Universitatea “Dunaărea de Jos”, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Galați

Specializarea Management Financiar Bancar

Analiza bonității firmei

S.C. CAPRIS S.R.L.

Coordonator, Masterdand,
Conf. dr. Ioan Viorica Dima Alina Mihaela
MFB I

Galați
2015
 Cuprins

Analiza bonității firmei--------------------------------------------------------------------------------------------------- 1

I. PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI S.C. CAPRIS S.R.L....3II. MODELE DE RISC DE

FALIMENT...........................................................................................................................................4
1. Modelul Altman cu 5 variabile--------------------------------------------------------------------------------------- 4
2. Modelul Băncii Centrale Franceze----------------------------------------------------------------------------------- 5

MODELUL BĂNCII COMERCIALE FRANCEZE.........................................................................5

TABELUL NR. 3.8...............................................................................................................................5

3. Modelul Băncii Agricole----------------------------------------------------------------------------------------------- 9
4. Modelul Băncii Comerciale------------------------------------------------------------------------------------------- 23

2
 I. Prezentarea generală a firmei S.C. CAPRIS S.R.L.

Societatea comercială CAPRIS S.R.L., cu un capital social de 210 lei, a fost ȋnfiinţată
la data de 30.10.1991 şi este ȋnmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului Galaţi sub nr.
J17/1220/1991, cod fiscal RO 6291960. Sediul firmei se află ȋn Galaţi, strada Pinului, bl. J2,
Micro 38, terenul fiind concesionat de la Primăria Munincipiului Galaţi.
Firma a fost ȋnfiinţată de un asociat unic.
De la ȋnfiinţare şi până ȋn prezent, societatea comercială CAPRIS S.R.L. şi-a păstrat
activitatea, aceasta fiind comerţ cu amănuntul ȋn magazine nespecializate, cu vânzare
predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun, având codul CAEN – 4711.
La ȋnceput, firma şi-a pornit activitatea cu 1 şef şi 2 muncitori. În prezent, societatea
are un număr de 7 angajaţi şi 2 puncte de lucru:
 Str. Pinului, bl. J2, parter, cu suprafaţa de 15 m2 - Magazinul 1.
 Micro 38, bl. J1, parter, cu suprafaţa de 31,52 m2 - Magazinul 2.

În anul 2011, firma CAPRIS a obţinut locul 3 ȋn Top Profit România. Top realizat
pentru România Microȋntreprinderi, judeţul Galaţi, domeniul 4711: Comerţ cu amănuntul ȋn
magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun,
conform datelor de bilanţ aferente anului 2010.
Pentru buna desfăşurare a activităţii sale de aprovizionare, firma necesită finanţare pe
termen scurt.
Piaţa, clienţii şi furnizorii
Comerţul cu amănuntul este definit ca o formă a circulaţiei mărfurilor a cărei funcţie
constă în a cumpăra mărfuri pentru a le revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali, ȋn
general ȋn cantităţi mici şi ȋn stare de a fi ȋntrebuinţate. De asemenea mai poate fi definit ca
activitatea care implică vânzarea de bunuri sau servicii către consumatori pentru folosinţa
personală a familiei sau pentru utilizare casnică.
În cadrul circuitului comercial al produselor, un rol important revine comertului
cu amănuntul, ca verigă intermediară ȋn fluxul relaţiilor producător - consumator.
Cunoaşterea multiplelor aspecte pe care le ridică ansamblul proceselor ce dau profilul acestei
activităţi, oferă atât orientarea, cât şi instrumentul de acţiune de care au nevoie ȋntreprinderile
din domeniul circulaţiei mărfurilor.
Majoritatea activităţilor ce aparţin comerţului cu amănuntul au loc ȋn magazine, dar
există şi schimburi care au loc ȋn afara acestora prin automate, comenzi telefonice, cataloage
pentru comenzi, prin corespondenţă sau Internet. Magazinele de vânzare cu amănuntul
reprezintă verigi de o importanţă deosebită deoarece ele sunt situate ȋntre producători sau

3
angrosişti şi consumatorii finali ai produselor. Comerţul cu amănuntul reprezintă veriga din
canalul de distribuţie care face disponibile produsele acolo unde şi când consumatorii vor să le
achiziţioneze.
II. Modele de risc de faliment

1. Modelul Altman cu 5 variabile

Metoda cea mai des folosită pentru evaluarea situaţiei unei societăţi se bazează pe
modelul "z", dezvoltat în 1968, de profesorul Altman. Modelul "z"” al lui Altman, are
următoarea formulă1:

Profit înainte
de impozit Vânzări Capitalizare bursieră Beneficii reinvestite Activ circulant
z  3,3   1  0,6   1,4   1,2 
Activ total Activ total Valoarea contabilă Activ total Activ total
a împrumutului
Interpretarea calitativă a rezultatului funcţiei z propusă de Altman a fost:
 Dacă z  1,8, societatea este aproape de faliment;
 Dacă z  (1,8; 3), societatea este într-o situaţie dificilă şi trebuie urmărită atent
activitatea ei;
 Dacă z > 3, societatea este profitabilă şi în consecinţă, bancherul poate avea
încredere în societate.

Z2011 = 3,3*(72.860/218.157) + 1*(1.730.043/218.157) + 0,6*(110.189/107.968) + 1,4*

(0/218.157) + 1,2*(123.932/218.157)
Z2011 = 10,3264 > 3 societatea este profitabilă şi în consecinţă, bancherul poate avea încredere
în societate.
Z2012 = 3,3*(108.985/284.618) + 1*(1.773.450/284.618) + 0,6*(140.693/143.925) + 1,4*
(0/284.618) + 1,2*(113.281/284.618)
Z2012 = 8,5587 > 3 societatea este profitabilă şi în consecinţă, bancherul poate avea încredere în
societate.
Z2013 = 3,3*(105.594/272.203) + 1*(1.689.740/272.203) + 0,6*(137.073/135.130) + 1,4*
(0/272.203) + 1,2*(135.422/272.203)
Z2013 = 8,6934 > 3 societatea este profitabilă şi în consecinţă, bancherul poate avea încredere în
societate.

1
Altman E.I., Financial Ratios, “Discriminant Analysis and Prediction of Corporate Bankrupcy, Journal of
Finance”, sept. 1968 sau Stancu Ion, "Gestiunea financiară a agenţilor economici", Ed. Economică, Bucureşti,
1993, pag. 96.

4
 Societatea S.C. CAPRIS S.R.L. este solvabilă, credibilă pentru bancher, riscul de
faliment fiind aproape inexistent, și prin urmare poate beneficia de credite.

2. Modelul Băncii Centrale Franceze

Modelul Centralei bilanţurilor din cadrul Băncii Centrale a Franţei, prezice riscul de
faliment al societăţilor franceze după un scor cu 8 variabile, reprezentând rate de rentabilităţi
economice şi financiare2. Cele 8 rate au fost alese dintr-un număr de 26 de rate pe care serviciul
specializat al Băncii Franceze le urmăreşte la societăţile franceze. Pentru selecţia lor şi pentru
calculul parametrilor s-a constituit un eşantion de societăţi industriale, cu mai puţin de 500 de
salariaţi şi clasate în una din categoriile normale şi dificile. Rezultatele acestui sondaj sunt
prezentate în tabelul de mai jos, în care se dau şi ratele analizate.

Modelul Băncii Comerciale Franceze

Tabelul nr. 3.8.
Media în 1977-1979 Media pe
Rata Formulă de calcul pentru societăţi ansamblul
normale dificile societăţilor
Cheltueli financiare
R1 38,8% 88,6% 62,8%
Excedentul brut de exploatare
Resurse permanente
R2 86,7% 73,2% 80,2%
Capitaluri investite
Capacitatea de autofinantare
R3 30,2% 19% 24,8%
Datorii totale
Excedentul brut de exploatare
R4 6,8%
Cifra de afaceri (fara TVA)
Datorii comerciale *
R5  360 89,8 107,1 98,2 zile
Aprovizionari (cu TVA)
R6 Rata de creştere a valorii adăugate 11,7%
Stoc de prod. neterm.  Avansuri clienti  creante din exploatare
R7  360 79 zile
Producţie
Investitii corporale
R8 10,1%
Valoarea adaugata
* Furnizori de materiale, mărfuri şi produse în cooperare;
** Producţia vândută-Producţia stocată+Producţia imobilizată
Sursa: Stancu Ion, "Gestiunea financiară", Ed. Economică, Bucureşti, 1994, pag. 107.

Centrala bilanţurilor din cadrul Băncii Franţei a determinat următoarea funcţie scor:
100 × z = -1,255 R1 + 2,003 R2 - 0,824 R3 + 5,221 R4 - - 0,689 R5 - 1,164 R6 + 0,706 R7 +
1,408 R8 - 85,544

2
Mereuţă C., coordonator, “Analiza diagnostică ale societăţilor comerciale în economia de tranziţie” , Ed.
Tehnică, Bucureşti, 1994, pag. 99 sau Stancu I., operă citată, pag. 106.

5
Pe ansamblul societăţilor, funcţia “z” are valoarea zero:
100 × z = -1,255 . 62,8 + 2,003 . 80,2 - 0,824 . 24,8 + 5,221 . 6,8 - 0,689 . 98,2 -1,164 . 11,7 +
0,706 . 79 + 1,408 . 10,1 - 85,544 = 0
În jurul valorii zero pentru funcţia “z” există o zonă de incertitudine, şi este dificil de
prezis dacă o societate este sănătoasă sau dificilă, deoarece profitabilitatea riscului de faliment
pentru z = 0 este de 0,5 (fig. 3.1.) zona favorabilă, având o probabilitate medie a riscului de
faliment de numai 0,21. Societăţile cu un scor mai mic de -1,875 sunt în zona nefavorabilă,
probabilitatea riscului de faliment fiind în medie de 0,872.

Scorul conform Probabilitatea de a

funcţiei “z” fi falimentară

+1,25 NORMAL 0,21

0 INCERTITUDINE 0,469

-1,25

-1,875 SITUAŢIE RISCANTĂ 0,872

PERICOL 1,00

Figura 3.1. - Situaţia societăţilor în raport cu dimensiunea scorului şi

probabilităţile riscului de faliment

R1 = Cheltuieli financiare / EBE

EBE = VA + Sexpl – Chimp – Chpers

VA = MC + PE – Ci

MC = Vvmf – Chmf

MC2011 = 1.730.043 – 1.446.516 = 283.527

MC2012 = 1.773.450 – 1.476.270 = 297.180

MC2013 = 1.689.740 – 1.391.424 = 298.316

PE = Pv + Vafcprd + Prdprop

PE2011 = 0

PE2012 = 0

PE2013 = 0

Ci = Chmpsicons + Achmt + Achext + Ch prstext

Ci2011 = 1.249 + 18.096 + 14.142 + 39.124 = 72.611

Ci2012 = 8.835 + 12.447 + 19.499 + 29.171 = 70. 279

6
Ci2013 = 7.976 + 10.888 + 18.204 + 26.058 = 63.126

VA2011 = 283.527 + 0 - 72.611 = 210.916

VA2012 = 297.180 +0 - 70.279 = 226.901

VA2013 = 298.316 +0 – 63.126 = 235.190

EBE2011 = 210.916 + 0 - 3.776 – 121.079 = 86.061

EBE2012 = 226.901 + 0 – 3.795 – 110.56 = 112.600

EBE2013 = 235.190 + 0 - 3.120 – 93.726 = 138.344

R12011 = 3.193/86.061 = 0,0371

R12012 = 3.074/112.600 = 0,0273

R12013 = 3.307/138.344 = 0,0239

R2 = Resurse permanente/Capitaluri investite

R22011 = 132.351/218.157 = 0,6066

R22012 = 155.967/284.618 = 0,5479

R22013 = 179.862/272.203 = 0,6607

R3 = Capacitatea de autofinantare/Datorii totale

R32011 = 81.471/107.968 = 0,7545

R32012 = 112.294/143,925 = 0,7802

R32013 = 122.584/135.130 = 0,9071

R4 = EBE/CA

R42011 = 86.061/1.730.043 = 0,0497

R42012 = 112.600/1.773.450 = 0,0634

R42013 = 138.344/1.689.740 = 0,0818

R5 = (Sold mediu furnizori/Cumpărări de mărfuri) * 360

R52011 = [(46.328 + 68.073)/2] / 159.122 * 360 = 129,41

R52012 = [(68.073 + 77.386)/2] / 170.671 * 360 = 154,5

R52013 = [(77.386 + 36.303)/2] / 163.891 * 360 = 124,9

R6 = [(Vad1 – Vad0)/Vad0] * 100

7
R62011 = [(210.916 – 241.325)/218.157]*100 = -12,6008

R62012 = [(226.901 – 210.916)/210.916]*100 = 7,5788

R62013 = [(235.190 – 226.901)/226.901]*100 = 3,6531

R7 = (Sold mediu clienti/CA) * 100

Sold mediu clienti = 03

R72011 = 0

R72012 = 0

R72013 =0

R8 = Investitii corporale/Valoarea adaugata

R82011 = 91.554/210.916 = 0,4340

R82012 = 169.916/226.901 = 0,7488

R82013 = 136.378/235.190 = 0,5798

Z2011 = [(-1,255*0,0371) + (2,003*0,6066) - (0,824*0,7545) + (5,221*0,0497) –

(0.689*129,41) – (1,164* -12,6008) + (0,706*0) + (1,408*0,4340) – 85,544] / 100

Z2011 = -1,5562 < -1,25 situația societății este incertă, riscul de faliment este cuprins între
46,9% – 87,2% .

Z2012 = [(-1,255*0,0273) + (2,003*0,5479) - (0,824*0,7802) + (5,221*0,0634) –

(0.689*154,5) – (1,164* 7,5788) + (0,706*0) + (1,408*0,7488) – 85,544] / 100

Z2012 = -1,99 < -1,85 situația societății este nefavorabilă, riscul de faliment este cuprins între
87,2% - 100%.

Z2013 = [(-1,255*0,0239) + (2,003*0,6607) - (0,824*0,9071) + (5,221*0,0818) –

(0.689*124,9) – (1,164* 3,6531) + (0,706*0) + (1,408*0,5798) – 85,544] / 100

Z2013 = -1,7406 < -1,25 situația societății este incertă, riscul de faliment este cuprins între
46,9% – 87,2% .

Se consideră că rezultatele funcţiei scor z nu trebuie interpretate ultimativ. Ele pot însă
reprezenta un punct de plecare într-o analiză a “slăbiciunii” unei societăţi. Pentru societăţile
româneşti, Mereuţă C. ajunge în cartea “Analiza diagnostic a societăţilor comerciale în
economia de tranziţie”, la următoarea concluzie: aplicarea a două modele de analiză a riscului
de faliment, la câteva cazuri din România, a dus la rezultate paradoxale. Astfel “modelul

3
S.C. CAPRIS S.R.L. este o firma ce se ocupa cu comertul cu amanuntul si de aceea nu poat avea un stoc al
clientiilor, intrucat acestia sunt reprezentati de consumatorii din zona.

8
Conan-Holder plasează în zona riscului maxim mai toate societăţile, iar modelul "Centralei
Bilanţurilor a Băncii Franţei" - în zona riscului minim. Aplicarea lor asupra unor întreprinderi
din Franţa a condus la rezultate convergente”4.

3. Modelul Băncii Agricole

Metodologia stricta a Băncii Agricole prevede următoarele criterii:5

a) societatea să se încadreze la data obţinerii creditului şi la finele lunii anterioare,

solicitării creditului (din anul 2000) - în categoria de bonitate STANDARD determinată
conform normelor băncii pe baza bilanţului contabil anual şi al ultimei balanţe de verificare, sau
în categoria "ÎN OBSERVAŢIE" - întrunind minimum 60 de puncte. Bonitatea reprezintă
performanţa financiară a agentului economic, care atestă încrederea pe care acesta o inspiră
băncii în momentul solicitării unui credit, de a restitui la scadenţă creditele contractate
împreună cu dobânzile aferente. Ea se determină prin calcularea unor indicatori financiari:
anuali (pe bază de bilanţ contabil şi cont de profit şi pierderi), semestriali (pe baza rezultatelor
financiare şi situaţiei patrimoniului) şi lunari (pe baza balanţei de verificare). Aceşti indicatori
sunt:

Active circulante
lichiditatea generală = Datorii curente ;

Capital propriu
 100
solvabilitatea patrimonială = Total pasiv ;

Pr ofit brut
 100
rata profitului brut = Cifra de afaceri , numai pe bază de date din bilanţul anual,
indiferent de data la care se calculează bonitatea;

Pr ofit net
 100
rata rentabilităţii financiare = Capital propriu , numai pe bază de date din
bilanţul anual, indiferent de data la care se calculează bonitatea;

Datorii curente
gradul de îndatorare = Total activ .

Indicatorii astfel calculaţi primesc un punctaj, conform tabelului 1:

4
Mereuta C –coordonator; “Analiza diagnostic a societăţilor comerciale în economia de tranziţie”, Ed.
Tehnică,Bucureşti, 1994, pag.84
5
Manualul de creditare al Băncii Agricole, ediţia 2000

9
 Puncte acordate în funcţie de nivelul indicatorilor

Tabelul nr. 1

Nr.
Indicatori 20 puncte 15 puncte 10 puncte 5 puncte
rt.
Lichiditatea generală
> 2:1 1,6-2:1 1,3-1,5:1 0,1-1,2:1
1
Solvabilitatea generală
> 30% 20%-30% 10%-19,9%0,1%-9,9%
2
Rata profitului brut
> 5% 3%-5% 1,5%-2,9% 0,1%-1,4%
3
Rata rentabilităţii financiare
> 10% 6%-10% 3%-5,9% 0,1%-2,9%
4
Gradul de îndatorare
0-0,25 0,2-0,50 0,51-0,75 0,76-1
5

În funcţie de punctajul obţinut, societatea se încadrează într-una din următoarele

categorii de bonitate: (tabelul 2.)

Categorii de bonitate conform metodologiei Băncii Agricole

Tabelul nr. 2.

Tip de Puncte Definiţia

categorie acumulate categoriei
A: 80-100 = STANDARD
puncte
B: 60-79 =ÎN
puncte OBSERVAŢIE
C: 40-59 =
puncte SUBSTANDARD
D: 20-39 =
puncte ÎNDOIELNIC
E: < 20 puncte = PIERDERE

Sub influenţa unor factori subiectivi, încadrarea pe categorii de bonitate poate fi

corectată astfel:

10
1) infuzie de capital, în următoarele 3 luni (maxim) prin emisiune de acţiuni sau
asocieri - bonificaţie 15 puncte;

2) preluarea unor riscuri de către stat sau de către alte organe abilitate - bonificaţie 15
puncte;

3) existenţa unui program de restructurare economică şi de conducere - cu posibilităţi

certe de aplicare - bonificaţie 15 puncte;

4) retehnologizarea producţiei în anul respectiv - care să conducă la plusuri de

producţie şi de venituri, reduceri de costuri şi implicit obţinere de profit suplimentar
- bonificaţie 10 puncte;

5) vânzarea producţiei legumicole la export şi câştigarea de noi pieţe de desfacere -

bonificaţie 10 puncte;

6) fuziuni care să permită îmbunătăţirea indicatorilor financiari (asigurarea de materii

prime la preţuri mai avantajoase, eliminarea unor verigi intermediare, condiţii mai
bune de prezentare şi desfacere a legumelor etc.) - bonificaţie 10 puncte. Aceste
corecţii pot fi aplicate numai în condiţia existenţei documentelor legale care să
ateste posibilităţi reale de aplicare a măsurilor respective.

7) calitatea echipei de conducere - bonificaţie 15 puncte - vizând:

 grup eterogen din punct de vedere al calificării, competenţei, vârstei - care să

asigure atribuţiile de producţie, finanţe şi marketing în condiţii de eficienţă;

 orientare spre dezvoltare;

 sensibilitate la schimbare;

 capacitate de selecţie a personalului şi delegare a atribuţiilor;

 cultivarea calităţii produselor şi a serviciilor şi conştientizarea clienţilor;

 promovarea încrederii şi a iniţiativei, a lucrului în echipă etc; se pot determina

astfel, echipe de conducere :

 cu risc foarte redus (15 puncte);

 cu risc redus (10 puncte);

 cu risc limită pentru bancă (5 puncte);

 cu risc mare (sub 5 puncte).

8) ponderea încasărilor obţinute din exportul de legume în totalul cifrei de afaceri

11
 realizate în anul precedent sau preliminată pe anul în curs, pentru care se acordă
următorul punctaj:

 15 puncte - pentru export ce depăşeşte 20% din cifra de afaceri;

 10 puncte - pentru export între 10-20% din cifra de afaceri;

 5 puncte - pentru export între 5-10% din cifra de afaceri.

9) modul de utilizare şi de rambursare a creditelor acordate anterior şi de achitare a

dobânzilor aferente, pentru care se acordă următorul punctaj:

 10 puncte - dacă creditele s-au utilizat conform destinaţiei prevăzute în contractul de

credit, dobânzile s-au achitat la termen, iar ratele s-au rambursat la scadenţele prevăzute în
grafic;

 5 puncte - dacă creditele s-au utilizat potrivit destinaţiei, dobânzile s-au achitat la termen,
în schimb, unele rate s-au achitat cu întârzieri din cauze obiective (neîncasarea la termen a
unor creanţe, refuzul unor clienţi de a prelua produsele contractate) - dar termenul final de
rambursare a fost respectat.

Punctajul total, obţinut prin adiţionarea punctajului bonificaţiilor cu cel al indicatorilor

financiari, nu poate depăşi limita superioară a categoriei de bonitate imediat superioare celei în
care producătorul se încadrează în baza indicatorilor financiari. Încadrarea pe cele 5 categorii
de bonitate poate fi interpretată astfel:

- bonitate STANDARD - performanţele financiare ale agentului economic sunt foarte bune
şi permit achitarea la scadenţă a dobânzii şi a ratei, prefigurând menţinerea lor respectivă;

- bonitate ÎN OBSERVAŢIE - performanţele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu se
pot menţine la acest nivel în perspectivă mai îndelungată;

- bonitate SUBSTANDARD - performanţele sunt satisfăcătoare, dar au o evidentă tendinţă

de înrăutăţire;

- bonitate ÎNDOIELNICĂ - performanţele sunt scăzute şi cu o evidentă ciclicitate la

intervale scurte de timp;

- bonitate PIERDERE - performanţele financiare arată pierderi şi există perspective clare că

nu pot fi plătite nici ratele scadente, nici dobânzile.

Este evident că - măsura conform căreia societatea cu profil agricol trebuie să se

încadreze în categoria de bonitate maximă (STANDARD) - este deosebit de restrictivă
pentru obţinerea de credite - presupunând - o lichiditate generală ridicată (nivel ridicat al
activelor circulante în raport cu datoriile curente - cel puţin dublu), o solvabilitate patrimonială

12
mare de peste 30% - (deci un capital propriu solid - cu pondere mare în pasivul patrimonial -
respectiv credite pe termen lung în cuantum cât mai redus); o rată a profitului brut peste 5%
(pondere mare a profitului brut în cifra de afaceri - deci în veniturile din vânzări); o rată a
rentabilităţii financiare de peste 10% (o pondere ridicată a profitului net în capitalul propriu) şi
un grad de îndatorare cât mai redus (datorii curente mici, sau chiar nule în raport cu activele
societăţii).

Calculul bonității Băncii Agricole pentru SC CAPRIS SRL

Active circulante
1.Lichiditatea generală = Datorii curente ;

Lg2011 = 123.932/85.806 = 1,44

Lg2012 = 113.281/128.651 = 0,88

Lg2013 = 135.422/92.341 = 1,46

Capital propriu
 100
2. Solvabilitatea patrimonială = Total pasiv ;

Sp2011 = 110.189/218.157 * 100 = 50,51%

Sp2012 = 140.693/284.618 * 100 = 49,43%

Sp2013 = 137.073/272.203 * 100 = 50,36%

Pr ofit brut
 100
3. Rata profitului brut = Cifra de afaceri ,

Rb2011 = 72.860/1.730.043 * 100 = 4,21%

Rb2012 = 108.985/1.773.450 * 100 = 6,15%

Rb2013 = 105.594/1.689.740 * 100 = 6,25%

Pr ofit net
 100
4. Rata rentabilităţii financiare = Capital propriu ,

Rf2011 = 59.984/110.189 * 100 = 54,44%

Rf2012 = 90.488/140.693 * 100 = 64,32%

Rf2013 = 86.868/137.073 *100 = 63,37%

13
 Datorii curente
5. Gradul de îndatorare = Total activ .

Gî2011 = 85.806/218.157 = 0,39

Gî2012 = 128.651/284.618 = 0,45

Gî2013 = 92.341/272.203 = 0,34

A Lichiditate Solvabilitatea Rata Rata Gradul Total Clasa

An a patrimonială profitului rentabilitatii de puncta de
generală brut financiare îndatorare j risc

2 10 20 15 20 15 80 A
2011 A
2 5 20 20 20 15 80 A
2012 A
2 10 20 20 20 15 85 A
2013 A
Sursă: Prelucrare proprie

Societate S.C. Capris S.R.L. se încadează în clasa de risc “A”, definită ca fiind
STANDARD; această bonitate înseamnă că performanţele financiare ale agentului economic
sunt foarte bune şi permit achitarea la scadenţă a dobânzii şi a ratei, prefigurând menţinerea lor
respectivă;

b) Societatea să se încadreze la clasele I sau II de risc şi cu un serviciu al datoriei

"BUN"; gradul de risc sau de îndatorare generală se calculează conform relaţiei :

datorii totale
 100
 grad de îndatorare generală = total activ , arătând raportul dintre totalitatea
surselor atrase şi împrumutate pe termen scurt, mediu şi lung (financiare şi
nefinanciare) şi activul total.

În baza normelor legale în vigoare, la data adoptării metodologiei de creditare nivelul

maxim admisibil pentru acest indicator a fost de 75% (sursele atrase financiare şi nefinanciare -
credite bancare, datorii comerciale, salariale etc. - nu pot depăşi ca pondere 3/4 din totalul
activelor fixe şi circulante - stocuri, creanţe, lichidităţi - ale societăţii ce solicită împrumutul).
În condiţiile blocajului financiar existent - puţine sunt societăţile producătoare care să
se poată încadra în plafonul amintit, în vederea obţinerii unui împrumut. Riscul de credit este
generat de posibilitatea apariţiei pe parcursul derulării contractului de credit a unor dificultăţi
legate de achitarea la termen de către producătorul legumicol, a obligaţiilor faţă de bancă.
Analiza şi evaluarea riscului de creditare se fac având în vedere următoarele categorii de risc :
- risc financiar;

14
- risc comercial;

- risc de garanţie;

- risc managerial;

- risc de senzitivitate.

Riscul financiar reflectă dificultăţile firmei legate de posibilităţile de achitare la termen

a obligaţiilor - şi se analizează cu ajutorul metodei scorurilor (z), unde:

z = 0,24 x1 + 0,22 x2 + 0,16 x3 - 0,87 x4 - 0,10 x5

în care:

Excedent brut de exp loatare Venituri din exp loatare  Cheltuieli din exp loatare
x1  
Datorii totale Datorii totale

Capital permanent Capital propriu  Datorii pe termen lung

x2  
Activ total Activ total

Active circulante (fără stocuri )

x3 
Activ total

Cheltuieli financiare
x4 
Cifra de afaceri

Cheltuieli de personal Cheltuieli de personal

x5  
Valoare adăugată Valoare bunuri sau servicii cumpărate
Venituri totale  şi folosite pentru realizarea veniturilor

În baza scorurilor calculate, riscul de faliment (financiar) se va interpreta astfel:

z > 1,16 - situaţie financiară foarte bună, risc <10%;

0,10 < z  0,16 - situaţie financiară bună, risc 10%-30%;

0,04 < z 0,10 - situaţie financiară în atenţie, risc 30%-65%

z  0,04 - situaţie financiară nefavorabilă, risc > 65%.

Riscul comercial reflectă incertitudinea în încasarea creanţelor, exprimată prin:

R c cont clienţi
 100
 gradul de încasare al clienţilor (GIC) = R D cont clienţi , iar
evaluarea se face:

GIC > 90% - risc redus

70% < GIC  90% - risc mediu

GIC  70% - risc mare

15
 Clienţi  t
 perioada medie de încasare a clienţilor (Pmic) = Cifra de afaceri , unde t =
luna anterioară solicitării creditului, iar evaluarea se va face:
Pmic  30 zile - risc redus

30 < Pmic  60 zile - risc mediu

Pmic > 60 zile - risc mare

Riscul de garanţie reflectă dificultăţile legate de valorificarea bunurilor aduse ca

garanţie, în cazul în care societatea nu achită ratele şi dobânzile. Evaluarea sa se face în funcţie
de gradul de lichiditate, vandabilitate şi controlabilitate a garanţiilor, putând fi apreciat astfel:

 siguranţă maximă - garanţii necondiţionate şi irevocabile: scrisori de garanţie emise de

bănci, depozite bancare în lei sau valută etc.;

 siguranţă medie - terenuri, stocuri de produse şi materii prime cu piaţă sigură de

valorificare, ipoteci asupra fermelor legumicole, utilaje şi maşini agricole;

 garanţii nesigure - maşini şi utilaje mai vechi de 5 ani.

Riscul managerial - reflectă calitatea echipei de conducere a fermei agricole: calificare

şi experienţă, relaţii corespunzătoare cu banca şi cu partenerii de afaceri - prin prisma achitării
la timp a datoriilor financiare şi comerciale.

Riscul de senzitivitate - reflectă schimbări generate de:

 creşterea preţului materiilor prime;

 creşterea costului echipamentului tehnologic;

 creşterea salariilor;

 majorarea costurilor de producţie;

 creşterea valorii investiţiei pe parcursul realizării ei;

 prelungirea duratei de execuţie;

 neatingerea capacităţii proiectate;

 existenţa calamităţilor şi a concurenţei externe etc.

16
 Se analizează numai în cazul proiectelor de investiţii. În acest caz, se utilizează rata
rentabilităţii financiare în perioada de bază (Rrfb) şi acelaşi indicator - cu o creştere de 1% a
costurilor de producţie faţă de venituri - pentru perioada curentă Rrfc (sub influenţa factorilor
menţionaţi).

Rrfb  Rrfc
 100
Coeficientul de risc se va calcula: Rrfb , nu trebuie să depăşească 75%.
De asemenea, Rrfc trebuie să fie mai mare decât rata dobânzii aferentă creditului solicitat.

Riscul total - se obţine însumând cele 5 riscuri prezentate, iar clasele de risc sunt:

 clasa I - 100 - 80 puncte; societatea producătoare are performanţe financiare foarte bune,
cu posibilităţi de achitare la scadenţă a obligaţiilor - risc de creditare minim;

 clasa II - 79 - 55 puncte; societatea are performanţe bune, dar ce nu se pot menţine în

perspectivă; garanţiile prezentate oferă o singură medie - risc de creditare mediu (necesită
îndeplinirea unor condiţii suplimentare privind indicatorii financiari şi garanţiile);

 clasa III < 55 puncte; societatea lucrează cu pierdere, datoriile nu pot fi plătite, iar
garanţiile nu asigură posibilităţi de transformare rapidă în lichidităţi - risc de creditare
foarte mare.

Conform normelor care au fost în vigoare, se puteau aviza favorabil numai creditele
solicitate de producătorii ce se încadrează în clasele I şi II de risc.

Pentru clasa III-a, se pot acorda derogări numai dacă:

- nu înregistrează credite şi dobânzi restante către bancă şi datorii restante la buget;

- fluxul de numerar disponibil permite achitarea la scadenţă a tuturor datoriilor, inclusiv a

ratelor şi a dobânzilor pentru creditul solicitat.

Evaluarea riscului total se face conform limitelor din tabelul nr. 3.

Funcţia „scor” după tipul de risc

Tabelul nr. 3.

Categorii de risc Indicatori Punctaj

17
 1. Risc financiar z > 0,16 50
0,10 < z  0,16 40
0,04 < z  0,10 30

z < 0,04 0
2. Risc comercial GIC > 90%; Pmic  30 zile 20
70% < GIC  90%; 30 < Pmic  60 zile 10

GIC  70%; Pmic > 60 zile 5

3. Risc de garanţie Garanţii sigure 20
Garanţii medii 15
Garanţii nesigure 2
4. Risc managerial - echipă calificată, experienţă mare 5
- calificare medie, experienţă redusă; 2
- calificare slabă, fără experienţă; 1
- relaţii foarte bune cu terţii; 5
- relaţii bune cu terţii; 3
- relaţii necorespunzătoare cu terţii. 1
5.Risc de r < 75% 10
senzitivitate r 75% 0

datorii totale
 100
A. Grad de risc/îndatorare generală = total activ

Gr2011 = 107.968/218.157 * 100 = 49,49%

Gr2012 = 143.925/284.618 * 100 = 50,56%

Gr2013 = 135.130/272.203 * 100 = 49,64%

1. Riscul financiar

 Pentru anul 2011:

X1 = X1=

X 1 = 0,7970

X2 = X2 =

X 2 = 0,6066

X3= X3=

X 3 = 0,5010

18
X4 = X4 =

X 4 = 0,0018

X5= X5=

X 5 = 0,5740

Z2011 = 0,24X1 + 0,22X2 + 0,16X3 – 0,87X4 – 0,10X5

Z2011 = 2,24 *0,7970 + 0,22 * 0,6066 + 0,16 *0,5010 – 0,87 * 0,0018 – 0,10 * 0,5740

Z2011 = 1,7852 + 0,1334 + 0,0801 – 0,0015 – 0,0574

Z2011 = 1,9398 > 0,16, situaţia financiară a firmei este foarte bună, riscul de faliment este mai
mic de 10%.

 Pentru anul 2012:

X1 = X1=

X 1 = 0,7823

X2 = X2 =

X 2 = 0,5479

X3= X3=

X 3 = 0,3383

X4 = X4 =

X 4 = 0,0017

X5= X5=

X 5 = 0,4870

Z2012 = 0,24X1 + 0,22X2 + 0,16X3 – 0,87X4 – 0,10X5

19
Z2012 = 0,24 * 0,7823 + 0,22 * 0,5479 + 0,16 * 0,3383 – 0,87 * 0,0017 – 0,10 * 0,4870

Z2012 = 0,1877 + 0,1205 + 0,0541 – 0,0014 – 0,0487

Z2012 = 0,3122 > 0,16 situaţia financiară a firmei este foarte bună, riscul de faliment este mai
mic de 10%.

 Pentru anul 2013:

X1 = X1=

X 1 = 1,0237

X2 = X2 =

X 2 = 0,6607

X3= X3=

X 3 = 0,3958

X4 = X4 =

X 4 = 0,0019

X5= X5=

X 5 = 0,3985

Z2013 = 0,24X1 + 0,22X2 + 0,16X3 – 0,87X4 – 0,10X5

Z2013 = 0,24 * 1,0237 + 0,22 * 0,6607 + 0,16 * 0,3958 - 0,87 * 0,0019 - 0,10 * 0,3985

Z2013 = 0,2456 + 0,1453 + 0,0633 - 0,0016 - 0,0398

Z2013 = 0,4128 > 0,16 situaţia financiară a firmei este foarte bună, riscul de faliment este mai
mic de 10%.

 Valorile funcţiei-scor sunt superioare limitei minime de 0,16 şi plasează societatea ȋntr-o
situaţie financiară foarte bună.

 Riscul de faliment se situează sub 10%, ceea ce ȋnseamnă că societatea este solvabilă şi
poate beneficia de credite.

20
 2. Riscul comercial reflectă incertitudinea în încasarea creanţelor, exprimată prin:
R c cont clienţi
 100
a) gradul de încasare al clienţilor (GIC) = R D cont clienţi ,
GIC2011 = 06
GIC2012 = 0
GIC2013 = 0, GIC  70% - risc mare
Clienţi  t
b) perioada medie de încasare a clienţilor (Pmic) = Cifra de afaceri ,
Pmic2011 = 07
Pmic2012 = 0
Pmic2013 = 0, Pmic  30 zile - risc redus
3. Riscul de garanţie

 siguranţă maximă - garanţii necondiţionate şi irevocabile: scrisori de garanţie emise de

bănci, depozite bancare în lei sau valută etc.;

4. Riscul managerial - reflectă calitatea echipei de conducere

 aceasta a fost ȋnfiinţată ȋn anul 1991, a menţinut acţionarii de la ȋnfiinţare şi până ȋn

momentul de faţă, şi a obţinut performanţe referitoare la profit ocupând locul 3 ȋn Top
Profit România la nivelul microȋntreprinderilor ȋn anul 2011.
5. Riscul de senzitivitate - se analizează numai în cazul proiectelor de investiţii.
rata rentabilităţii financiare în perioada de bază (Rrfb) şi acelaşi indicator - cu o creştere de 1%
a costurilor de producţie faţă de venituri - pentru perioada curentă Rrfc (sub influenţa
factorilor menţionaţi).

Rrfb  Rrfc
 100
Coeficientul de risc se va calcula: Rrfb ,

Cr2011 = (47,96% - 37,77%)/47,96% * 100 = 21,25% < 75%

Cr2012 = (65,28% - 54,66% )/ 65,28% * 100 = 16,26% <75%

Cr2013 = (66,73% - 56,38%)/ 66,73% * 100 = 15,51% <75%

Categorii de risc Indicatori Punctaj

1. Risc financiar z > 0,16 50
2. Risc comercial GIC  70%; Pmic > 60 zile? 5

6
SC CAPRIS SRL este o firmă ce desfășoară comerțul cu amănuntul, și din această cauza nu are contul clientii,
deoarece aceștia sunt reprezentați de populația consumatoare de produsele comercializate de firmă.
7
Idem 6

21
 3.Risc de garanţie Garanţii sigure 20
4. Risc managerial - echipă calificată, experienţă mare 5
5.Risc de senzitivitate r < 75% 10
Total punctaj 90
Sursă: Prelucrare proprie

Societatea S.C. CAPRIS S.R.L. se încadrează în clasa I cu 90 de puncte; are

performanţe financiare foarte bune, cu posibilităţi de achitare la scadenţă a obligaţiilor - risc de
creditare minim;

4. Modelul Băncii Comerciale

În modelul propus de Banca Comercială Română, rolul hotărâtor îl au performanţele

economice şi financiare. Baza de calcul pentru determinarea bonităţii unui agent economic sunt
datele raportate de fiecare societate în “Situaţia patrimoniului” (cod 02), care se întocmeşte
semestrial. Principalii indicatori economici şi financiari care redau performanţa firmei sunt
stabiliţi pe baza datelor din “Situaţia patrimoniului”8:

1. Lichiditatea patrimonială (Lp):

A c  Pi  Sfpv A
Lp   100  pts  100
Ob  C  I Ppts

Ac - active circulante (rând 37, formular 02);9

Pi - pierderi (rând 61);

Sfpv - stocuri fără posibilităţi de valorificare;

Ob - obligaţii (rând 72-74);

C+I - credite şi împrumuturi (rând 71);

Apts - active pe termen scurt;

Ppts - pasive pe termen scurt.

2. Solvabilitatea (S)

8
Bran Paul, “Relaţii financiar-bancare ale societăţilor comerciale”, Ed. “Tribuna Economică”, Colecţia Ghid
Personal, Bucureşti, 1994, pag. 261.
9
Rândurile şi numărul formularului din acest model corespund “Situaţiei patrimoniale” realizată în anul 1994;
în prezent aceste rânduri nu mai corespund indicatorului urmărit

22
 Cp
S  100
Tp

Cp - capitaluri proprii (rând 67);

Tp - total pasiv (rând 80).

3. Rentabilitatea financiară (Rcp)

P
R CP   100
Cp

P - profit înainte de plata impozitului;

CP - capitaluri proprii (rând 67);

4. Rotaţia activelor circulante (Rac)

CA
R ac  100
AC

CA - cifra de afaceri;

AC - active circulante (rând 37);

5. Dependenţa de pieţele de aprovizionare şi de desfacere.

Deosebim situaţiile:

At > De > A -aprovizionare din

50% 50% t ţară;

Ai > De > A -aprovizionare din

50% 50% i import;

At > Dt > D -desfacere la export.

50% 50% e

Ai > Dt >
50% 50%

6. Garanţii.

Pot fi constituite din:

 depozite în lei/valută, gajate;

23
 gajuri, ipoteci;

 bunuri achiziţionate din credite;

 cesionarea creanţelor.

Analiza performanţelor economico-financiare a firmelor se realizează după criteriile menţionate mai

sus, prin acordarea de puncte la fiecare criteriu, astfel:

Lichidita Solvabilitate Rentabi

te litatea
S<30%, 0p
Lp<80%, RC<0%,
31%<S<40%, 1p
-2p 0p
41%<S<50%, 2p
81%<Lp 0<RC<1
51%<S<60%, 3p
<100%,-1p 0%, 3p
61%<S<70%, 4p
101%<L 10<RC<
p<120%,+1p 71%<S<80%, 5p 30%, 4p

121%<L S>80%, 6p
p<140%,+2p

141%<L
p<160%,+3p

Lp>161
%,+4p

Rotaţia Dependenţa de
activelor pieţe

Rac<5, 1p At>50%
şi De>50%, 4p
5Rac10
, 2p Ai>50%
şi De>50%, 3p
Rac10, 4p
At>50%
şi Dt>50%, 2p

Ai>50%
şi Dt>50%, 1p

24
 Garanţii:

- Depozite în lei/valută gajate 4p;

- Gajuri, ipoteci 3p;

- Bunuri achiziţionate din credite 2p;

- Cesionarea creanţelor 1p.

Analiza performanţelor economico-financiare ale unei firme conduce la încadrarea

firmei, pe baza grilei BCR, în una din categoriile:

A: peste 20p;

B: 16-20p;

C: 11-15p;

D: 6-10p;

E: 0-5p.

Se apreciază că firmele care acumulează peste 16 puncte (categoriile A şi B) prezintă o

situaţie economico-financiară bună şi, în consecinţă, se recomandă acordarea unui credit.
Firmele care acumulează între 11 şi 15 puncte prezintă un grad ridicat de risc şi, în consecinţă,
un eventual credit se poate acorda în condiţiile unei prime de risc relativ ridicată. De asemenea,
firmele respective vor trebui urmărite atent din punct de vedere al solvabilităţii şi la primul
semn de neîncredere vor trebui luate măsuri care se impun pentru recuperarea creditelor.
Firmele care acumulează până la 10 puncte (categoriile D şi E) nu prezintă suficiente garanţii
pentru acordarea unui credit.

1. Lichiditatea patrimonială (Lp):

Lp = Apts/Pts * 100

Lp2011 = 123.932/85.806 * 100 = 144,43%

Lp2012 = 113.281/128.651 * 100 = 88,05%

Lp2013 = 135.422/92.341 * 100 = 146,65%

2. Solvabilitatea (S)

S = Cp/ Tp *100

25
 S2011 = 110.189/218.157 * 100 = 50,51%

S2012 = 140.693/284.618 * 100 = 49,43%

S2013 = 137.073/272.203 * 100 = 50,36%

3. Rentabilitatea financiară (Rcp)

Rcp = P/Cp * 100

Rcp2011 = 72.860/110.189 * 100 = 66,12%

Rcp2012 = 108.985/140.693 * 100 = 77,46%

Rcp2013 = 105.594/137.073 * 100 = 77,03%

4. Rotaţia activelor circulante (Rac)

Rac = CA/Ac * 100

Rac2011 = 1.730.043/123.932 = 13,96%

Rac2012 = 1.773.450/113.281 = 15,65%

Rac2013 = 1.689.740/135.422 = 12,48%

5. Dependenţa de pieţele de aprovizionare şi de desfacere.

At = 100%

Ai = 0%

Dt = 100%

De = 0%

At = 50%, Dt = 50%

6. Garanţii.

Este constituită din:

 depozite în lei/valută, gajate;

26
 1 Lichiditate Solvabilitate Rentabilitatea Rotaţia Dependenţa de pieţe Garanții
An activelor

2 141%<Lp<1 41%<S<50%, 10<RC, 4p Rac >10, 4p At>50% şi Dt>50%, Depozite în

2011 60%,+3p 2p 2p lei/valută gajate
4p;

2 81%<Lp<10 41%<S<50%, 10<RC, 4p Rac >10, 4p At>50% şi Dt>50%, Depozite în

2012 0%,-1p 2p 2p lei/valută gajate
4p;

2 141%<Lp<1 41%<S<50%, 10<RC, 4p Rac >10, 4p At>50% şi Dt>50%, Depozite în

2013 60%,+3p 2p 2p lei/valută gajate
4p;

Sursa: Prelucrare proprie

An Total punctaj Clasa de risc

2011 19 B
2012 15 C
2013 19 B

Sursa: Prelucrare proprie

Societatea S.C. CAPRIS S.R.L. are o situație economică bună, o bonitate favorabilă
care îi conferă suficientă credibilitate pentru a beneficia de credit prezentând un risc de
nonplată redus, cu supravegherea din punct de vedere al solvabilității la primele semne de
neîncredere.

27