Infracțiuni contra justiției, au drept scop de a periclita anumite reguli de conduită în

societate, existente în orice timp și în orice popor, care rezultă chiar din condițiile materiale
ale vieții omului. Justiția este o valoare morală, un element al conștiinței sociale, justiția se
dovedește a fi un principiu de coordonare dintre ființele umane. Din latinescul ”justiția”
înseamnă dreptate, care cu timpul s-a divizat în două sensuri de bază, ce ar trebui să fie
confluente: ca expresia unei aprecieri morale și ca activitatea instanțelor judecătorești.
Noțiune de justiție are mai multe sensuri, două dintre ele fiind legate în mod direct de
studiul organizării judiciare. Prin prima accepțiune are funcția de a judeca și de soluționarea
conflictelor ce apar între persoane, în cazurile respective legea este aplicată de către
judecător, în acest sens se spune că judecătorul înfăptuiește justiția. A doua accepțiune ne
spune că prin justiție se înțeleg totalitatea activităților prin contribuția cărora se poate
exercita funcția judiciară.
Astfel, în art. 312 Cod penal R. Moldova, legiuitorul a prevăzut infracțiunea
”Declarație mincinoasă, concluzie falsă sau traducere incorectă”.
Gradul prejudiciabil a infracțiunii respective constă anume în urmările pe care le
poate produce infracțiunea respectivă. Asta e datorită faptului că conform prevederilor art. 93
Cod de procedură penală R. Moldova, declarațiile martorului, concluziile expertului sau a
specialistului reprezintă un mijloc de probă în cadrul unui proces penal, civil sau
contravențional. Efectuarea unei traduceri incorecte de către un interpret sau trăducător pot
duce în eroare organele care au drept scop de înfăptuirea justiției, și condamnarea persoanei
nevinovate sau achitarea unui infractor.
Infracțiunea prevăzută de art. 312 Cod penal constă în faptă prejudiciabilă exprimată
doar prin acțiune. Astfel, sunt trei modalități de comitere a infracțiunii respective, și anume:
- Prezentarea declarației mincinoase de către martor sau partea vătămată;
- Prezentarea unei concluzii false de către un expert sau specialist;
- Prezentarea unei traduceri sau interpretări incorecte de către un trăducător sau
interpret.
Comun pentru toate cele trei modalități este că deturnează adevărul, astfel creîndu-se
condiții pentru comiterea de erori judiciare, pentru aprecierea incorectă a circumstanțelor
cauzei, pentru tragerea la răspundere penală a persoanei nevinovate, sau pentru absolvirea de
răspundere penală a persoanei vinovate, sau pentru soluționarea unui litigiu civil1.

1
Sergiu Brînză, Vitalie Stati Drept Penal Partea Specială vol. II. Chișinău 2011. 1321 p. (p.706)
1
 Pentru a atragere la răspundere penală persoana care a săvîrșit infracțiunea prevăzută
de art. 312 Cod Penal R. Moldova, ea trebuie să posede una din următoarele calități
procesuale: martor, partea vătămată, expert, specialist, interpret sau trăducător. În continuare
vom analiza subiectul infracțiunii respective.
Conform prevederilor art. 90 Cod de procedură penală, martorul este persoana care
este citată de către organul de urmărire penală sau persoana care face declarații în calitate de
martor. Martorul este persoana care posedă unumite informații despre cu privire la o
circumstanță care urmează a fi constatată. Însă pentru dobîndirea aceste calități procesuale,
este necesar ca să fie întrunite anumite condiții:
- Existența unui proces penal în curs de desfășurare;
- Existența unei persoane fizice care posedă informații despre circumstanțele
cazului;
- Citarea în această calitate de către organul de urmărire penală sau instanța de
judecată.
Însă în cazul existenței a tuturor condiții pentru a dobîndi această calitate procesuală,
nu obligă persoană să fie ascultate ca martor. Precizăm că nu este vorba de persoane care nu
poate avea calitate de martor, ci de persoane care, în anumite cauze concrete, și în legătură cu
anumite fapte sau împrejurări nu pot fi chemate ca martor2.
Art. 21 Cod de procedură penală R. Moldova prevede că nimeni nu este obligat să
marturisească împotriva sa sau a rudelor sale apropiate (ascendenții, descendenții, soț, soție
etc.). În cadrul audierei prealabile i se aduce la cunoștință soțului sau a rudelor apropiate că
nu sunt obligate să facă declarații, însă în cazul în care ei doresc să depună declarații ei la fel
sunt preîntîmpinați pentru răspunderea penală pe care o poartă conform prevederilor art. 312
Cod penal R.Moldova.
Pentru neexecutarea fără motiv a obligațiilor impuse, conform prevederilor art. 201
Cod de procedură penală a R. Moldova, martorii pot fi sacționați cu amenda judiciară.
În cazul în care martorul refuză să facă declarații el poartă răspunderea penală
conform prevederilor art. 313 Cod penal R. Moldova, însă în cazul în care el depune
declarații mincinoase cu bună știință va fi tras la răspundere conform art. 312 Cod Penal R.
Moldova.
Partea vătămată, la fel poate fi ca subiect al infracțiunii prevăzute de art. 312 Cod
penal R. Moldova.

2
Neagu I., Tratat de drept procesual penal. Partea generală, Global Lex. București 2004, p. 339
2
 În calitate de partea vătămată poate fi persoană fizică, căreia în urma comiterii
infracțiunii i-a fost cauzat un prejudiciu moral, fizic sau material.
Astfel, pentru a fi recunoscută ca partea vătămată este necesar de acordul victimii,
însă în cazul în care victima infracțiunii este o persoană minoră, ea va fi considerată partea
vătămată fără acordul său.
Poziția procesuală a părții vătămate este de subiect procesual activ, avînd misiunea de
a participa la probațiune în susținerea laturii procesuale a procesului. Prin poziția sa
procesuală, partea vătămată este un subiect procesual secundar alăturat
reprezentantuluicalificat (procuror) al subiectului procesual principal care este statul.
Organul de urmărire penală sau procuror sunt obligați să citeze victima și să-i explice
dreptul de a constitui în calitate ca partea vătămată, în cazul în care persoanele respective nu
înfăptuiesc acțiunea respectivă această poate fi apriciată ca încălcare dreptului la apărare și
accesul liber la justiție.
Deci, în procesul penal se poate ajunge la constituirea a părții vătămate dacă sunt
îndeplinite următoarele condiții:
- Să existe temeiuri de a recunoaște pe victima în calitate de partea vătămată;
- Să se constate manifestarea voinței de a participa la procesul penal, în această
calitate, cu excepția victimilor minore.
Recunoașterea persoanei în calitate de partea vătămată partea vătămată poate avea loc
în baza ordonanței organului de urmărire penală după stabilirea temeiurilor de atribuiere de
astfel de calități procesuale3.
Astfel constatăm că nu permanent victima poate fi recunoscută și în calitate de partea
vătămată. Partea vătămată poate să fie subiect al infracțiunii respective în cazul în care
prezintă cu bună știință declarații mincinoase, însă în cazul în care partea vătămată se
eschivează de a face declarații în cazul respectiv ea poate fi trasă la răspunderea penală
conform prevederilor art.313 Cod penal R. Moldova.
Specialistul este o persoană care cunoaște temeinic o disciplină sau o anumită
problemă și este antrenată în procesul penal pentru stabilirea adevărului. El trebuie să posede
cunoștințe suficiente în anumit domeniu și deprinderi speciale pentru acordarea ajutorului
organului de urmărire penală.
În cadrul procesului penal specialistul este persoana care:
- Are cunoștințe într-un anumit domeniu de activitate umană;

3
Odagiu I. Andronache A. ș.a. Drept procesula penal Partea Generală, Chișinău 2009, 455 p.(p. 180)
3
 - A fost chemat pentru efectuarea acțiunii procesuale;
- Care nu se află în nici o situație de incompatibilitate prevăzute de Cod de
procedură penală.
Menționăm, conform art. 11 a Legii cu privirea expertiza judiciară, constatările
tehnico-ştiinţifice şi medico-legale, constatarea tehnico-ştiinţifică şi medico-legală este o
activitate efectuată de către specialist în cadrul acţiunii procesuale, sau de sine stătător,
pentru explicarea unor fapte sau circumstanţe ale cauzei cercetate.
Constatarea tehnico științifică sau medico legală se dispune la ordonarea organului de
urmărire penală sau instanței de judecată, cu privire la examinarea cazurilor ce constituie
contravenții administrative, a Avocatului Poporului, Avocatului Poporului pentru drepturile
copilului, precum și la cererea persoanelor fizice sau juridice.
La întocmirea de către specialist a raportului de constatre tehnico-științifică, el se
consemnează pentru răspunderea penală pe care o poartă în cazul prezentarea unei concluzii
intenționat false. La fel ca și în cazul raportului de expertiză, specialistul după efectuarea
examinării formulează concluzie, în cazul în care acesta cu bună ștință prezintă o concluzie
intenționat falsă el poate fi tras de răspundere penală conform art. 312 Cod Penal R.
Moldova.
După cum se știe pentru clarificarea unor probleme pe diferite cauze contravenționale,
civile sau penale sunt folosite cunoștințe speciale a experților. Expertul este persoana numită
pentru a efectua investigații, care nu este interesată în rezultatul cauzei penale și care,
aplicînd cunoștințe speciale din domeniul științei, artei, tehnicii și din alte domenii prezintă
rapoarte în baza acestora4.
Pentru a deține funcția de expert este necesar de îndeplinit următoarele condiții:
- existența ordonanței ori încheierea de dispunerea expertizei;
- deținerea cunoștințelor în anumit domeniu artei, științei etc.
- lipsa interesului față de rezultatele cauzei.
Cerințele înăintate unui expert judiciar sunt formulate în articolul 8 din Legea
Republicii Moldova cu privire la expertiza judiciară5.
Calitate de expert este incompatibilăcu orice alt statut în cauza penală concretă.
Expertul, în urma efectuării cercetării este obligat să întocmească raportul de
expertiză, în care expertul indică și concluziile. În cazul în care expertul cu bună știință

4
Odagiu I., Luchin L., Expertize judiciare, Chișinău 2014, 134 p.(p. 112)
5
Legea Republicii Moldova cu privire la expertiza judiciară, nr. 1086-XIV din 23.06.2000, Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr. 144-145/1056 din 16.11.2000
4
prezintă concluziile intenționat false, el poate fi tras la răspundere penală conform
prevederilor art. 312 Cod penal R. Moldova.
Realizare procesului penal are loc în asemenea condiții, astfel încît egalitatea
participanților la această activitate să se înfăptuiască fără nici o discriminare națională.
În cazul în care persoana care nu posedă sau nu vorbește limba de procedură, are
dreptul să facă cunoștință materialele cauzei penale, cu toate actele procesuale și să
vorbească în fața organului de urmărire penală sau instanța prin interpret.
Interpret este persoana invitată de organul de urmărire penală sau instanța de a traduce
oral dintr-o limbă în alta sau de a traduce semnele celor muți sau surzi, astfel asigurînd
înțelegerea dintre două sau mai multe persoane. Însă traducător traduce în scris dintr-o limbă
în alta.
Pentru a deține calitatea de traducător sau interpret este obligatoriu îndeplinirea
următoarelor condiții:
- cunoașterea la perfecție a limbilor necesare pentru traducere;
- cunoașterea termenologiei juridice, termenii de specialitate folosite în
jurisprudență;
- nu este interesată în cauză;
- persoană acceptă să fie citată în această calitate.
Traducător sau interpret este desemnat de către organul de urmărire penală, procuror
prin ordonanță sau prin încheierea instanței de judecată ori la cerere din rîndul persoanelor
propuse de către participanții în proces.
Organul de urmărire penală pentru desfășurarea normală a acțiunilor procesuale și
admisibilității probelor, înăinte de a începe efectuarea acțiunilor procesuale, stabilește
identitatea și competența interpretului, traducătorului, domicliu acestuia, precum și se aduc
la cunoștință drepturile și obligațiile acestuia.Această se indică în procesul verbal și se
certifică prin semnătura interpretului, traducătorului.
Totodată menționăm că legiuitorul nu a prevăzut prezentarea documentului ce
certifică competența interpretului, traducătorului.
În comparație cu martor, interpretul sau traducator nu va fi tras la răspundere penală
pentru eschivarea de la îndeplinirea obligațiilor de interpret sau traducător6.
În urma efectuării analizei a subiectului infracțiunii prevăzute de art. 312 Cod Penal
R. Moldova constatăm că subiect al infracțiunii respective este persoana fizică care la

6
Dolea I., Dumitru R. ș.a. Drept procesual penal, Editura Cartier Juridic, Chișinău 2005, 948 p.(p. 251)
5
momentul comiterii infracțiunii a împlinit vîrsta de 16 ani, și să posede una din următoarele
calități procesuale:
Martorul sau partea vătămată, în cazul prezentării cu bună știință a declarațiilor false.
Specialist sau expert, poate fi tras la răspunderea penală conform art. 312 Cod Penal R.
Moldova în cazul prezentării cu bună știință a unor concluzii intenționat false. Interpret sau
traducător este persoana care interpretează semnelor celor muți sau surzi ori traduce în scris
un document, însă în cazul interpretării intenționat greșite acesta este posibil să fie tras la
răspundere penală.