pe clădire şi pe teren şi obţine valorile de
20.000 lei respectiv 5.000 lei. Plata acestor obligaţii se efectuează prin virament bancar.

a. înregistrarea sumelor datorate


635 = % 25.000 lei
Cheltuieli cu alte impozite, 446 20.000 lei
taxe şi vărsăminte asimilate Alte impozite, taxe
şi vărsăminte asimilate
- analitic, impozit pe clădire -
446 5.000 lei
Alte impozite, taxe
vărsăminte asimilate
- analitic distinct, impozit
pe teren -

b. plata sumelor datorate


% = 512 25.000 lei
446 Conturi curente la bănci 20.000 lei
Alte impozite, taxe şi - analitic, impozitul pe
vărsăminte asimilate clădire -

40
vărsăminte asimilate clădire -
- analitic, impozitul
pe clădire -
441 5.000 lei
Alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate
- analitic, impozitul pe teren -
În cadrul contului 447 „ Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate” se impune crearea de conturi analitice
pentru fiecare tip de datorie. Consider că similar se impune crearea de conturi analitice şi la contul de cheltuieli
corespunzător, asigurându-se astfel o corelaţie între cheltuială şi elementul său de decontare.
Amenzile, penalităţile şi majorările aferente acestora, în caz de neplată, sumele încasate reprezentând un plus
din alte datorii şi creanţe, sunt evidenţiate cu ajutorul contului de evidenţă a altor datorii şi creanţe în bugetul statului,
care poartă această denumire.
Exemplu: O societate comercială datorează bugetului statului suma de 15.000 lei, reprezentând amenzi şi
penalităţi.
a) înregistrarea sumei datorate
6581 = 4481 15.000 lei
Despăgubiri, amenzi şi Alte datorii faţă de bugetul
penalităţi statului
b) plata sumei datorate
4481 = 512 15.000 lei
Alte datorii faţă de bugetul Conturi curente la bănci
statului
Creanţele societăţii privind amenzile şi penalizările pretinse, ce au la bază o hotărâre judecătorească,
vizând debitele provenite din pagube materiale, privind vânzările de bunuri, altele decât cele ce
reprezintă rezultat al obiectului de activitate al unei societăţi sunt evidenţiate cu ajutorul contului de
activ 461 „Debitori diverşi”.
Acest cont se debitează cu valoarea titlurilor de plasament cedate, cu preţul de vânzare al elementelor
de activ cedate, cu valoarea debitelor reactivate, cu suma împrumuturilor obţinute la valoarea de
rambursare a obligaţiunilor emise etc. Se creditează cu valoarea debitelor încasate, cu valoarea
debitelor scăzute din evidenţa contabilă a societăţii, ca urmare a insolvabilităţii etc.
Datoriile societăţii faţă de terţi aferente unor titluri executorii, aferente achiziţionării de valori
mobiliare de plasament etc. sunt evidenţiate cu ajutorul contului de pasiv 462 „Creditori diverşi”.
Acest cont se creditează cu datoriile privind achiziţionarea titlurilor de plasament, cu sumele încasate, dar
necuvenite etc., debitându-se cu sumele achitate creditorilor, cu sconturile obţinute de la clienţi etc.
În cadrul unei societăţi comerciale cheltuielile efectuate şi veniturile realizate în perioada curentă, dar
care privesc perioadele sau execuţiile financiare următoare, cheltuielile de repartizat pe mai multe
exerciţii financiare se evidenţiază cu ajutorul conturilor de regularizare 471 „Cheltuieli înregistrate în
avans”, respectiv 472 „Venituri înregistrate în avans”. Folosirea conturilor de regularizare este
impusă de principiul independenţei exerciţiilor care presupune delimitarea în timp a veniturilor şi
cheltuielilor aferente activităţii societăţii, pe măsura angajării lor şi a trecerii acestora la rezultatul
exerciţiilor la care se referă.
Contul 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” are funcţia contabilă de activ; se debitează cu cheltuielile privind
reparaţiile capitale neprevizibile, reparaţiile curente, reviziile tehnice, abonamentele, chiriile, cu cheltuielile
constatate la finele unui exerciţiu financiar ca fiind aferente exerciţiului financiar următor, precum şi cu valoarea
reparaţiilor capitale efectuate cu forţe proprii, constatate ca fiind, de asemenea, aferente exerciţiului financiar. Se
creditează cu sumele repartizate pe cheltuieli, conform scadenţarelor.
Contul 472 „Venituri constatate în avans” are funcţia contabilă de pasiv. Se creditează cu veniturile
înregistrate în avans /sau de realizat aferente exerciţiile financiare viitoare (încasări din chirii, din vânzări de
abonament, din vânzări de locuinţe cu plata în rate etc. Se debitează cu veniturile înregistrate în avans, repartizate
exerciţiilor financiare aferente.
Exemplul 1. O societate comercială înregistrează cheltuiala cu reparaţiile neprevizibile efectuate la o
instalaţie tehnologică în suma de 100.000 lei. Reparaţia respectivă nu a condus la performanţe
superioare celor anterioare ale instalaţiei tehnice. S-a constatat că suma de 80.000 lei este aferentă

41
exerciţiului financiar următor; potrivit scadenţarului, suma respectivă urmează a se evidenţia pe
cheltuieli, în cote egale, de-a lungul întregului exerciţiu financiar.
a) înregistrarea facturii cu reparaţia neprevăzută
% = 401 119.000 lei
611 Furnizori 20.000 lei
Cheltuieli cu întreţinerea şi
reparaţiile

471 80.000 lei


Cheltuieli înregistrate în
avans
4426 19.000 lei
TVA deductibilă
b) înregistrarea pe cheltuieli curente a cotei părţi din cheltuielile înregistrate în avans în lunile
exerciţiului financiar următor; se generează lună de lună înregistrarea (cu excepţia lunii decembrie,
când suma va fi 6.666,66 lei)
611 = 471 6.666,66 lei
Cheltuieli cu întreţinerea şi Cheltuieli înregistrate în
reparaţiile avans
Exemplu 2: O societate comercială contractează la finele exerciţiului financiar un abonament la o publicaţie
de largă circulaţie pentru anul următor. Valoarea abonamentului 12.000 lei. Plata abonamentului s-a făcut în
numerar, la data contractării abonamentului.
a) contractarea abonamentului
471 = 531 12.000 lei
Cheltuieli înregistrate în Casa
avans
b) închiderea pe cheltuielile aferente exerciţiului financiar următor a valorii abonamentului. Acesta
presupune eşalonarea sumei pe parcursul întregului exerciţiu financiar. Suma lunară va fi de 12.000
lei : 12 luni = 1.000 lei.
Lună de lună se va efectua înregistrarea:
626 = 471 1.000 lei
Cheltuieli poştale şi taxe de Cheltuieli înregistrate în
telecomunicaţii avans
Exemplu 3: O societate comercială încasează suma de 80.000 lei, sumă ce reprezintă chiria datorată de un
partener de afaceri pentru două luni ale anului financiar următor, ca urmare a închirierii unui spaţiu al societăţii.
a) înregistrarea sumei primite:
512 = 472 80.000 lei
Conturi curente la bănci Venituri înregistrate în avans
b) includerea pe venituri a sumei primite:
- în lunile ianuarie şi februarie a exerciţiului financiar următor se efectuează înregistrarea contabilă:

472 = 706 40.000 lei


Venituri înregistrate în Venituri din redevenţe,
avans locaţii de gestiune şi chirii

La intrarea în patrimoniul unei societăţi, creanţele sunt evaluate la valoarea lor nominală. Cu ocazia inventarierii,
pentru fiecare creanţă se stabileşte valoarea actuală, valoare ce se stabileşte în funcţie de valoarea probabilă de încasat.
Cu ocazia comparării dintre valoarea nominală a creanţelor şi valoarea de inventar a acestora, se poate ivi una
dintre următoarele trei situaţii:
a) valoarea actuală (valoarea de inventar) este mai mare decât valoarea nominală. Plusul de valoare constatat
nu se evidenţiază în contabilitate, creanţele fiind menţinute la valoarea lor de intrare (valoarea nominală);
b) valoarea actuală (valoarea de inventar) este mai mică decât valoarea nominală. Minusul de valoare
constatat se înregistrează în contabilitate pe seama constituirii unui provizion pentru deprecierea creanţelor.
Creanţele sunt menţinute în contabilitate la valoarea lor nominală;

42
c) valoarea actuală este egală cu valoarea nominală. În acest caz creanţele sunt menţinute, de asemenea, la
valoarea lor nominală.
Ajustările pentru deprecierea creanţelor se constituie pe seama cheltuielilor, de regulă, la finele unui exerciţiu
financiar, cu ocazia inventării:
În perioadele următoare, la sfârşitul exerciţiului financiar, sau o dată cu scoaterea din evidenţă a creanţelor, în
urma analizării ajustărilor constituite, se procedează, după cum urmează:
- atunci când deprecierea este superioară ajustării constituite, se constituie o ajustare suplimentara;
- atunci când deprecierea constatată este inferioară ajustării constituite, diferenţa se deduce din ajustarea
constituita şi se înregistrează la venituri;
- atunci când are loc ieşirea din patrimoniu a unor creanţe pentru care s-au constituit ajustări pentru
depreciere, ajustările respective se anulează prin virare la venituri, deoarece au rămas fără obiect,
Ajustările pentru deprecierea creanţelor se constituie pentru creanţele a căror recuperare este incertă, datorită
situaţiei financiare precare a clienţilor sau debitorilor diverşi sau pentru acele creanţe aflate în litigiu.
Evidenţa contabilă a ajustărilor pentru deprecierea creanţelor se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 49 „Ajustări
pentru depunerea creanţelor”.
Operaţiunile privind constituirea, majorarea, diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor
pot fi contabilizate astfel:
a) constituirea ajustărilor pentru depreciere;
6814 = 49
Cheltuieli de exploatare privind Ajustări pentru deprecierea
ajustările pentru deprecierea creanţelor
activelor circulante
b) majorarea (suplimentarea) ajustării constituite anterior:

6814 = 49
Cheltuieli de exploatare privind Ajustări pentru deprecierea
ajustările pentru deprecierea creanţelor
activelor circulante

c) diminuarea ajustării constituite anterior:


49 = 7814
Ajustări pentru deprecierea Venituri din ajustări pentru
creanţelor deprecierea activelor circulate
d) anularea ajustării constituite anterior:
49 = 7814
Ajustări pentru deprecierea Venituri din ajustări pentru
creanţelor deprecierea activelor circulate
Cuvinte cheie : terţi, datorii pe termen scurt, creanţe pe termen scurt, efecte de comerţ, furnizori, clienţi,
reţineri salariale suportate de salariaţi, reţineri salariale suportate de angajator, decontări cu bugetul statului,
impozit pe profit, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe salarii, debitori diverşi, creditori diverşi, ajustări
pentru deprecierea creanţelor.
VI. Contabilitatea conturilor de trezorerie

Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa şi mişcarea investiţiilor financiare pe termen scurt, a


disponibilităţilor băneşti din conturile de la bănci, din casieria societăţii, a creditelor bancare pe termen scurt
etc.
Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen scurt se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 50
„Investiţii financiare pe termen scurt”. În cadrul acestora sunt evidenţiate titlurile de valoare (acţiuni,
obligaţiuni) achiziţionate de societate, în vederea obţinerii unor câştiguri pe termen scurt (sub 1 an). Cu
excepţia contului 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt”, toate
celelalte conturi din grupa 50 au funcţie contabilă de activ; se debitează cu titlurile de valoare
achiziţionate sau răscumpărate (cazul acţiunilor proprii) şi se creditează cu valoarea contabilă a titlurilor
scoase din gestiune. Soldul debitor reflectă titlurile de valoare (valoarea investiţiilor financiare pe
termen scurt) aflate în portofoliul unei societăţi.
Valoarea de intrare a investiţiilor financiare pe termen scurt este dată de costul de achiziţie. Vărsămintele de
efectuat pentru investiţiile financiare pe termen scurt sunt evidenţiate cu ajutorul contului de pasiv 509.

43
„Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt”, cont ce este structurat în două conturi
sintetice de gradul II; primul ţine evidenţa vărsămintelor de efectuat aferente investiţiilor efectuate la societăţi în
cadrul grupului, iar al doilea ţine evidenţa vărsămintelor de efectuat pentru alte investiţii pe termen scurt.
Răscumpărarea de către o societate a propriilor acţiuni se realizează fie pentru anularea lor (atunci când
capitalul social este supradimensionat în raport cu activitatea societăţii), fie pentru corectarea cursului acţiunilor
proprii, fie pentru revânzarea acestora la angajaţi.
Exemplu : O societate comercială achiziţionează 4.000 de acţiuni emise de o altă societate la preţul de
cumpărare de 10 lei/acţiune, în vederea obţinerii unor câştiguri speculative. Societatea cumpărătoare datorează
societăţii de intermediere un comision de 3%. Ulterior acţiunile sunt vândute cu 12 lei/acţiune. Acţiunile sunt cotate
la bursă. Plata acţiunilor se face integral în momentul achiziţiei, prin virament. Suma rezultată din vânzare este
încasată prin cont.
a) înregistrarea achiziţiei de acţiuni
5031 = % 41.200 lei
Acţiuni cotate 512 40.000 lei
Conturi curente la bănci
401 1.200 lei
Furnizori
b) achitarea furnizorului
401 = 512 1.200 lei
Furnizori Conturi curente la bănci
c) vânzarea acţiunilor
512 = % 48.000 lei
Conturi curente la bănci 5031 41.200 lei
Acţiuni cotate
7642 6.800 lei
Câştiguri din investiţii
financiare pe termen scurt
Valoarea la inventar a investiţiilor financiare pe termen scurt se stabileşte în funcţie de cotarea sau nu a acestora la
bursa de valori (sau piaţa secundară). Astfel, titlurile cotate la bursă sunt evaluate la valoarea de cotare a acestora
din ultima zi a exerciţiului financiar. Titlurile necotate sunt evaluate la valoarea probabilă de vânzare, valoare ce se
stabileşte având în vedere performanţele financiare ale societăţii emitente de astfel de titluri, preţurile utilizate în
tranzacţiile efectuate cu astfel de titluri etc.
În urma comparării valorii de inventar cu valoarea de intrare a investiţiilor financiare pe termen scurt, pentru
minusurile contabile între valoarea de inventar (mai mare) şi valoarea de inventar (mai mică) se constituie ajustări
pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie.
Evidenţa contabilă a ajustărilor pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie se ţine cu ajutorul conturilor
de pasiv din grupa 59 „Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie”. Aceste conturi se creditează
cu sumele reprezentând constituirea sau majorarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie
şi se debitează cu sumele ce reprezintă diminuarea sau anularea ajustărilor constituite.
Operaţiunile contabile de constituire, majorare (suplimentare), diminuare sau anulare a ajustărilor pentru pierderea
de valoare a conturilor de trezorerie sunt următoarele:
a) înregistrarea constituirii/suplimentării provizioanelor pentru depreciere
6864 = 59
Cheltuieli financiare privind Ajustări pentru piederea de
ajustările pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie
valoare a activelor circulante
b) înregistrarea diminuării/anulării provizioanelor pentru depreciere
59 = 7864
Ajustări pentru pierderea de Venituri financiare din ajustări
valoare a conturilor de trezorerie pentru pierderea de valoare a
imobilizărilor financiare

Vânzarea titlurilor de valoare, reprezintă modalitatea cea mai frecventă de ieşire a acestora din patrimoniul unei
societăţi. Operaţia de vânzare presupune efectuarea vânzării propriu-zise a titlurilor (la preţul de cesiune) şi
scoaterea lor din gestiune (la valoarea de intrare).

44
Operaţiile de încasări şi plăţi efectuate de societate cu diverse persoane fizice şi/sau juridice, efectuate prin
intermediul unei societăţi bancare reprezintă decontări fără numerar.
Contabilitatea decontărilor prin conturile bancare include operaţiunile cu valori de încasat, operaţiunile de
încasări şi plăţi prin contul curent, creditele bancare pe termen scurt şi dobânzile aferente. Evidenţa contabilă se
ţine cu ajutorul conturilor din grupa 51 „Conturi la bănci”, şi anume:
511 – Valori de încasat; acest cont de active este utilizat pentru evidenţierea valorilor de încasat (cecuri,
bilete la ordin, cambii, waranturi etc.), remise băncii în vederea încasării, precum şi a efectelor remise spre
scontare. În debitul acestui cont se înregistrează valoarea cecurilor, biletelor de ordin etc., remise băncii în vederea
încasării sau scontării. În credit se evidenţiază sumele încasate. Soldul debitor reprezintă valoarea cecurilor,
biletelor la ordin etc., remise spre încasare sau scontare dar neîncasate.

Exemplu: Societatea comercială „X” S.A. remite băncii sale în vederea scontării un bilet la ordin. Se cunosc
următoarele elemente:
– valoarea înscrisă pe biletul la ordin 125.000 lei
– rata scontului 18%
– data scadenţei 15.09. N
– data remiterii spre scoatere 15.08. N
– comisionul băncii pentru serviciul prestat: 1.000 lei
Scontul = (VN x Nz x Rs) / Nza unde,
VN – valoarea nominală a biletului la ordin = 125.000 lei
Nz – numărul de zile între termenul de scadenţă şi data scontării înainte de scadenţă (în cazul exemplului
prezentat, 30 de zile; se consideră că fiecare lună are 30 de zile):
Rs – rata scontului = 18%
Nza – numărul de zile aferente unui an financiar = 360 zile
125.000 lei × 30 zile × 18%
Scontul = = 1.875 lei
360 zile
Agio = Scont + comision = 1.875 lei + 1.000 lei = 2.875 lei
a) remiterea biletului la ordin spre scontare
5114 = 413 125.000 lei
Efecte emise spre scontare Efecte de primit de la
clienţi
b) scontarea efectului comercial
% = 5114 125.000 lei
512 Efecte remise spre scontare 122.125 lei
Conturi curente la bănci
627 1.000 lei
Cheltuieli cu serviciile
bancare şi asimilate
667 1.875 lei
Cheltuieli privind
sconturile acordate
512 – „Conturi curente la bănci”; acest cont bifuncţional este utilizat pentru evidenţierea disponibilităţilor în lei şi
în devize aflate în conturi la bănci, precum şi a sumelor în curs de decontare. Se debitează cu sumele depuse din
casieria societăţii, cu sumele încasate prin virament etc., creditându-se cu plăţile efectuate.
Operaţiunile bancare în lei se efectuează utilizând contul 5121 „Conturi la bănci în lei”, iar cele în devize
utilizând contul 5124 „Conturi la bănci în valută”.
Exemplul 1: O societate comercială înregistrează un extras de cont bancar care prezintă următoarele
operaţiuni:

1. Se încasează 10.000 lei de la un client.


2. Se plăteşte unui furnizor suma de 15.000 lei.
3. Se încasează suma de 24.000 lei reprezentând scontarea unui bilet la ordin.
4. Se plătesc comisioanele bancare în sumă de 250 lei.
5. Se achită creditorilor suma de 1.000 lei.
1. Înregistrarea încasării sumei de la client
5121 = 4111 10.000 lei
Conturi la bănci în lei Clienţi
2. Plata către furnizori

45
401 = 5121 15.000 lei
Furnizori Conturi curente la bănci

3. Încasarea sumei din scontarea biletului la ordin


5121 = 5114 24.000 lei
Conturi curente la bănci Efecte remise la scontare
4. Plata comisioanelor bancare
627 = 5121 250 lei
Cheltuieli cu serviciile Conturi curente la bănci
bancare şi asimilate
5. Plata către creditori
462 = 5121 1.000 lei
Creditori direcţi Conturi la bănci
Exemplul 2: O societate comercială efectuează, în data de 01.02.2008, următoarele operaţiuni prin contul de
disponibil în devize:
– plata unei facturi primită de la un furnizor extern în sumă de 10.000 USD, emisă la o dată ulterioară când
cursul de schimb era de 2,90 lei/USD;
– încasarea unei facturi privind livrarea de bunuri la un client extern în valoare de 15.000 USD, emisă, de
asemenea, la o dată ulterioară, cursul de schimb fiind de 2,91 lei USD.
Cursul oficial al USD în data de 01.02.2008 este de 3,02 USD.
a) înregistrarea plăţii către furnizorul extern
– valoarea facturii la data înregistrării obligaţiei de plată = 10.000 USD x 2,90 lei/USD = 29.000 lei;
– valoarea facturii la data plăţii = 10.000 USD x 3,02 lei/USD = 30.200 lei;
– diferenţă de curs nefavorabilă = 30.200 lei – 29.000 lei = 1.200 lei
% = 5124 30.200 lei
401 Conturi la bănci în valută 29.000 lei
Furnizori
665 1.200 lei
Cheltuieli din diferenţa de
curs valutar
b) înregistrarea încasării facturii de la clientul extern
– valoarea facturii la data înregistrării creanţei = 15.000 x 2,90 lei/USD = 43.650 lei;
– valoarea facturii la data încasării = 15.000 USD x 3,02 lei/USD = 45.300 lei;
– diferenţa de curs favorabilă = 45.300 lei – 43.650 lei = 1.650 lei
5124 = % 45.300 lei
Conturi curente la bănci 4111 43.650 lei
Clienţi
765 1.650 lei
Venituri din diferenţe de
curs valutar
518 – „Dobânzi”; cu ajutorul acestui cont bifuncţional se ţine evidenţa dobânzilor datorate, precum şi a
dobânzilor de încasat, aferente creditelor primite de la bănci în conturile curente şi disponibilităţilor din
conturile curente. Se debitează cu dobânzile de încasat şi se creditează cu dobânzile datorate.
Creditele bancare pe termen scurt sunt creditele care au o durată de rambursare sub un an. Evidenţa contabilă a
acestora se ţine cu ajutorul contului 519 „Credite bancare pe termen scurt”, acesta având funcţie contabilă de
pasiv. El este structurat în opt conturi sintetice de gradul II, şapte dintre acestea având drept scop clasificarea
creditelor contractate, ultimul evidenţiind dobânzile de plătit aferente acestor credite. Se creditează cu valoarea
creditelor bancare pe termen scurt, contractate pentru nevoi temporare de trezorerie şi cu dobânzile datorate; se
debitează cu sumele plătite băncii ce reprezintă ratele scadente şi dobânzile aferente, potrivit contractului încheiat
între societatea comercială împrumutată şi societatea bancară împrumutătoare.
Evidenţa contabilă a altor valori deţinute în casieria unei societăţi se ţine cu ajutorul contului de activ 532 „Alte
valori”. Acest cont ţine evidenţa timbrelor fiscale şi poştale, a biletelor de tratament şi odihnă, a tichetelor şi
biletelor de călătorie etc. Se debitează cu valoarea acestora în momentul achiziţionării, creditându-se cu
valoarea acestora cu ocazia consumului.

46
Acreditivul reprezintă disponibilităţile băneşti ale unei societăţi, evidenţiate separat într-un cont bancar, aflate
la dispoziţia unui furnizor, disponibilităţi destinate efectuării de plăţi către acestea, o dată cu îndeplinirea
condiţiilor aferente acreditivului.
Evidenţa contabilă a acreditivelor se ţine cu ajutorul contului 541 „Acreditive”, cont structurat în două conturi
analitice de gradul II, şi anume:
5411 – „Acreditive în lei”;
5412 – „Acreditive în valută”.
Aceste conturi sunt utilizate pentru evidenţierea acreditivelor în lei şi în valută, deschise la bănci pentru
efectuarea de plăţi în favoarea furnizorilor interni şi externi, precum şi pentru evidenţierea mişcării acestora ca
rezultat al plăţilor efectuate sau a încetării valabilităţii acreditivelor. Debitul acestor conturi reflectă sumele
depuse de bancă la dispoziţia terţilor; în cazul acreditivelor în valută şi diferenţele de curs valutar favorabile,
aferente existentului din conturile de acreditive. Creditul acestor conturi reflectă sumele plătite furnizorilor
interni sau externi, sumele virate în conturile de disponibilităţi, ca urmare a încetării valabilităţii acreditivelor;
în cazul acreditivelor în valută şi diferenţele de curs nefavorabile aferente existentului din conturile de
acreditive.
Părţile implicate în cazul unui acreditiv sunt următoarele:
a) ordonatorul (cumpărătorul);
b) banca emitentă (banca cumpărătorului);
c) furnizorul (beneficiarul acreditivului);
d) banca furnizorului.
Exemplul 1: O societate comercială deschide un acreditiv în sumă de 200.000 lei, în favoarea unui furnizor,
pentru o livrare de materiale. Valabilitatea acreditivului de 30 de zile. Furnizorul efectuează în intervalul de 30 de zile
livrări de materiale în valoare de 177.000 lei. După scurgerea celor 30 de zile, acreditivul îşi pierde valabilitatea
pentru diferenţa rămasă
a) constituirea acreditivului:

581 = 5121 200.000 lei


Viramente interne Conturi la bănci în lei
şi
5411 = 581 200.000 lei
Acreditive în lei Viramente interne
b) efectuarea plăţii aferente livrării de mărfuri efectuate
401 = 5411 177.000 lei
Furnizori Acreditive în lei

c) încetarea valabilităţii acreditivului


581 = 5411 23.000 lei
Viramente interne Acreditive în lei
şi
5121 = 581 23.000 lei
Conturi la bănci în lei Viramente interne
Viramentele interne sunt evidenţiate cu ajutorul contului 581 „Viramente interne”. Acest cont de activ este
folosit pentru evidenţierea sumelor virate dintr-un cont de trezorerie în altul. Acest cont nu prezintă sold.
Cuvinte cheie: titluri de valoare, valoare de inventar, valori de încasat, conturi curente la bănci,
dobânzi,credite bancare pe termen scurt, acreditiv.

VII. Contabilitatea cheltuielilor

Procesul de producţie şi desfacere a bunurilor materiale, de executare de lucrări şi prestări servicii presupune
utilizarea factorilor de producţie şi, implicit, consumarea acestora. Consumul şi plăţile privind factorii de producţie
efectuate la nivelul unei societăţi reprezintă cheltuielile acesteia.
Cheltuielile includ:
- cheltuielile care apar în procesul desfăşurării activităţii curente a societăţii, şi anume costul vânzărilor,
salariile şi amortizarea, ele regăsindu-se sub forma ieşirilor sau scăderii valorii actuale (numerar, stocuri, terenuri,
mijloace fixe);

47
- pierderile care reprezintă diminuări ale beneficiilor economice (în această categorie se includ pierderile
rezultate din dezastre, cum ar fi: inundaţiile, incendiile etc., precum şi pierderile rezultate din ieşirea activelor pe
termen lung);
- pierderile nerealizate care includ pierderile rezultate din creşterea unor împrumuturi contractate de societate
în valută.
Evidenţa cheltuielilor se organizează pe feluri de cheltuieli, după natura lor şi se grupează după destinaţia pe
care o au în societate în cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare, cheltuieli extraordinare, cheltuieli cu
amortizările, provizioanele, ajustările şi ajustarea la inflaţie şi cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite.
Toate conturile de cheltuieli sunt conturi de procese economice, au funcţie contabilă de activ, se debitează în
momentul efectuării consumurilor sau al plăţilor, cu cheltuielile respective şi se creditează pe parcursul perioadei,
în condiţiile prevăzute de reglementări (aşa cum am exemplificat pe parcursul acestei lucrări) şi cu sumele alocate
la finalul perioadei, la rezultatul exerciţiului.
Cheltuielile de exploatare cuprind cheltuielile privind stocurile, cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate
de terţi, cheltuielile cu alte servicii executate de terţi, cheltuielile cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, cele
privind personalul, precum şi alte cheltuieli de exploatare.
Cheltuielile financiare includ pierderile din creanţe legate de participaţi, cheltuielile privind investiţiile
financiare cedate, cele privind diferenţele de curs valutar, privind dobânzile şi sconturile acordate, precum şi alte
cheltuieli financiare.
Cheltuielile extraordinare cuprind acele cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare
(inundaţii, incendii, cutremure etc.).
Cheltuielile cu amortizările, provizioanele, ajustările şi ajustarea la inflaţie conţin acele cheltuieli de
exploatare şi financiare privind amortizarea ,provizioanele şi ajustările şi cele de ajustare la inflaţie.
În cadrul cheltuielilor cu impozitul pe profit şi alte impozite se înregistrează cheltuielile cu impozitul pe
profit curent sau amânat precum şi cele ce nu se regăsesc în elementele menţionate anterior.
Potrivit principiului independenţei exerciţiilor, operaţiile care determină cheltuielile sunt înregistrate în
momentul angajării lor. Astfel cheltuielile sunt înregistrate în faza de angajare şi consum.
După perioada de calculaţie căreia îi aparţin, cheltuielile se grupează în:
- cheltuieli curente: sunt considerate cheltuieli curente cheltuielile care privesc perioada curentă, fără a se ţine
seama de momentul plăţii elementelor ce se consumă (cheltuieli cu stocurile, cheltuielile privind valorile etc.);
- cheltuieli înregistrate în avans; sunt acele cheltuieli care au fost efectuate în perioada curentă, dar care sunt
aferente exerciţiului financiar următor;
- cheltuieli ale perioadei curente ce urmează a se efectua şi în viitor, pentru care se constituie provizioane.

Cuvinte cheie : cheltuieli, cheltuieli extraordinare, cheltuieli financiare, cheltuieli cu amortizarea,


provizioanele, ajustările şi ajustarea la inflaţie, cheltuieli cu impozitul pe profit, faza de angajare şi de
consum.

VIII. Contabilitatea veniturilor

Veniturile unei societăţi sunt reprezentate de următoarele elemente:


- venituri din activităţile curente;
- câştiguri din orice alte surse;
- venituri nerealizate.
În categoria veniturilor din activităţi curente se includ veniturile din vânzări, din prestarea de servicii,
executarea de lucrări, precum şi cele ce rezultă din utilizarea de către terţi a activelor societăţii (se pot obţine
venituri ce îmbracă forma dobânzilor-încasate pentru utilizarea numerarului, redevenţelor-încasate pentru utilizarea
unor active pe termen lung sau dividendelor ce decurg din titlurile de valoare deţinute la societăţi).
În categoria câştigurilor din orice alte surse se includ, de regulă, sumele rezultate în urma ieşirii activelor
imobilizate pe termen mediu/lung.
Veniturile nerealizate includ, de regulă, venitul rezultat din reevaluarea titlurilor de plasament şi cele rezultate
din creşterea valorii contabile a activelor pe termen lung.
Veniturile unei societăţi comerciale sunt reprezentate de sumele încasate sau de încasat din operaţiile de
exploatare, financiare sau extraordinare.
Evidenţa veniturilor se organizează pe feluri de venituri, după natura lor, şi se grupează în venituri din
exploatare, venituri financiare, venituri extraordinare, venituri din provizioane şi ajustarea la inflaţie şi venituri din
impozitul pe profit amânat.
Toate conturile de venituri sunt conturi de procese economice, cu funcţie contabilă de pasiv; se creditează cu
sumele reprezentând venituri de încasat sau încasate şi se debitează pe parcursul perioadei, în condiţiile prevăzute de
reglementări şi cu repartizarea lor, la finele perioadei, la rezultatul exerciţiului.
Veniturile din exploatare cuprind cifra de afaceri, variaţia stocurilor, veniturile din producţia de imobilizări, cele
din subvenţii de exploatare şi alte venituri din exploatare.

48
Veniturile financiare cuprind veniturile din imobilizări financiare, din investiţii financiare pe termen scurt, din
creanţe imobilizate, din investiţii financiare cedate, din diferenţe de curs valutar, din dobânzi, sconturi obţinute, precum
şi alte venituri financiare.
Veniturile extraordinare sunt reprezentate de subvenţiile pentru evenimente extraordinare şi altele

similare.

Veniturile din provizioane, ajustări şi ajustarea la inflaţie cuprind veniturile din provizioane privind
activitatea de exploatare, activitatea financiară şi veniturile din ajustarea la inflaţie.
Potrivit principiului independenţei exerciţiilor, operaţiile care determină venituri sunt înregistrate în
momentul generării lor. Astfel prezentate, veniturile sunt înregistrate în momentul obţinerii şi realizării lor.
După perioada la care se referă, veniturile se grupează în:
- venituri curente: sunt reprezentate de veniturile perioadei curente, indiferent de momentul obţinerii lor;
- venituri realizate în avans: sunt reprezentate de acele venituri ce se concretizează în perioada curentă, dar care
sunt aferente exerciţiului financiar următor;
- venituri de realizat: sunt reprezentate de veniturile ce privesc perioada curentă şi se concretizează în
exerciţiul financiar următor.
Potrivit standardelor internaţionale de contabilitate, veniturile trebuie evaluate la valoarea justă a mijloacelor de
plată primite sau de primit; prin valoarea justă se înţelege acea sumă la care un activ poate fi tranzacţionat sau o
datorie poate fi decontată, de bunăvoie, între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii ce se
caracterizează prin determinarea obiectivă a preţului.
Veniturile din vânzarea bunurilor, din prestări de servicii, executări de lucrări, din dobânzi, redevenţe şi
dividende trebuie recunoscute. Recunoaşterea se realizează dacă sunt îndeplinite condiţiile:
a) în cazul vânzării de bunuri, prestări de servicii şi executări de lucrări:
- mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod rezonabil;
- costurile tranzacţiei (în cazul vânzării de bunuri), costurile apărute pe parcursul contractelor de prestări servicii,
executării de lucrări şi costurile de finalizare a acestora sunt evaluate în mod rezonabil;
- este probabil ca beneficiile economice viitoare asociate tranzacţiei să fie generate către societate;
- societatea nu mai gestionează bunurile vândute, ea transferând cumpărătorului riscurile şi avantajele
semnificative ce rezultă din proprietatea asupra acestora.
b) în cazul veniturilor din dobânzi, redevenţe şi chirii recunoaşterea se realizează numai dacă suma veniturilor
poate fi determinată în mod rezonabil, iar beneficiile economice asociate tranzacţiei vor intra în societate:
- dobânzile, pe baza randamentului efectiv al activului sunt recunoscute periodic;
- redevenţele, conform realităţii economice a contractului sunt recunoscute pe baza contabilităţii de
angajamente;
- dividendele sunt recunoscute în situaţia în care s-a stabilit dreptul acţionarului de a primi plata.

Cuvinte cheie : venituri, venituri exploatare, venituri financiare, venituri extraordinare, venituri din

provizioane,Ajustări şi ajustarea la inflaţie, momentul generării veniturilor.

IX. Lucrările contabile de închidere a exerciţiului financiar

La finele fiecărui exerciţiu financiar, o societate comercială trebuie să prezinte situaţiile financiare care
cuprind:
- bilanţul;
- contul de profit şi pierdere;
- situaţia modificărilor capitalului propriu;
- situaţia fluxurilor de trezorerie;
- politici contabile şi note explicative.
În ceea ce priveşte notele explicative, acestea cuprind date privind activele imobilizate, provizioanele pentru
riscuri şi cheltuieli, repartizarea profitului, analiza rezultatului din exploatare, situaţia creanţelor şi datoriilor, situaţia
acţiunilor şi obligaţiunilor. Acestea includ, de asemenea, informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii,
precum şi calculul şi analiza principalilor indicatori economico-financiari.
Lucrările de închidere a exerciţiului financiar sunt următoarele:
a) stabilirea balanţei de verificare, înainte de efectuarea inventarierii;
b) inventarierea patrimoniului societăţii;
c) contabilizarea operaţiunilor de regularizare;

49
d) stabilirea balanţei de verificare, după efectuarea inventarierii;
e) stabilirea rezultatului exerciţiului: distribuirea profitului sau finanţarea pierderii;
f) redactarea situaţiilor financiare anuale.
a) Stabilirea balanţei de verificare înainte de efectuarea inventarierii are ca principal scop centralizarea şi controlul
exactităţii datelor înregistrate în conturi. Astfel, sunt verificate corelaţiile dintre conturile sintetice şi analitice, dintre
egalităţile generate de dubla înregistrare a operaţiunilor patrimoniale în contabilitate:
- concordanţa dintre totalul înregistrărilor din Registrul-jurnal şi totalul rulajelor creditoare din balanţă;
- concordanţa dintre totalul soldurilor finale debitoare şi creditoare din Cartea mare şi totalul
soldurilor finale debitoare şi creditoare din balanţă.
b) Inventarierea patrimoniului societăţii presupune inventarierea tuturor elementelor patrimoniale şi are
următoarele scopuri:
- verificarea integrităţii patrimoniului societăţii;
- identificarea bunurilor depreciate, fără desfacere sau greu vandabile, comenzilor în curs abandonate sau
sistate etc.;
- determinarea valorii de utilitate (de inventar) a elementelor patrimoniale.
Evaluarea elementelor patrimoniale, cu ocazia inventarierii are în vedere următoarele:
- bunurile de natura imobilizărilor şi stocurilor sunt evaluate la valoarea actuală (de inventar) stabilită în
funcţie de preţurile pieţei, starea bunurilor, importanţa acestora pentru societate etc.;
- creanţele şi datoriile se evaluează la valoarea lor nominală cu excepţia creanţelor şi datoriilor incerte care sunt
evaluate la valoarea de utilitate (reprezentată de valoarea probabilă de încasat sau de plată, după caz) şi a acelor
creanţe şi datorii exprimate în devize ce sunt evaluate ţinându-se cont de cursul de închidere al exerciţiului financiar;
- titlurile de valoare sunt evaluate în funcţie de tranzacţionarea sau nu a acestora pe piaţa bursieră. Astfel,
titlurile cotate sunt evaluate la cotaţia din ultima zi a exerciţiului financiar, iar cele necotate la valoarea probabilă
de negociere;
- disponibilităţile în valută sunt evaluate la cursul de schimb stabilit de banca centrală pentru ultima zi a
exerciţiului financiar;
- bunurile depreciate, fără desfacere sau greu vandabile, sunt evaluate la valoarea actuală (de inventar), în
funcţie de utilitatea acestora şi de probabilitatea de valorificare a lor.
Inventarierea prezintă o relaţie proprie de stabilire a situaţiei nete a patrimoniului, şi anume:

Situaţia netă a patrimoniului = Activul inventariat – Datoriile inventariate

Contabilizarea operaţiunilor de regularizare presupune punerea în practică a principiului prudenţei şi a


principiului independenţei exerciţiilor. Astfel, pe lângă contabilizarea diferenţelor de inventar, se va contabiliza
orice pierdere probabilă şi se vor delimita în timp cheltuielile şi veniturile.
Diferenţele de inventar pot îmbrăca fie forma de plusuri de inventar, fie forma de minusuri de inventar. În
situaţia în care există riscul de confuzie între anumite bunuri, bunuri la care s-au depistat plusuri şi minusuri de
inventar, se pot efectua compensări, acestea realizându-se la nivelul valorii celei mai mici.
Plusurile de inventar sunt asimilate intrărilor. Bunurile de natura stocurilor de materii prime şi materiale
achiziţionate constatate ca plus de inventar sunt înregistrate prin debitarea conturilor de evidenţă a acestora şi
creditarea conturilor de cheltuieli, conturi în care se înregistrează, de regulă, consumul lor.
% = 60
30 Cheltuieli privind stocurile
Stocuri de materii prime
şi materiale
38
Ambalaje
Plusurile de inventar constatate la stocurile obţinute din producţia proprie se înregistrează debitând conturile
de evidenţă a bunurilor respective şi creditând conturile de evidenţă a producţiei obţinute.
% = 711
33 Variaţia stocurilor
Producţia în curs de execuţie
34
Produse
38
Ambalaje
Plusurile de inventar aferente imobilizărilor corporale au drept cont corespondent contul „Subvenţii pentru
investiţii”
= 131

50
21 Subvenţii pentru investiţii
Imobilizări corporale
Plusurile constatate la numerarul din casieria societăţii conduc la debitarea contului de casă şi creditarea
contului de venituri corespunzător.
5311 = 7588
Casă în lei Alte venituri din exploatare
Minusurile de inventar sunt asimilate ieşirilor şi conduc, de regulă, la operaţiuni contrare celor menţionate în
cazul plusurilor.
Bunurile de natura stocurilor de materii prime, materialelor şi ambalajelor achiziţionate, constatate ca minus de
inventar sunt înregistrate prin debitarea conturilor de cheltuieli corespunzătoare şi creditarea conturilor de evidenţă a
bunurilor menţionate.
60 = %
Cheltuieli privind stocurile 30
Stocuri de materii prime
şi materiale
38
Ambalaje
Minusurile de inventar constatate la stocurile obţinute din producţie proprie se înregistrează debitând contul
de evidenţă a producţiei obţinute şi creditând conturile de evidenţă a stocurilor respective.
711 = %
Variaţia stocurilor 30
Producţia în curs de execuţie
34
Produse
38
Ambalaje
Minusurile de active imobilizate presupun efectuarea următoarei înregistrări:
% = 20, 21, 23,
28 Conturi de evidenţă a imobiliză-
Amortizări privind imobilizările rilor necorporale, corporale
(pentru amortizarea înregistrată) şi în curs
6583
Cheltuieli privind activele
cedate şi alte operaţiuni de
capital

(pentru amortizarea neînregistrată)


În situaţia în care minusurile de inventar se datorează vinei angajaţilor societăţii, minusurile constatate sunt
imputabile:
461 = %
Debitori diverşi 758
Alte venituri din exploatare
4427
TVA colectată
Potrivit regulilor de evaluare a patrimoniului, pentru elementele de activ, diferenţele constatate în minus între
valoarea de inventar şi valoarea de intrare, se înregistrează în contabilitate astfel:
- dacă deprecierea este ireversibilă pe seama amortizării:
-
68 = 28
Cheltuieli cu amortizările, provi- Amortizări privind imobilizările
zioanele şi ajustarea la inflaţie
- dacă deprecierea este reversibilă pe seama ajustărilor
68 = %
Cheltuieli cu amortizările, 29
provizioanele şi ajustarea Ajustări pentru deprecierea sau
la inflaţie pierderea de valoare a
imobilizărilor
39
Ajustări pentru deprecierea

51
stocurilor şi producţiei în curs
de execuţie
49
Ajustări pentru deprecierea
creanţelor
59
Ajustări pentru pierderea de
valoare a conturilor de trezorerie
Pentru elementele de pasiv, diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare se
înregistrează în contabilitate pe seama constituirii de provizioane.
La finele fiecărui an, dacă se constată că provizioanele pentru depreciere constituite anterior trebuie
diminuate sau anulate, evidenţa contabilă a acestor operaţiuni presupune debitarea conturilor din grupele 29, 39, 49
şi 59 (după caz) şi creditarea conturilor corespunzătoare din grupa 78 „Venituri din provizioane şi ajustări pentru
depreciere sau pierdere de valoare”.
La finele exerciţiului financiar are loc, de asemenea, regularizarea provizioanelor constituite anterior sau
constituirea de noi provizioane pentru finanţarea acelor cheltuieli şi pierderi, a căror realizare sau plată este incertă sau
pentru cheltuielile care devin exigibile în exerciţiul financiar următor.
Astfel, se vor efectua următoarele înregistrări contabile:
- majorarea sau constituirea provizioanelor
6812 = 15
Cheltuieli de exploatare privind Provizioane
provizioane
- diminuarea sau anularea provizioanelor
15 = 7812
Provizioane Venituri din provizioane
În cazul creanţelor datoriilor şi disponibilităţilor băneşti, exprimate în valută evaluate la cursul de schimb din
ultima zi a exerciţiului financiar, pentru diferenţele constatate se efectuează următoarele înregistrări contabile:

- în cazul diferenţelor favorabile de curs valutar:


% = 765
4111 Venituri din diferenţe de curs
Clienţi valutar
461
Debitori diverşi
5124
Conturi la bănci în valută
5314
Casa în valută
16
Împrumuturi şi datorii asimilate
401
Furnizori
462
Creditori diverşi etc.
- în cazul diferenţelor nefavorabile de curs valutar:
665 = %
Cheltuieli din diferenţe de curs 4111
valutar Clienţi
461
Debitori diverşi
5124
Conturi la bănci în valută
5314
Casa în valută
401
Furnizori etc.

52
După efectuarea inventarierii şi contabilizarea operaţiunilor de regularizare, se impune pregătirea datelor
necesare pentru determinarea rezultatului şi întocmirea situaţiilor financiare. Aceasta presupune întocmirea unei noi
balanţe de verificare şi verificarea egalităţilor (corelaţiilor) specifice.
Determinarea rezultatului exerciţiului presupune următoarele etape:
- determinarea rezultatului contabil;
- determinarea rezultatului impozabil;
- determinarea impozitului pe profit.
Rezultatul contabil se obţine din închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri prin contul 121 „Profit şi
pierdere”.
a) închiderea conturilor de cheltuieli
121 = 6
Profit şi pierdere Conturi de cheltuieli
b) închiderea conturilor de venituri
7 = 121
Conturi de venituri Profit şi pierdere
În situaţia în care contul 121 „Profit şi pierdere” prezintă sold final creditor, rezultatul contabil îmbracă forma
profitului. Atunci când soldul este debitor, rezultatul contabil îmbracă forma de pierdere. Rezultatul contabil mai
poartă denumirea de rezultat brut al exerciţiului sau de rezultat înainte de impozitare.
Rezultatul fiscal se determină prin adăugarea la rezultatul contabil a cheltuielilor nedeductibile fiscal şi
scăderea deducerilor fiscale. În situaţia în care rezultatul fiscal este pozitiv, atunci se determină impozitul pe profit.
Impozitul pe profit se determină potrivit formulei:
Impozitul pe profit = Rezultatul impozabil x cota de impozitare
Contabilizarea impozitului pe profit datorat şi plata acestuia presupune efectuarea următoarelor două
înregistrări contabile:
691 = 441
Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozitul pe profit
441 = 5121
Impozitul pe profit Conturi la bănci în lei
Distribuirea profitului net se efectuează la societăţile comerciale cu capital privat, potrivit hotărârilor luate în
cadrul adunării generale a acţionarilor.
Profitul net obţinut se repartizează, de regulă, astfel:
a) constituirea rezervelor legale din profitul brut înainte de impozitare:
129 = 1061
Repartizarea profitului Rezerve legale
b) constituirea altor rezerve din profitul net:
129 = %
Repartizarea profitului 1062
Rezerve pentru acţiuni proprii
1063
Rezerve statutare sau contractuale
1068
Alte rezerve
c) acoperirea pierderilor înregistrate în anii anteriori
129 = 1171
Repartizarea profitului Rezultatul reportat reprezentând
profitul nerepartizat, respectiv
pierderea nerecuperată
d) dividendele de plătit
129 = 457
Repartizarea profitului Dividendele de plată

e) reportarea profitului a cărui decizie de repartizare a fost amânată pentru perioadele viitoare

121 = 1171

53
Profit şi pierderi Rezultatul reportat reprezentând
profitul nerepartizat, respectiv
pierderea nerecuperată

Dacă rezultatul exerciţiului este pierdere, se vor efectua următoarele înregistrări contabile:

a) acoperirea pierderii suferite pe seama rezervelor şi capitalului social


% = 121
1012 Profit şi pierderi
Capital subscris vărsat
106
Rezerve
b) repartizarea pierderii (atunci când se amână decizia de acoperire a pierderii înregistrate)
1171 = 121
Rezultatul reportat reprezentând Profit şi pierderi
profitul nerepartizat, respectiv
pierderi nerecuperate

Teste de verificare

1. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Afirmatia: „Principiul pragului de semnificatie presupune ca orice element care are o valoare semnificativa
trebuie prezentat separat in cadrul situatiei financiare”, este:

2. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Registrul „Cartea mare” poate fi inlocuit cu „Fisa de cont” pentru operatiuni diverse .

3. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Ecuatia proprie a contului este de forma:

SITUAŢIA INIŢIALĂ + CREŞTERI = MICŞORĂRI + SITUAŢIA FINALĂ

4. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Procedeele specifice metodei contabilitatii se refera la: bilant, cont, balanta de verificare

5. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Conturile de activ se crediteaza cu micsorarile elementelor de activ ca urmare a operatiunilor economice care le-au
generat.

6. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Gradul de lichiditate reprezinta capacitatea unui bun de a se transforma in lichide.

7. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Conturile bifunctionale sunt acelea care, la sfarsitul perioadei de gestiune, prezinta sold debitor.

8. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

54
Analiza contabila se efectueaza in mod distinct pentru fiecare operatie economica si financiara inscrisa intr-un
document justificativ, prin descompunerea ei in elemente componente, in scopul stabilirii modificarilor - majorari
sau diminuari - pe care le determina in masa patrimoniului, a conturilor corespondente si a partii acestora - debit
sau credit - in care se va reflecta suma aferenta operatiei respective.

9. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Simpla inregistrare consta in inregistrarea simultana a unei operatii economice si financiare in debitul unui cont si
in creditul altui cont, deci in doua conturi.

10. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Registrul - inventar este un document contabil obligatoriu, intocmit cu prilejul efectuarii inventarierii in care se
inregistreaza toate elementele de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor, inventariate de unitate, potrivit
legii.

11. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Schema de functionare a conturilor prezentata in desenul de mai jos apartine conturilor de ACTIV .

Debit Cont Credit


Sold initial (Si)
Rulaje debitore (Rd) Rulaje creditoare (Rc)
(sau majorari luate cu (sau diminuari luate cu
semnul plus ) semnul minus )
Sold final debitor (Sfd)

12. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Schema de functionare a conturilor prezentata in desenul de mai jos apartine conturilor de PASIV.

Debit Cont Credit


Sold initial
Rulaje debitore (Rd) Rulaje creditoare (Rc)
(sau diminuari luate cu (sau majorari luate cu
semnul minus ) semnul plus )
Sold final creditor (Sfc)

13. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane fizice
sau juridice, precum si bunurile economice la care se refera.

14. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.
Metoda contabilitatii poate fi definita ca totalitatea procedeelor interdependente utilizate de contabilitate in scopul
cercetarii tuturor elementelor patrimoniale, stabilirii legaturilor dintre acestea, modificarilor ce se produc in
structura patrimoniului si calculul rezultatelor finale.

15. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.
Conform Standaredelor Internationale de Contabilitate activul reprezinta o resursa controlata de intreprindere ca
rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru
intreprindere.

16. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

55
Contul este procedeul specific metodei contabilitatii prin care se materializeaza dubla inregistrare a operatiilor
economice si financiare consemnate deja in documente, evaluate si calculate.

17. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.
Bilantul este procedeul specific cel mai reprezentativ al metodei contabilitatii, care asigura realizarea efectiva a
dublei reprezentari a situatiei patrimoniului si a rezultatelor obtinute (profit sau pierdere).

18. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.
Marfurile reprezinta bunurile pe care unitatea le cumpara in vederea revanzarii sau produsele predate spre vanzare
magazinelor proprii.

19. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.
Formula contabila 641=421 reprezinta inregistrarea statului de salarii.

20. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Cu formula 6451 = 4311 se inregistreaza contributia salariatului la asigurarile sociale.

21. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Cu formula 6453 = 4313 se inregistreaza contributia salariatului la asigurarile de sanatate

22. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Cu formula 6452=4371 se inregistreaza contributia unitatii la fondul de somaj.

23. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Formula contabila 281 = 2131 reprezinta vanzarea unui utilaj.

24. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Formula contabila 4111=5121 reprezinta incasarea unui client.

25. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.
Formula contabila 401=5121 reprezinta plata unui furnizor.

26. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Formula contabila 711=345 reprezinta obtinere de produse finite.

27. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.
Formula contabila 603=303 reprezinta achizitia de materiale de natura obiectelor de inventar.

28. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Formula contabila 602=302 reprezinta plus de inventar de materii prime.

29. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Formula contabila 303=401 reprezinta achizitia materialelor de natura obiectelor de inventar.

30. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Formula contabila 421=5311 reprezinta plata salariilor din casierie.

31. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.
Formula contabila 607=371 reprezinta descarcarea gestiunii de marfuri.

56
32. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.
Formula contabila 5121=581 reprezinta ridicare de numerar de la banca.

33. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Formula contabila 581=5311 reprezinta ridicarea numerarului din casierie pentru depunerea la banca.

34. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Formula contabila 5121=5191 reprezinta primirea unui credit pe termen scurt.

35. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Formula contabila 425=5311 reprezinta plata avansului salarial.

36. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Formula contabila 542=5311 reprezinta acordarea unui avans de trezorerie.

37. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Formula contabila 691=441 reprezinta inregistrarea impozitului pe profit.

38. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Formula contabila 441=5121 reprezinta plata impozitului pe profit.

39. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Formula contabila 6024=3024 reprezinta consumul pieselor de schimb.

40. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.
Cheltuielile de constituire pe seama contului de la banca se inregistreaza in contabilitate cu formula 201=5121

41. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Majorarea capitalului se inregistreaza cu formula 456 = 1011

42. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.
Depunerea aportului se inregistreaza cu formula 5121=456.

43. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.
Formula contabila 421=444 reprezinta plata impozitului pe salarii.

44. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.
Formula contabila 444=5121 reprezinta plata impozitului pe salariu.

45. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Formula contabila 601=121 reprezinta inchiderea conturilor de cheltuieli la sfarsitul perioadei.

46. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Formula contabila 701=121 reprezinta inchiderea conturilor de venituri, la sfarsitul perioadei.

47. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.
Deschiderea unui acreditiv se înregistrează cu formula contabilă: 541=5121

57
48. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.
Comisionul bancar se înregistrează cu formula contabilă: 627=5121

49. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Formula contabila 4282 = % reprezinta imputaţiile datorate de salariaţi;


758
4427

50. Indicati daca enuntul sau propozitia sunt adevarate sau false.

Formula contabila 5311 = 4282 reprezinta imputaţiile datorate de salariaţi incasate prin casierie;

Indicati raspunsul corect

1. La sfarsitul unei luni se cunosc urmatoarele date :

TVA colectata : 10.000 lei


TVA neexigibila : 2.000 lei
TVA deductibila : 12.000 lei

Contabilizarea operatiunilor de inchidere a conturilor de TVA presupune inregistrarea :

a. 4426 = % 12.000 lei


4427 10.000 lei
4423 2.000 lei

b. % = 4426 12.000 lei


4427 10.000 lei
4428 2.000 lei

c. % = 4426 12.000 lei


4427 10.000 lei
4424 2.000 lei

d. 4428 = 4426 12.000 lei


4427 = 4423 2.000 lei

e. 4426 = 4427 10.000 lei


4424 = 4428 2.000 lei

2. Unul dintre enunturile de mai jos contine un principiu contabil eronat formulat.
Care este acesta ?

(Identificati litera corespunzatoare enuntului care completeaza cel mai bine afirmatia sau raspunde intrebarii.)

a. Principiul prudentei, principiul prevalentei juridicului asupra economicului;


b. Principiul independentei exercitiului, principiul evaluarii separate a elementelor de activ si
pasiv;
c. Principiul necompensarii, principiul pragului de semnificatie;
d. Principiul permanentei metodelor, principiul intangibilitatii bilantului de deschidere;
e. Principiul continuitatii activitatii, principiul imaginii fidele;

58
3. Inregistrarea amortizarii unei constructii este:

a. 6811 = 2813
b. 5121 = 2812
c. 6811 = 5121
d. 6811 = 2812
e. 2111 = 6811

4. Indicati formula contabila corecta privind cumpararea materialelor consumabile de la furnizor in conditiile
practicarii inventarului permanent: pret de cumparare 30.000 lei, TVA 19 %:

(Identificati litera corespunzatoare enuntului care completeaza cel mai bine afirmatia sau raspunde intrebarii.)

a. % = 401 35.700
302 30.000
4426 5.700

b. 302 = 401 30.000

c. % = 401 35.700
602 30.000
4428 5.700

d. % = 401 35.700
602 30.000
4426 5.700

e. % = 401 35.700
302 30.000
4428 5.700

5. In contabilitate, la nivelul contului sintetic "terenuri", terenurile se urmaresc de regula pe doua categorii:

(Identificati litera corespunzatoare enuntului care completeaza cel mai bine afirmatia sau raspunde intrebarii.)

a. terenuri fertile si nefertile;


b. terenuri de campie si terenuri de deal si munte;
c. terenuri productive si terenuri neproductive;
d. terenuri si amenajari de terenuri;
e. terenuri proprietate de stat si terenuri particulare;

6. Articolele contabile simple sunt:

(Identificati litera corespunzatoare enuntului care completeaza cel mai bine afirmatia sau raspunde intrebarii.)

a. Articolele in care un singur cont se debiteaza si un singur cont se crediteaza;


b. Articolele in care un singur cont se crediteaza si doua sau mai multe conturi se debiteaza;
c. Articolele in care un singur cont se debiteaza si doua sau mai multe conturi se crediteaza;
d. Articolele in care un singur cont se debiteaza;
e. Articolele in care un singur cont se crediteaza;

7. O societate vinde unui client produse finite in valoare de 7500. lei. Costul de productie al bunurilor de natura
stocurilor vandute este de 6800. lei, TVA 19%. Scoaterea din gestiune a produselor finite vandute se face:

59
a. 711 = 345 6800. lei

b. 411 = % 8092 lei


711 6800 lei
4427 1292 lei

c. 411 = 711 6800. lei

d. 711 = % 8092 lei


345 6800 lei
4427 1292 lei

e. 411 = % 8925 lei


701 7500 lei
4427 1425 lei

8. Se considera urmatoarele conturi:

1) 101 Capital social


2) 201 Cheltuieli de constituire
3) 301 Materii prime
4) 401 Furnizori
5) 601 Cheltuieli cu materiile prime
6) 701 Venituri din vanzarea produselor finite

Care dintre urmatoarele grupuri de conturi prezinta ambele conturi cu functia contabila de activ:

(Identificati litera corespunzatoare enuntului care completeaza cel mai bine afirmatia sau raspunde intrebarii.)

a. 1 + 2;
b. 2 + 3;
c. 3 + 4;
d. 4 + 5;
e. 5 + 6;

9. Se cunosc: valoarea contabila a unui mijloc fix 8.500 lei, amortizarea calculata 7.500 lei. Operatia
contabila de scoatere din evidenta a mijlocului fix este:

(Identificati litera corespunzatoare enuntului care completeaza cel mai bine afirmatia sau raspunde intrebarii.)

a. % = 213 8.500 lei


281 7.500 lei
658 1.000 lei

b. % = 213 8.500 lei


281 7.500 lei
681 1.000 lei

c. % = 213 8.500 lei


281 7.500 lei
471 1.000 lei

d. % = 213 8.500 lei


471 7.500 lei
281 1.000 lei

60
e. % = 213 8.500 lei
471 7.500 lei
681 1.000 lei

10. Unul dintre enunturile de mai jos contine un principiu contabil eronat formulat.
Care este acesta ?

(Identificati litera corespunzatoare enuntului care completeaza cel mai bine afirmatia sau raspunde intrebarii.)

a. Principiul prudentei, principiul prevalentei economicului asupra juridicului;


b. Principiul independentei exercitiului, principiul evaluarii separate a elementelor de activ si
pasiv;
c. Principiul compensarii, principiul pragului de semnificatie;
d. Principiul permanentei metodelor, principiul intangibilitatii bilantului de deschidere;
e. Principiul continuitatii activitatii, principiul imaginii fidele;

11. O societate inregistreaza un extras de cont bancar care reprezinta plata comisioanelor bancare in suma de 250 lei.
Inregistrarea contabila va fi::

a. 512 = 5114 250 lei


b. 462 = 5121 250 lei
c. 627 = 5121 250 lei
d. 401 = 5121 250 lei
e. 5121 = 4111 250 lei

12. Cheltuielile de constituire pe seama contului de la banca se inregistreaza in contabilitate:

a. 201 = 5121
b. 201 = 456
c. 5121 = 201
d. 5121 = 456
e. 635 = 5121

13. Formula corecta privind achizitionarea unui stoc de materii prime, in valoare de 150.000 lei ( TVA 19% ) este :

a. % = 404 178.500 lei


301 150.000 lei
4426 28.500 lei

b. % = 401 178.500 lei


601 150.000 lei
4426 28.500 lei

c. % = 404 178.500 lei


601 150.000 lei
4426 28.500 lei

d. % = 401 178.500 lei


301 150.000 lei
4426 28.500 lei

e. % = 462 178.500 lei

61
301 150.000 lei
4426 28.500 lei

14.
Veniturile provenite din vanzarile de produse si marfuri sunt:

(Identificati litera corespunzatoare enuntului care completeaza cel mai bine afirmatia sau raspunde intrebarii.)

a. venituri financiare;
b. venituri extraordinare;
c. venituri din exploatare;
d. venituri ocazionale;
e. nici una din variante;

15. Formula contabila de mai jos exprima:

% = 401 „ Furnizori ”
371 „ Marfuri ”
4426 „ TVA deductibila ”

(Identificati litera corespunzatoare enuntului care completeaza cel mai bine afirmatia sau raspunde intrebarii.)

a. inregistrarea de regularizare;
b. inregistrarea reducerii oferite de furnizor.
c. regularizarea TVA cu ocazia exigibilitatii;
d. inregistrarea TVA a marfurilor vandute;
e. inregistrarea marfurilor achizitionate de la furnizori si a TVA aferent;

16. O societate comerciala achizitioneaza in cursul lunii un utilaj in valoare de 12.000 lei si materii prime in valoare de
20.000 lei. In cursul aceleiasi luni societatea vinde produse finite, la un prêt de 40.000 lei. TVA 19%.
Inregistrarea contabila corecta aferenta regularizarii TVA este :

a. % = 4427 7.600 lei


4426 6.080 lei
4423 1.520 lei

b. 4427 = 4426 7.600 lei

c. % = 4426 7.600 lei


4427 6.080 lei
4424 1.520 lei

d. 4427 = % 7.600 lei


4426 6.080 lei
4423 1.520 lei

e. 4427 = 4426 6.080 lei

17. Care este formula contabila de inregistrare a dobanzii in suma de 10.000 lei pentru un imprumut pe termen lung?
a. 666 = 1682 10.000 lei

b. 666 = 1621 30.000 lei


1621 = 1682 10.000 lei

62
c. 666 = 1682 30.000 lei

d. 666 = 1621 9.917,80 lei

e. 666 = 1621 30.000 lei


1621 = 1682 9.917,80 lei

18. Constituirea sau suplimentarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli se contabilizeaza astfel:

a. 6812 = 151
b. 151 = 6812
c. 6812 = 7812
d. 7812 = 151
e. 151 = 7812

19. Dintre afirmatiile urmatoare privind aspectele vizate de verificarea de forma, una nu este adevarata. Care
este aceasta ?

(Identificati litera corespunzatoare enuntului care completeaza cel mai bine afirmatia sau raspunde intrebarii.)

a. - folosirea modelului de document corespunzator naturii operatiei consemnate;


b. - completarea tuturor elementelor pe care le contine documentul;
c. - exactitatea preturilor unitare si a calculelor efectuate;
d. - existenta semnaturilor persoanelor responsabile pentru intocmirea, avizarea si aprobarea
operatiilor consemnate si altele.
e. - existenta inscrierii taxei pe valoarea adaugata.

20. Dintre registrele obligatorii prevazute in Legea contabilitatii si in reglementarile contabile in domeniu,
doua nu fac parte din categoria registrelor. Care sunt acestea ?

1) - registrul-jurnal;
2) - bilantul;
3) - registrul inventar;
4) - contul de profit si pierdere;
5) - cartea mare.

(Identificati litera corespunzatoare enuntului care completeaza cel mai bine afirmatia sau raspunde intrebarii.)

a. 1 + 3;
b. 2 + 4;
c. 3 + 5;
d. 2 + 3;
e. 4 + 5;

21. Unul dintre enunturile de mai jos contine un principiu contabil eronat formulat.
Care este acesta ?

(Identificati litera corespunzatoare enuntului care completeaza cel mai bine afirmatia sau raspunde intrebarii.)

a. Principiul prudentei, principiul prevalentei economicului asupra juridicului;


b. Principiul dependentei exercitiului, principiul evaluarii separate a elementelor de activ si
pasiv;
c. Principiul necompensarii, principiul pragului de semnificatie;

63
d. Principiul permanentei metodelor, principiul intangibilitatii bilantului de deschidere;
e. Principiul continuitatii activitatii, principiul imaginii fidele;

22. La o societate comerciala datele privind TVA-ul se prezinta astfel: TVA deductibil in luna curenta 1.500 lei,
TVA colectat in luna curenta 1.700 lei, TVA de recuperat din luna anterioara 200 lei, prorata TVA 100 %.
Indicati inregistrarea corecta din luna curenta privind operatiile cu TVA.

(Identificati litera corespunzatoare enuntului care completeaza cel mai bine afirmatia sau raspunde intrebarii.)

a. 4427 = % 1.700 lei


4426 1.500 lei
4423 200 lei
4423 = 4424 200 lei

b. 4427 = 4426 1.500 lei


4427 = 4424 200 lei

c. 4427 = 4426 1.500 lei


4427 = 4423 200 lei

d. 4427 = 4426 1.500 lei


4427 = 4424 200 lei
4423 = 4427 200 lei

e. 4427 = 4426 1.500 lei


4423 = 4424 200 lei
4424 = 4427 200 lei

23. Intemeietorul contabilitatii in partida dubla este considerat:

(Identificati litera corespunzatoare enuntului care completeaza cel mai bine afirmatia sau raspunde intrebarii.)

a. Sammuelson;
b. Luca Paciolo;
c. Hipocrate;
d. Arhimede;
e. Schmalenbach;

24. Profitul net reportat inregistrat in exercitiul precedent, de 5.000 lei, se repartizeaza la alte rezerve. Care este
formula contabila corecta?
a. 1068 = 117 5.000 lei;
b. 1068 = 121 5.000 lei;
c. 117 = 1068 5.000 lei;
d. 1012 = 1068 5.000 lei;
e. 117 = 121 5.000 lei.

25. Pierderea contabila reportata de 4.500 lei, se acopera din alte rezerve. Care este formula contabila corecta?
a. 117 = 1068 4.500 lei;
b. 121 = 1068 4.500 lei;
c. 5311 = 1068 4.500 lei;
d. 1068 = 117 4.500 lei;
e. 5311 = 117 4.500 lei.

64
26. Ce reprezinta formula contabila 456=1011?
a. depunerea aportului la capitalul social;
b. diminuarea capitalului social;
c. subscriere capital;
d. capitalul retras de asociati;
e. anularea unei parti din actiunile societatii;

27. Care este formula contabila corecta privind inregistrarea majorarii capitalului social din primele de capital existente
in suma de 2.000 lei?
a. 1041 = 1012 2.000 lei;
b. 1012 = 1041 2.000 lei;
c. 117 = 121 2.000 lei;
d. 121 = 117 2.000 lei;
e. 1068 = 1041 2.000 lei.

28. Se inregistreaza diferenta in plus, de 8.000 lei, stabilita ca urmare a revaluarii unei cladiri. Care este formula
contabila corecta?
a. 105 = 212 8.000 lei;
b. 212 = 105 8.000 lei;
c. 2131 = 105 8.000 lei;
d. 5311 = 105 8.000 lei;
e. 105 = 5311 8.000 lei.

29. Pe baza contractului incheiat cu o unitate bancara si a extraselor de cont, se inregistreaza obtinerea unui credit de
80.000 lei, pe termen lung. Care este formula contabila corecta?
a. 1621 = 5121 80.000 lei;
b. 5121 = 404 80.000 lei;
c. 5121 = 4111 80.000 lei;
d. 5121 = 461 80.000 lei;
e. 5121 = 1621 80.000 lei.

30. Pe baza extraselor de cont, se inregistreaza rambursarea unei rate dintr-un credit pe termen lung de 8.000 lei. Care
este formula contabila corecta?
a. 1621 = 5121 8.000 lei;
b. 404 = 5121 8.000 lei;
c. 5121 = 4111 8.000 lei;
d. 5121 = 461 8.000 lei;
e. 5121 = 1621 8.000 lei.

31. Pentru constituirea unei societati comerciale se efectueaza cheltuieli din contul de la banca, in suma de 300 lei si
TVA =19%. Care este formula contabila corecta?
a. % = 201 357 lei
5121 300 lei
4426 57 lei

b. % = 5121 357 lei


201 300 lei
4426 57 lei

c. % = 401 357 lei


5121 300 lei
4426 57 lei

65
d. % = 201 357 lei
5121 300 lei
4427 57 lei

e. % = 5121 357 lei


201 300 lei
4427 57 lei

32. O societate comerciala achizitioneaza un autocamion in valoare de 60.000 lei si TVA = 19%, iar pe baza facturii,
procesului verbal de receptie si a notei contabile se inregistreaza in contabilitate. Care este formula corecta?
a. % = 404 71.400 lei;
2133 60.000 lei;
4426 11.400 lei.
b. % = 404 71.400 lei;
212 60.000 lei;
4427 11.400 lei.
c. % = 404 71.400 lei;
303 60.000 lei;
4426 11.400 lei.
d. % = 404 71.400 lei;
2133 60.000 lei;
4427 11.400 lei.
e. % = 411 71.400 lei;
2133 60.000 lei;
4426 11.400 lei.

33. Se achita din contul de la banca factura de materii prime achizitionate in suma de 1.000 lei si TVA 19%.
a. 5121 = 411 1.190 lei
b. 401 = 5121 1.190 lei
c. % = 401 1.190 lei;
5121 1.000 lei;
4426 190 lei.
d. 5121 = 401 1.190 lei
e. 411 = 5121 1.190 lei

34. Ce semnifica inregistrarea contabila urmatoare? 641 = 421

a. plata salariilor
b. inregistrarea statului de plata al salariilor
c. plata avansului chenzinal
d. retineri salariale

35. Ce semnifica inregistrarea contabila urmatoare?


421 = 444
a. salarii datorate personalului
b. retinerea din salarii a asigurarilor sociale de sanatate
c. retinerea din salarii a impozitului pe veniturile din salarii
d. plata impozitului pe salarii catre bugetul statului
e. retinerea din salarii a contributiei la asigurarile sociale

66
36. Ce semnifica inregistrarea contabila urmatoare:
411 = %
Clienti 707 „Venituri din vanzarea marfurilor”
4427 „TVA colectata”
a. aprovizionarea cu marfuri cu TVA
b. vanzarea de marfuri facturate cu TVA
c. incasarea creantei din vanzarea de marfuri de la clienti
d. vanzarea de marfuri fara TVA

37. Ce semnifica inregistrarea contabila urmatoare:


607 = 371
a. inregistrarea achizitiei de marfuri
b. inregistrarea vanzarii de marfuri
c. inregistrarea descarcarii de gestiune pentru marfurile vandute
d. inregistrarea platii marfurilor achizitionate

38. Care formula contabila este in concordanta cu explicatia data?


a. % = 404 Achizitia de materii prime de la furnizori
301
4426

b. 411 = % Vanzarea produselor finite


701
4427

c. % = 411 Inregistrarea veniturilor obtinute din vanzarea produselor finite


701
4427

39. Trecerea capitalului subscris nevarsat in categoria capitalului subscris varsat presupune intocmirea urmatoarerei
formule contabile:
a. 456 = 1011
b. 456 = 1012
c. 1011 = 1012
d. 1012 = 1011
e. 1011 = 456

40. Ce semnifica inregistrarea contabila:


213 = 456
a. aportul la capitalul social a unui mijloc fix
b. restituirea catre asociati a unui mijloc fix
c. casarea unui mijloc fix

67
d. amortizarea unui mijloc fix

41. Formula contabila de mai jos reprezinta:


5411 Acreditive în lei = 5121 Conturi la bănci în
lei 5.000 lei

a. plata unui furnizor dintr-un acreditiv deschis in valoare de 5.000 lei


b. reintegrarea sumei de 5.000 lei provenita dintr-unn acreditiv neutilizat, in contul din care a
provenit (contul de la banca)
c. deschiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei
d. inchiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei

42. Formula contabila de mai jos reprezinta:


401 Furnizori = 5411 Acreditive în lei 4.760 lei

a. plata unui furnizor dintr-un acreditiv deschis in valoare de 4.760 lei


b. deschiderea unui acreditiv, la dispozitia unui furnizor, in valoare de 4.760 lei
c. constituirea obligatiei de plata a unui furnizor, dintr-un acreditiv, in valoare de 4.760 lei
d. inchiderea unui acreditiv, deschis anterior ladispozitia unui furnizor, in valoare de 4.760
lei

43. Se consideră următoarele înregistrări contabile:


1) 641 = 421 Înregistrarea salariilor
2) 213 = 456 Depunerea capitalului social
3) 601 = 301 Consum de materii prime
4) 531 = 581 Ridicare de numerar de la casierie
5) 457 = 531 Plata dividendelor
6) 691 = 444 Înregistrarea impozitului pe profit
Care dintre următoarele combinaţii de înregistrări prezintă ambele înregistrări contabile incorecte:
(Identificaţi litera corespunzătoare enunţului care completează cel mai bine afirmaţia sau răspunde întrebării.)
a. 1 + 2;
b. 2 + 3;
c. 3 + 4;
d. 4 + 5;
e. 4 + 6;

44. Se consideră următoarele înregistrări contabile:


1) 117 = 456 Repartizarea profitului pentru dividende
2) 281 = 681 Amortizarea imobilizărilor
Preluarea veniturilor din variaţia stocurilor
3) 711 = 121
(producţia stocată)
4) 4427 = 4426 Regularizarea TVA - ului
Descărcarea din gestiune a produselor finite
5) 345 = 711
vândute
6) 421= 425 Înregistrarea chenzinei I
Care dintre următoarele combinaţii de înregistrări contabile prezintă ambele înregistrări corecte:
(Identificaţi litera corespunzătoare enunţului care completează cel mai bine afirmaţia sau răspunde întrebării.)
a. 1 + 2;
b. 2 + 3;
c. 3 + 4;
d. 2 + 4;
e. 5 + 6;

68
45. Încasarea creanţei de la un client, prin casieria unităţii are următoarea formulă:
a. 461 = 5311;
b. 5311 = 411;
c. 5311 = 461;
d. 411 = 5311;
e. 5311=419.

46. Ce reprezintă următoarea formulă contabilă:

456 = 1011
Decontări cu asociaţii rivind capitalul Capital subscris nevărsat

a. vărsarea capitalului subscis;


b. subscrierea capitalului pentru înfiinţarea întreprinderii;
c. majorare capital subscris vărsat;
d. restituirea capitalului asociaţilor;
e. diminuarea capitalului subscris.

47. Care este formula contabilă corectă de înregistrare în contabilitate a impozitului pe profit datorat bugetului statului:
a. 441 = 691;
b. 441 = 5311;
c. 5121 = 441;
d. 691 = 441;
e. 441 = 698.

48. Care este formula contabilă corectă pentru înregistrarea în contabilitate a impozitului pe salariu reţinut:
a. 421 = 444;
b. 444 = 5311;
c. 444 = 421;
d. 641 = 444;
e. 444 = 641.

49. Care este formula contabilă corectă pentru înregistrarea în contabilitate a ştatului de salarii:
a. 641 = 421;
b. 421 = 5311;
c. 444 = 421;
d. 5311 = 421;
e. 421 = 641.

50. Care este formula contabilă corectă pentru înregistrarea în contabilitate a plăţii cu numerar a avansului salarial:
a. 641 = 425;
b. 421 = 5311;
c. 641 = 5311;
d. 5311 = 425;
e. 425 = 5311.

51. Care este formula contabilă corectă privind achitarea cu numerar la bugetul de stat a impozitului pe profit:
a. 441 = 691;
b. 441 = 5311;
c. 5121 = 441;
d. 691 = 441;

69
e. 441 = 698.

52. Care este formula contabilă corectă pentru înregistrarea în contabilitate a unei imputaţii:
a. 4282 = %
758
4427
b. % = 461
758
4426
c. 5121 = 462
d. % = 758
461
4426
e. 758 = 4282

53. Care este formula contabilă pentru înregistrarea unui autoturism achiziţionat:
a. 2133 = %
7583
4427
b. % = 411
2133
4426
c. % = 404
2133
4426
d. % = 401
2133
4427
e. 401 = 2133

54. Vânzarea unui mijloc de transport se înregistrează în contabilitate:


a. 2133 = %
7583
4427
b. 411 = %
2133
4427
c. % = 411
2133
4426
d. 281 = %
2133
4427
e. 461 = %
7583
4427

55. Descărcarea gestiunii de mijloace fixe, în urma unei vânzări a unui mijloc mijloc de transport partial amortizat, se
înregistrează:
a. 7583 = %
2133
4427
b. 411 = %
2133

70
4427
c. % = 411
2133
4426
d. 281 = %
2133
4427
e. % = 2133
281
6583

56. O societate comercială înregistrează repartizarea profitului la rezerve legale. Care este formula contabilă corectă
pentru înregistrarea acestei operaţii?
a. 106 = 121;
b. 106 = 129;
c. 129 = 121;
d. 5311 = 1061;
e. 129 = 1061.

57. Restiturea capitalului asociaţilor, in numerar, se înregistrează în contabilitate:


a. 5311 = 1012;
b. 1012 = 5311;
c. 456 = 5311;
d. 5311 = 456;
e. 456 = 1012.

58. Contractarea unui credit bancar pe termen lung se înregistrează în contabilitate:


a. 5121 = 162;
b. 162 = 5121;
c. 5121 = 456;
d. 5121 = 766;
e. 5121 = 168.

59. Rambursarea unui credit bancar pe termen lung la scadenţă se înregistrează cu formula:
a. 5121 = 162;
b. 162 = 5121;
c. 5121 = 456;
d. 5121 = 766;
e. 5121 = 168.

60. Materiile prime date în consum se înregistrează în contabilitate:


a. 301 = 401;
b. 301 = 601;
c. 5121 = 301;
d. 601 = 301;
e. 345 = 301.

61. Produsele finite obţinute din procesul de producţie şi contabilizate la preţul standard se înregistrează cu formula
contabilă:
a. 301 = 711;
b. 345 = 711;
c. 348 = 701;

71
d. 711 = 345;
e. 711 = 348.

62. Vânzarea produselor finite cu factura, se înregistrează în contabilitate cu formula:


a. 411 = %
345
4427
b. 345 = %
711
4427
c. 5121 = 411
d. 411 = %
711
4427
e. 411 = %
701
4427

63. Descărcarea gestiunii de produse finite vândute se înregistrează cu formula:


a. 301 = 711;
b. 345 = 711;
c. 348 = 701;
d. 711 = 345;
e. 711 = 348.

64. Deschiderea unui acreditiv se înregistrează cu formula contabilă:


a. 5121 = 541;
b. 541 = 5121;
c. 541 = 766;
d. 541 = 121;
e. 121 = 541.

65. Dobânda datorată băncii pentru un credit bancar pe termen scurt se înregistrează:
a. 5121 = 666;
b. 666 = 5121;
c. 5198 = 666;
d. 5198 = 5121;
e. 666 = 5198.

66. Factura de energie electrică se înregistrează în contabilitate cu formula contabilă:


a. 605 = 461
b. 401 = 605
c. 401 = 5121
d. 605 = 401
e. 602 = 401

67. Care este formula contabilă corectă pentru înregistrarea în contabilitate a împrumuturilor acordate entităţilor
economice de către asociaţi:
a. 5121 = 456;
b. 5121 = 455;
c. 455 = 5121;
d. 5191 = 5121;

72
e. 5121 = 5191.

68. Avansurile de trezorerie acordate salariaţilor pentru achitarea facturilor cu numerar se înregistrează cu formula
contabilă:
a. 5121 = 456
b. 5311 = 421
c. 421 = 5311
d. 542 = 5311
e. 5311 = 542

69. Plata salariilor in numerar se înregistrează cu formula:


a. 5311 = 421;
b. 641 = 5311;
c. 641 = 421;
d. 5311 = 421;
e. 421 = 5311.

70. Cumpărarea de la terţi a materialelor de natura obiectelor de înventar se înregistrează cu formula contabilă:
a. % = 351
303
4426
b. 303 = %
351
4427
c. % = 401
351
4426
d. 351 = 303
e. % = 401
303
4426

71. Comisionul bancar se înregistrează cu formula contabilă:


a. 666 = 5311;
b. 666 = 5121;
c. 627 = 401;
d. 627 = 5121;
e. 581 = 5121.

72. Materialele consumabile cumpărate pentru care urmează să se întocmească factura ulterior se înregistrează în
contabilitate:
a. 302 = 401;
b. 401 = 302;
c. 408 = 302;
d. 302 = 409;
e. 302 = 408.

73. Ce reprezintă formula contabilă?


421 = 426
a. decontarea cu salariaţii pentru drepturile neridicate în termen de 30 zile;
b. înregistrarea drepturilor băneşti neridicate în termen de 90 zile;
c. prescrierea drepturilor băneşti ale salariaţilor;

73
d. înregistrarea drepturilor băneşti neridicate în termen de 3 zile;
e. decontarea garanţiilor acordate de salariaţii proprii.

74. Ce reprezintă formula contabilă?


% = 401
301
308
4426
a. înregistrarea materiilor prime cumpărate la preţ de achiziţie;
b. înregistrarea materiilor prime cumpărate şi a reducerilor de preţ;
c. înregistrarea materiilor prime scoase din gestiune;
d. plusurile şi minusurile de inventar la materii prime;
e. materiile prime achiziţionate înregistrate la preţ standard.

75. Ce reprezintă formula contabilă?


603 = 303
a. materialele de natura obiectelor de inventar achiziţionate;
b. materilale de natura obiectelor de inventar date în folosinţă;
c. plusurile de inventar la materiale de natura obiectelor de inventar;
d. amortizarea obiectelor de inventar;
e. vânzarea de obiecte de inventar.

76. Ce reprezintă formula contabilă?


519 = 5121
a. primirea unui credit bancar pe termen lung;
b. primirea unui credit bancar pe termen scurt;
c. dobânda datorată aferentă creditelor bancare pe termen scurt;
d. restituirea unui credit bancar pe termen scurt;
e. achitarea unui furnizor dintr-un credit pe termen scurt.

77. Ce reprezintă formula contabilă?


% = 5311
5323
4426
a. vânzarea tichetelor de călătorie;
b. consumul tichetelor de călătorie;
c. distribuirea tichetelor de călătorie salariaţilor proprii;
d. achiziţia tichetelor de călătorie;
e. tichete de călătorie scoase din folosiinţă.

78. Ce reprezintă formula contabilă?


% = 4426
4424
4427
a. regularizarea TVA atunci când taxa colectată este mai mare dacât taxa deductibilă;
b. plata TVA datorată bugetului de stat;
c. încasarea TVA de recuperat din exerciţiile precedente;
d. regularizarea TVA în condiţiile în care taxa colectată este mai mică decât taxa deductibilă,
deci se înregistrează o creanţă;
e. scutiri de TVA.

79. Ce reprezintă formula contabilă?

74
4427 = %
4423
4426
a. regularizarea TVA atunci când taxa colectată este mai mare dacât taxa deductibilă, deci se
înregistrează o datorie faţă de bugetul statului;
b. plata TVA datorată bugetului de stat;
c. încasarea TVA de recuperat din exerciţiile precedente;
d. regularizarea TVA în condiţiile în care taxa colectată este mai mică decât taxa deductibilă,
deci se înregistrează o creanţă;
e. scutiri de TVA.

80. Ce reprezintă formula contabilă?


4282 = %
758
4427
a. înregistrarea salarilor datorate personalului;
b. înregistrarea primelor acordate personalului;
c. imputaţiile datorate de salariaţi;
d. contracte privind lucrări sau servicii obţinute de salariaţi;
e. încasarea imputatiilor de la salariaţi.

81. O societate comerciala prezinta urmatorul bilant ilustrat sub forma de tablou bilateral. Sa se calculeze activul
bilantier total in urma operatiei de depunere in conturi la banci in lei a capitalului social subscris nevarsat.
BILANT
ACTIV PASIV
Denumirea posturilor Solduri Denumirea posturilor Solduri
Mijloace de transport 12.000 Capital subscris nevarsat 5.000
Produse finite 4.000 Capital subscris varsat 32.000
Clienti 4.500 Rezerve legale 6.000
Creante privind capitalul subscris 5.000 Profitul reportat 4.500
nevarsat
Conturi la banci 28.500 Furnizori 9.500
Casa 8.000 Clienti-creditori 5.000
TOTAL ACTIV 62.000 TOTAL PASIV 62.000

a. 62.000
b. 67.000
c. 47.000
d. 57.000
e. 33.500

82. Elementul patrimonial „Furnizori” prezinta (valoric):


Situatia initiala = 100
Aprovizionari = 300
Plati = 200
Sa se calculeze „Situatia finala„

a. 600
b. 300
c. 200
d. 400

83. Elementul patrimonial „Credite bancare pe termen lung” prezinta:

75
Majorari = 300
Restituiri = 200
Situatia finala = 200
Sa se calculeze „Situatia initiala„

a. 100
b. 200
c. 300
d. 400

84. Sa se calculeze amortizarea lunara a unui mijloc fix cu valoarea de intrare (VI) de 6.000 roni si durata de amortizare
(DA) din catalog de 5 ani utilizand regimul liniar de amortizare fiscala.

a. 1200
b. 100
c. 300

85. Sa se calculeze amortizarea anuala in anul al cincilea pentru un mijloc fix cu valoarea de intrare (VI) de 6.000 roni
si durata de amortizare (DA) din catalog de 5 ani utilizand regimul liniar de amortizare fiscala.
a. 100
b. 300
c. 1200

86. Sa se calculeze taxa pe valoarea adaugata stiind ca valoarea totala a unei facturi inclusiv TVA este 5.950 lei, iar
cota TVA este 19%.
a. 1130,50
b. 950,00
c. 313,15

87. Care este valoarea nominala a unei actiuni in conditiile in care capitalul social este de 100.000 lei, rezervele 10.000
lei, capitalurile proprii totale sunt 200.000 lei, iar numarul de actiuni este de 2.000.
a. 50;
b. 55;
c. 100.

88. Dispuneti de urmatoarele date: capital social subscris nevarsat 50.000 lei; capital social subscris varsat 10.000 lei;
prime de emisiune 2.000 lei; prime de conversie a obligatiunilor in actiuni 1.000 lei; rezerve din reevaluare (sold
debitor) 9.000 lei; rezerve legale 6.000 lei; rezultat reportat (sold debitor) 8.000 lei; rezultatul exercitiului (sold
creditor) 5.000 lei; repartizarea profitului 5.000 lei; subventii pentru investitii 3.000 lei. Conform OMFP 1752/2005
(3055/2009) marimea capitalurilor proprii este:
a. 62 000 lei;
b. 78 000 lei;
c. 68 000 lei;
d. 52 000 lei;
e. 55 000 lei.

89. Dispuneti de urmatoarele date: capital social subscris nevarsat 50.000 lei; capital social subscris varsat 10.000 lei;
prime de emisiune 2.000 lei; prime de conversie a obligatiunilor in actiuni 1.000 lei; rezerve din reevaluare (sold
debitor) 9.000 lei; rezerve legale 6.000 lei; rezultat reportat (sold creditor) 8.000 lei; rezultatul exercitiului (sold
creditor) 15.000 lei; repartizarea profitului 5.000 lei; subventii pentru investitii 3.000 lei. Conform OMFP
1752/2005 (3055/2009), marimea capitalurilor proprii este:
a. 78 000 lei;
b. 68 000 lei;
c. 52 000 lei;
d. 55 000 lei;
e. 62 000 lei;

76
90. Dispuneti de urmatoarele date din bilant: cheltuieli de constituire 1.000 u.m.; amenajari de terenuri 2.000 u.m.;
acreditive 500 u.m.; clienti - creditori 800 u.m.; credite bancare pe termen scurt 2.000 u.m.; furnizori - debitori 500
u.m.; capital subscris varsat 1.000 u.m.; rezerve statutare 200 u.m.
Activul imobilizat si datoriile au, respectiv, urmatoarele valori ?
a. 2.500 u.m. si 1.200 u.m.
b. 3.000 u.m. si 2.800 u.m.
c. 3.200 u.m. si 1.000 u.m.
d. 1.200 u.m. si 1.500 u.m.
e. 3.400 u.m. si 3.000 u.m.

77