Tumorile oro-maxilo-faciale

Clasifi carea tumorilor oro-maxilo-faciale

A. Pseudotumorile de granulatie nespecificd
I. Epulisul
IL Tumora cu mielopiaxe
B. Tumorile de origine dentald
i.0dontomul
II. Adamantinomul
III. Chisturile dentare:
-radiculare
-foliculare
C. Tumorile de origine nedentarl
I. Tumori ale fesutului conjunctiv
i. Tumorile benigne:
-Fibromul
-Mixomul
-Condromul
-Osteomul
-Hemangiomul
-Lirnfhngiomul
-Lipomul
2. Tumorile maligne:
-Sarcomul
II. Tumorile lesutului epitelial
1. Tumorile benigne:
-Papilomul
-Adenomul
2. Tumorile maligne:
-Carcinomul
3. Tumorile chistice ale tesuturilor moi:
-Chistul sebaceu
-Chistul mucoid
-Chistul dermoid
-Ranula
-Chistul branhial

Pseudotumorile de granulafie nespecifici

Epulisul
Este o pseudotumord de granulafie nespecific6 dezvoltatd din lesuturile parodontriului.
Formarea epulisului este favorizatd, de factori generali (discrazii sanguine, tulburari hormonale)
gi determinati de iritalii cronice la niveiul cavitdlii orale (tartru, obturalii sau iucrEri protetice
.

necorespunzitoare). Se disting mai multe forme anatomopatologice de epulis: fibros,

granulomatos, teleangi ectazic, etc.
Epulisul debuteazd de obicei printr-o hipertrofie gingival[, insolitd de odontalgii qi
mobihtali dentare. Ulterior. pseudotumora cregte lent gi poate atinge dimensiuni medii.
Examenul radiologic evidenfiazd osteoliza in jurul dintelui cauzal.
Tratamentul este chirurgical, de extirpare a epuiisului, asociat cu indeplrtarea factorilor
etiologici generali gi locali.
 Tumora cu mieloplaxe
Este o pseudotumord de granulatie nespecificd endoosoasi, care are drept elernent
caracteristic anatomopatologic o celulf, giganti multinucleatS" numiti mieloplax.
Inilial tumora este situat[ intraosos, fiind descoperitd accidental cu oeazia unui examen
radiografic. In stadiul de exteriorizare, se observd deformarea tablelor osoase:
hiperciimensionare osoasd, deplasdri gi mobiliziri dentare, ulceralii qi singer[ri. Aspectul
radiografi c este de radi otransp ar enld multil ocul ar6.
Tratamentul este chirurgical, de extirpare tumorald. Cazurile de tumori cu mieloplaxe la
care se produce recidiva necesitd tratament chilurgical confonn principiilor oncologice.

Tumorile de origine dentari

0dontomul
Termenul de odontom se referd la tumorile formate din Jesufuri dentare dure de natur5.
epitelial5 (smal{) gi conjunctivd (dentind gi cement).
Din punct de vedele clinic, odontomul se prezinti sub forma unei tumori endoosoase,
dure, alcltuita din mase de dentinS, smal1, cement, in proporfii variabile, dispuse dezordonat.
Se dezvoltd preCorninant la manCibull, are dimensiuni mici gi o evoluiie asimptomatici. in
cazuri rare, cind preseazi ramuri ale nervului trigemen, poate determina dureri nevralgiforme.
Radiografic, se observ[ o radioopacitate neregulati, inconjuratl, de o zond sublire
radiotransparenti.
Tt'atamentul constd din enucleerea chirurgicalE a odontomului. impreunS. cu capsula sa
perifericd.

Adamantinomul
Este o fumord benignd odontogen5" localizatdprediiect in zona gonionului qi a ramului
ascendent mandibular. Se poate prezenta sub formi solid6, chistic[ sau mixt[. Cregterea
adamantinomului este lenti, iar evolulia sa indelungati.
Din punct de vedere clinic, deformalia osoasd este neted[, regulatE, acoperitd de
lesuturi moi de aspect normal. in stadii avansate, adamantinomul determinl deformiri
importante ale felei gi cavit[1ii orale. Examenul oral evidenliazdtumora, deplasf ile sau lipsa
unor dinli. Tulburdrile funcfionale de masticafie, deglutilie, fonatie, respiralie sint in raport cu
sediul qi volumul tumorii. Principala complicalie a adamantinomului o reprezinti infecli4 caz
in cale se poate transforma intr-un abces de lojd facial6. Radiografic, se obsen d o imagine
chistici uni- sau multiloculard, comparabild cu aspectul unor baloane de s[pun.

T'ratamentul adamantinomului este chirurgical qi constS. din rezeclie osoasi la minimum

3 mm distanf5. de marginile tumorii.

Chistul radicular
Se dezvoltd in jurul apexului unui dinte devital, fiind continuarea evoluliei unui
granulom epitelial. Apare mai ales la adultul tindr, mai frecvent la rnaxilar.
Clinic, chistul radicular prezintd o perioadd de latenlI gi una de exteriori tur". in
perioada de laten15.. chistul este asimptomatic, fiind descoperit de obicei cu ocazia unui examen
radiografic de rutin[. Examenul cavitalii orale evidenliazE.un dinte cu gangren6 sau necrozd
pulpar6, sau un rest radicular. Pacientul poate sesiza o senzalie anormali- de jeni sau tensiune
intraosoasd.
in perioada de exteriorizare, se obsen'f, o bombare osoasi vestibulari sau orail, cu
lesuturile moi acoperitoare nemodificate gi planul osos neted, dur. Ulterior fonnaliunea chisticb
cregte in dimensiuni, osul este subliat, dind la palpare o senzalie de coajd de ou spart. Dinlii din
zona chisticd pot suferi cievialii sau deplaslri. Imaginea raciiograficd a unui chist radicular este
de radiotran rotund-ovalard, cu contur neted gi fond omogen.

Diagnrostic"t aifrrt"ii it'*toiiii oaontogene gi

neodontogene (adamantinom, tumora cu mieloplaxe, tumori osteolitice benigne).
Tratamentul
Se acCepta doul variante terapeutice:
-cura radicald, cu indepbrtarea in totalitate a membranei chistice gi a conJinutului lichidian
reprezintd tratamentul de elecfie;
-marsupializarea constd din indephrtarea peretelui vestibular al cavitilii chistice gi evacuarea
conlinutului lichidian, defectul osos chistic transformindu-se astfel intr-o cavitate anexd a
vestibulului oral.

. Chistul folicular
Este observat la copii gi adolescenli, frecvent in zona gonionului mandibular. Peretele
chistic se formeazd in jurul coroanei unui dinte inclus. Simptomatologia este asem[ndtoare cu a
chistului radicular.

Tratamentul consti din enucleere chistic5., asociatd cu extraclia dintelui inclus qi chiar a
unor dinli vecini, dacd acegtia sint cupringi de formaliunea chistici..

Tumorile de origine neodontogeni

Tumorile fesutului conjunctiv
Tumorile benigne

Fibromul
Este o tumord lacalizatd la niveiul oaselor maxilare, formatd din lesut fibros, gi
conlinind cantiEli variabile de os. Simptontatologia este comund cu celelalte tumori ale
maxilarelor (dureri nevralgiforme. hiperdimension[r'i osoase, mi-qrdri gi mobilizdri dentare).
Tratantentul constd din extirpare completI, pind in lesut sindtos.

Ntlixomul
 Este o tumord a maxilarelor slab delimitatd, cu tendin!6 invazivi. Clinic, este lent
distructivb. determind deformare osoasi nedureroasd, deplasiri sau mobilizdri dentare. Are
tendinp recidivantl. Aspectul radiografic este de radiotransparenl[. multiloculard. Tratamentul
este chirurgical gi constd din rezeclia tumoralS pind in tesut osos sdnitos.

Condromul
Este o tumor[ benignd formatd din ]esut cartilaginos matur. Se poate dezvolta in
grosimea osului sau periferic. Determind o deformare localE cu evolulie lent invazivi.
'
Radiografic, condromul apare radiotransparent, cu trabeculalii fine radioopace. Tratamentul
este chirurgical qi constl din extirpare completi, prin rezecfie in lesut osos sdnitos. Existd
riscul recidivei dupd extirparea incompletd" ca gi al transformErii maligne, in condrosarcom. ltt
cazul unei recidive, rezeclia osoasd va fi fbcut6 la distanl[ de marginiie tumorii, conform
principiilor oncologice.

Osteomul
Este o formaiiune tumoral5 benign6, constituitl din {esut osos matur. Se descriu mai
multe varietdli de osteom: compcct, spongios, rzi;rr. Sediul tumorii poate fi central sau
periferic. Osteomul periferic se prezintl sub forma unei turnori rotunde, dure, nedureroase.
Osteomul central este diagnosticat prin durerile nevralgiforme pe care le produce, sau in urma
unui examen radiologic de rutini. Ulterior, prin dezvoltare, osteomul central poate determina gi
o deformare osoasd perifericd. Examenul radiologic evidenliazd,o opacitate, de intensitate
crescutf, fai5 de osul normal. Diagnosticul difereniial al osteomului se va face cu: exostozele,
torusurile mandibulare sau palatine. Tratamentul este chirurgical gi constd din extirparea

Hemangiomul
Poate fi \ocalizat atit la nivelul structurilor moi, cit gi intraosos.
Hemangioamele lesuturilor ntoi cervico-faciale sint frecvente. Degi majoritatea lor sint
observate inc[ de la naqtere, ajung la dimensiuni mari abia dupl primele luni de viafd. Din
punct de vedere anatomopatologic, se disting mai multe forme de hemangioame ale lesuturilor
moi: stelare, plane, tuberoase, cavernoase. Volumul lor cregte in timpul efortului qi al plinsului,
iar coloralia rogie dispare la presiune. Pentru tratamentul hemangioamelor lesuturilor moi, au
fost folosite mai multe metode terapeutice: electrocoagularea, crioterapia, sclerozarea chimic6,
extirparea chirurgicald. in general tratamentul hemangioamelor de mici dimensiuni nu pune
probleme, in tirnp ce tratamentul hemangioamelor medii gi voluminoase este dificil.
Hemangiontul osos este o tumor6 rard a maxilarelor. Aspectul clinic gi radiografic poate
fi aseminitor cu cel al tumorilor chistice sau al adamantinoamelor. O intervenlie chirurgicald
minorl sau o extractie dentard efectuatd in teritoriul unui hemangiom intraosos poate declanga
o hemoragie abundentS, greu de controlat chirurgical.
Tratomentul chirurgical al hemangioamelor osoase se efectueaza dupd o arteriografie
carotidianS" gi const6 dintr-o rczeclie osoasd la distanld de formaliunea tumoral[.

Limiangiomul
Este o tumor[ congenitali a ]esutului limfatic, localizatd labial, genian, latero-cervical,
lingual, etc., care poate atinge dimensiuni apreciabile, determinind malformalii ale fefei. La
palpare, tumora are o consistenld moale, este nedureroasd gi nereductibild. Diagnosticul
diferenSial se face in principal cu hemangiomul, tumorile maligne ale tesuturilor moi, sau alte
malfomralii congenitale ale fe1ei. Tratamentul este chirurgical gi const5 din excizii modelante,
efectuate intr-o gedinfd sau la intervale diferite de timp.

Lipomul
Se dezvolt6la nivelul obrazului (in dreptul bulei grSsoase a lui BichaQ, in plangeul oral,
mai rar in alte localizdri cen'ico-faciale. Tumora poate atinge 5-6 cm diametru, este bombatd,
rotund-ovalarI, mobild gi nedureroasl, de consisten{d moale. Diagnosticul diferen1iel se facein
principal cu chistul sebaceu gi limfangiomul. Tratantentul lipomului este chirurgical gi constd
din extirparea tumorii. Relafia intimi a lipomuui cu ramuri ale nervului facial poate faee
interveniia chirurgicalS dificild.

Tumori maligne
Sarcoamele
Apar cu precddere la nivelul oaselor maxilare. Simptomatologia Si diagnosticul sint
asemlndtoar. e cu ale carcinoamelor de maxilar gi vor fi expuse ulterior.

Tumori ale fesutului epitelial

Tumori benigne
Papilomul
Este localizal predilect pe limbd, bolta palatin[, jugal, labial. Se dezvolt[ lent, are
pedicul de implantare larg sau ingust gi nu depaSegte in general 8-i0 mm. in unele localizhri,
papiloamele pot fi multiple, dezvoltindu-se papilomatoza oraJd. in cazul traumatizdrilor
repetate, papiloamele se pot ulcera gi suprainfecta. Tratantentul papiloamelor este chirurgical qi
constd din extirpare chirurgicald gi suturi.

Adenomul
Este tumora benignd a lesutului epitelial glandular.Cel mai frecvent, adenomul apare la
buza superioard, dind aspectul debuzd dubl6 sau prolaps iabial. Poate filocalizat gi in alte zone
ale cavitdlii orale unde se g6sesc glande salivare mici. Debutul adenomului este nodular,
nedureros spontan sau la presiune, cu evolulie lentd. Tumora este bine delimitatS" de
consisteniS renitentl, nu infiltreazl fesuturile din jur. Diagnosticul diferenfial se face cu
carcinoamele cu debut nodular gi cu chisturile salivare cu evolulie profundd. Tratamentul este
chirurgical gi const6 din extirpare chirurgicald a formalitrnii tumorale.

Tumori maligne
Carcinoamele sint localizate atit la tesuturile moi, cit gi la oasele maxilare.

Carcinomul de buzi
Reprezinti cea mai frecventd Iocalizare a cancerului oro-maxilo-facia1. Este localizat
predominantlabuza inferioar5.. CircaS5Yo din tumori sint carcinoame spinocelulare.
 Debutul carcinomului labial este superficial sau nodular. Ulterior tumora se extinde qi
cuprinde lesuturile inconjurdtoare (obraz, mucoasd vestibulard, oase maxilare), ca gi ganglionii
poate fi afeetal|in stadiile tardive ale tnvaziei tumorale.

Diagnosticul diferen[ial se face cu ulcera{iile cornice labiale nespecifice, ulceraJiile

TBC, cheililele cronice.
Tratamentul este chirurgical gi constd din extirpare tumorald, plastia buzei gi evidare
ganglionard submento-submandibularS.

Carcinomul de limbi
Se intilnegte mai ales la bnrbalii peste 40 de ani, marii biutori gi fumdtori fiind adesea
afectafi. Anatomopatologic, peste 95o/o din cazuri sint carcinoame spinocelulare.
Debutul tumorii este nodular sau sub forma unei ulcera{ii gi intereseazdmarginile sau
baza limbii. Odati formaliunea tumorald crescuti in volum, limitele sale devin mai puiin nete,
tesuturile din jur se infiltreazd, apar dureri spontane gi provocate de migcirile limbii. Invazia
limfonodulilor este precoce, iar prognosticul nefavorabil.

Diagnosticul diferer{ial se face cu ulceraliile banale, discheratozele, iar in forma

nodulard cu fibroamele.
Tratamentul este chirurgical, de extirpare tumorald, asociat cu adenectomia. Terapia
radiant[ completeazd tratamentul chirurgi cal.

Carcinomul obrazului
Mucoasa obrazului poate fi sediul unor carcinoame spinocelulare cu evolulie extrem de
limfofil[. Leziunile apar mai frecvent la bdrbati, la marii alcoolici qi fumdtori.
Din punct de vedere simptomatologic, se intilnesc doud forme clinice:
-forma ulcerativ-infiltrativd reprezintd. o ulcerafie iugal5 care se adincegte progresiv,
cuprinzind in final musculatura subiacentd qi pielea genian[;
-forma vegetantd este extinsl mai mult in volum, are cregtere lent progresiv5., ocupd in final
vestibulul oral qi infitreazd. pielea obrazului.
pgrglile pint puternice, bolnavul prezintl.hipersalivalie gi halend fetidd.
 Dicgnosticul diferen1ial se face cu ulceraliile jugale banale, sau cu leziunile
disclreratozice.
Tt'atantentul este chirurgical gi constd din extirparea fonnaiiunii tumoraie, asociatd cu
adenectomia lanlurilor ganglionale afectate. Existd in multe cazwi dificulta! in reconstruclia
obrazului. Se pot folosi lambouri de vecindtate sau de la distan![ sau lambouri iiber vasculare.

Carcinomul plangeului oral

Este intilnit mai frecvent la bdrba{i, in special la marii biutori pi fumdtori. Din punct de
vedere anatomopatologic, predomind carcinoamele spinocelulare. Ivlucoasa plangeului poate sE
fie afectati primar, sau invadati de la lesuturile de vecindtate.
Se disting douE forme clinice: ulcerativ-infiltrativd giuegetant-proliferativd Debutul
este de obicei sub forma unei ulceratii mici, cu cregtere lentd. In final ulceralia cuprinde
regiunile inconjur[toare, limba aderdlaplangeu, durerile $i tulburerile fi.rnclionale sint

Diagnosticul diferen{ial se face in special cu ulceratiile traumatice.

Tratamentul const[ din extirpare chirurgicald gi adenectomie. Se poate practica gi
iradierea intratisular[ cu ace de radium. Prognosticul carcinomului plangeului oral este
nefavorabil.

Carcinoamele osoase
Apar atit la nivelul maxilarului, cit qi la mandibulS.

Carcinoamele maxilarului
in raport cu debutul gi evolulia iniliald, se descriu carcinoamele de infra-, mezo- gi
suprastructurd.
Carcinomul de infrastructurd debuteazd pe creasta maxilard sub forma unei ulceralii
sau al unui nodul care ulterior se va ulcera. Tumora se extinde progresiv in suprafa{i gi volum
gi ajunge s5. cuprindd zone importante din os. Se asociazd durerile, mobilitatea gi migrarea
dentarE" halena fetid6, hi

Carcinomul de mezostructurd are un debut insidios, la nivelui sinusului maxilar. Cind

fumora atinge dimensiuni mari, apare exteriorizarea la nivelul obrazului, in cavitatea ora16 sau
endonarinar.
Carcinomul de suprastructurd debuteazd de obicei in unghiul superointern al sinusului
maxilar, sau in orbitd. Invadeazl.ulterior homolateral orbita, sinusul maxilar, fosa nazald.
Bolnavii pot prezenta scurgeri sanguinolente, fetide, prin narina de partea afectatl. Se mai
observi edem palpeblal, chemozis, epifora, diplopie. In final, giobul oculal este imobil gi
inconjurat de tumor6.
 Examenul radiografic relevd imagini de radiotransparen![ cu contur neregulat, zimtat gi
limite neprecise.
Diagnosticul diferenSial se face in special cu infecliile osoase (osteite gi osteomielite),
cu tumorile benigne osoase.
Tratamentul este chirurgical qi const6 din extirpare tumoral[, asociatl cu adenectomie.
Radioterapi4 chimioterapia, sau imunoterapia pot completa tratamentul chirurgical.

Carcinoamele mandibulei
Carcinoamele mandibulei debuteaz[ superficial sau profund.
Carcinoamele superficiale. au o simptomatologie clinici asemdn[toare cu carcinoamele
de infrastructur[ ale maxilarului.
Carcinoamele profunde debuteazi endoosos, prin semne necaracteristice (dureri
nevralgiforme, parestezii, hipoestezii). Dezvoltarea intraosoasi a procesului tumoral duce la
mobilizarea gi migrarea dinlilor zonali, pentru ca ulterior tumora sd cuprindi din aproape in
aproape structurile inconjuritoare gi sd devini vizibild la examenul cen ico-facial sau al

Examenul radiografic evidenliaz[ imagini de osteolizd, cu aspect de os "ros de goareci".

Diagnosticul diferenlial se face cu ulceratiile cronice mucoase, osteomielita,
osteodistrofia.
Tt"ata.mentul este chirurgical qi constd din extirpare tumorald in limite de siguranfS.
oncologicd (cel mai freo,ent rezeclii osoase iimitate sau extinse) gi adenectomie locoregionald.
Se mai asociazl radio-, chimio-, imunoterapia.

Tumori chistice
Chistul sebaceu
Este una din cele mai frecvente formaliuni patologice din chirurgia maxilo-facial[. Se
prezintd. sub forma unui nodul intradermic de circa 1-4 cm diametru. mobil in profi.rnzime, dar
aderent la planul cutanat. Conlinutul chistic este o substanli amorfi, p[stoas6, alb-g5lbuie, care
se infecteazd foarle uqor. Tratamentul chirurgical urmdregte extirparea completl a membranei
9i a confinutului chistic. Chisturile sebacee suprainfectate se incizeazdintr-o primi etapd,
urmind a fi extirpate ulterior.
 Chistul mucoid
in urma microtraumatismelor repetate exercitate asupra glandelor salivare
Se formeazd
accesorii de la nivelul mucoasei labiale, linguale, jugale. Se prezintd sub forma unei tumefaclii
de 5-15 mm diametru, cu mucoasa acoperitoare subfire, rogietic-albdstruie, gi care las[ sd se
vadd in profi.rnzime continutul lichidian. La palpare, formaJiunea este nedureroasi, de
consistenf[ fluctuenti. Chistul se poate deschide spontan, eliminindu-se un lichid viscos, dupl
care se reface. Tratamentul este chirurgical, de extirpare a membranei chistice, impreuni cu
salivari care l-a generat $i eventual glandele salivare din jur.

Chistul dermoid
Este o formaliune tumorall congenital4 localizatd mai ales la nivelul planqeului oral.
Tumora se dezvolti lent gi infazainilialn este de mici dimensiuni. Ulterior, prin creqtere
progresivf, ajunge sd fie sesizatd de bolnav, sub forma unei proeminenie situat[ sublingual, pe
linia mediand., care impinge limba'in sus ,si posterior. La palpare, formafiunea este nedureroas[,
de consistenli pistoasd.. Diagnosticul diferensial se face cu ranula, limfangioamele, abcesele
sublinguale. Tratamentul esle chirurgical gi constd din extirpare chirurgicali a formaliunii
chistice.

Ranula
Este o fonnatiune tumolald chisticd a plangeului oral, intilnite mai ales la tineri. Se
prezintl. sub forma unei tumori rotund-ovalare, situatl in plangeul anterior, imediat inaintea
limbii. Tumora este acoperitd de o mucoas6 sublire alblstrui-rogieticl, care las6 sd se vadi in
profunzirne conlinutul lichidian. Lapalparc- ranula este fluctuenti gi nedureroasd. Diagnosticul
diferenlial se face cu chistul dermoid al plangeului oral, hematornul pianqeului ora1,
hemangioamele plangeului oral. Tratamentul este chirurgical, de extirpare a formaliunii
tumorale. Riminerea pe loc resfuri de membran[ poate conduce la recidiva tumorald.

Chistul tireoglos
Se formeaz[ prin degenerarea chisticd a ceiulelor canalului tireoglos. Se prezinti sub
fonna unei formaliuni cvalare de 2-6 cm, situat6 in regiunea hioidiani, cu tegumentul
acoperitor nemodificat. La palpare, consistenta chistului este uneori elasticd., alteori fluctuentS.
Chistul se mobiiizeazdlamigc[rile de deglutilie, datoritd aderenfei la osul hioid. Uneori chistul
tireoglos se deschide spontan cutanat qi se transformi in fistuli tireoglosd. Diagnosticul
diferentrial se face cu chistele dermoide, ranula, tumorile tiroidiene. Tratamentul este
chirurgical qi constd din extirpalea formaliunii chistice in totalitate, uneori rezecindu-se gi
po4iuni din osul hioid.