Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
C.A. are 50 de ani, gen F, studii superioare şi locuieşte singură în Bucureşti, într-un
apartament de 2 camere.
Este despărţită de 8 luni de soţul ei, care a părăsit-o în momentul în care “ avea cea
mai mare nevoie de el”, întrucât fusese depistată cu cancer mamar.
M.N. a fost îndrumată către cabinetul psihologic de către medicul de familie, întrucât se
simte epuizată, „a ajuns la limita puterilor şi nu mai are forţă să lupte cu boala”. A avut o
tentativă de sinucidere, „pentru a scăpa de tot”, şi „dacă n-a fost să fie”ar vrea să fie
ajutată să scape de stările prelungite de tristeţe, să poată dormi, să nu aibă „durerile
groaznice de cap” care o epuizează şi mai mult şi o fac să-şi piardă interesul pentru
orice activitate, să nu se mai poată concentra.
Istoricul personal
Din istoricul personal rezultă ca a avut o copilărie lipsită de afecţiune din partea
ambilor părinţi, care erau interesaţi numai de carieră, o pedepseau pentru cea mai mică
greşeală şi-i reproşau că le strică imaginea. În casă erau tot timpul conflicte (între
părinţi, între părinţi şi bunici, între părinţi şi C.A..Simţea respingere din partea tatălui,
care nu-şi dorise al doilea copil, pentru că „ îi încurca viaţa”şi nu putea să înveţe
pentru doctorat.Anii de şcoală au fost un calvar pentru ea, pentru că i se cereau
rezultate maxime în condiţiile în care nu era ajutată şi nu-i explica nimeni dacă nu
înţelegea ceva.
Când era în liceu şi-a pierdut ambii bunici într-un accident. A încercat ani de zile să se
apropie de mamă, dar aceasta nu a putut prezenta un refugiu emoţional pentru ea,
pentru că ea însăşi era dezorientată, neînţeleasă, fără afecţiune din partea soţului, cu
care nu comunica de ani de zile.
În 2002 mama moare, răpusă de un cancer la sân nedepistat la vreme, iar tatăl începe
să se învinovăţescă de relele tratamente pe care i le aplicase de-a lungul timpului,
considerând că dacă relaţia dintre ei ar fi fost bună, ar fi putut-o salva. Este diagnosticat
cu depresie, iar mai târziu în 2008, cu demenţă senilă gradul IV.
Istoric medical
La analizele făcute în urmă cu două luni, i-a fost depistat un nodul tumoral mamar de
consistenţă dură, nedureros, în cadranul supero-intern, la nivelul glandei mamare
stângi, după ce iniţial observase o înroşire a tegumentului.
Istoric psihiatric
În urma tentativei de sinucidere, a primit tratament psihiatric, dar a refuzat să-l ia, fiind
convinsă că mama ei fiind depresivă mulţi ani, devenise dependentă de medicamente.
A luat din proprie iniţiativă calmante de la plafar.
Antecedente heredo-colaterale
Mama a suferit de depresie mulţi ani, iar în 2002 moare de cancer mamar, depistat
foarte târziu.
– Metoda Observaţiei;
– Metoda testelor: (BDI II- Inventarul de depresie Beck, Scala de anxietate Hamilton-
SAH; Testele: Interferenţă cognitivă, Inhibiţie Cognitivă şi Chestionarul de personalitate
ZKPQ( Platforma CAS++); Mecanisme de apărare Falikovski;
Cu ce s-a evaluat?
Ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)
Stări anxios-depresive
Anxietate Hamilton-SAH
Nivel Cognitiv
Cu ce s-a evaluat?
Ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)
CAS)
Gândirea (CAS++)
Nivel comportamental
Cu ce s-a evaluat?
Ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)
Interviul clinic
Cu ce s-a evaluat?
Ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)
Nu se aplică
Cu ce s-a evaluat?
Ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)
Cu ce s-a evaluat?
Ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)
Calitatea relatiilor interpersonale Interviul clinic
BDI II- Inventarul de depresie Beck, prin scorul total ridicat(scor brut 39) indică o
persoană cu o tulburare depresivă severă, care a suferit o traumă datorită problemei
medicale, cu o indispoziţie generalizată [toate lucrurile ce-i plăceau altădată nu-i mai
aduc acum nici-o bucurie(item 4), nu mai are energie pentru nimic(item 15), prea
obosită pentru a face majoritatea lucrurilor pe care le făcea înainte(item 20),
neinteresată deloc de sex(item 21)]. Nu are capacitate de prefigurare a potenţialelor
realizări benefice. Este dominată de sentimentul de tristeţe(item1) şi are un sentiment
de vinovăţie în cea mai mare parte a timpului(item 5), fapt pentru care se critică (item 8)
şi plânge(item 10)pentru toate defectele şi greşelile, pentru orice lucru mărunt.
Dificultăţile pe plan profesional datorate scăderii capacităţii decizionale(item 13),
oboselii, pentru că doarme mai puţin ca de obicei(item 16), dificultăţilor de
concentrare(item 19), îi crează un accentuat sentiment de inferioritate şi eşec,
o percepţie deformată asupra propriei persoane şi a capacităţii acesteia. Acest lucru
duce la pierderea interesului pentru oameni şi activităţi(item 12), o detrmină să aibă nu
numai expectanţe negative cu privire la propria persoană, dar şi faţă de experienţele şi
viitorul
ei.
– simptome severe sunt şi la nivel gastrointestinal(item 11) unde are senzaţie de plin,
fapt ce-i diminuează pofta de mâncare ce duce la pierderea în greutate(item 14);
Pentru că a fost dezamăgită de cei dragi, preferă singurătatea şi activităţile solitare, nu-i
place să se afle în societate, pentru că îi este greu să interacţioneze cu ceilalţi. Cu toate
acestea, simte că izolarea socială o apasă, devine insuportabilă şi suferă după
vremurile când era o persoană importantă pentru grup.
Prin scorul final obţinut (39:22=1,7 ≈ 2), se indică faptul că persoana este rareori în
defensivă, ce s- ar putea explica prin ceea ce susţine clienta că nu mai are putere,
energie să lupte cu boala şi că este pe punctul de a ceda psihic.
Prin negare, îşi manifestă refuzul de a-si recunoaste paternitatea gandurilor, dorintelor,
sentimentelor, precum şi refuzul unei interpretari exacte în ceea ce o priveşte.
Tot pentru echilibrarea emoţiilor, când mintea îi este bombardată de gânduri negative,
apelează uneori la raţionalizare, încercând să-şi justifice logic, dar
artificial, adevaratele motive,( irationale si inconstiente) ale unora dintre judecatile sale,
dintre conduitele si sentimentele sale, pentru a scăpa de anxietate.
Rareori apelează la un alt mecanism de apărare, regresia prin care revine mai mult
sau mai putin organizat si tranzitoriu la moduri de expresie anterioare gandirii , la
conduitele sau relatiile obiectuale in fata unui pericol intern sau extern susceptibil de a
provoca un exces de angoasă sau de frustare.
Observaţia mi-a permis să identific trăsături faciale depresive, uneori privire fixă, în
gol, sobră, lipsită de stralucire, aţintită în jos, sprâncene şi frunte încruntată, buze
strânse cu comisuri căzute. Are gesturi lente, rare, de mică amplitudine; poziţie
garbovită, prabuşirea posturii, limbaj stins.
îşi face griji pentru orice, se supără frecvent, dar nu-şi manifestă făţiş supărarea, nu are
forţă să ceară să-i fie respectate părerile şi drepturile(ZKPQ scala Neuroticism-
anxietate).
Psihodiagnostic
– lipsa unui suport primar: ambii părinţi decedaţi; nu are copii; singura soră locuieşte la
Londra dar nu şi-au vorbit de anii de zile, din cauza unei moşteniri de familie.
Recomandări