Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.Perioade
IV. Perioada junimista sau epoca marilor clasici – incepe in jurul anilor
1860 si dureaza pana spre sfarsitul secolului al XIX-lea;
◊ marii clasici:
● Ion Creanga ( Amintiri din copilarie, Povestea lui Harap-Alb, Soacra cu trei nurori,
Punguta cu doi bani, Povestea porcului, Danila Prepeleac, Povestea lui Stan Patitul,
Inul si camesa, Acul si barosul, Mos Ion Roata si Cuza-Voda etc,etc,etc.),
● Ion Luca Caragiale ( comediile O scrisoare pierduta, O noapte furtunoasa, D'ale
carnavalului, Conu' Leonida fata cu reactiunea, Momente si schite, nuvelele La hanul
lui Manjoala, In vreme de razboi, O faclie de Paste, drama Napasta etc, etc.)
- cele mai importante curente literare care s-au manifestat in aceasta perioada sunt:
● Camil Petrescu (Jocul ielelor, Suflete tari, Danton, Act venetian etc.),
- cei mai importanti critici literari sunt: Eugen Lovinescu, G.Calinescu, Garabet
Ibraileanu, Serban Cioculescu, Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu,
Perpessicius, Tudor Vianu etc.
● cei mai importanti prozatori ai acestei perioade sunt: Marin Preda (Morometii,
Delirul, Cel mai iubit dintre pamanteni etc.), Nicolae Breban, Dumitru Radu
Popescu, Al. Ivasiuc, Stefan Banulescu, Augustin Buzura, Sorin Titel etc.
-Epoci si curente-
Curente literare
Umanism
Mișcare spirituală care stă la baza Renasterii, apărută în Italia în secolul al XIV-lea și care s-a extins în mod progresiv în Europa apuseană
până în secolul al XVII-lea. Ea este marcată de reîntoarcerea la textele antichității greco-romane, care servesc ca modele ale modului de
viață, de gândire și de creație artistică.
Reprezentati:
Miron Costin
Grigore Ureche
Ion Neculce
Dimitrie Cantemir
Clasicism
Clasicismul este individualizat prin caracteristici precum: rațiunea domină sentimentele, caracterul moralizator acordând importanță unor
specii literare corespunzătoare (fabula, satira, comedia, tragedia), personajele sunt caractere: caracterul avarului (Arpagon), unitate de timp,
loc și acțiune (un singur cadru, timp scurt, maxim 24h, un singur plan), exces de pudoare, rafinament, personaje oneste, morale.
Reprezentanți:
Boileau
La Fontaine
Jean Racine
Iluminism
Epoca Luminilor sau Epoca Rațiunii este o mișcare ideologică și culturală, antifeudală, desfășurată în perioada pregătirii și înfăptuirii
revoluțiilor din sec. XVII-XIX în țările Europei.
Reprezentati:
Ion Budai-Deleanu,
Samuil Micu,
Petru Maior,
Gheorghe Șincai
Romantism
Romantismul se constituie ca mişcare artistică la sfârşitul secolului al XVIII-lea înAnglia şi Germania, iar în secolul al XIX-lea în Franţa. S-a
extins în toată Europa şiaproape în toate ţările lumii. Curentul a fost anticipat de preromantism si a afirmat specificul naţional, mai ales în
Anglia, Germania, Italia.
Reprezentanti:
Victor Hugo
Costache Negruzzi
Lamartine
Mihai Eminescu
Realism
Fixarea denumirii curentului şi teoretizarea sa, începe odată cu declinul romantismului, în anii 1850, deşi din perioada de avânt a
romantismului (1830 – 1850) datează câteva scrieri realiste remarcabile, mai cu seamă în literatura franceză.Realismul a pătruns în literatura
română odată cu romantismul şi clasicismul, de aceea începuturile realismului românesc sunt marcate de co-prezenţa celorlalte două curente
literare.
De aceea realismul românesc a fost mai întâi ancorat în istorie, conform interesului romantic pentru trecut, şi nu în aspecte sociale
contemporane autorului, conform specificului său: descrieri amănunţit-realiste de haine şi obiceiuri culinare în Alexandru Lăpuşneanul, de
Costache Negruzzi (1840).
Reprezentanti:
Lev Tolstoi
Charles Dickens
Gustave Flaubert
Stendhal
Ioan Slavici
Naturalism
Naturalismul este o ramură a realismului, o mișcare literară proeminentă la sfârșitul secolului XIX în Franța și în restul Europei.
Scriitorii naturaliști au fost influențați de către teoria evoluționistă a lui Charles Darwin. Aceștia credeau că ereditatea unei persoane și
mediul decid caracterul acesteia. În timp ce realismul încearcă doar să descrie subiecții așa cum sunt ei în realitate, naturalismul radicalizează
principiile estetice ale realismului în direcția reprezentării aspectelor dure, brutale ale realității.
Ambele sunt opuse Romantismului, în care subiecții au o simbolistică profundă, sunt idealistici și cu puteri supranaturale. Naturalismul
considera că mediul socio-cultural exercită o influență absolut covârșitoare în apariția și dezvoltarea personalității umane. De asemenea
studiau elemente umane tarați, alcoolici, criminali, sau persoane alterate genetic de un mediu social viciat.
Reprezentanti:
Emile Zola,
Guy de Maupassant
Theodore Dreiser
Traditionalism
Tradiţionalismul este o orientare – din prima jumătate a secolului XX – a literaturii române către folclor, către civilizaţia rurală, către
ortodoxie, în tematica operelor literare.Se opune modernismului, în calitatea lui de orientare spre tendinţele noi din arta
occidentală.Tradiţionalismul apare drept continuare a direcţiei inaugurate de „Dacia literară” şi continuată de Junimea, în conformitate cu
specificul secolului XX.
La inceputul secolului XX se vor impune in literature doua ideologiidiferite ca denumire, dar subordnate traditionalismului:-Semanatorismul
(Garabet Ibraileanu)-Poporanismul (Nicolae Iorga)
Reprezentanti:
Vasile Voiculescu
Lucian Blaga
Cezar Petrescu
Ion Pilat
Parnasianism
Parnasianismul este denumirea unui curent literar de la sfârșitul secolului XIX. Parnasianismul a apărut ca o reacție (neo-clasică) la
romantism, cultiva expresia impersonală, descriptivă, ornamentală și cizelată, raportată la peisaje exotice, dar și la obiecte de artă, cărora le
consacra poezii de virtuozitate formală (sonet, rondel)Parnasianismul promova: impersonalismul; natura obiectivată – în viziuni întemeiate
pe receptarea strict senzorială a lucrurilor; cultivarea formelor fixe de poezie (sonetul, rondelul, glosa, gazelul etc.) și a tiparelor prozodice
alambicate; elogiul civilizațiilor (arhetipale și interferențiale), al mitologiilor, religiilor, geografia lirică devenind planetară; surprinderea
spațiilor exotice sau luxuriante, de la cele polare la cele ecuatoriale, și lauda obiectelor sau lucrurilor din sfere înalte (nestematele, metalele
rare).
Reprezentanti:
Ion Pillat
Ion Barbu
Austin Dobson
Simbolism
Simbolismul a fost o mișcare artistică și literară de la finele secolului XIX, care se opunea naturalismului și parnasianismului, potrivit căreia
valoarea fiecărui obiect și fenomen din lumea înconjurătoare poate fi exprimat și descifrat cu ajutorul simbolurilor; mod de exprimare, de
manifestare propriu acestui curent.Adesea se consideră că poeți ca Charles Baudelaire, Arthur Rimbaud și Paul Verlaine fac parte din acest
curent, dar Stephane Mallarmé e cel care îl încarnează cel mai bine în poezie.
Definit în sens strict, simbolismul reprezintă un cerc literar restrâns din care făceau parte poeți cum ar fi Stuart Merrill, Albert Samain și Jean
Moréas. Ultimul a publicat manifestul mișcării în 1886, în ziarul Le Figaro.
Reprezentanti:
Alexandru Macedonski
Dimitrie Anghel
George Bacovia
Ion Minulescu
Modernism
Modernismul este o mișcare culturală, artistică și ideatică care include artele vizuale, arhitectura, muzica și literatura progresivă care s-a
conturat în circa trei decenii înainte de anii 1910 – 1914, când artiștii s-au revoltat împotriva tradițiilor academice și istorice impuse și
considerate standard ale secolelor anterioare, începând cu cele ale secolului al XIV-lea și culminând cu rigiditatea și „osificarea”
academismului secolului al 19-lea.
Unii istorici ai artei împart secolul al XX-lea în perioada modernă și cea postmodernă, pe când alții le văd ca două perioade ale aceleiași ere
artistice. Prezentul articol prezintă mișcarea care a început la finele secolului al XIX-lea; pentru arta după anii 1970, vedeți articolul
despre postmodernism.
Reprezentanti:
Lucian Blaga
Tudor Arghezi
Ion Barbu
Franz Kafka
Marcel Proust
Neomodernismul
Neomodernismul este un curent ideologic, literar definit de spiritul creator postbelic, caracterizat prin respingerea formelor grave şi prin
redarea temelor grave într-omanieră ludică, de joc, ce ascunde însă tragicul. Literatura neomodernistă este definită printr-un imaginar poetic
inedit, limbaj ambiguu, metafore subtile şi expresie ermetică. Neomodernismul s-a conturat în doar 7 numere ale revistei „Albatros” editată
în 1941 şicondusă de Geo Dumitrescu. Această nouă formă de manifestare a modernismului ce se prelungeşte până prin anii ’60 este
îndreptată cu faţa spre un trecut exemplar.
Reprezentanti:
Gellu Naum
Nichita Stănescu
Marin Sorescu
Expresionismul
În literatură,expresionismul este adesea considerat o revoltă împotrivarealismului sau naturalismului, o căutare a unei realităţi psihologice
sau spirituale, iar nuo înregistrare a unor evenimente exterioare surprinse în secvenţa lor
logică.Numeroase opere literare româneşti au intrat în atingere cu expresionismul.Astfel, majoritatea poeziilor sau pieselor de teatru ale
lui Lucian Blaga pot fi afiliateacestui curent.
Reprezentanti:
Emil Nolde
Paul Klee
Mihail Saulescu
Ernst Ludwig