radiologie c1

9.10.2013

* cursul este facultativ

* LP avem voie 1 abbsenta, se poat reface in aceeasi saptamana
* peste o absenta - recuperare contra cost
* vom da test in cursul semestrului (cam dupa 6 cursuri) - conditie de intrat in examen
* cursulse azeaza pe radiografia conventionala

1.R conventionala - radiogrfia, radioscopia

2. familia si imagistica meicala - echo, ct, rmn

planurile: frontale (anterior posterior

- sagital (dreapta stanga)
- transversal/ axial (cranial/ caudal)

sectiuni olbice, implementare, complementare

ex. pedicul hepatic - sectiune oblica recurenta - aspect de pusca (vena cava si inca
ceva)

CT - utillizeaza R si permite efectuarea, scanarea sectiuni cranio-caudale. se studiaza

unitatile Hausfield (?).

RMN - foloseste camp magnetic - permite scanarea corpului in camp magnetic. Pe

baza de campuri de protoni (H).
Sectiune T1 LCR - negru, materia cerebbrala - alba
sectiune ponderata T2 - invers.

Radiologia studiaza segmentele anatomice folosind Rx si permite sustinerea unui

diagnostic pe baza modif fundtionale si morfologice (proprii fiecarui aparat si sistem)
ex. digestiv - modif de tranzit, peristatltica (functional
- morfologic - structura anatomica nu corespunde normalitatii.
Radioterapia - foloseste Rx in scop teerapeutic (cobaltterapie - in cancere)

Medicina nucleara - floseste izotopii radioactivi care introdusi endovenos, se fixeaza

electiv la un anumit organ (scintigrafie).
* ex: Iodul radioactiv - tiroida
strontiu - os
technetiu - cord

Radiobiologia - stiinta care studiazza efectele biologice produse de Rx.

Raze X - radiatii de natura electromagnetica, penetrante si ionnizante, fotoni cu

energie ridicata, cu o lungime de unda cuprinsa intre 0.06-8 å, caraccterizate printr-o
anumita frecenta si lungime de unda, si ele iau nastere prin franare brusca a
electronilor pe anod. Au viteza apropiata de ce a aluminii 3*10^8.
Producerea Rx - sunt produse de niste tuburi speciale, radiogene, numite "Tuburi
Coolitge", care sunt alcatuite ditr-un balon de sticla speciala, capabila sa reziste la
temepeaturi ridicate. Acest balon de sticla este prevazut cu 2 prelungiri laterale:
- una reprezinta catodul
- celalta prelungir - anod

in interiorul tubului exista vid absolut.

Catodul (pol negativ) este un filament liniar din tucsten, plasat in mijlocul unei piese
de concntrare, care focalizeaza electrostatic fasciculul de electroni emisi. in timpul
functionarii, este adus la incandescenta prin conectarea lui cu o sursa de curent.
Proportional cu gradul de incalzire a filamentului, de la nivelul catodului se
elibereazae eletroni sub forma unui fascicul conic cu varful catre anod. in functie de
frecventa CE viteza de deplasare a electronilor este mami mare sau mai mica.

Anodul (pol pozitiv/ anticatod) - constituit dintr-o tija de cupru (material cu

conductibilitate termica ridicata) si pe fata anodului indreptata catre catod , exista
incrustata o placuta de Wolfram (metal greu fuzibil) care asigura franarea electronilor
accelerati, proveniti de la catod. suoprafata care primeste electronii se numestee
"focarul tubului.".

Carcasa (care este plumbata) - prezinta o fereastra mica ce permite iesirea fasciculului
de raze incident. aceasta fereaastra este prevazuta cu un sistem de diafragmare
(mareste sau micsoreaza fasciculul de raze in fct de zona examinata).

Proprietatile Rx
1. Divergenta - fasciculul de radiatii are origine imaginara punctiforma reprezentata
de anod si el se propaga liniar in toate directiile sub forma unui con (divergent) cu
viteze foarte mari. Aceasta evolutie conica a fasciculului este cunoscuta sub numele
de "legea directiei conice". Divergenta are ca rezultat diminuarea intensitatii
fasciculului re radiatii invers proportional cu patratul dinstanteii fara de sursa (scriem
dupa asta formula).
2. Atenuarea - fenomenul prin caare fasciculul incident sufera o slabire a intensitatii
fascuculului incident (reducere a numarului de fotoni) la trecerea prin structurile
analizate (pierde o parte din energia initiala). Aceasta atenuare se poate produce fie
prin absorbtie (energia este absorbita de corpul inradiat) sau prin difuziune (fenomen
care da nastere la radiatiile de difuziune, sau radiatiile secundare). Aceste radiatii
secudnare sunt radiatii parazite, nedorite, pot altera imaginea radiologica si activitatea
biologica.
3. Penetrabbilitatea (duritatea) - proprietatea razelor X de a traversa diferitele
structuri. Este determinata de calitatea energiei radiante (tensiune aplicata tubului
radiogen). cu cat tensiunea este mai mare, cu atat capacitatea de penetrablitate este
mami crescuta -> vor rezulta raze mai dure, mai penetrante. Cu cat tensihnea este mai
mica, cu atat puterea de penetrabilitate este mai redusa, pot rezulta raze mai moi,
putin penetrante.
* cand imaginea este mai neagra - kvoltaj mai mare
* imagine mai alba - kvoltaj mai mic.

M=miliamperaj - IV cu kvoltaj
impresionarea si emulsionarea filmelor fotografice- proprietatea ce sta la baza
executarii radiografiei. Sub actiunea Rx, bromura de Ag din structura filmului este
transformata in Ag metalic (disociaza bromura in ioni de Ag si Br). Ar metalic devine
vizibil radiologic sub forma opaca, care sub actoiunea revelatorului capata culoare
neagra.

4. luminescenta - proprietatea Rx de a provoca iluminarea unor saru

ri minerale utilizate in confectionarea ecranelor radioscopice. Sub influenta Rx, aceste
saruri minerale emit fotoni luminosi a caror lungime de unda se afla in spectrul
luminii vizibile.

fasciculul rx iesit din tub radiogen este unul omogen, el traverseaza corpul uman care
apsoarbe o cantitate mami mare sau mai mica de Rx proportional, cu densitatea,
numarul atomic Z (si altele). Acest fascicul devine atenuat, negal, iar la iesirea din
corp este un fascicul heterogen. Acest fascicul heterogen sta la baza formarii imaginii
radiologice, fijnd captat fie de ecranul radiologic in cazul examinarii radioscopice,sau
de film in cazul lefectuarii radiografiei.
Pe ecran, zonele mami dense, care absorb o cantitae mai mare de radiatie apar negre,
intunecate, iar celelalte (absorb mai putin) - mai luminoase, mai clare
* ex. plaman - scopic alb
- film negru

os - scopic negru
- film alb

Calitatile imaginii radiologice

1. contrastul - diferenta dintre alb si negrul imaginii radiologice. Acest contrast este
dependent de diferentele de densitate ale strucutirlor traversate ,si de cantitatea de Rx
iesite incorect (secundare).
Pentru diminuarea lor se reduce volumul radiant prin diafragmare sau prin
comprimarea regiunii explorate.

2. Netitatea - delimitarea stricta, precisam, a liniilor de separare dintre 2 structuri

anatomice invecinate sau a unui proces patologic in cadrul unei structuri

netitatea depinde de
a. marirea focarului - cu cat focarul este mai mic, cu atat imaginea este mai neta
b. distanta obiect-focar - cu cat dinstanta este mai mare, cu atat imaginea este mai
neta. d
c. dinsstanta obiect-film - cu cat dinstanta este mai mica, cu atat imaginea este mai
neta
d. estomparea de miscare - se reduce prin untilizarea de timpi de expunere mici,
scurti.

Notiuni de dozimetrie
> disciplina care se ocupa cu studiul tehnicilor si posibiltatilor de masurare a doszelor
de radiatie. Dozele masurate sunt exprimate intr-un sistem international unitar, si
cuprinde 3 unitati de masura:
Beckrel - unitatea de masura a radioactivitatii si reprezinta o dezintegrare/1sec
Grey - unitate de doza absorbita si preprezinta energia de 1j absorbita de 1kg de
materie
Sievert - (echivalentul dozei) unitate de masura ce se obtine prin multiplicarea dozeii
absorbite cu un factor care e dependent de radiosensibilitatea diferita a tesuturilor.

Radioprotectia
Rx sunt radiatii ionizante, cu capacitate mare de a smulge 1e de pe atom. Pentru
aceasta, actiunea Rx asupra materiei vii produce niste efecte biologice. Aceste efecte
iologice depind de marimea dozei administrate si de volumul din organismul expus la
iradiere. Efectele biologice cumulte prin iradiere produc boala de iradiere.
Oragne radiosensibile
- maduva hematopoietica - modificari la nivelul seriei ale, leucopeni cu limfocitoza
pana la leucemii, modificari la nivelul seriei rosii in minus pana la anemii aplastice,
sau in plus - poliglobulii.
- pielea - sensibila destul de des la energii joase, modificarile constau in distrugeri ale
glandelor sudoripare si sebacee, cu instalarea radiodermitelor cronice (caracterizate
prin piele uscata, atrofica, cu dezvoltarea ulcerelor trofice, cu potential de
transformare malign).
* metoda scheldinger - introducere sbs de ontrast ci cateter la artera femurala,
sub ecran radioscopic (radiere mare)
- gonadele - se produce radierea spermatogoniilor si foliculilor maturi, cu afectarea
produsului de conceptie.
- cristalinul - dezvoltarea si aparitia cataractei timpurii.

Pentru inlaturarea acestor efecte biologice, si pentru diminuarea iradierii, se iau o

serie de masuri:
1. masuri legate de connstructia aparatelor Rhoentger. Ele trebuie asftfel construite
incat sa permita iesirea unui fascicul primar de radiatii sub forma conica, limitat strict
la dimensiunile necesare examenului respectiv.
2. masuri legate de montarea si amplasarea instalatiilor in laboratoarelor de
radiologie, ee se amplaseaza a.i. personalul sa nu se afle in directia fasciculului
primar de radiatie, deci sa fie ferit de actiunea radiatiilor secundare.
3. masuri leggate de protectia p-zisa: echipament de protectie, reducerea nr de
examinari radiologice inuile, reducerea campului de iradiere, reducerea numarului de
clisee radiologice, inlaturarea incidentelor inutle, folosirea radioscopiei televizate,
diminuarea timpului de expunere, interzicerea accesului in sala de expunere a altor
persoane.

* ex: daca este suficienta imaginea de pe incidenta pe fata, este inutila radiografia de
profil.