Sunteți pe pagina 1din 5

Despre panourile solare

În categoria panourilor solare se regăsesc panouri solare termice pentru prepararea apei calde menajere
și panouri fotovoltaice care generează energie electrică.

Fiecare dintre acestea diferă nu doar prin forma de energie eliberată (termică versus electrică), dar și prin
tehnologia implementată pentru încălzirea apei calde, respectiv transformarea energiei solare în energie
electrică. Astfel, principiile de funcționare în cazul celor două sunt total diferite, chiar dacă folosesc
radiația solară drept sursă gratuită de combustibil.

Panourile pentru apă caldă sunt colectoare solare care captează căldura în tuburi. Mai apoi, aceasta este
preluată de către un agent termic (apă sau antigel), în funcție de tehnologia utilizată. Încălzirea apei calde
menajere are loc prin transfer de căldură între agentul termic și schimbătorul de căldură existent la nivelul
boilerului. În concluzie, principiul de funcționare este simplu, constând în captarea energiei solare sub
formă de căldură.

Pe de altă parte, panourile fotovoltaice sunt sisteme mai complexe, prevăzute cu celule solare în care
există straturi din material semiconductor (siliciu). Fotonii din radiația solară lovesc suprafața conductoare
și eliberează electroni, producând curent electric. Panourile fotovoltaice au la baza funcționării lumina
soarelui, mai exact fotonii, celulele fotovoltaice fiind inutile în întuneric.

Simplificând, panourile solare termice funcționează prin captarea căldurii solare iar cele fotovoltaice prin
energia fotonilor (luminii) la nivelul suprafeței semiconductoare.

Ce sunt și cum funcționează panourile solare termice

Principiul de funcționare a panourilor termice (de apă caldă) constă în captarea energiei solare și
transformarea acesteia în energie termică. Radiația soarelui întâlnește suprafața de absorbție a
colectorului, energia calorică fiind preluată de agentul termic care circulă prin conductele termo-
conductoare (din cupru sau aluminiu). În cazul panourilor nepresurizate (prin cădere gravitațională),
agentul de transfer poate fi chiar apa menajeră, alternativa fiind antigelul solar pentru panourile
presurizate evoluate. Pentru acestea din urmă, schimbul de căldură are loc la nivelul boilerului, printr-un
sistem de serpentine duble.

Ca principiu general, cedarea de căldură are loc prin diverse tehnologii, ce diferă în funcție de nivelul de
temperatură al lichidului (apă sau antigel solar-glicol). Circulația agentului termic poate fi asigurată cu sau
fără echipamente electrice, raportat la tipul de instalație (spre exemplu, grup de pompare versus
gravitațional cu termosifon).

Panourile solare pentru încălzire obișnuite sunt cele de temperatură scăzută și medie, utilizând colectoare
solare cu tuburi vidate sau sisteme solare plate.

Există și panouri evoluate (de mare temperatură) care rareori sunt utilizate în scop casnic. Pentru acestea
se implementează instalații solare performante, cum ar fi turnuri solare sau reflectoare Fresnel.

Avantajele utilizării panourilor solare

Avantajele utilizării panourilor solare au determinat popularitatea acestora în rândul consumatorilor.


Principalele beneficii sunt ecologia și scăderea impactului asupra mediului. Lista este mult mai lungă și
implică sustenabilitate și economii pe termen lung.
Energia solară include avantaje și dezavantaje, beneficiile tinzând să surclaseze aspectele mai puțin
convenabile. Cele mai importante avantaje sunt: soarele (ca sursă inepuizabilă de energie), gratuitatea
energiei solare, diminuarea costurilor la încălzire prin utilizarea unei surse ecologice și costurile reduse de
întreținere.

Dezavantajele utilizării panourilor solare

Unul dintre dezavantajele majore ale panourilor solare (indiferent de tipul acestora) este că ele nu asigură
în totalitate necesarul de apă caldă și electricitate. Aceasta este o consecință a faptului că energia solară
este disponibilă în intervale limitate de timp (cicluri zi-noapte, vară-iarnă).

Stabilirea sarcinii termice de calcul


Sarcina termică de vară Q v se determină cu relația:
𝑄𝑉 = 𝑄𝑎𝑝 + 𝑄𝑑𝑒𝑔 [W]

a) 𝑄𝑎𝑝 - suma aporturilor de căldură

 Aporturi de căldură prin elementele opace exterioare – perete exterior

Fluxul de căldură transmis între exterior și interior prin elementele de construcție opace
ale anvelopei clădirii depinde de: structura și orientarea elementelor, de solicitările
exterioare (temperatură, radiație solară, vânt) și de solicitările interioare (temperatură,
curenți de aer, radiație).
Pentru a furniza date corecte și ușor de folosit, s-a utilizat programul de calcul CODYBA
elaborat de INSA Lyon. Programul a fost utilizat în condiții particulare, care să permită
determinarea fluxului de căldură prin pereții exteriori cu diferite structuri și prin acoperișuri
de tip terasă.
 Pentru calcul s-au utilizat Anexa 1, Anexa 2
 Aport căldură perete cu orientare Sud = flux de căldură x suprafață perete (50m2)

Ora 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Aporturi de
106.5

109.5

216.5

279.5

293.5
281.5
266.5
91.5
81.5

88.5
189
167
146
125

141
178

252

296
302
301

249
230
căldura prin 210
79

perete Sud [W]

 Aporturi de căldură prin elementele opace exterioare – planșee


 𝑄𝑝 = 𝑆 × 𝐴 × 𝐼 × 𝜑 × 1.163 [W]

S – suprafață
A – coeficient de absorbție a radiației solare
A=0.4 – culori deschise;
A=0.7 – culori închise (roșu, verde ,cenușiu);
A=0.9 – culori foarte închise;
I – intensitatea radiației solare
𝜑 = 0.047 × 𝑘 – parte din radiația solară transmisă în încăpere
k=1.38 – coeficient de transmisie a căldurii prin perete
Ora 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Aporturi de

124.53
373.59
570.76
705.67
767.94
705.67
570.76
373.59
124.53
căldura prin
0
0
0
0
0
0
0

0
0
0
0
0
0
0
0
planșee [W]

 Aporturi de căldură prin elemente de construcție vitrate

Aporturile de căldură care pătrund prin elementele de construcție vitrate (ferestre,


luminatoare, pereți cortină) se datorează intensității radiației solare și diferenței de
temperatură dintre aerul interior și exterior. Radiația solară incidentă (I) pe un element
vitrat care produce aporturile de căldură pentru încăperea climatizată, este compusă din
radiație directă (ID) și radiație difuză (Id) , și suferă o serie de modificări la trecerea prin
elementul vitrat respectiv.
 Relația de calcul a aportului de căldură transmis prin elementele vitrate este:
𝑄𝐹𝐸 = 𝑄𝑖 + 𝑄𝑇 [W]
 𝑄𝑖 - flux de căldură pătruns prin fereastră datorat intensității radiației solare
𝑄𝑖 = 𝑐𝑡 × 𝑓 × 𝑚 × (𝑆𝑖 × 𝑐𝑝 × 𝐼𝐷𝑚𝑎𝑥 + 𝑆 × 𝐼𝑑𝑚𝑎𝑥 ) [W]

𝑐𝑡 - coeficient funcție de tipul tâmplăriei (𝑐𝑡 = 1, pentru ferestre cu ramă de lemn sau PVC)
𝑐𝑝 - coeficient pentru puritatea atmosferei, indicat în Anexa 3, se alege pentru ora la care
radiația solară directă este maximă (𝑐𝑝 = 0.85).
f - factor solar, depinzând de calitatea geamului și a ecranării ferestrei, Anexa 4 (f = 0.88)
m - coeficient de acumulare termică, care depinde de tipul elementului, de modul de ecranare
al ferestrei, de orientare, de ora de calcul și masivitatea elementelor de construcție, Anexa 5
(m=0.53).
𝑆𝑖 - suprafață însorită a ferestrei [m2]
S = 4.98 - suprafața ferestrei [m2]
 𝑄𝑇 - flux de căldură pătruns prin fereastră datorat diferenței de temperatură
𝑄𝑇 = 𝑆 × 𝑈𝑓 × (𝑡𝑒 − 𝑡𝑖 ) [W]
S - suprafața ferestrei [m2]
𝑈𝑓 - coeficient global de transfer de căldură al ferestrei (W/m2K) indicat în Anexa 6
(𝑈𝑓 = 0.89)
Ora 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Flux de căldură

121.41
183.26
243.93
312.68

383.52
412.86
383.52

312.68
243.93
183.26
121.41
372.6

372.6
dat. radiației

0
0
0
0
0

0
0
0
0
0
0
solare [W]
Flux de căldură
-19.94
-20.82
-19.94
-16.83
-11.50

-11.51
-16.83
10.18
18.16
25.69
32.33
37.21
40.31
41.19
40.31
37.21
32.33
25.69
18.16
10.18
dat. dif. de

-5.31

-5.31
2.21

2.21
temperatură
[W]
Total aport de
căldură

185.47
254.11
330.84
398.29
415.85
450.07
423.83
413.79
352.99
281.14
215.59
-19.94
-20.82
-19.94
-16.83
-11.50

-11.51
-16.83
116.1

147.1
18.16
10.18

-5.31
2.21
transmis prin
elementele
vitrate, 𝑄𝐹𝐸 [W]

b) 𝑄𝑑𝑒𝑔 - suma degajărilor de căldură de la sursele interioare

 Degajări de căldură de la ocupanți

Degajarea de căldură de la oameni este dependentă de mai mulți factori din care cei mai
importanți se referă la felul activității care evidențiază efortul depus și temperatura aerului
interior.
Degajarea specifică de căldură conform Anexa 7 este de 130 W/persoană adultă.
𝑄𝑜𝑐𝑢𝑝𝑎𝑛ț𝑖 = 4 × 130 = 520 [W]

 Degajări de căldură de la iluminat

Considerăm iluminat fluorescent, la un nivel de iluminat de 400 lux. În aceste condiții


puterea specifică a instalației de iluminat este de 10 W/m2.
𝑄𝑖𝑙𝑢𝑚𝑖𝑛𝑎𝑡 = 127 × 10 = 1270 [W]
 Degajări de căldură de la echipamente electronice și utilaje de bucătărie

Conform Anexa 8 
𝑄𝑒𝑐ℎ𝑖𝑝./𝑢𝑡𝑖𝑙𝑎𝑗𝑒 = 90 × 3 + 250 + 35 × 2 + 530 + 210 + 1490 + 29 + 310 = 3159 [W]

Ora 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Aporturi de
106.5

570.76 109.5

705.67 216.5

373.59 279.5

293.5
281.5
266.5
91.5
81.5

88.5
189
167
146
125

141
178

252

296
302
301

249
230
210
căldura prin
79

perete Sud [W]


Aporturi de
124.53
373.59

705.67
767.94

570.76

124.53

căldura prin
0
0
0
0
0
0
0

0
0
0
0
0
0
0
0

planșee [W]
Total aport de
căldură

185.47
254.11
330.84
398.29
415.85
450.07
423.83
413.79
352.99
281.14
215.59
-19.94
-20.82
-19.94
-16.83
-11.50

-11.51
-16.83
transmis prin

116.1

147.1
18.16
10.18

-5.31
2.21
elementele
vitrate, 𝑄𝐹𝐸 [W]

Degajări de
căldură de la 520
ocupanți [W]
Degajări de
căldură de la 1270
iluminat [W]
Degajări de
căldură de la
echipamente
3159
electronice și
utilaje de
bucătărie [W]
Sarcină maximă
termică totală 6345.01
[W]
 Sarcina maximă de răcire este de 6345.01 [W], dimensionarea instalației de
climatizare făcându-se pentru această valoare.

Sarcina termică de iarnă Q i a fost determinată cu ajutorul unui calculator pentru


necesarul de căldură, Anexa 9.
𝑄𝑖 = 6563 + 11163 = 17726 [W]

Calculul debitului de aer pentru instalațiile de condiționare


a) Situația de vară

În această categorie sunt incluse sistemele de ventilare în care refularea aerului se face
deasupra zonei de lucru, de regulă în plafonul încăperii sau la partea superioară a pereților.
Pentru a determina debitul de aer trebuie cunoscute:
 starea aerului interior Iv(ti=26°C, φi=50%), bilanțul termic de vară, Qv, bilanțul de
umiditate, Gv, tipul gurilor de refulare și distanța dintre acestea și zona de lucru.