1. Explicitați, utilizând cât mai multe argumente, contribuția adusă de
Factorii fiecare dintre cei trei factori: ereditate, me diu, educație la dezvoltarea dezvoltării personalității umane. ontogenetice 2.Reflectați la afirmația pedagogului J. Locke, care susține că la naștere, sufletul omului este o tabula rasa (tablă nescrisă), iar în intelect nu există nimic care să nu fi trecut întâi prin simțuri. Argumentați sau contraargumentați această poziție. 3. Reflectați la situația ipotetică în care toate caracteristicile și trăsăturile de personalitate s-ar transmite ereditar. Cum credeți că ar arăta o astfel de lume? 4. Propuneți o posibilă tipologie a interacțiunilor ereditate-mediu, reflectând la situațiile în care mediul este suportiv (sprijină dezvoltarea), neutru sau frânează valorificarea potențialului ereditar al individului. 5.Comentați următoarea afirmație: „ Niciodată doi indivizi nu vor primi exact aceeași educație, aceleași instrucțiuni, pentru că ei niciodată nu se vor putea găsi în aceleași circumstanțe” (Helvetius) 6.Realizați un scurt exercițiu de introspecție și precizați apoi modul în care mediul și educația au acționat asupra dezvoltării voastre, analizând propriile reacții la factorii de mediu și educație. Ce anume a fost mai important? 7.Realizați un scurt eseu în care să valorificați atitudinea pedagogică exprimată prin următorul citat: „Nouă zecimi din oamenii pe care îi cunoaștem sunt ceea ce sunt, buni sau răi, folositori sau dăunători, prin efectul educației. Educația este aceea care determină diferența dintre oameni” (J. Locke) Conceptul de 1. Realizați un scurt eseu plecând de la următorul citat: ”Educația este educație, acțiunea exercitată de generațiile adulte asupra celor care nu sunt încă laturi, funcții, mature pentru viața socială. Ea are ca obiect să trezească și să dezvolte caracteristici în copil un anumit număr de stări fizice, intelectuale și morale, pe care le reclamă de la el atât societatea politică în ansamblul ei, cât și mediul social căruia el îi este destinat în mod particular” (E. Durkheim) 2. Argumentați necesitatea și importanța educației ca proces de formare a generațiilor care urmează a se integra din punct de vedere social și profesional în societatea contemporană. 3. Analizați modul în care dvs., în calitate de asistenți medicali puteți contribui la transmiterea experienței sociale și la realizarea educației. Propuneți tipuri de activități. 4. Dați exemple de situații educaționale (din experiența dvs. de elevi și cetățeni) pentru exercitarea funcției culturale și a celei axiologice a educației. 5.Reflectați la importanța și relevanța funcției de profesionalizare a educației. Precizați cum se realizează efectiv în școala românească această funcție a educației. 6. Argumentați importanța educației intelectuale. 7. Identificați modalități de realizare a educației morale. 8.Realizați un portret moral al societății actuale, făcând referire la valorile și normele morale promovate de mass-media versus școală. Stadialitate: 1. Realizați portretul unui adolescent, făcând referire la stadialitatea cognitivă, cognitivă, morală și psihosocială (caracteristici cognitive, morale și morală, psihosociale ale stadiului). psihosocială 2. Realizați portretul unui puber, făcând referire la stadialitatea cognitivă, morală și psihosocială (caracteristici cognitive, morale și psihosociale ale stadiului). 3. Realizați portretul unui preșcolar făcând referire la stadialitatea cognitivă, morală și psihosocială (caracteristici cognitive, morale și psihosociale ale stadiului). 4. Realizați propriul portret făcând referire la stadialitatea cognitivă, morală și psihosocială (caracteristici cognitive, morale și psihosociale ale stadiului în care vă aflați). 5. Argumentați de ce nu există particularităţi psihice ale unei persoane despre care să se poată afirma că ar fi în intregime determinate ereditar 6. Explicați cum poate fiinţa umană depăşi limitele unei eventuale moșteniri ereditare mai puţin favorabile. 7. Analizați comparativ modul în care mediul influențează dezvoltarea psihică a două persoane, una născută în zona montană și alta în deltă. 8. Identificați elementele nișei de dezvoltare a unui copil din societatea actuală și a unui copil de acum 40-50 de ani. 9. Explicați cum poate fiinţa umană depăşi limitele unui mediu social mai puţin favorabile dezvoltării armonioase a personalității. Sisteme de 1. Analizaţi interacţiunea dintre tipurile de educaţie (formală, educație și nonformală, informală). forme de 2. Raportaţi tipurile educaţiei la educaţia permanentă şi autoeducaţie. comunicare 3. De ce credeţi că influenţele informale sunt uneori mai puternice decât cele formale 4. şi nonformale? 5. Comentaţi ,pe scurt, efectele mass-media (radio, televiziune, presă) asupra influenţelor educaţionale informale. 6. Prezentaţi caracteristicile comunicării verbale, orale şi scrise. 7. Analizaţi cele mai des întâlnite probleme de limbaj special întâlnite în şcoală(cacofonii, paronime, folosirea greşită a genitivului etc.) 8. Ce rol credeţi că are comunicarea nonverbală în învăţământ? 9. Mişcările, gestica şi mimica profesorului influenţează predarea? Argumentaţi. Demers 1.Citiți cu atenție studiul de caz de mai jos și identificați 3 dintre educațional: greșelile profesorului din perspectiva principiilor didactice. principii Este ora 14.00. Suntem într-un amfiteatru de la ultimul etaj al facultății. A didactice început cursul de geografie. Profesorul, bine documentat, vorbește studentilor despre ... Expunerea este alertă, discursul este dens: sunt foarte multe informații noi, explicații ample, termeni „savanți". Da, știe. Oferă chiar multe cifre, procente. După aproape o jumătate de oră studenții din ultimele rânduri încep să scrie pe niște foi pe care încearcă să le ascundă de privirile profesorului, unii citesc (să fie oare reviste de specialitate?); altii parcă picotesc (e doar ora 14.30). În primele două rânduri se zăresc și figuri atente, unele chiar crispate (cu o mină de ușoară iritare: „ce spune?", „ce-i aia?", „la urma urmei, la ce-mi trebuie?!") Profesorul se așeaza mai bine în scaun, ridică ușor vocea explică mai rar (dar prea utilizează termenii „ăia greoi"), accentuează unele exemple (parcă nu ne sunt chiar necunoscute), silabisește aproape unele cuvinte. Și totuși, în anul I parcă nu se potrivește „materia asta aridă, ruptă de tot ceea ce știm". La ce ne trebuie, la urma urmei?! Apoi, profesorul se ridică încet, arogant și scrie pe tablă un cuvânt undeva în colțul din dreapta; îl scrie cu majuscule; câțiva studenți se străduiesc să- l copieze . În sfârșit, s-a sfârșit, cu totul, pe ziua de azi ... 2. Comentați următorul citat, din perspectiva principiului însușirii conștiente și active a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor: „Nu este suficient numai să înțelegi, mai trebuie să înveți, să exprimi si sa practici ceea ce ai inteles!” (J.A. Comenius). 3. Enumerați efectele nerespectării principiului participării conștiente și active în clasă. 4. Enumerați efectele respectării principiului legării teoriei de practică. 5. Identificați cel puțin trei consecințe negative generate de nerespectarea principiului accesibilităţii cunoştinţelor propuse elevilor spre învăţare 6. Argumentați aserțiunea conform căreia respectarea principiilor asigură un echilibru și eficiență în realizarea educației. 7. Ce principii credeți că se cer respectate în educarea pacientului? Explicați.