Sunteți pe pagina 1din 164

dr.

Evelina-
Cristina
MORARI
dr.
Elena-
M�d�lina
MORARIU2018
O�IUNI
DE
ANATOMIAI FIZIOLOGIA
OMULUI
re este cuprins� tematica pentru
mitere din sesiunea august 2018.
dr.
Evelina-
Cristina
MORARI
dr.
Elena-
M�d�lina
MORARIU2018
O�IUNI
DE
ANATOMIAI FIZIOLOGIA
OMULUI
re este cuprins� tematica pentru
mitere din sesiunea august 2018.
M i n i s t e r u l E d u c a � i e i N a � i o n a l e

�COALA POSTLICEAL� SANITAR� DE STAT


�GRIGORE GHICA VODÔ DIN IA�I

Str. Nicolae B�lcescu, nr. 19, cod po�tal 700117, loc. Ia�i, Rom�nia
Telefon/fax: 0232.219516
e-mail: grigore.ghica.voda@scoalasanitara-iasi.ro

NO.IUNI DE ANATOMIA
.I
FIZIOLOGIA OMULUI

Pentru realizarea acestui material au fost utilizate manualele alternative de


Biologie de clasa a XI-a aprobate de M.E.N. dar �i alte surse bibliografice.
Acest material st� la baza redact�rii culegerii de teste pentru concursul de
admitere din sesiunea august 2018.

Tot acest material va fi utilizat �i la redactarea testelor la prima vedere.


Concursul de admitere din august 2018 const� dintr-un test de Anatomia .i
fiziologia omului, cuprinz�nd 100 de itemi cu alegere multipl�, dintre care
80 sunt din culegerea de teste .i 20 sunt la prima vedere.
Succes tuturor candida.ilor!

Ia.i �
2018
Cuprins

INTRODUCERE .......................................................................
........................................................................
6

A. NO.IUNI DE ANATOMIE
TOPOGRAFIC�........................................................................
...........
7

B. NIVELURI DE ORGANIZARE GENERAL� ALE CORPULUI


UMAN....................................
14

I.
CELULA ............................................................................
...........................................................................
15

I.1.
Celula ............................................................................
.........................................................................
15

I.2. Componentele
celulei ...........................................................................
.................................................
16

I. 3. Informa.ia ereditar�, cromosomii .i ADN-


ul ................................................................................
....
18

I. 4. Diviziunea
celular�...........................................................................
....................................................
19

II.
.ESUTURILE ........................................................................
....................................................................
22

II. 1. .esutul
epitelial .........................................................................
.........................................................
22
II. 2. .esutul
conjunctiv ........................................................................
........................................................
24

II. 3. .esutul
muscular ..........................................................................
.....................................................
26

II. 4. .esutul
nervos.............................................................................
..........................................................
27

III. FUNC�IA DE
RELA�IE............................................................................
.............................................
30

III.1. SISTEMUL
NERVOS ............................................................................
...............................................
30

III.1.1. M�DUVA
SPIN�RII ..........................................................................
...........................................
31

III.1.2.
ENCEFALUL..........................................................................
........................................................
35

III.2. ANALIZATORII (ORGANELE DE


SIM.) .............................................................................
..........
40

III.2.1. Analizatorul
cutanat ...........................................................................
............................................
41

III.2.2. Analizatorul
olfactiv ..........................................................................
.............................................
43

III.2.3. Analizatorul
gustativ ..........................................................................
............................................
44

III.2.4. Analizatorul
vizual.............................................................................
.............................................
46

III.2.5. Analizatorul acustic


(auditiv) .........................................................................
...............................
48

III.2.6. Analizatorul
vestibular ........................................................................
...........................................
51

III.2.7. Analizatorul kinestezic


(motor) ...........................................................................
..........................
53

III.3. SISTEMUL ENDOCRIN (fig.


25) ...............................................................................
.........................
55

III.3.1.
HIPOFIZA...........................................................................
............................................................
55

III.3.2.
EPIFIZA ...........................................................................
...............................................................
57

III.3.3.
TIROIDA ...........................................................................
..............................................................
58

III.3.4.
PARATIROIDELE......................................................................
...................................................
58

III.3.5.
TIMUSUL............................................................................
............................................................
59

III.3.6. PANCREASUL
ENDOCRIN ..........................................................................
..............................
59

III.3.7. GLANDELE
SUPRARENALE .......................................................................
..............................
59

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i |3
IV. SISTEMUL
LOCOMOTOR..........................................................................
...................................................................................
..........................................................................
60

IV.1. SISTEMUL
OSOS ..............................................................................
...................................................
60

IV.2. SISTEMUL
MUSCULAR ..........................................................................
...........................................
64

V. FUNC�IA DE
NUTRI�IE...........................................................................
..............................................
69

V.1. SISTEMUL
DIGESTIV ..........................................................................
...............................................
69

V.1.1. Tubul
digestiv...........................................................................
.........................................................
69

V.1.2. Glandele
anexe .............................................................................
.....................................................
73

V.1.3.
Digestia ..........................................................................
....................................................................
74

V.1.4.
Absorb.ia .........................................................................
..................................................................
77

V.2. SISTEMUL CARDIO


-VASCULAR .........................................................................
............................
79

V.2.A.
Inima .............................................................................
....................................................................
79

V.2.B. Vasele de
s�nge .............................................................................
....................................................
80

V.2.C. Circula.ia
s�ngelui ..........................................................................
.................................................
82

V.2.1.
S�NGELE ...........................................................................
..............................................................
84

V.3. SISTEMUL
RESPIRATOR ........................................................................
...........................................
88

V.4. SISTEMUL
EXCRETOR ..........................................................................
.............................................
92

V.4.1.
Rinichii...........................................................................
....................................................................
92

V.4.2. C�ile
urinare ...........................................................................
..........................................................
94

V.4.3. Formarea
urinei ............................................................................
....................................................
94

VI. FUNC�IA DE
REPRODUCERE .......................................................................
.......................................
96

VI.1. SISTEMUL REPRODUC�TOR


MASCULIN...........................................................................
...........
96

VI.1.1. Structura aparatului genital


masculin ..........................................................................
...................
96

VI.1.2. Func.iile
testiculului ......................................................................
...................................................
97

VI.2. SISTEMUL REPRODUC�TOR


FEMININ............................................................................
............
98

VI.2.1. Structura aparatului genital


feminin ...........................................................................
..................
98

VI.2.2. Func.iile
ovariene ..........................................................................
...................................................
99

VI. 3.
Fecunda.ia ........................................................................
................................................................
100
BIBLIOGRAFIE ......................................................................
.....................................................................
101

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i |4
... "Unul dintre cele mai uimitoare aspecte ale vie�ii moderne este c� tr�im �ntr-o
lume �n care
majoritatea oamenilor �tiu mult mai mult despre ma�ini �i despre folosirea
computerelor dec�t despre
ce se �nt�mpl� �n interiorul propriului corp. Este surprinz�tor faptul c�, �n timp
ce mul�i dintre noi au
urmat o educa�ie care i-a format pentru a-�i c�tiga existen�a �i chiar pentru a
folosi timpul liber c�t
mai pl�cut �i mai ra�ional, pu�ini dintre noi au fost �nv�a�i despre modul �n care
func�ioneaz� corpul
nostru �i despre ce li se poate �nt�mpla -fapt de care via�a noastr� poate depinde.
O asemenea stare
de lucruri este nu numai surprinz�toare, dar �i periculoas�, deoarece, ast�zi mai
mult dec�t alt�dat�,
soarta oamenilor �n termeni de s�n�tate bun� sau proast� -uneori chiar via�� sau
moarte -st� �n
propriile lor m�ini. Acum, doctorii dispun de o gam� larg� de "arme" puternice �i
eficiente, de
neimaginat cu pu�ini ani �n urm�, dar acestea pot fi folosite �mpotriva bolilor, cu
cele mai bune
rezultate, dac� popula�ia cunoa�te c�te ceva despre modul de func�ionare al
diferitelor p�r.i ale
organismului �i astfel poate percepe rapid nevoia unui sfat medical c�nd s�n�tatea
�ncepe s� lase de
dorit. (...)"

Trevor Weston

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i |5
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

INTRODUCERE

Anatomia este ramura biologiei care se ocup� cu studiul structurii interne a


organismelor .i a
leg�turilor care exist� �ntre p�r.ile lor. Anatomia omului studiaz� alc�tuirea
corpului omenesc .i
rela.iile dintre p�r.ile sale componente.

Fiziologia este .tiin.a care studiaz� func.iile diferitelor p�r.i .i organe ale
corpului, ca, de
exemplu, digestia, respira.ia, circula.ia s�ngelui, locomo.ia etc., care se
desf�.oar� �n condi.ii
normale de via.�.

Anatomia .i fiziologia sunt .tiin.e str�ns legate �ntre ele. F�r� cuno.tin.e de
anatomie cu
privire la alc�tuirea organismului sau a p�r.ilor sale constitutive, nu putem
�n.elege fiziologia lor,
adic� modul cum trebuie s� func.ioneze normal.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i |6
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

NO.IUNI DE ANATOMIE TOPOGRAFIC�

Termenii anatomici din aceast� sec.iune sunt folosi.i pentru a localiza leziunea
sau durerea.
Cunoa.terea termenilor anatomici de baz� ai corpului uman este important� deoarece
toate cadrele
medicale trebuie s� foloseasc� un limbaj comun c�nd trateaz� un pacient. Totu.i,
dac� nu v� pute.i
aminti denumirea anatomic� corect� pentru un anumit punct al corpului, pute.i
folosi un termen
popular.

Orient�ri

Vizualiza.i o persoan� care st� �n picioare cu fa.a spre voi, cu bra.ele �ntinse
lateral, cu
degetul mare spre exterior (cu palmele spre voi). Aceasta este pozi.ia anatomic�
standard; trebuie s�

o .ine.i minte atunci c�nd descrie.i localizarea pe corp.


Direc.ii, pozi.ii

Primii termeni care trebuiesc l�muri.i sunt dreapta .i st�nga. Ace.ti termeni se
refer�
�ntotdeauna la pozi.ia din punctul de vedere al pacientului. Printr-un plan median
trasat vertical,
perpendicular pe fa.a anterioar� a corpului, acesta este �mp�r.it �n jum�tatea
st�ng� .i jum�tatea
dreapt� (fig. 1).

Anterior .i posterior -anterior sau ventral �nseamn� partea din fa.� .i posterior
sau dorsal
descrie partea din spate a corpului (fig.1).

Al.i doi termeni frecvent folosi.i sunt medial .i lateral (fig.1). Medial �nseamn�
�n apropierea
liniei mediane a corpului; lateral �nseamn� departe de aceast� linie. �n acest
context, ochii sunt lateral
fa.� de nas, bra.ele sunt situate lateral de torace, sternul este situat medial
fa.� de coaste.

Termenul proximal desemneaz� ceea ce se afl� �n apropiere, �n timp ce distal


�nseamn�
�ndep�rtat. �n cazul corpului, proximal �nseamn� �n apropierea punctului �n care
bra.ul sau piciorul se
leag� de corp. Distal �nseamn� mai �ndep�rtat de punctul de leg�tur�. De exemplu,
dac� femurul este
rupt, fractura aceasta poate fi proximal� (cap�tul apropiat de .old) sau distal�
(la cap�tul mai
�ndep�rtat de .old); m�na este situat� distal fa.� de cot, la r�ndul s�u cotul este
situat proximal fa.� de
�ncheietura m�inii (fig.2).

Termenul superior (cranial) �nseamn� mai apropiat de cap .i inferior (caudal)


�nseamn� mai
apropiat de picior. De exemplu, abdomenul este inferior fa.� de torace, toracele
este superior fa.� de
.old, gura se afl� inferior fa.� de nas (fig.2).

Planuri .i axe

Axele corespund dimensiunilor spa.iului .i se �ntretaie �n unghi drept.

Axul longitudinal, axul lungimii corpului, este vertical la om .i are doi poli:
superior
(cranial) .i inferior (caudal). El pleac� din cre.tetul capului .i merge p�n� la
suprafa.a t�lpilor .i
spa.iul dintre ele.

Axul sagital sau antero-posterior este axul grosimii corpului. Are un pol
anterior .i altul
posterior.

Axul transversal corespunde l�.imii corpului. Este orizontal .i are un pol st�ng .i
altul drept.
Pentru a putea studia �i �n�elege aranjarea structural� a diferitelor organe,
corpul poate fi
�mp�r�it �n func�ie de 3 planuri fundamentale de referin�� (fig.3):
un plan sagital

un plan frontal
un plan transversal
Planurile se formeaz� cu participarea a dou� dintre axele men.ionate anterior.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i |7
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Planurile sagitale trec prin corp vertical, �mp�r�indu-l �n regiunile dreapt� �i


st�ng�. Planul
medio-sagital este cel care trece prin mijlocul corpului, �mp�r�indu-l �n 2 jum�t�i
egale. Planul
sagital trece prin axul longitudinal .i cel sagital.

Planurile frontale sec�ioneaz� corpul pe lungime, �mp�r�indu-l �n regiunile


anterioar� (spre
�n fa��) �i posterioar� (spre �n spate). Planul frontal trece prin axul
longitudinal .i cel transversal.

Planurile transversale �mpart corpul �n regiunile superioar� (cranial�) �i


inferioar�
(caudal�). Se formeaz� prin unirea axului sagital cu cel transversal. Meritul
tomografiei cu raze X
este acela c� ofer� imagini ale planurilor transversale, care nu pot fi ob�inute
dec�t prin sec�iuni prin
corp. Anterior dezvolt�rii acestei tehnici, radiografia f�cea dificil�, dac� nu
imposibil�, capacitatea
de a distinge prin neregularit�ile corpului.

Figura 1. Direc.ii, pozi.ii

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i |8
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Figura 2. Planuri .i axe

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i |9
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Figura 3. Linii de orientare, termeni de pozi.ii

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i |10
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Regiunile corpului

Corpul uman este �mp�r�it �ntr-o serie de regiuni ce pot fi identificate la


suprafa�a corpului
(fig. 4). Regiunile mari ale corpului sunt:

-capul

-g�tul

-trunchiul

-membrele superioare

-membrele inferioare

Capul

-este �mp�r�it �n dou� regiuni:


# o regiunea facial�: include ochii, nasul �i gura
# o regiunea cranian�: acoper� �i protejeaz� creierul.
Denumirea anumitor zone de la suprafa�a capului se poate baza pe denumirea
organelor

situate �n acele regiuni:

-regiunea orbital� (�n dreptul ochilor)

-regiunea nazal� (�n dreptul nasului)

-regiunea oral� (�n dreptul gurii)

-regiunea auricular� (�n dreptul urechilor),

sau pe denumirea oaselor din acea zon�: ex. regiunea frontal� (osul frontal),
regiunea
zigomatic� (osul zigomatic).

G�tul

-face referire la regiunea cervical�, cea care sus�ine capul �i �i permite


mobilitatea.

Trunchiul

Trunchiul sau torsul reprezint� por�iunea din corp la care se ata�eaz� g�tul �i
membrele.
Include:
-toracele
-abdomenul
-pelvisul
Toracele sau regiunea toracal� face referire la piept. Regiunea mamar� a toracelui
este cea din
jurul areolelor mamare, care la femeile mature din punct de vedere sexual cuprinde
s�nii. �ntre cele
dou� regiuni mamare se g�se�te regiunea sternal�. Subsoara este denumit� fosa
axilar� sau, simplu,
axil�, iar regiunea �nconjur�toare se nume�te regiune axilar�.

Regiunea vertebral� se extinde de-a lungul spatelui �i urm�re�te coloana


vertebral�. �n cutia
toracic� sunt localiza�i pl�m�nii �i inima. Anumite urme de la suprafa�a corpului
sunt importante �n
verificarea integrit�ii acestor organe. Un medic trebuie s� �tie, spre exemplu,
unde pot fi cel mai
bine detectate valvele inimii �i unde se aud cel mai bine sunetele respiratorii.
Axila este important�
�n examinarea unor ganglioni limfatici infecta�i.

Abdomenul este localizat sub torace. �n centrul abdomenului se g�se�te ombilicul


(buricul).
Abdomenul a fost �mp�r�it �n 9 regiuni pentru a descrie localizarea organelor
interne.

Pelvisul reprezint� partea inferioar� a abdomenului. �n aceast� regiune se g�sesc


alte
subregiuni:

-pubian� (acoperit� de p�r la indivizii maturi din punct de vedere sexual)

-perinean� (perineu, regiunea ce con�ine organele sexuale externe �i orificiul


anal)

-lombar� (cunoscut� �i sub denumirea de .ale)

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 11
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

-sacral� (localizat� mai jos, acolo unde se termin� coloana vertebral�)

-mu�chii la�i ai bazinului formeaz� fesele sau regiunea gluteal�. Aceast� regiune
este
utilizat� pentru injec�iile subcutanate.

Figura 4. Regiunile corpului -vedere anterioar�

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 12
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Membrul superior

Este anatomic �mp�r�it �n:

-um�r

-bra�

-antebra�

-m�n� (palm�).

Um�rul este regiunea cuprins� �ntre centura scapular� �i brat �i cuprinde


articula�ia bra�ului la
centur�. Um�rul se mai nume�te �i regiunea deltoid�.

Regiunea cubital� este aria cuprins� �ntre bra� �i antebra., care cuprinde
articula�ia cotului.

Fosa cubital� este depresiunea por�iunii anterioare a regiunii cubitale. Este


important� pentru
injec�iile intravenoase .i pentru prelevarea de s�nge.

M�na are 3 zone principale:

-carpul, ce con.ine oasele carpiene

-metacarpul, ce con�ine oasele metacarpiene

-degetele, ce con�in falangele.

Partea anterioar� a m�inii se nume�te regiune palmar� (palm�), iar partea


posterioar� a m�inii
se nume�te dosul m�inii.

Membrul inferior

Este anatomic �mp�r.it �n:


-.old
-coaps�
-genunchi
-gamb�
-picior.
Coapsa se mai nume�te �i regiune femural�.
Genunchiul are 2 fe�e: fa�a anterioar� (regiune patelar�) �i fa�a dorsal� (fosa
poplitee).
Gamba prezint� regiunea crural� anterioar� �i posterioar�. Anterior se g�se�te
fluierul

piciorului, o creast� proeminent� osoas� care se �ntinde de-a lungul gambei.

Piciorul are 3 regiuni principale:

-tarsul, alc�tuit din oasele tarsiene


-metatarsul, alc�tuit din metatarsiene

-degetele, alc�tuite din falange.

Glezna reprezint� articula�ia dintre picior �i gamb�. C�lc�iul este situat


posterior piciorului,
iar talpa piciorului este suprafa�a plantar�. Dosul piciorului este orientat
superior.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 13
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

A. NIVELURI DE ORGANIZARE GENERAL� ALE CORPULUI UMAN


Corpul omenesc -sistem biologic -are mai multe nivele de organizare
morfofunc�ional�.
Fiecare nivel are propriile sale legi, care se subordoneaz� legilor nivelului
superior:
nivelul chimic sau molecular este constituit din diferite tipuri de atomi care se
combin�
pentru a forma molecule complexe, care la r�ndul lor formeaz� subansambluri
celulare organitele
celulare;

nivelul celular. Celula este unitatea de baz� structural�, func�ional� �i genetic�


a
organismului. �n organismul uman exist� peste 200 de tipuri diferite de celule;
nivelul tisular. �esuturile sunt grup�ri de celule organizate �n scopul efectu�rii
unei anumite
func�ii. Cu toat� marea varietate de celule din corpul nostru (peste 200), exist�
patru tipuri
fundamentale de �esuturi: epiteliale, conjunctive, musculare �i nervos, fiecare
av�nd o func�ie
caracteristic�. �esuturile puternic specializate, f�r� capacitate de regenerare,
sunt �esutul
muscular �i nervos, iar cele slab specializate, capabile de regenerare, sunt
reprezentate de
�esutul epitelial �i conjunctiv;
nivelul de organ. Organul este o structur� format� din cel pu�in dou� tipuri de
�esut, dar cele
mai multe sunt constituite din cele 4 tipuri fundamentale. Organul este un centru
func�ional
ultraspecializat, �ndeplinind o func�ie specific�;
sistemul de organe este format din mai multe organe care lucreaz� coordonat, pentru

�ndeplinirea unei func�ii comune. �n corpul nostru exist� mai multe sisteme de
organe
(sistemul osos, muscular, nervos, endocrin, cardio-vascular, respirator, digestiv,
urinar,

reproduc�tor);
nivelul de organism reprezint� nivelul superior de organizare. Organismul este un
tot unitar

morfologic �i func�ional, care include toate celelalte nivele.

Prin sistemele sale, organismul �ndepline�te trei categorii de func�ii principale:


de rela�ie, de
nutri�ie �i de reproducere.

Miliardele de celule ale organismului uman lucreaz� continuu �i coordonat,


asigur�nd
structura normal� a �esuturilor �i organelor �i constanta mediului intern.

Mediul intern este format din s�nge, limf� �i lichid intercelular (intersti�ial).
Corpul uman este un tot unitar morfologic �i func�ional aflat �n str�ns� corela�ie
cu mediul
�nconjur�tor. Ca orice organism, �i cel uman este alc�tuit din unit�ile
fundamentale ale lumii vii celulele.
Acestea alc�tuiesc �esuturi, iar prin asocierea lor, diferite tipuri de �esuturi
alc�tuiesc
organele. Organele pot fi asociate �n sisteme sau aparate pentru �ndeplinirea unei
func�ii.

Cel mai �nalt nivel de organizare este organismul, care reprezint� ansamblul
tuturor
sistemelor de organe care sunt capabile, prin cooperare coordonat�, s� realizeze
func.iile
fundamentale de rela.ie, nutri.ie .i reproducere. Un organism este un sistem
deschis care face
schimburi de materie, energie �i informa�ie cu mediul �nconjur�tor, este �viu� �i
dispune de �via.�
(tr�ie�te) o anumit� perioad� limitat�, care se sf�r�e�te odat� cu moartea
organismului.

Este alc�tuit din celule, �esuturi, organe, aparate �i sisteme. Tr�s�tura dominant�
a
organismului, ca sistem biologic, dar �i a p�r�ilor sale componente o constituie
unitatea indisolubil�
dintre structur� �i func�ie. Integrate �ntr-un tot unitar, sistemele de organe
realizeaz�, ca orice
organism viu, procese vitale caracteristice: metabolism, mi.care, sensibilitate,
cre.tere, diferen.iere .i
homeostazie.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 14
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

I. CELULA
I.1. Celula
Defini.ie:
Celula este unitatea principal� structural�, func.ional� .i genetic� a
organismelor vii.

La baza alc�tuirii organismului uman, ca de altfel .i al tuturor vie.uitoarelor, se


afl� celula
(fig. 5). �ntregul organism uman este alc�tuit din celule. Celulele pot exista
singure (exemplu:
globulele albe din s�nge) sau grupate, form�nd .esuturi (exemplu: .esutul nervos,
alc�tuit prin gruparea
neuronilor).

Nivelurile de organizare ale corpului uman sunt, conform complexit�.ii,


urm�toarele:

celule� .esuturi� organe � sisteme de organe � organism.

Figura 5. Structura celulei eucariote

Celula reprezint� un sistem deschis prin care se realizeaz� schimbul de materie .i


energie cu
mediul extern. Are o mare capacitate de cre.tere, dezvoltare .i diferen.iere
(trecerea de la forme
simple la forme din ce �n ce mai complexe), datorit� propriet�.ii de
autoreproducere.

Forma, alc�tuirea .i func.ia celulelor este diferit�, legat� de locul �n care este
plasat�, de
.esutul din care face parte, de rolul pe care �l are. De exemplu, celula muscular�
este fusiform�,
neuronul are forma stelat�, globulele albe au forma rotund�, iar ovulul este
sferic.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 15
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI
Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU
Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 16
Totodat� .i dimensiunea celulelor difer�. Din punct de vedere al m�rimii celulele
variaz� �n
func.ie de specializarea lor, de starea fiziologic� a organismului, de condi.iile
mediului extern sau
v�rst�. De exemplu, cea mai mare celul� este ovulul (200 microni) .i are rol �n
reproducere, �n timp
ce spermatozoidul (40-55 microni) este una din cele mai mici celule.
I.2. Componentele celulei
Componentele fundamentale ale celulei sunt: membrana, citoplasma .i nucleul.
a) Membrana celular� se afl� la periferia celulei. Membrana este un complex
molecular
lipoproteic care �nconjoar� celula .i este considerat� ast�zi �organul care mediaz�
.i controleaz�
interac.iunile celulei cu toate componentele mediului, fie ele molecule mici,
molecule mari sau alte
celule�. Este alc�tuit� din: proteine, un dublu strat fosfolipidic, colesterol,
carbohidra.i, alte lipide.
Membrana are permeabilitate selectiv�. Procesele de schimb care au loc �n membrana
celular� se
realizeaz� prin dou� tipuri de transport:
- transportul prin canale sau pompe � asigur� trecerea apei .i a substan.elor
dizolvate prin
membrana celular�; se poate realiza pasiv, �n sensul gradientului de concetra.ie
sau activ, �mpotriva
gradientului de concentra.ie.
- transportul prin endocitoz� sau exocitoz� � este procesul prin care celula
�nglobeaz� sau elimin�
particule de natur� diferit�, prin intermediul unor vezicule formate la nivelul
membranei celulare.
Membrana �ndepline.te o serie de func.ii fundamentale:
. rol de delimitare fizico-chimic� a mediului intracelular de cel extracelular;
. asigurarea distribu.iei simetrice a componentelor ionice prin permeabilitatea
selectiv� .i
transportul activ. Aceast� simetrie st� la baza activit�.ii bioelectrice celulare,
a transmiterii sinaptice, a
proceselor de secre.ie .i absorb.ie digestive .i renale, a men.inerii echilibrului
hidro-electrolitic;
. transferul de informa.ii realizat prin hormoni, medicamente .i al.i stimuli
fizico-chimici.
Ace.ti factori ac.ioneaz� frecvent prin receptorii membranari specializa.i,
determin�nd modific�ri ale
activit�.ii celulare;
. rol de ap�rare .i secre.ie prin fagocitoz�, endocitoz� .i exocitoz�;
. rol �n recunoa.tere intercelular� .i ap�rare imunitar�;
. reglarea .i limitarea cre.terii organelor;
. roluri metabolice intracelulare (conversia chimiosmotic� a energiei �n ATP);
. adezivitatea .i rela.iile intercelulare;
. participarea la desf�.urarea mecanismelor etiopatogenice ale unor afec.iuni.
b) Citoplasma este o substan.� de consisten.� gelatinoas� care ocup� interiorul
celulei .i �n
care sunt scufundate nucleul �mpreun� cu celelalte organite celulare (structuri
foarte mici, prezente �n
interiorul celulelor, care �ndeplinesc anumite func.ii). Are o structur� complex�,
la nivelul ei
desf�.ur�ndu-se principalele func.ii vitale (sinteza de proteine, produc.ia de
energie,
contractibilitatea).
Organitele celulare sunt de dou� tipuri:
- comune (pe care le �nt�lnim la toate tipurile de celule);
- specifice (care sunt necesare doar anumitor tipuri de celule).
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Organitele comune sunt: reticulul endoplasmatic, ribozomii, lizozomii, aparatul


Golgi,
mitocondriile .i centrozomul (centrul celular).
Organitele specifice sunt: miofibrilele (le g�sim doar �n fibra muscular�),
neurofibrilele .i
corpusculii Nissl (specifice celulei nervoase).
Reticulul endoplasmic (RE) este compartimentul intracelular cu cea mai complex�
geometrie
.i cea mai mare diversitate func.ional�. Apare ca un sistem de membrane care face
leg�tura �ntre
exteriorul celulei .i nucleu (este un sistem de transport). RE este implicat �i �n
transportul proteinelor
.i lipidelor �n celul�.
Reticulul endoplasmatic este de dou� categorii:
reticul endoplasmatic rugos (REG) � este un sistem de membrane .i canale care
prezint�
ribozomi ata.a.i la suprafa.a lor; proteinele sintetizate de ribozomi sunt
�ncorporate �n
vezicule .i transportate spre aparatul Golgi;

reticul endoplasmatic neted (REN) � este un sistem de membrane .i canalicule care


faciliteaz� transportul substan.elor �n interiorul celulelor, este lipsit de
ribozomi, �i �n el au
loc unele reac.ii metabolice importante.
Aparatul Golgi (Complex Golgi) este str�ns legat de reticulul endoplasmatic. Este
format din 4

sau mai multe straturi de vezicule aplatizate din care se desprind alte vezicule
sferice. Acest aparat este

bine dezvoltat �n celulele secretoare. Aparatul Golgi func�ioneaz� �n dependen�� cu


reticulul
endoplasmatic. Vezicule transportoare desprinse din reticul fuzioneaz� cu aparatul
Golgi. Substan�ele
transportate sunt procesate de acest aparat �i formeaz� lizozomi, vezicule
secretoare sau alte
componente. Rolul aparatului este cel secretor �i de sintez� de carbohidra�i.

Lizozomii se prezint� sub forma unor vezicule mici care con.in �n interiorul lor
enzime. Au
rol �n digestia intracelular� .i fagocitoz�. Fagocitoza este procesul prin care o
celul� �ncorporeaz� microbii
sau corpurile str�ine, pe care le distruge (prin digestie).

Ribozomii sunt forma.iuni sferice de dimensiuni mici, cu rol �n sinteza


proteinelor. Ei se g�sesc
fie liberi �n citoplasm�, fie ata.a.i canaliculelor reticulului endoplasmatic,
form�nd reticulul
endoplasmic rugos. Ribozomii sunt forma.i dintr-un anumit tip de ARN (numit ARN
ribozomal) .i proteine.

Mitocondriile sunt organite din citoplasma celulei �n care are loc respira.ia,
produc energie prin
ardere celular�. Membrana intern� este pliat� sub forma unor creste. Con.in ADN
(acid
dezoxiribonucleic) propriu (numit ADN mitocondrial). Sunt mai numeroase �n celulele
cu activitate
metabolic� mai intens�.

Centrozomul (centrul celular) este o regiune specializat� a celulei, situat� �n


imediata apropiere a
nucleului, formeaz� fusul de diviziune (prin care celula se multiplic�).
Centrozomul lipse.te din celula
nervoas�, care nu se divide.

c) Nucleul este un corpuscul de dimensiuni mari, aflat �n citoplasma celulei, are


form� sferic�,

con.ine materialul genetic (ADN) responsabil de func.ionarea celular� (rol de


centru de control al
activit�.ii celulei) .i de a transmite caractere ereditare.
La r�ndul s�u, nucleul este alc�tuit din:
membran� nuclear� dubl�, care se nume.te cariolem�;

citoplasm� nuclear�, numit� .i carioplasm� (un suc nuclear v�scos), care con.ine o
re.ea de
filamente sub.iri numit� cromatin�; cromatina con.ine molecule de ADN, care
formeaz�
cromozomii. Moleculele de ADN sunt alc�tuite dintr-un num�r foarte mare de gene �
care sunt
materialul nostru genetic.
Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 17
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI
Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU
Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 18
Nucleul con.ine unul sau doi nucleoli care sunt mici corpuri sferice cu rol de a
transmite mesaje
ribozomilor din citoplasm� pentru a fabrica proteine.
Celulele umane sunt de tip eucariot (gr. eu � bun, carion � nucleu) deoarece sunt
alc�tuite dintr-un
nucleu separat de citoplasm� printr-o membran� proprie, �n interiorul c�ruia se
g�sesc elementele care
con.in informa.ia ereditar� .i �ndeplinesc toate func.iile celulare.
I. 3. Informa.ia ereditar�, cromosomii .i ADN-ul
Nucleul con.ine toate informa.iile genetice care trec de la p�rin.i la copii �n
urma procesului
de reproducere. Toate aceste informa.ii se g�sesc codificate �n substan.a numit�
ADN (acid
dezoxiribonucleic). Acest compus biologic special dispune de dou� �nsu.iri
principale: depoziteaz�
informa.ia .i este capabil s�-.i creeze copia identic�. ADN-ul este un polimer
format din unit�i de
baz� numite nucleotide. O nucleotid� este format� din:
. O baz� azotat�:
o Purinic�: adenina, guanina
o Pirimidinic�: citozina, timina
. Zah�rul: dezoxiriboza
. Fosfatul
Nucleotidele sunt legate �ntre ele prin intermediul fosfatului �i al zah�rului
form�nd o caten�.
ADN-ul este o molecul� bicatenar�, cele dou� catene sunt legate �ntre ele prin
pun�i de hidrogen �ntre
bazele azotate de pe cele dou� catene. Structura ADN-ului este cea de dublu helix,
catenele sunt
r�sucite una �n jurul celeilalte (fig. 6).
Figura 6. Cromosomul .i ADN-ul uman
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Cea mai mare cantitate a materialului genetic se g�se�te �n nucleu, unde formeaz�
cromatina.
Aceasta este format� din ADN �i proteine, care sunt implicate �n stabilizarea
cromatinei. �n timpul
interfazei, materialul genetic se g�se�te sub form� de cromatin�, care este lax�,
iar �n timpul
diviziunii se condenseaz� form�nd cromosomii (cromatin� = cromosomi). Termenul de
cromosom
are originea �n greac�, soma �nseman� corp, iar cromos � culoare, sunt corpi
eviden.ia.i prin colorare.
�n limba rom�n� sunt acceptate ambele variante: cromosom .i cromozom.

Specia uman� are informa�ia genetic� grupat� �n 23 perechi de cromosomi. Dintre


ace�tia, 22
de perechi sunt autosomi �i o pereche sunt cromosomii specifici sexului (XX pentru
femeie sau XY
pentru b�rbat).

�n urma diviziunii celulare rezult� cromosomi monocromatidici, fiecare con�in�nd o


singur�
molecul� de ADN bicatenar. �n timpul interfazei are loc dublarea cantit�ii de ADN
prin procesul de
replicare. Astfel, vor rezulta cromosomi bicromatidici, fiecare con�in�nd 2
molecule de ADN. O
anumit� informa.ie exist� �n unele molecule de acid dezoxiribonucleic (ADN),
substan.� care, atunci
c�nd celula este �n stare de repaus, se g�se.te �mpr�.tiat� �n nucleu sub form� de
cromatin�, iar �n
timpul diviziunii celulare se condenseaz� .i cap�t� forma unor bastona.e numite
cromosomi.

I. 4. Diviziunea celular�
Defini.ie: Diviziunea celular� reprezint� procesul de formare a dou� sau mai multe
celulefiice
dintr-o singur� celul� mam�.

Se divide mai �nt�i nucleul celulei (proces numit cariokinez�), dup� care are loc
diviziunea
citoplasmei (proces numit citokinez�) .i se formeaz� o membran� nuclear� �ntre cei
doi nuclei. �n
urma diviziunii iau na.tere doi nuclei identici cu nucleul celulei mam�.

I. 4. 1. Ciclul celular (fig.7)


Defini.ie: Ciclul celular reprezint� secven.a de faze diferite prin care trece o
celul� �ntre o
diviziune celular� .i urm�toarea.

Ciclul celular poate fi �mp�r.it �n patru perioade principale:

perioada M � �n cursul c�reia are loc mitoza (diviziunea nucleului) .i citokineza


(diviziunea

citoplasmei);
perioada G1 � �n care au loc procese intense de biosintez� (producerea de molecule
de c�tre

celul�) .i cre.tere celular�;

perioada S � �n care se dubleaz� cantitatea de ADN din celul� .i are loc replicarea

(��nmul.irea�) cromozomilor; ace.tia din monocromatidici devin bicromatidici.

perioada G2 � �n timpul c�reia au loc ultimele preg�tiri �nainte de diviziunea


celular�.

Perioadele G1, S .i G2 alc�tuiesc �mpreun� interfaza.

Interfaza -reprezint� etapa care urmeaz� dup� �ncheierea diviziunii celulare. �n


aceast� etap�
nucleul nu se mai divide; au loc modific�ri at�t �n nucleu, c�t .i �n citoplasm�,
care duc la
dezvoltarea deplin� a celulelor fiice.

Diviziunea celular� este de dou� tipuri:

diviziunea mitotic� (mitoza);

diviziunea meiotic� (meioza).

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 19
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Figura 7. Ciclul celular

Ambele tipuri de diviziune celular� se desf�.oar� dup� urm�toarele etape:


profaz�;
metafaz�;

anafaz�;
telofaz�.
I. 4. 2. Diviziunea mitotic� (mitoza) (fig.8)
Defini.ie: Mitoza este un tip de diviziune nuclear� �n urma c�reia rezult� dou�
celule fiice,
av�nd fiecare un nucleu care con.ine acela.i num�r .i acela.i tip de cromozomi
ca .i celula mam�.

Pe parcursul diviziunii mitotice au loc mai multe modific�ri. Fiecare cromozom se


divide �n lungime
�n dou� cromatide, care se despart .i formeaz� cromozomii celor doi nuclei ai
celulelor fiice.
Procesul cuprinde patru faze: profaza, metafaza, anafaza �i telofaza.
Profaza � primul stadiu al diviziunii celulare, �n cursul c�ruia cromatina �ncepe
s� se
condenseze, membrana nuclear� �i nucleolul �ncep s� se dezagrege. Centriolii �ncep
s�
formeze fusul de diviziune. Materialul genetic este dublu (46 de
cromosomi/cromatin�
bicromatidici).

Metafaza � �n cursul acestei faze membrana nuclear� se distruge total, se


finalizeaz� fusul de
diviziune, iar cromozomii se fixeaz� cu centromerii de fus, form�nd placa
ecuatorial� (zona
care se formeaz� pe linia de centru a celulei aflate �n diviziune).
Anafaza � stadiul trei al diviziunii �n care cromatidele fiec�rui cromozom se
separ� .i se
deplaseaz� �n direc.ii opuse, �ndep�rt�ndu-se fiecare spre c�te un pol al fusului
de diviziune.
Telofaza � ultimul stadiu al diviziunii, �n care cromatidele care s-au separat �n
anafaz� se
adun� la polii fusului. �n jurul fiec�rui grup se formeaz� o membran� nuclear�,
rezult�nd doi
Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 20
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

nuclei fii cu acela.i num�r .i acela.i fel de cromozomi ca .i nucleul ini.ial al


celulei. Nucleii
fii se formeaz� din cromatide.

Figura 8. Diviziunea mitotic�

Cu alte cuvinte, �n urma diviziunii mitotice cromozomii celulelor fiice vor fi


identici, ca .i
con.inut informa.ional, cu cei ai celulei mam�, identitate care se observ� .i de la
o celul� fiic� la alt�
celul� fiic�.

�n urma diviziunii meiotice, nucleii care au rezultat posed� numai jum�tate din
num�rul
ini.ial de cromozomi. Este procesul de diviziune care se desf�oar� �n celulele
generatoare din
organele sexuale. Are ca rezultat ob�inerea de celule haploide (care con�in doar
jum�tate din
cantitatea de material genetic, 23 cromosomi). Meioza precede fecunda�ia �i are loc
tocmai pentru a
p�stra cantitatea de material genetic constant� �n descenden�� (23 cromosomi
materni + 23

cromosomi paterni = 46 cromosomi).

Diviziunea celular� porne.te de la o celul� mam� diploid� (care are un num�r dublu
de
cromozomi). �n urma diviziunii mitotice vor rezulta dou� celule fiice tot diploide,
ca .i celula mam�,
adic� care au num�r dublu de cromozomi. �n schimb, �n urma diviziunii meiotice vor
rezulta patru
celule fiice haploide (care au doar jum�tate din num�rul de cromozomi ai celulei
mam�).

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 21
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

II. .ESUTURILE
Celulele se diferen.iaz�, iau forme speciale care corespund func.iei pe care o
�ndeplinesc, se
grupeaz� .i formeaz� .esuturi.

Defini.ie: .esutul este o grupare de celule asem�n�toare specializate pentru a


�ndeplini una
sau mai multe func.ii caracteristice.

Dup� structura .i forma celulelor, respectiv dup� func.ia pe care o �ndeplinesc �n


organism, se
deosebesc patru mari categorii de .esuturi:
-.esutul epitelial (exemplu: primul strat al pielii);
-.esutul conjunctiv (fasciile care �nvelesc mu.chii);
-.esutul muscular (mu.chii corpului);
-.esutul nervos (creierul, m�duva spin�rii).

II. 1. .esutul epitelial (fig.9)


Este .esutul cel mai r�sp�ndit �n organism, format din celule foarte asem�n�toare,
str�ns unite
�ntre ele .i de diferite forme: cubice, prismatice, cilindrice, pavimentoase
(turtite), conice, aranjate
�ntr-unul sau mai multe straturi. Celulele profunde sunt a.ezate pe o membran�
bazal�, care le separ�
de .esutul conjunctiv ce se afl� �ntotdeauna sub .esutul epitelial.

Dup� func.ie, epiteliile se clasific� �n:

epitelii de acoperire;
epitelii glandulare;
epitelii senzoriale.
a) Epiteliile de acoperire -sunt epiteliile care acoper� suprafa.a corpului sau
c�ptu.esc cavit�.ile

corpului ori ale unor organe. Ele sunt formate din celule turtite sau prismatice
dispuse �ntr-un singur

strat sau �n mai multe straturi, alc�tuind epitelii simple (unistratificate), .i


epitelii stratificate. Simplu
sau stratificat, epiteliul de acoperire se sprijin� pe un .esut conjunctiv numit
corion, de care este
separat printr-o membran� bazal�, o forma.iune cu structur� .i grosime variabil�.
Exemple:
epiderma este un .esut epitelial pluristratificat pavimentos, deoarece are cinci
straturi, iar
ultimul strat are celule turtite, pavimentoase;

foi.ele pleurale sunt epitelii unistratificate pavimentoase, deoarece au un singur


strat de celule
turtite, a.ezate pe o membran� bazal�.
b) Epiteliile glandulare -sunt .esuturi formate din celule epiteliale modificate
capabile s� produc�
anumite substan.e, pe care le elimin� �n mediul lor �nconjur�tor. De obicei, celule
glandulare se
grupeaz� form�nd organe speciale numite glande; uneori �ns�, ele r�m�n ca celule
glandulare izolate
printre celulele unor epitelii de acoperire ca, de exemplu, �n epiteliul tractului
digestiv sau �n epiteliul

traheei, alc�tuind celulele mucoase.


Epiteliile secretoare se asociaz� cu .esut conjunctiv, vase .i nervi, form�nd
glande. Exist� trei

tipuri de glande:
exocrine -produsul lor de secre.ie este eliminat printr-un canal �n exteriorul
organismului sau
�ntr-o cavitate a corpului (exemple: glandele sudoripare, glandele sebacee,
glandele salivare);

endocrine -produ.ii lor de secre.ie, hormonii -sunt elimina.i direct �n s�nge


(exemple: glanda
tiroid�, epifiza, hipofiza etc.);

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 22
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

mixte -au secre.ie at�t exocrin�, c�t .i endocrin� (exemple: pancreasul, ovarele,
testiculele).

.esut epitelial unistratificat pavimentos .esut epitelial unistratificat cubic


(papila renal�)

.esut epitelial unistratificat columnar cu microvili


(stomac)

.esut epitelial unistratificat columnar cu cili


(trompele uterine)

.esut epitelial de tranzi.ie (uroteliu) .esut epitelial pseudostratificat (trahee)

Figura 9. .esuturi epiteliale de acoperire

c) Epiteliile senzoriale -sunt alc�tuite din celule specializate pentru


recep.ionarea stimulilor din
exteriorul sau interiorul organismului. Celulele prezint� la polul apical cili, iar
la polul bazal intr� �n
contact cu dendrite ale neuronilor senzitivi. Fiecare stimul este transformat �n
influx nervos .i transmis
neuronilor. Influxul nervos este transportat de c�tre neuroni p�n� la centrii
nervo.i .i transformat �n
senza.ii. Exemple de epitelii senzoriale: mugurii gustativi, receptorii auditivi .i
vestibulari.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 23
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI


Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

II. 2. .esutul conjunctiv (fig.10)


.esutul conjunctiv, dup� cum spune .i numele, face leg�tura dintre diferitele
organe, precum .i
dintre componentele acestora. Acest tip de .esut nu vine �ns� �n leg�tur� direct�
cu mediul extern sau
cu lumenul vaselor. Intr� �n alc�tuirea oaselor, are rol trofic (de hr�nire),
depoziteaz� gr�simi,
intervine �n ap�rarea organismului, �n fagocitoz�. Este un .esut care asigur�
rezisten.a organismului.
Este alc�tuit dintr-o substan.� gelatinoas� numit� substan.� fundamental�, �n care
se afl� celule .i
fibre. Fibrele dau rezisten.� .i elasticitate .esutului, .i pot fi de colagen
(protein� fibroas� insolubil�
�nt�lnit� �n cantit�.i mari �n derm, tendoane, oase), reticulin� (protein�
fibroas�, care formeaz� o re.ea
�n organe precum: ficatul, m�duva ro.ie hematogen�, splin�, ganglioni limfatici) .i
elastin� (protein�
fibroas�, principalul constituent al fibrelor elastice galbene din .esutul
conjunctiv).

Substan.a fundamental� poate fi: moale, semidur� sau dur�. Dup� consisten.a
acesteia, .esutul
conjunctiv se clasific� �n:

.esuturi conjunctive moi;


.esuturi conjunctive semidure;
.esuturi conjunctive dure.
a) .esuturile conjunctive moi au structuri diferite .i �ndeplinesc o varietate de
func.ii: leag�
�ntre ele diferite p�r.i ale organelor, hr�nesc alte .esuturi, ofer� protec.ie
mecanic�, depoziteaz�
gr�simi, produc elementele figurate ale s�ngelui, au rol �n imunitate (fig.10).
Cele trei componente ale �esuturilor conjunctive moi se g�sesc �n diferite
propor.ii:


�n .esutul lax componentele sunt �n propor.ii aproximativ egale; con.ine nervi .i
multe vase,
hr�nind .i �nso.ind alte .esuturi, cum ar fi cel epitelial (exemplu: dermul -al
doilea strat al
pielii);

.esutul fibros are o rezisten.� mecanic� deosebit�, datorit� numeroaselor fibre de
colagen
(exemplu: tendoanele, ligamentele, capsulele organelor);

.esutul elastic posed� multe fibre elastice (exemplu: tunica mijlocie a vaselor de
s�nge);

.esutul adipos con.ine celule rotunde care acumuleaz� gr�sime, ce �mpinge nucleul
la periferie
(exemplu: hipodermul, stratul profund al pielii);

.esutul reticulat este format din fibre de reticulin� dispuse sub form� de re.ea,
�n ochiurile
c�reia se afl� substan.a fundamental� .i celule (exemplu: m�duva hematogen� din
oase, care
produce globulele albe, globulele ro.ii .i trombocitele).
b) .esutul conjunctiv semidur este un .esut elastic, dar rezistent. Se mai
nume.te .esut
cartilaginos (formeaz� cartilaje) .i con.ine fibre �n cantitate mare, pu.ine celule
.i substan.�
fundamental�. Substan.a fundamental� este impregnat� cu s�ruri de calciu .i sodiu
(fig.10). Se clasific�
�n:


.esut cartilaginos hialin -este situat la suprafe.ele articulare a oaselor lungi,
peretele
laringelui .i traheei, cartilaje costale. Are un aspect translucid, albicios .i
elasticitate redus�.
Con.ine fibre pu.ine .i foarte fine;

.esut cartilaginos elastic -este bogat �n fibre elastice. Este prezent �n
pavilionul urechii;

.esut cartilaginos fibros are pu.ine celule .i este bogat �n fibre care �i dau o
rezisten.�
deosebit�. Se �nt�lne.te �n discurile dintre vertebre .i �n simfiza pubian�.
Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 24
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI


Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

.esut conjunctiv moale lax .esut conjunctiv reticulat .esut conjunctiv adipos
(hipoderm)
(derm) (splin�)

.esut cartilaginos hialin .esut cartilaginos fibros .esut cartilaginos elastic

.esut osos compact


.esut osos spongios

Figura 10. .esuturi conjunctive � moi, semidure .i dure

c) .esutul conjunctiv dur intr� �n alc�tuirea oaselor (fig.11). Are �n substan.a


fundamental� o protein�, osein� impregnat� cu s�ruri minerale de calciu .i
fosfor. .esutul osos este
format din lamelele osoase dispuse �n dou� moduri:


�n .esutul osos compact au dispozi.ie concentric�, �n jurul unor canale
microscopice (canale
Havers), prev�zute cu vase .i nervi. Acest .esut se afl� �n partea central� a
oaselor lungi .i la
periferia oaselor late .i scurte;
Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 25
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI


Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU


�n .esutul osos spongios lamelele se �ntretaie, l�s�nd �ntre ele ni.te spa.ii
(areole), de unde
vine aspectul spongios (buretos). Acest .esut se afl� la extremit�.ile oaselor
lungi .i �n centrul
oaselor late .i scurte. �n areole se g�se.te m�duv� ro.ie hematogen�.
Figura 11. .esut conjunctiv dur

II. 3. .esutul muscular (fig.12)


Este alc�tuit din fibre musculare, legate �n fascicule prin .esut conjunctiv.
Fiecare fibr� are o
membran� contractil�, numit� sarcolem�, care �nvele.te fibra muscular� .i o
citoplasm�, numit�
sarcoplasm�, care con.ine substan.e chimice necesare pentru contrac.ia muscular�,
cum ar fi
glicogenul (polizaharid special �nt�lnit �n celulele musculare, dar .i hepatice) .i
fosfocreatina
(substan.� prezent� �n .esuturi care reprezint� o rezerv� de energie chimic�
stocat�). �n plus
sarcoplasma mu.chilor activi este bogat� �n mitocondrii. �n citoplasm� se afl� unul
sau mai mul.i
nuclei .i organitele celulare, comune .i specifice.
Miofibrilele sunt organitele specifice celulei musculare alc�tuite din
microfilamente sub.iri,
contractile, care se numesc actin� (protein� contractil� a .esutului muscular care
se g�se.te sub form�
de filamente) .i miozin� (protein� contractil� care interac.ioneaz� cu actina,
provoc�nd o contrac.ie
muscular� sau o mi.care a celulei). �n timpul contrac.iei musculare acestea se
�ntrep�trund,
alunec�nd unele peste altele .i scurt�nd celula muscular�. �n timpul relax�rii,
miofibrilele se
dep�rteaz� unele de altele, alungind celula. �n func.ie de aspect .i de func.ia pe
care o �ndepline.te,
.esutul muscular poate fi:
striat (miofibrilele sunt organizate �n unit�.i, numite sarcomere):

de tip scheletic: formeaz� mu.chii scheletici (care se prind de oase), fibrele sunt

plurinucleare;
Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 26
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

de tip cardiac: (mu.chiul inimii), fibrele miocardice se dispun inelar, fiind


a.ezate
cap la cap .i desp�r.ite de o membran�, numit� disc intercalar.
neted -intr� �n alc�tuirea pere.ilor organelor interne (uter, vezic� urinar�, tub
digestiv).

Figura 12. Tipuri de .esut muscular

II. 4. .esutul nervos


Este alc�tuit din dou� tipuri de celule: neuroni, celule diferen.iate specific,
care genereaz� .i
conduc impulsurile nervoase, .i celule gliale care formeaz� un .esut de suport sau
intersti.ial al
sistemului nervos.

II. 4. 1. Neuronul (fig.13)


Defini.ie: Neuronul reprezint� unitatea structural� .i func.ional� a sistemului
nervos.

Figura 13. Structura neuronului

Neuronul asigur� func.ia de conducere a informa.iei, are rolul de a genera .i


conduce impulsurile
nervoase. Este format din corp celular (poate prezenta diferite forme: piramidal,
fusiform, sferic, stelat)
.i prelungiri: axon (prelungire unic� .i obligatorie) .i dendrite (dendros � copac,
ramuri).

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 27
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI


Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Structura neuronului

a) Corpul celular are o membran� -neurilema .i o citoplasm� -neuroplasma. �n


citoplasm� se

afl� organite celulare .i un nucleu, de obicei central, cu unul sau mai mul.i
nucleoli.
Organite specifice neuronului sunt: corpusculii Nissl (corpii tigroizi) care sunt
alc�tui.i din
aglomer�ri de reticul endoplasmatic rugos .i neurofibrile care reprezint� o re.ea
de fibre care
traverseaz� �ntreaga citoplasm�, cu rol �n transportul substan.elor din celul� .i
de sus.inere. Neuronul nu

prezint� centrozom.

b) Prelungirile neuronale sunt:


Dendritele sunt prelungiri foarte ramificate, care capteaz� influxul nervos de la
receptori sau de la al.i
neuroni .i �l conduc spre corpul celular.
Axonul este o prelungire unic�, lung�, care se ramific� �n por.iunea terminal�,
ultimele ramifica.ii
fiind butonii terminali. Axonii conduc impulsul nervosdinspre corpul neuronal spre
butonii
terminali. Butonii terminali con.in mediatori chimici, substan.e prin care impulsul
nervos este transmis
altui neuron. Fibra axonului este acoperit� de mai multe teci:
teaca de mielina -din loc �n loc, aceast� teac� prezint� �ntreruperi numite
.trangula.ii
Ranvier. Mielina se comport� ca un izolator electric, motiv pentru care impulsurile
nervoase sar
de la o .trangula.ie Ranvier la alta. Majoritatea axonilor sunt mieliniza.i .i
conduc impulsul
nervos mult mai repede dec�t cei nemieliniza.i; mielina este secretat� de c�tre
celulele Schwann.

teaca Schwann -este format� din celule gliale Schwann, care �nconjoar� axonii.
teaca Henle -este o teac� continu�, care �nso.e.te ramifica.iile axonice p�n� la
terminarea lor.
Este alc�tuit� din .esut conjunctiv .i acoper� teaca Schwann, cu rol de nutri.ie .i
protec.ie.
II. 4. 2. Celula glial�
Celulele gliale sus.in .i hr�nesc neuronul. Aceste celule nervoase se asociaz�
cu .esut
conjunctiv, vase .i nervi, cu rol de sus.inere .i nutri.ie. Celulele gliale, se
afl� printre neuroni .i
�ndeplinesc mai multe func.ii: unele asigur� sus.inerea, altele sunt macrofage
tisulare, cu rol �n
fagocitoz�, altele au rol �n hr�nire. Celulele gliale se pot divide, ocup�nd
par.ial locul neuronilor distru.i.
Unele celule gliale (celulele Scwann) secret� mielina.
II. 4. 3. Sinapsa (fig.14)
Defini.ie: Sinapsa reprezint� leg�tura dintre doi neuroni sau dintre un neuron .i o
celul�
efectoare.
�n organismul uman, majoritatea sinapselor sunt chimice. Ele sunt alc�tuite din:

o Component� presinaptic�: butonul terminal al neuronului presinaptic;


o
Fanta sinaptic� (spa�iul sinaptic): 200 A (angstromi, 1 A = 10-10m): con�ine
proteine
cu rol �n conducerea mediatorilor chimici;
o Componenta postsinaptic�: membrana neuronului post-sinaptic care con�ine
receptori
pentru mediatorii chimici.
Dup� componentele pre-�i postsinaptic�, sinapsele pot fi:


Neuro-neuronale:
Axo-axonice (�ntre axonul neuronului presinaptic �i axonul neuronului
postsinaptic);
Axo-dendritice (�ntre axonul neuronului presinaptic �i dendrita neuronului
postsinaptic);
Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 28
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Axo-somatice (�ntre axonul neuronului presinaptic �i corpul celular al


neuronului postsinaptic).

Neuro � musculare: �ntre neuron �i o fibr� muscular� (plac� motorie).
Figura 14. Structura unei sinapse chimice axo-dendritice

II. 4. 4. Nervii
Neuronii, �n traseul lor, se grupeaz� form�nd nervi. Fiecare nerv este protejat de
o teac� de .esut
conjunctiv. �n func.ie de sensul �n care circul� informa.ia pe care o transmit,
nervii pot fi: senzitivi, motori
.i mic.ti.

nervii senzitivi -transmit informa.iile de la receptori (afla.i �n piele sau alte


organe) p�n� la centrii
nervo.i, unde informa.iile sunt transformate �n senza.ii (exemplu: senza.ia
tactil�, v�zul);
nervii motori -transmit informa.iile de la centrii nervo.i p�n� la organele
efectoare (mu.chi sau
glande), unde informa.iile sunt transformate �n comenzi (exemplu: contrac.ia
muscular�);
nervii mic.ti � con.in .i neuroni senzitivi .i neuroni motori.
Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 29
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI


Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

III. FUNC�IA DE RELA�IE


III.1. SISTEMUL NERVOS
Reflexul

Actul reflex reprezint� modalitatea de r�spuns a sistemului nervos la diferi�i


stimuli. Aceast�
ac�iune are ca substrat anatomic arcul reflex. Arcul reflex con�ine o serie de
componente:

-Receptorul

-C�ile aferente

-Centrul nervos

-C�ile eferente

-Efectorul

Receptorul reprezint� acea structur� specializat� �n captarea unor stimuli


specifici �i
transformarea lor �n impuls nervos. Receptorul poate fi: celul� epitelial�
senzorial� (mugurii
gustativi, receptorii auditivi, vestibulari), neuron (neuronii bipolari din mucoasa
olfactiv�, neuronii
unipolari din retin�), fibr� muscular� modificat� (fusurile neuro-musculare).

�n func�ie de localizarea receptorului, acesta poate fi:

-Exteroreceptor (receptorii din piele)

-Proprioreceptor (receptorii din mu�chi, articula�ii)

-Interoreceptor-visceroreceptor (receptorii din organele interne).

C�ile aferente sunt reprezentate de neuroni senzitivi, care preiau informa�ia de la


receptori
�i o transmit centrilor nervo�i. C�ile aferente pot fi somatice (care preiau
informa�ia de la
exteroreceptori �i proprioreceptori) �i vegetative (care preiau informa�ia de la
visceroreceptori).

Centrul nervos este reprezentat de corpi celulari ai neuronilor care transmit


r�spunsul mai
departe. Ace�ti centri nervo�i se g�sesc �n sistemul nervos central.

C�ile eferente sunt reprezentate de neuroni motori, care transmit r�spunsul


efectorilor.
Aceste c�i pot la fel ca �i cele aferente, somatice �i vegetative.

Efectorii sunt reprezenta�i de structurile ce realizeaz� r�spunsul trimis de


centrul nervos.
Efectorii pot fi mu�chii stria�i scheletici (reflexe somatice) sau mu�chi netezi,
glande, mu�chiul
cardiac (reflexe vegetative).

Sistemul nervos se formeaz� �n perioada embrionar� dintr-un tub neural. Celulele


care
delimitez� acest tub vor forma encefalul �i m�duva spin�rii, iar tubul se
transform� �n ventriculele
cerebrale �i canal ependimar. Sistemul nervos este format din dou� tipuri de
substan��: substan�a alb�
�i substan�a cenu�ie. Substan�a alb� este alc�tuit� din prelungirile neuronilor,
iar substan�a cenu�ie
este format� din corpii celulari ai neuronilor.

Dup� localizare, sistemul nervos este format din:

1. Sistem nervos central (nevrax):


a. Encefal:
i. trunchiul cerebral
ii.
cerebel
iii.
diencefal (creierul intermediar): talamus, metatalamus, subtalamus,
epitalamus, hipotalamus
iv.
telencefal (emisferele cerebrale)
Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 30
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

b. M�duva spin�rii
2. Sistem nervos periferic:
a. Nervi:
i. Cranieni: 12 perechi
ii. Spinali: 31 perechi
b. Ganglioni nervo�i
Din punct de vedere func.ional, sistemul nervos este compus din dou� compartimente,

ambele av�nd o parte central� .i una periferic�. Sistemul nervos somatic (al vie.ii
de rela.ie)
integreaz� organismul �n mediul de via.�. Sistemul nervos vegetativ regleaz�
activitatea organelor
interne. �ntre cele dou� sisteme este o str�ns� leg�tur�.

Indiferent de forma organelor sale, orice sistem nervos este organizat ca o re.ea
de neuroni.
Prin ea circul� informa.ia pe anumite trasee (circuite) sub form� de impulsuri
nervoase care se
transmit de la un neuron la altul prin sinapse.

Meningele

Segmentele sistemului nervos central sunt �nvelite de meninge, format din trei
membrane:
piamater;

arahnoida;
duramater.
Duramater -se afl� �n contact cu oasele ce protejeaz� SNC-ul �i este format� din
�esut
conjunctiv moale de tip fibros. Duramater spinal� formeaz� un tub dur care se
g�se�te �n canalul
vertebral, �nconjur�nd m�duva spin�rii. Duramater nu se afl� �n contact direct cu
vertebrele, exist�nd
un spa�iu, numit spa�iu epidural, care con�ine �esut conjunctiv lax, adipos �i vase
sanguine.

Arahnoida -este foi�a intermediar�. Aceasta este sub�ire, cu aspectul unei re�ele
care acoper�
sistemul nervos central, dar nu p�trunde �n toate �an�urile encefalului. Spa�iul
subarahnoidian,
localizat �ntre arahnoid� �i piamater co�ine lichid cefalorahidian.

Piamater -este o membran� sub�ire care se afl� �n contact str�ns cu encefalul �i cu


m�duva
spin�rii. Este format� din �esut conjunctiv lax. Aceast� foi�� este foarte bine
vascularizat� �i are rolul
de a hr�ni sistemul nervos.

Lichidul cefalorahidian (LCR) este un lichid limpede, asem�n�tor limfei, care


formeaz� un
strat protector �n jurul SNC. Lichidul scald� �i encefalul. LCR circul� prin
ventriculele cerebrale,
prin canalul ependimar �i �n spa�iul subarahnoidian. LCR atenueaz� �ocurile
mecanice �mpr�tiind
for�a loviturii pe o suprafa�� mai mare. De asemenea, contribuie la �ndep�rtarea
metaboli�ilor din
�esutul nervos. Deoarece �n sistemul nervos central lipsesc vasele limfatice,
lichidul cefalorahidian
dreneaz� metaboli�ii �n sistemul venos.

Ventriculele cerebrale sunt conectate �ntre ele �i cu canalul ependimar. Fiecare


dintre cele
dou� ventricule laterale este localizat �n c�te o emisfer� cerebral�, inferior
corpului calos. Al treilea
ventricul este localizat �n diencefal, �n talamus. Ventriculul IV este localizat �n
trunchiul cerebral
�ntre punte �i cerebel. Comunicarea dintre ventriculul III �i IV se realizeaz� prin
apeductul lui
Sylvius, situat �n mezencefal. Inferior, ventriculul IV se continu� cu canalul
ependimar.

III.1.1. M�DUVA SPIN�RII (fig.15)


Coloana vertebral� este format� din mai multe oase care se numesc vertebre. Acestea
au �n
mijlocul lor c�te o gaur� vertebral�. C�nd vertebrele se suprapun, �n interior se
formeaz� canalul

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 31
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

vertebral, care ad�poste.te m�duva spin�rii. Vertebrele se numesc: cervicale (7),


toracale (12),
lombare (5), sacrate (5) .i coccigiene (4 sau 5).

Figura 15. Organizarea m�duvei spin�rii

M�duva spin�rii �ncepe la prima vertebr� cervical� .i se termin� la nivelul


vertebrei a doua
lombare, de unde se continu� cu o forma.iune foarte sub.ire numit� filum terminale.
M�duva spin�rii
este mai scurt� dec�t coloana vertebral�, astfel c� nervii spinali L2-Cc1 trebuie
s� coboare prin
canalul vertebral �i s�-l p�r�seasc� �n dreptul vertebrei corespunz�toare. Astfel,
ace�ti nevi, al�turi de
filum terminale formeaz� a�a-numita coad� de cal. M�duva spin�rii are forma unui
cilindru.

Structura m�duvei spin�rii

M�duva spin�rii formeaz� 31 de segmente, fiecare corespunz�nd unei perechi de nervi

spinali.

Substan�a cenu�ie este situat� la interior, fiind �nconjurat� de substan�� alb�.


Substan�a
cenu�ie este alc�tuit� din corpii celulari ai neuronilor, nevroglii �i neuroni de
asocia�ie, amieliniza�i
(intercalari). Substan�a alb� este format� din tracturi (fascicule) de fibre
senzitive sau motorii
mielinizate.

Dimensiunile �i forma substan�ei albe �i cenu�ii variaz� de-a lungul m�duvei


spin�rii.
Cantitatea de substan�a alb� cre�te spre encefal, tracturile nervoase �ngro��ndu-
se.

Substan�a cenu�ie este dispus� sub forma literei H (�n sec�iune transversal�) �i
grupat� �n
perechi de coarne: anterioare (neuroni somatomotori), posterioare (neuroni
somatosenzitivi) �i

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 32
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI


Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

laterale (neuroni visceromotori �i viscerosenzitivi). Cele laterale sunt


proeminente doar �n m�duva
toracal� �i lombar� superioar�.

Substan�a alb� se g�se�te grupat� sub form� de perechi de cordoane: anterioare,


posterioare �i
laterale, fiecare con�in�nd tracturi ascendente �i descendente.

Fibrele nervoase din tracturi sunt �n general mielinizate �i sunt denumite �n


func�ie de origine
�i de cap�tul final.

Func�iile m�duvei spin�rii

M�duva spin�rii are dou� func�ii principale:

1.
Func�ia de conducere. Aceasta se realizeaz� prin substan�a alb� care leag�
diferitele etaje ale
m�duvei spin�rii, dar �i m�duva cu alte segemente ale sistemului nervos central.
-Fibre scurte (care leag� diferite etaje ale m�duvei spin�rii).
-Fibre lungi care leag� m�duva spin�rii de encefal. Acestea pot fi ascendente
(senzitive) sau

descendente (motorii).

2.
Func�ia reflex�. M�duva spin�rii reprezint� un centru nervos, �n care se �nchid
diferite
reflexe involuntare. Acestea sunt la r�ndul lor somatice (reflexul de ap�rare,
reflexul ahilian,
bicipital, tricipital, plantar, rotulian) sau vegetative (simpatice sau
parasimpatice).
-
Reflexele somatice implic� neuroni somatosenzitivi �i somatomotori, extero-�i
proprioreceptori �i mu�chii stria�i de tip scheletic. �n func�ie de num�rul de
sinapse implicate

�n realizarea reflexului, acesta poate fi monosinaptic sau polisinaptic. �n tabelul


de mai jos

sunt rezumate particularit�ile acestor reflexe:

Caracteristici Reflex monosinaptic Reflex polisinaptic


Receptorii proprioreceptori Exteroreceptori �i proprioreceptori
Neuronii
implica�i �n
reflex
1 neuron somatosenzitiv �i 1
neuron motor
1 neuron somatosenzitiv, 1 neuron
somatomotor �i cel pu�in 1 neuron
intercalar
Timpul scurt Lung
Iradiere Nu iradiaz� Iradiaz� conform legilor lui Pfl�ger
(localizare, unilateralitate, simetrie,
iradiere, generalizare)
Exemple Ahilian, rotulian, bicipital,
tricipital, abdominal
Reflexul de ap�rare realizat prin flexie

-Reflexele vegetative sunt implicate �n men�inerea homeostaziei prin cre�terea sau


sc�derea
activit�ii diferitelor organe, ca r�spuns la la condi�iile fiziologice. Sistemul
nervos vegetativ
este compus dintr-o regiune central� �i una periferic� �i nu este controlat
voluntar. Efectorii
care r�spund la reglarea vegetativ� sunt mu�chiul cardiac, mu�chii netezi (din
viscere) �i
epiteliile glandulare. Ace�ti efectori reprezint� por�iuni din organele interne,
vasele sanguine
�i alte structuri specializate din alte organe. Sistemul vegetativ are dou�
componente:
simpatic� .i parasimpatic�. Componenta simpatic� ac.ioneaz� �n condi.ii de fric�,
furie,
emo.ii puternice, originea fibrelor vegetative motorii fiind �n m�duva toraco-
lombar�.
Componenta parasimpatic� func.ioneaz� �n condi.ii obi.nuite .i are efect opus
sistemului
vegetativ simpatic. Fibrele parasimpatice pleac� din trunchiul cerebral .i din
regiunea sacral�
a m�duvei spin�rii. �n tabelul de mai jos, sunt rezumate reflexele vegetative:

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 33
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Efector Efectul simapticului Efectul parasimpaticului


Ochi
Fibrele musculare radiare
ale irisului
Fibrele musculare circulare
ale irisului
Corpul ciliar
Pupilodilata�ie
Relaxare (pentru vederea la
distan��)
Pupiloconstric�ie
Contrac�ie (pentru vederea de
aproape)
Glandele
Lacrimele -Stimularea secre�iei
Sudoripare Stimularea secre�iei -
Salivare Reduce secre�ia, saliva
v�scoas�
Stimuleaz� secre�ia, saliva
apoas�
Stomacale -Stimuleaz� secre�ia
Intestinale -Stimuleaz� secre�ia
Suprarenale Stimuleaz� secre�ia renal� -
Inim�
Frecven�a
Viteza de conducere
Puterea
Stimulare
Stimulare
Stimulare
Inhibi�ie
Inhibi�ie
-
Vasele sanguine Vasocontric�ie, afecteaz� toate
organele
Vasodilata�ie �n unele organe
(ex. penis)
Pl�m�ni
Bronhiole
Glandele mucoase
Dilata�ie
Inhibarea secre�iei
Constric�ie
Stimuleaz� secre�ia
Tractul digestiv
Motilitate
Sfinctere
Ficat
Adipocite
Pancreas
Splin�
Inhibare
Constric�ie
Stimularea glicogenolizei
Stimularea hidrolizei
Inhibarea secre�iei exocrine
Stimularea contrac�iei
Stimulare
Relaxare
-
-
Stimularea secre�iei exocrine
-
Vezica urinar� Relaxarea musculaturii Contrac�ia musculaturii
Mu�chiul erector al
firului de p�r
Stimularea contrac�iei -
Uter Contrac�ie (�n caz de sarcin�);
relaxare (�n lipsa sarcinii)
-
Penis Ejaculare Erec�ie

Nervii spinali. M�duva este conectat� cu organele receptoare .i efectoare prin cele
31 de

perechi de nervi spinali: 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacra.i .i 1


coccigian. Nervii spinali
sunt alc�tui.i din fibre motorii .i senzitive, somatice .i vegetative. Fiecare nerv
spinal este alc�tuit
din: r�d�cini, trunchi .i ramuri periferice.
Nervii spinali ies prin g�urile intervertebrale. Ace.tia fac leg�tura dintre m�duva
spin�rii .i
organele g�tului, trunchiului .i membrelor. Fiecare nerv spinal are dou� r�d�cini.
R�d�cina posterior� (dorsal�) este senzitiv� (prin ea sosesc impulsurile aferente).
Ea con.ine
un ganglion spinal �n care se afl� neuroni senzitivi.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 34
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI


Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

R�d�cina anterioar� (ventral�) este motoare (prin ea pleac� impulsurile eferente).


Cele dou�
r�d�cini se unesc .i formeaz� trunchiul nervului.
Trunchiul este mixt, adic� are .i fibre senzitive .i fibre motoare. El se desparte
�n ramuri.
Ramurile:
o Meningeal�: mixt�, se distribuie la meninge, vertebre �i ligamente vertebrale.
o
Posterioar�: inerveaz� musculatura, articula�iile, pielea �i vasele din regiunea
posterioar� a trunchiului
o
Anterioar�: inerveaz� mu�chii �i pielea din regiunea antero-lateral� a corpului .i
membrele.
o
Comunicante: sunt �n num�r de 2 pentru fiecare nerv �i realizeaz� leg�tura dintre
nervii spinali �i ganglionii vegetativi simpatici.
III.1.2. ENCEFALUL
Encefalul (fig.16) este format din: trunchi cerebral, cerebel, diencefal .i
emisfere cerebrale.
Figura 16.Componentele encefalului

III.1.2.1. TRUNCHIUL CEREBRAL


Trunchiul cerebral, �n form� de trunchi de piramid�, se continu� �n jos cu m�duva
spin�rii, la
nivelul orificiului occipital.

Se observ� la suprafa.� ni.te .anturi longitudinale care se continu� cu cele


medulare .i dou�
.an�uri transversale care marcheaz� limitele dintre cele trei etaje: bulbul
rahidian, puntea lui Varolio
.i mezencefalul.

Bulbul rahidian este alc�tuit din:

-piramidele bulbare, care continu� cordoanele anterioare ale m�duvei;

-cordoanele laterale bulbare -continu� cordoanele laterale ale m�duvei;

-cordoanele posterioare bulbare -continu� cordoanele posterioare ale m�duvei.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 35
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

�n partea superioar� a cordoanelor laterale se g�sesc olivele bulbare. �ntre


piramidele bulbare
se observ� decusa�ia piramidal�, format� prin �ncruci�area fasciculelor piramidale.
De pe cordoanele
laterale �i posterioare ale bulbilor se desprind fascicule care fac leg�tura �ntre
bulb �i cerebel, numite
pedunculi cerebelo�i inferiori.

Puntea lui Varolio continu� forma�iunile de la nivelul bulbului. Lateral �i


posterior puntea se
continu� cu pedunculii cerebelo�i mijlocii, care fac leg�tura �ntre punte �i
cerebel.

Mezencefalul este alc�tuit din pedunculii cerebrali, care continu� forma�iunile de


la nivelul
pun�ii. Superior se afl� diencefalul. Pe fa�a posterioar� se afl� patru coliculi
(coliculii cvadrigemeni),
doi superiori �i doi inferiori. Lateral �i posterior, mezencefalul se continu� cu
pedunculii cerebelo�i
superiori, care ajung la cerebel.

Din totalul de 12 perechi de nervi cranieni, zece perechi de nervi cranieni sunt
lega.i de
trunchiul cerebral.

I. Nervii olfactivi -sunt nervi senzitivi; conduc impulsurile nervoase declan�ate


de miros
p�na la emisferele cerebrale. Nu au leg�turi cu trunchiul cerebral.
II. Nervii optici -nervi senzitivi -conduc impulsuri declan�ate de stimuli lumino�i
p�na la
emisferele cerebrale. Nu au leg�turi cu trunchiul cerebral.
III. Nervii oculomotori -motori -conduc impulsuri la o parte din mu�chii globilor
oculari:
drept superior, drept inferior, drept intern �i oblic inferior.
IV. Nervii trohleari -motori -controleaz� mu�chiul oblic superior al globului
ocular.
V. Nervii trigemeni -nervi mic�ti -inerveaz� tegumentul �i musculatura fe�ei (prin
fibre
senzitive) �i mu�chii masticatori (prin fibre senzitive �i motorii).
VI. Nervii abducens -motori -controleaz� mu�chiul drept extern al globului ocular.
VII. Nervii faciali -mic�ti -asigur� sensibilitatea gustativ� .i controleaz�
musculatura
mimicii.
VIII. Nervii vestibulo-cohleari -nervi senzitivi -conduc impulsuri legate de auz
(ramul
cohlear) �i de echilibru (ramul vestibular).
IX. Nervii glosofaringieni -nervi mic�ti -asigur� sensibilitatea limbii �i
controleaz�mu�chii
faringelui, laringelui.
X. Nervii vagi -nervi mic�ti -asigur� sensibilitatea �i controleaz� activitatea
organelor
interne (inim�, pl�m�n, stomac, intestin etc.).
XI. Nervii accesori -motori -controleaz� mu�chii sternocleidomastoidieni �i mu�chii
trapezi.
XII. Nervii hipoglosi -motori -inerveaz� musculatura limbii (intervin �n mastica�ie
�i
degluti�ie).
Substan.a cenu.ie este situat� central, ca .i la m�duva spin�rii, dar nu mai
formeaz� o mas�
compact� ci insule cenu.ii, �nconjurate de substan.� alb�, numite nuclei. Fiecare
nucleu grupeaz�
neuroni cu anumite func.ii:

Nucleii senzitivi primesc impulsuri dinspre organele de sim. din limb�, urechea
intern�, pielea
.i mu.chii capului. Axonii care pornesc de aici poart� mai departe impulsuri spre
alte p�r.i ale
creierului.

Nucleii somatomotori comand� mi.c�ri ale mu.chilor din regiunea fe.ei, limbii .i
faringelui.

Nucleii vegetativi sunt centrii unor reflexe vegetative: pupiloconstrictor, de


acomodare
vizual�, salivar, gastrosecretor, lacrimal, str�nut, vom�, tuse, etc. Anumi.i
neuroni formeaz� centrii
respiratori. Ei produc ritmic impulsuri destinate mu.chilor respiratori. Ei
func.ioneaza ca un �ceas

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 36
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

biologic� dar �.i pot modifica ritmul, regl�nd ventila.ia pulmonar� dup�
necesit�.i. �n imediata
apropiere se afl� un centru cardiovasomotor care particip� la reglarea circula.iei.

Nucleii trunchiului cerebral func.ioneaz� automat ca .i substan.a cenu.ie medular�.


Ei se afl�
sub controlul etajelor superioare ale creierului. Reflexele care au centrii aici
sunt �nn�scute, au un arc
reflex programat genetic, nu pot fi uitate, nici modificate. Ele nu depind de
experien.a de via.� .i de
aceea se numesc reflexe necondi.ionate. Un exemplu: c�nd este iritat� corneea se
produce reflexul
lacrimal. Omul �.tie� r�spunsul f�r� s�-l fi �nv�.at vreodat�.

Prin pozi.ia sa, trunchiul cerebral asigur� comunicarea dintre celelalte componente
ale
sistemului nervos central.

III.1.2.2. CEREBELUL
Cerebelul este situat dorsal fa.� de trunchiul cerebral .i este legat de acesta
prin trei perechi
de cordoane de substan.� alb� numite pedunculi cerebelo.i. Cerebelul are dou�
emisfere �ntre care
este un corp alungit numit vermis. Suprafa.a lui este br�zdat� de .an.uri ad�nci.

Substan.a cenu.ie formeaz� la suprafa.� scoar.a cerebeloas�, pliat� cu ajutorul


.an.urilor.
Mai sunt .i c�.iva nuclei �nconjura.i de substan.� alb� care ocup� zona central�.

Cerebelul asigur� men.inerea echilibrului pe baza informa.iilor primite de la


urechea intern�.
El controleaz� pozi.ia corpului, primind informa.ii de la receptorii din mu.chi .i
articula.ii
(proprioreceptori). Nu comand� mi.c�rile, dar asigur� precizia mi.c�rilor comandate
de emisferele
cerebrale.

Cerebelul are trei lobi:


-paleocerebel (lobul anterior);
-neocerebel (lobul posterior);
-arhicerebel (lobul inferior, legat de vermis, numit �i lobul floculonodular).

Func�iile

Arhicerebelul prime�te informa�ii de la aparatul vestibular (legate de echilibru).

Paleocerebelul este legat �n special de sensibilitatea proprioceptiv� (aici sunt


proiectate
fasciculele sensibilit�ii proprioceptive incon�tiente) �i are rol important �n
reglarea tonusului
muscular �i a echilibrului.

Neocerebelul particip� la reglarea, modularea mi�c�rilor fine comandate de scoar�a


cerebral�.

III.1.2.3. DIENCEFALUL
Diencefalul este par.ial acoperit de emisferele cerebrale. La suprafa.� se vede
doar locul de
intrare a nervilor optici (care fac parte dintre nervii cranieni) .i o parte din
marginea inferioar�.

Substan.a cenu.ie a diencefalului formeaz� nuclei. Cei mai volumino.i nuclei


diencefalici
primesc impulsuri pe c�i senzitive: vizual�, auditiv�, gustativ�, tactil�, termic�,
dureroas�,
proprioceptiv� .i vestibular� (nu .i pe cea olfactiv� care intr� direct �n
emisferele cerebrale). Axonii
neuronilor de aici fac sinaps� �n scoar.a cerebral�.

Diencefalul este alc�tuit din mai multe mase de substan�� nervoas�: talamus,
metatalamus,
epitalamus, subtalamus �i hipotalamus.

Talamusul este cea mai voluminoas� forma�iune diencefalic�. Con�ine mai mul�i
nuclei ce
realizeaz� conexiuni �ntre diferite segmente ale nevraxului. La acest nivel se afl�
al III-lea neuron al
sensibilit�ii exteroceptive, proprioceptive con�tiente, vestibulare �i gustative.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 37
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Metatalamusul este format din patru corpi genicula�i, doi mediali �i doi laterali.
�n corpii
genicula�i laterali se afl� al III-lea neuron al c�ii vizuale, iar �n corpii
genicula�i mediali -al III-lea
neuron al c�ii auditive.

Epitalamusul este legat de glanda epifiza �i un nucleu �n care se �nchid reflexele


olfactivosomatice (mi�carile capului �i corpului dup� miros).

Hipotalamusul este situat la baza diencefalului, chiar deasupra trunchiului


cerebral �i legat
deglanda hipofiz�. Hipotalamusul de�ine rolul principal �n reglarea sistemului
vegetativ. De
asemenea, intervine �n: reglarea cardiovascular�, termoreglare, reglarea nivelului
api .i a
electroli.ilor, reglarea sa.iet�.ii .i a activit�.ii gastro-intestinale, reglarea
ritmului nictemeral, reglarea
func�iilor sexuale, anumite st�ri emo�ionale (frica, furia) .i reglarea activit�.ii
endocrine.

III.1.2.4. EMISFERELE CEREBRALE


Emisferele cerebrale sunt cele mai voluminoase organe ale sistemului nervos. Sunt
separate
printr-un .ant interemisferic .i unite prin pun.i de substan.� alb�: corpul calos.
Fe�ele emisferelor
cerebrale sunt br�zdate de trei �an�uri mai ad�nci care despart lobii:

-�an�ul lateral Sylvius (separ� lobul frontal de lobul temporal);


-�an�ul central Rolando (separ� lobul frontal de cel parietal);
-.an.ul perpendicular extern (separ� incomplet lobul parietal de cel occipital).
Pe suprafa.a emisferelor exist� .i �an�uri mai superficiale, care m�rginesc
girusuri

(circumvolu�ii cerebrale).

Substan�a cenu�ie

Nucleii bazali sunt localiza.i la baza emisferelor cerebrale. Nucleii bazali sunt
asocia�i cu alte
structuri ale encefalului, �n special cu mezencefalul. Controleaz� contrac�iile
incon�tiente ale
musculaturii scheletice, cum ar fi mi�c�rile membrelor superioare din timpul
mersului; de asemenea,
regleaz� tonusul muscular necesar pentru o serie de mi�c�ri inten�ionate. Afec�iuni
neurologice sau
traume fizice ale nucleilor bazali cauzeaz� o varietate de disfunc�ii motorii,
incluz�nd rigiditate,
tremur�turi �i mi�c�ri rapide �i necontrolate.

Scoar�a cerebral� reprezint� etajul superior de integrare a activit�ii sistemului


nervos. Are
un volum de 450-500 cm3 �i con�ine 14 miliarde de neuroni.�n general, scoar�a este
format� din 6
straturi. Aceast� stratificare nu este uniform� pe �ntreaga scoar��. Sunt regiuni
�n care predomin�
straturile senzitive, altele �n care predomin� straturile piramidale �i altele �n
care dezvoltarea
straturilor este propor�ional�. Varietatea de structur� a permis identificarea pe
scoar�a cerebral� a
unor zone numite arii, legate de anumite func�ii. Are dou� componente:

1. Paleocortexul (sau sistemul limbic) este alc�tuit dintr-un inel de�esut nervos
care �nconjur�
hilul fiec�rei emisfere cerebrale �i �n care se g�sesc forma�iuni legate de sim�ul
mirosului. Este �n
str�ns� leg�tur� cu hipotalamusul, fiind centrul mi�c�rilor de mastica�ie,
degluti�ie, supt; regleaz�
foamea �i sa�ietatea (prin leg�tura cu hipotalamusul), func�ia sexual�; men�ine
aten�ia.
2. Neocortexul, por�iunea cea mai recent� filogenetic, cuprinde restul .esutului
cortical,
ating�nd la om o dezvoltare �i o organizare incomparabil� cu ale oric�rui animal.
Anumite zone corticale recep�ioneaz� informa�iile aferente sensitive (neocortexul
receptor
sau senzitiv), altele controleaz� motilitatea voluntar� (neocortexul motor sau
efector), iar altele
asociaz� aceste func�ii (neocortexul de asocia�ie).

Ariile senzitive sunt regiuni din scoar�e cerebral� �n care c�ile senzitive
specifice aduc mesaje
de la receptorii periferici. Acestea sunt:

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 38
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Aria somestezic� se g�se.te �n lobul parietal. Aici ajung informa.ii de la


receptorii din piele,
de la mu.chi, tendoane .i ligamente.
Aria vizual� se afl� �n lobii occipitali.
Aria gustativ� se afl� la baza ariei somestezice, �n lobul parietal.
Aria auditiv� .i vestibular� se afl� �n lobul temporal.
Aria olfactiv� se g�se.te pe fa.a median� a emisferelor cerebrale, �n sistemul
limbic.
Aria motorie comand� mi.c�rile, mai ales pe cele voluntare.
Ariile de asocia.ie
nu au doar func.ie de leg�tur� ci realizeaz� o prelucrare complex� a
informa.iei.

Neuronii din scoar.a cerebral� nu au form� fix�. Ei �.i modific� forma


prelungirilor, stabilind
leg�turi sinaptice noi. Astfel se formeaz� circuite neuronale noi. Se consider� c�
fiecare ac.iune pe
care omul o �nva.� corespunde unui circuit nou, format �n procesul �nv�.�rii.
Comportamentul
dob�ndit prin �nv�.are se deosebe.te de reflexele necondi.ionate prin faptul c�
traseul impulsului
nervos are componente noi, care se formeaz� �n func.ie de experien.a de via.�.
Aceast� �formare
continu�a scoar.ei cerebrale se men.ine toat� via.a, dar este mai activ� la
indivizii tineri.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 39
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI


Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

III.2. ANALIZATORII (ORGANELE DE SIM.)


Organele de sim. contribuie la realizarea unit�.ii func.ionale a organismului .i la
integrarea
acestuia �n mediu. Func.ia analizatorilor este de a recep.iona, conduce .i
transforma �n senza.ii
specifice excita.iile din mediul extern sau intern.
Organul de sim. (analizatorul) este alc�tuit din trei segmente:
segmentul periferic sau receptor;

segmentul intermediar, de conducere a impulsurilor cuprinde c�ile nervoase


directe .i
indirecte;
segmentul central, care include aria cortical� specific�.
Acest ultim segment analizeaz� .i sintetizeaz� informa.iile, elabor�nd senza.iile
specifice con.tiente.
La r�ndul lor, receptorii se pot clasifica �n func.ie de localizare .i de natura
stimulilor pe care
�i recep.ioneaz� din mediile extern .i intern.

Natura stimulului Localizare


Exteroceptori Proprioceptori Interoceptori
Chemoreceptori gustativi, olfactivi chemoreceptori din
vase de s�nge
Mecanoreceptori
tactili .i de presiune,
auditivi, vestibulari
de presiune din
mu.chi .i articula.ii
baroreceptori din
vase sau alte
structuri interne
Termoreceptori
pentru cald, pentru
rece
Fotoreceptori vizuali
Nocireceptori pentru durere
somatic�
pentru durere
somatic�
pentru durere
visceral�

Exteroceptorii sunt localiza.i la suprafa.a corpului .i recep.ioneaz� stimuli din


mediul extern;
Proprioceptorii, localiza.i �n mu.chi, oase, tendoane .i articula.ii, furnizeaz�
informa.ii
asupra pozi.iei .i mi.c�rii �ntregului corp sau a diferitelor sale segmente;
Visceroceptorii (interoceptorii), localiza.i �n organele interne .i �n vasele de
s�nge, furnizeaz�
informa.ii asupra modific�rilor biochimice, de presiune din mediul intern al
organismului;
Chemoreceptorii sunt sensibili la modific�ri de concentra.ie ale unor substan.e
chimice
dizolvate. Exemplu, receptorii gustativi, olfactivi .i cei situa.i �n vasele de
s�nge;
Mecanoreceptorii percep stimulii mecanici .i de presiune. Exemplu, receptorii de
tact .i
presiune, auditivi .i vestibulari sau din mu.chi .i articula.ii;
Termoreceptorii sunt sensibili la modific�ri de temperatur�;
Fotoreceptorii situa.i �n retin� sunt stimula.i de undele luminoase;
Nocireceptorii sunt sensibili la stimuli foarte puternici, care produc leziuni
celulare.
Indiferent de natura lor sau de localizare, receptorii prezint� tr�s�turi
func.ionale comune:


Capacitatea de a transforma o form� de energie �n impuls nervos sau �n poten.ial.
Un anumit
stimul cu o intensitate peste prag ac.ioneaz� asupra receptorului .i produce o
depolarizare la
suprafa.a membranei, care nu se propag�. Aceast� depolarizare se nume.te poten.ial
de
Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 40
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI


Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

receptor. Intensitatea polariz�rii receptorului depinde de cea a stimulului. C�nd


atinge un
nivel critic se declan.eaz� un poten.ial de ac.iune, care se autopropag� prin fibra
nervoas�
senzitiv�, conectat� cu receptorul.


Capacitatea de a detecta intensitatea unui stimul. De.i receptorii genereaz�
independent
poten.iale, intensitatea stimulului poate fi detectat� dup� num�rul receptorilor
stimula.i sau
dup� amplitudinea poten.ialului generat la nivelul receptorului.

Sensibilitatea specific�. Fiecare receptor recep.ioneaz� un anumit tip de stimul.

Adaptarea. Reduce p�n� la dispari.ie r�spunsul la ac.iunea unui stimul puternic sau
care
ac.ioneaz� timp �ndelungat. Capacitatea de adaptare a receptorilor este foarte
diferit�.
III.2.1. Analizatorul cutanat (fig.17)
Pielea este �nveli.ul care protejeaz� organismul uman de agresiunile mediului
extern. �n piele
se afl� un num�r mare de receptori foarte sensibili, care au rolul de a sesiza
diferen.ele �ntre cald .i
rece, ap�sare, m�ng�iere, durere.

Figura 17. Structura pielii

Segmentul receptor

Pielea este alc�tuit� din trei straturi principale.


Epiderma, stratul superficial al pielii, este alc�tuit� dintr-un epiteliu
stratificat de tip cornos,
ale c�rui celule se regenereaz� �n permanen.�. Epiderma con.ine termina.ii nervoase
libere .i
este str�b�tut� de fire de p�r .i de canalele excretoare ale glandelor sudoripare.

Derma, situat� sub epiderm�, este alc�tuit� din .esut conjunctiv. Stratul
superficial al dermei
formeaz� spre epiderm� papilele dermice. Derma con.ine canalele de excre.ie ale
glandelor
sudoripare, o re.ea vascular� .i receptori nervo.i.
Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 41
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Receptorii sunt (fig.17):


termina.iile nervoase libere (receptori ai tactului .i presiunii);

discurile Merkel (de percepere a propriet�.ilor fine ale obiectelor);

corpusculii Meissner (de percepere a atingerilor foarte fine .i a vibra.iilor cu o
frecven.� mai
mic� de 60 cicli/sec);


corpusculii Krause (de percepere a temperaturilor sc�zute).
Derma mai con.ine partea superioar� a foliculului pilos, glande sebacee .i un
mu.chi neted
piloerector. Acest mu.chi ridic� firele de p�r sub ac.iunea impulsurilor nervoase
primite prin
fibrele simpatice.
Hipoderma este stratul profund care separ� pielea de structurile subdiacente. Este
format� din
.esut conjunctiv lax, bogat �n celule adipoase, �ndeplinind rolul de rezerv�
nutritiv�, de
izolator termic .i mecanic. Hipoderma con.ine partea profund� a foliculilor pilo.i,
glomerulii
glandelor sudoripare, o re.ea vascular� .i receptori nervo.i (corpusculii Vater-
Pacini, Ruffini
.i Golgi-Mazzoni).
Prin receptorii pe care �i con.ine, pielea asigur� sensibilitatea tactil�,
presional� .i vibratorie,
termic� .i dureroas�.

Receptorii tactili sunt sensibili la cele mai mici atingeri ale pielii.

Receptorii pentru presiune sunt sensibili la ac.iunea mecanic� de ap�sare a pielii.

Din punct de vedere structural, receptorii tactili sunt termina.ii nervoase libere
sau receptori
�ncapsula.i.

Capacitatea discriminativ� tactil� depinde de densitatea receptorilor (num�rul de


receptori pe
unitatea de suprafa.�) .i de al.i factori, cum ar fi temperatura. Cre.terea
temperaturii m�re.te
sensibilitatea tactil�, �n timp ce sc�derea ei are efecte opuse.

Sensibilitatea discriminativ� tactil� se determin� m�sur�nd distan.a minim� la care


doi
stimuli pot fi percepute separat. Aceast� distan.� variaz� �ntre aproximativ 2 mm
la nivelul limbii .i
al degetelor .i 50-60 mm la nivelul tegumentului spatelui.

Acuitatea tactil� a degetelor este util� �ndeosebi nev�z�torilor pentru citirea


Braille.
Simbolurile Braille sunt puncte �n relief, a.ezate �n pagin� la distan.e de 2,5 mm.
Pip�ind aceste

puncte �n relief pe pagin�, un nev�z�tor experimentat poate citi p�n� la 100 de


cuvinte pe minut.

Receptorii tactili .i de presiune se adapteaz�, �n general, foarte rapid. De aceea


contactele
permanente nu sunt percepute (�mbr�c�mintea, presiunea atmosferic�).

Segmentul intermediar (calea de conducere)

Primul neuron se afl� �n ganglionul spinal, aflat pe traiectul r�d�cinii


posterioare a nervului
spinal. Fibrele sensibilit�.ii termice, dureroase .i tactile fac sinaps� cu cel de-
al II-lea neuron �n
cornul posterior al m�duvei spin�rii, axonul acestui neuron trece �n cordoanele
laterale, form�nd
fasciculele spinotalamic lateral (termic-dureros).i spinotalamic anterior
( tactil). Cel de-al treilea
neuron se afl� �n talamus, iar axonul acestuia proiecteaz� informa.ia �n cortex.

Segmentul central

Este reprezentat de neocortexul receptor, aflat �n girusul postcentral din lobul


parietal (aria
somestezic� I). Fiecare zon� a corpului are o proiec.ie cortical�. �n zona
senzitiv� diferitele segmente
ale corpului sunt reprezentate de sus �n jos, cea mai bogat� reprezentare o au
buzele, limba �i m�na
cu degetele, mai ales degetul mare. Dac� proiec�ia senzitiv� ar fi desenat�, ar
reprezenta un om �n
miniatur� � homunculus senzitiv � r�sturnat, mult deformat ca propor�ii, �n func�ie
de num�rul

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 42
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

receptorilor. �n peretele superior al .an.ului lateral se afl� aria somestezic� II,


unde se face proiec.ia
sensibilit�.ii tactile grosiere.

III.2.2. Analizatorul olfactiv (fig.18)


Sim.ul mirosului (olfac.ia) la om este localizat �n cavitatea nazal�. Miresmele din
jurul nostru
ne aduc informa.ii despre obiectele sau fiin.ele din mediul �nconjur�tor. Mirosul
ne informeaz�
despre calitatea aerului sau despre starea unor alimente, ne ajut� la recunoa.terea
persoanelor .i a
locurilor, uneori chiar la retr�irea amintirilor.

Figura 18. Analizatorul olfactiv

Segmentul receptor este reprezentat de mucoasa olfactiv�, o parte a mucoasei care


c�ptu.e.te cavitatea nazal�. Mucoasa olfactiv� apare ca o zon� limitat� la o
suprafa.� de 2-3 cm2 .
Este galben� .i permanent umed�. Mucoasa olfactiv� este alc�tuit� dintr-un strat de
celule epiteliale
(de sus.inere), �ntre care se afl� celulele alungite receptoare.

Receptorii olfactivi sunt chemoreceptori, deoarece sunt stimula.i de substan.e


chimice
volatile, antrenate de aerul inspirat .i dizolvate �n lichidul v�scos de la
suprafa.a mucoasei olfactive.
# Celulele receptoare sunt neuroni olfactivi bipolari (protoneuronul c�ii), ale
c�ror dendrite sunt
situate printre celulele de sus.inere. Dendritele se termin� cu o mic� vezicul�
(buton olfactiv),
prev�zut� cu 6-12 cili. Cilii olfactivi ies la suprafa.a mucoasei �n mucusul
secretat de celulele
glandulare ale acesteia.
# Neuronul olfactiv (protoneuronul) intr�, deci, �n contact direct cu excitantul,
f�r� niciun dispozitiv
de receptare, selectare sau dirijare a informa.iei. Axonul s�u transmite direct
centrului imediat
superior o simpl� informa.ie: prezen.a sau absen.a excitantului olfactiv.

Segmentul de conducere -axonii neuronilor olfactivi bipolari, care formeaz� nervii


olfactivi, str�bat lama ciuruit� a osului etmoid (de la baza craniului) .i p�trund
�n bulbii olfactivi.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 43
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Aici fac sinaps� cu celulele mitrale (neuroni ganglionari multipolari),


deutoneuronul c�ii. Axonii
celulelor mitrale formeaz� tracturile olfactive .i se termin� �n cortex.

Segmentul central este localizat �n aria olfactiv� din paleocortex. Sensibilitatea


olfactiv�
este foarte diferit� de la un individ la altul, chiar la acela.i individ variaz� �n
unele situa.ii: �nainte de
mas� sensibilitatea olfactiv� este mai mare dec�t dup� aceea. Se apreciaz� c�
sensibilitatea olfactiv�
este mai mare la copii dec�t la v�rstnici. La femeile �ns�rcinate sau �n cazul unor
boli digestive,
sensibilitatea olfactiv� este m�rit�.

Intensitatea senza.iilor olfactive depinde .i de al.i factori: concentra.ia


substan.elor odorante,
gradul lor de solubilitate, umiditatea .i s�n�tatea mucoasei.

O substan.� odorant� care persist� mult timp �n jurul nostru determin� fenomene de
adaptare
olfactiv�, intensitatea excita.iei sc�z�nd p�n� la dispari.ie, de.i stimulul
persist�. Este posibil� �ns�
formarea altor senza.ii olfactive sub ac.iunea unor substan.e care nu au ac.ionat
p�n� atunci.

III.2.3. Analizatorul gustativ


Segmentul receptor
Limba este organul gustativ. Dac� privim cu lupa suprafa.a acesteia, observ�m
proeminen.e .i
rugozit�.i, denumite papile. Papilele au forme diferite: firi.oare (filiforme), ca
filele unei c�r.i
(foliate), ciupercu.e
(fungiforme) sau �n form� de potir (caliciforme sau circumvalate). Primele dou�
tipuri de papile au rol �n sensibilitatea tactil� .i termic�. Papilele
fungiforme .i circumvalate sunt papile
gustative, prev�zute cu chemoreceptori.

Receptorii sunt muguri gustativi (fig.19) care includ celulele senzoriale .i celule
de sus.inere.
Se g�sesc �n papilele din mucoasa lingual� .i, �n num�r mai redus, .i �n mucoasa
labial�, a obrajilor,
a v�lului palatin, a faringelui .i a epiglotei. �n mucoasa lingual�, mugurii
gustativi se afl� �n .an.ul
din jurul papilelor circumvalate. Ei sunt �n num�r de 6-12, dispu.i �n V la baza
limbii. Ace.tia se mai
g�sesc .i la suprafa.a papilelor fungiforme de pe fa.a dorsal� a limbii, ca .i
�n .an.urile dintre papilele
foliate de pe marginile limbii. Receptorii gustativi sunt chemoreceptori, stimula.i
de substan.e
sapide, dizolvate �n ap� .i saliv�. Substan.ele insolubile, insipide, nu au gust.
Papilele filiforme nu au
muguri gustativi.

Segmentul de conducere
Corpul celular al primului neuron se afl� �n ganglionul de pe traiectul nervilor
VII (facial), IX
(glosofaringian) .i X (vag). Nervii care conduc sensibilitatea gustativ� sunt
nervul facial (VII) pentru
mugurii din partea anterioar� a limbii (2/3), nervul glosofaringian (IX) pentru
treimea posterioar� .i
nervul vag (X) pentru restul mugurilor gustativi. Fibrele acestor nervi se al�tur�
�n bulb, unde fac
sinaps� cu deutoneuronul c�ii. Dup� �ncruci.are, axonii deutoneuronilor ajung �n
nucleii specifici de
releu din talamus, unde fac sinaps� cu al treilea neuron, care proiecteaz� �n
scoar.a cerebral�.

Segmentul central se g�se.te �n partea inferioar� a girusului postcentral din lobul


parietal,

�n acela.i loc unde se proiecteaz� sensibilitatea general� a fe.ei.

Capacitatea discriminativ� gustativ� este mic�. Omul percepe patru gusturi


fundamentale:
acru, s�rat, amar .i dulce. Gustul variat al diferitelor alimente rezult� din
combina.iile celor patru
gusturi fundamentale, asociate cu senza.iile olfactive .i buco-faringiene (tact,
temperatur�).
# Gustul acru este localizat pe marginile limbii, la nivelul buzelor .i al
gingiilor.
# Gustul s�rat este perceput pe marginile st�ng� .i dreapt� ale limbii, �n partea
sa anterioar�.
# Gustul amar este perceput spre baza limbii.
# Gustul dulce, la v�rful limbii.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 44
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Figura 19. Receptorii gustativi; a � morfologia limbii; b � sec.iune prin papilele


gustative; c �
structura unui mugure gustativ.

Exist� un al cincilea gust, denumit umami (savoarea gustului). Este dat de un


neurotransmi.�tor, glutamatul monosodic, numit .i poten.ator de gust.

Mugurii gustativi din mucoasa faringian� .i epiglotic� percep, prin asocia.ie,


toate gusturile
fundamentale.

Sensibilitatea gustativ� variaz� �n func.ie de concentra.ia diferitelor substan.e


sau de v�rsta .i
sexul persoanelor. La v�rstnici este mai redus� dec�t la adul.i.

Unele persoane au o sensibilitate foarte mare pentru anumite gusturi (de exemplu,
degust�torii de vinuri).

Excita.iile gustative produse simultan se pot influen.a reciproc. Astfel, o solu.ie


diluat� de
zah�r d� o senza.ie mai puternic� de dulce dac� con.ine clorur� de sodiu. Gusturile
�.i �mbin�
nuan.ele, se accentueaz� sau se .terg, fapt utilizat pe scar� larg� �n gastronomie.
Exist� o mare
diversitate a gusturilor pentru alimente, dar toate au trei componente negustative
comune:


componenta termic�, particip� discret prin intermediul mirosului;

componenta tactil�, care iu.e.te m�ncarea .i este excitat� prin condimente;

componenta osmic� -mirosurile degajate de alimentele calde �mbun�t�.esc gustul
produselor
alimentare.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 45
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

III.2.4. Analizatorul vizual (fig.20)


Vederea furnizeaz� cea mai mare cantitate de informa.ii din mediul extern. Ochiul
transform�
energia undelor electromagnetice din spectrul vizibil (cu lungimi de und� �ntre
400-700 nm) �n
impuls nervos. Vederea permite diferen.ierea formei, luminozit�.ii .i culorii
obiectelor .i �n acela.i
timp are un rol important �n orientarea spa.ial�, �n men.inerea echilibrului .i �n
activarea cortical�
difuz�, contribuind astfel la integrarea organismului �n mediu.

Analizatorul vizual este format din segmentul receptor (segmentul periferic), calea
de
conducere (segmentul intermediar) .i segmentul cortical de proiec.ie
(segmentul central).

Segmentul receptor este localizat la nivelul globului ocular. Acesta, �mpreun� cu


anexele de
mi.care (mu.chii extrinseci globului ocular) .i cu cele de protec.ie (pleoape,
gene, conjunctiva,
glandele lacrimale, spr�ncene) formeaz� ochiul.

Globul ocular g�zduie.te receptorii pentru vedere. Este alc�tuit din trei
�nveli.uri .i mai multe
medii transparente, prin care lumina ajunge la ace.ti receptori. �nveli.urile sunt:
sclerotica, coroida .i
retina.

Figura 20. Componentele globului ocular

Sclerotica este �nveli.ul extern .i are rol protector. La exterior se prind mu.chii
globului ocular:
mu.chiul drept extern, drept intern, drept superior, drept inferior, oblic inferior
.i oblic superior. La polul
anterior al globului, sclerotica se bombeaz� .i devine transparent�, lu�nd numele
de cornee.

Coroida este �nveli.ul care asigur� nutri.ia globului ocular, con.in�nd vase, nervi
.i pigmen.i.
Spre partea anterioar� prezint� o �ngro.are numit� corp ciliar, alc�tuit din mu.chi
ciliari .i din vase

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 46
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

de s�nge ghemuite numite procese ciliare. Mu.chii ciliari sunt mu.chi netezi,
orienta.i radiar .i
circular. Procesele ciliare au rolul de a produce o substan.� numit� umoare apoas�.
�n prelungirea
corpului ciliar, la polul anterior al globului, se afl� un diafragm numit iris,
care are un orificiu central
-pupila. �n alc�tuirea irisului se afl� mu.chi netezi, circulari .i radiari.
Contrac.ia mu.chilor circulari
duce la mic.orarea pupilei, iar contrac.ia mu.chilor radiari -la dilatarea pupilei.

Retina, �nveli.ul intern, acoper� doar 2/3 posterioare ale coroidei. Este alc�tuit�
din celule
receptoare specializate .i din neuroni conecta.i la aceste celule, care transmit
informa.ia spre centrii
nervo.i. Spre coroid�, retina con.ine un strat de pigmen.i de culoare brun�, care
formeaz� o camer�
obscur� �n jurul celulelor receptoare. La polul posterior al retinei se afl�:
pata galben� (macula lutea), cu o depresiune �n centru -fovea centralis;

pata oarb�, numit� a.a deoarece nu con.ine receptori pentru lumin�. Pata oarb�
reprezint�
zona prin care nervul optic p�r�se.te globul ocular.
Segmentul periferic

Celulele receptoare sunt de dou� tipuri: cu conuri .i cu bastona.e.

Celulele cu bastona. (125-130 de milioane) sunt foarte sensibile la lumin�. Sunt


receptorii
vederii nocturne, dar nu pot percepe detalii ale obiectelor sau culorile. Aceste
celule se afl� �n cantitate
mare la periferia retinei .i sunt absente �n fovea centralis.

Celulele cu conuri (5-7 milioane) au un prag de sensibilitate mult mai �nalt. Sunt
r�spunz�toare de
vederea la lumin� puternic� .i de distingerea culorilor. Aceste celule ocup� �n
exclusivitate fovea centralis
.i se afl� �n num�r redus la periferia retinei.

Pentru a ajunge la celulele receptoare, lumina trebuie s� treac� prin mai multe
medii transparente:
corneea, camera anterioar�, cristalinul .i camera posterioar�.

Corneea nu con.ine vase de s�nge, dar este bogat inervat�, fiind sensibil� la
stimuli externi
(durero.i, tactili).

Cristalinul are forma unei lentile biconvexe, care desparte camera anterioar� de
cea
posterioar�. Este legat printr-un ligament suspensor de corpul ciliar. Mu.chii
corpului ciliar au rolul
de a regla convexitatea cristalinului: atunci c�nd se contract� mu.chii circulari,
cristalinul se bombeaz�,
iar c�nd se contract� mu.chii radiari -cristalinul se aplatizeaz�.
Camera anterioar� se afl� �ntre cornee .i cristalin, iar camera posterioar�: �ntre
cristalin .i retin�.
�n camera anterioar� se afl� umoare apoas�, iar �n camera posterioar� -umoare
vitroas� (corpul
vitros).

Segmentul intermediar

Neuronii care intr� �n alc�tuirea retinei reprezint� primul .i al II-lea neuron al


c�ii vizuale. Primul
neuron este conectat la celulele receptoare, iar cel de-al II-lea -la primul
neuron. Axonii celui de-al II-lea
neuron se grupeaz�, form�nd nervul optic, .i p�r�sesc ochiul prin pata oarb�. Al
III-lea neuron al c�ii
vizuale se afl� �n metatalamus, de unde informa.ia este proiectat� �n emisferele
cerebrale. Segmentul de
conducere este format dintr-un lan. de neuroni bipolari (protoneuronul c�ii), care
prin dendrite fac
sinaps� cu celulele fotosensibile, iar prin axoni, cu neuroni ganglionari
multipolari (deutoneuronul
c�ii).

Segmentul central

Este reprezentat de aria vizual� primar�, aflat� �n lobul occipital. �n vecin�tate


se afl� mai
multe arii de asocia.ie, conectate cu lobii frontali .i parietali, implicate �n
procese psihovizuale complexe.

C�mpul vizual este spa.iul cuprins cu privirea atunci c�nd aceasta este fixat�
asupra unui
punct. La om, cea mai mare parte a c�mpului vizual este asigurat� de ambii ochi
(vedere binocular�)

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 47
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

.i doar o parte din c�mpurile temporale de c�tre un singur ochi (vedere


monocular�). C�mpul vizual
binocular reune.te cele dou� c�mpuri monoculare, suprapuse �n zona nazal�.

Aparatul optic

Formarea imaginilor pe retin� se datoreaz� aparatului optic al globului ocular,


alc�tuit din
cornee, umoare apoas�, cristalin .i corp vitros. Datorit� corneei .i cristalinului,
aparatul optic are o
convergen.� pozitiv�, care face posibil� proiectarea imaginilor pe retin�, iar
irisul regleaz� cantitatea
de lumina care p�trunde �n ochi. Claritatea imaginii la distan.� .i �n apropiere se
datoreaz�
acomod�rii ochiului prin cre.terea convergen.ei cristalinului, adic� prin
modificarea razei de curbur�
a suprafe.ei sale anterioare, datorit� contrac.iei mu.chilor ciliari circulatori.

Acomodarea reprezint� modificarea puterii de refrac.ie a cristalinului, �n func.ie


de distan.a la
care se afl� obiectele privite. Punctul cel mai apropiat de ochi, la care vedem
clar un obiect, cu efort
acomodativ maximal, se nume�te punct proxim. Punctul cel mai apropiat de ochi la
care vedem clar,
f�r� efort acomodativ, se nume�te punct remotum (6 m). Practic, un obiect aflat mai
aproape de ochi
dec�t punctul proximum nu poate fi v�zut clar, iar la o distan.� de 6 m, obiectele
se v�d clar f�r�
acomodare. Punctum proximum scade cu v�rsta din cauza diminu�rii elasticit�.ii
cristalinului. La
persoanele v�rstnice acomodarea ochiului are loc �ntre limite reduse. Defec.iunea
se nume.te
presbitism .i se corecteaz� cu lentile convexe.

III.2.5. Analizatorul acustic (auditiv) (fig.21)


Analizatorul auditiv este organul de sim. care asigur� perceperea undelor sonore,
orientarea
�n spa.iu .i vorbirea ca mijloc de comunicare interuman�.

Urechea este analizatorul care deosebe.te sunetele unele de altele, d�nd


semnifica.ie lumii
sonore care ne �nconjoar�. Acest organ de sim. este format din aparatul de
captare .i transmitere a
undelor sonore (situat �n urechea extern� .i medie) .i din aparatul de receptare a
sunetelor (situat �n
urechea intern�).

Urechea se �mparte �n: urechea extern�, urechea medie .i urechea intern�.


Receptorii se afl� la
nivelul urechii interne.

Urechea extern� este format� din pavilion .i conductul auditiv extern.

Pavilionul urechii este alc�tuit dintr-un schelet fibrocartilaginos �nvelit �n


tegument .i
prezint� pe suprafa.a sa neregularit�.i care permit captarea sunetelor .i
orientarea lor spre conductul
auditiv.

Conductul auditiv are o lungime de 2,5-3 cm .i se �ntinde p�n� la membrana


timpanului.

Timpanul reprezint� poarta de intrare a sunetelor �n urechea medie. Este o membran�

fibroas�, groas� .i vascularizat�, care poate vibra cu 30-30000 cicli pe secund� la


undele sonore
primite prin conductul auditiv. Timpanul are rolul de rezonator.

Urechea medie (camera timpanului) este o �mini-tob� de m�rimea unei aspirine, av�nd
de o
parte .i de alta dou� fe.e concave. Se formeaz� �ntr-o cavitate a osului temporal.
Ea este plin� cu aer la
presiune atmosferic�, datorit� comunic�rii cu naso-faringele prin trompa lui
Eustachio. La fiecare
�nghi.itur�, trompa se deschide .i aerul intr� �n urechea medie, egaliz�nd
presiunea interioar� cu cea
atmosferic�. De aceea, guturaiul poate avea ca urmare infec.ia urechii medii
(otita); �n condi.ii de
cre.tere a presiunii exterioare (explozii, tunete, sunetul avioanelor supersonice,
difuzoare cu peste
100 decibeli) se impune necesitatea de a deschide gura ori de a �nghi.i repetat sau
de a .ipa.

Cele dou� membrane rezonatoare ale urechii medii sunt timpanul .i fereastra oval�.
Mai jos
de fereastra oval� se g�se.te fereastra rotund� (timpanul secundar).

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 48
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Figura 21. Structura analizatorului auditiv

Transmiterea vibra.iilor este realizat� de trei oscioare articulate, suspendate de


pere.ii urechii
medii prin ligamente .i doi mu.chi. Oscioarele auzului sunt: ciocanul, care este
prins pe fa.a intern�
a timpanului, nicovala .i sc�ri.a,
care se sprijin� pe fereastra oval�. Mu.chii ata.a.i oscioarelor
contribuie la modificarea intensit�.ii sunetelor. Astfel, contrac.ia mu.chilor
ciocanului poate diminua
amplitudinea sunetelor prea puternice. Contrac.ia mu.chilor sc�ri.ei amplific�
vibra.iile prea slabe.
La amplificarea sunetelor mai contribuie .i diferen.a de suprafa.� dintre timpan .i
membrana
ferestrei ovale (timpanul este de 13 ori mai mare dec�t suprafa.a ferestrei ovale).

Segmentul receptor
Dincolo de membrana ferestrei ovale, �n urechea intern� (fig.22), se g�se.te
receptorul pentru

sunete.
Urechea intern� se afl� �ntr-o cavitate situat� �n st�nca osului temporal. Este
format� din
labirintul osos, alc�tuit la r�ndul sau din vestibul osos, canale semicirculare
osoase .i melc osos sau
cohlee. �n labirintul osos se g�se.te un lichid, numit perilimf�. �n interior se
afl� labirintul
membranos, format din:
vestibulul membranos, av�nd dou� vezicule (utricula .i sacula);

canalele semicirculare membranoase;


melcul membranos sau canalul cohlear.
�n labirintul membranos se g�se.te un lichid, numit endolimf�.
# Melcul osos (cohleea) este un canal osos, spiralat �n jurul unui ax oso numit
columel�. De la
columel� porne.te o lam� osoas�, sub.ire (lama spiral� osoas�), care �mparte
incomplet cavitatea
melcului �n dou� compartimente, unul superior (rampa vestibular�) .i altul inferior
(rampa

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 49
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

timpanic�). Cele dou� compartimente con.in perilimf�, un lichid cu o compozi.ie


asem�n�toare
lichidului cefalorahidian, .i comunic� cu v�rful melcului prin helicotrem�.

Figura 22. Structura urechii interne

# Melcul membranos (canalul cohlear) ocup� numai o parte a melcului osos, fiind
delimitat de
rampa timpanic� prin membrana bazilar� (continuarea lamei spirale osoase) .i de
rampa vestibular�
prin membrana Reissner. Este un tub r�sucit �n spiral�, �ngustat de la baz� spre
v�rf .i plin cu
endolimf�. Membrana bazilar� �l parcurge �n lungime .i este format� din aproximativ
50000 de corzi
elastice, fibre microrezonatoare, �ntinse �n l�.imea membranei, una lang� alta.
Lungimea fiec�rei
coarde corespunde unui anumit num�r de vibra.ii, ca .i coardele unui pian sau
harpe. Pe fiecare dintre
corzile membranei bazilare se afl� grupate celule senzoriale ciliate
(mecanoreceptori -receptori
pentru vibra.ii), form�nd organul Corti. Alte celule, dispuse �n arcade, formeaz�
tunelul Corti,
celelalte sunt celule de sus.inere. Celule receptoare auditive sunt �nconjurate la
baz� de prelungirile
dendritice ale neuronilor din ganglionul spiral Corti, situat �n columel�
(protoneuronul c�ii).
Extremitatea ciliat� a celulelor auditive vine �n contact cu membrana tectoria,
aflat� deasupra
organului Corti.

Segmentul de conducere

Axonii neuronilor din ganglionul Corti formeaz� ramura acustic� a nervului cranian
VIII.
Acesta face sinaps� cu neuronii din nucleii cohleari pontini (deutoneuronul c�ii).
Majoritatea
axonilor deutoneuronilor se �ncruci.eaz� �n punte .i fac sinaps� cu al treilea
neuron, �n corpul
geniculat medial (metatalamus). Din metatalamus, informa.ia auditiv� ajunge la
scoar.a cerebral�.

Segmentul central

Aria auditiv� primar� se afl� �n lobul temporal. Aici se formeaz� senza.ia de auz.
Exist� �ns�
.i arii de asocia.ie, localizate cu deosebire �n cortexul parietal.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 50
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Din impulsurile nervoase, care codific� sunetele receptate, neuronii din cortex
�ncheag�
armonii, melodii, zarv� etc. Cortexul este dispozitivul integrator care leag�
senza.iile auditive de
altele vizuale, tactile, musculare etc., realiz�nd o percep.ie complex� care este
memorat� �n circuite
.i mecanisme de re.ea. �n general, percep.iile auditive ��mbrac�" un obiect
vizualizat �n no.iunile
abstractizate logic prin cuv�nt.

Mecanismul auzului

Membrana ferestrei ovale vibreaz� cu frecven.a .i amploarea transmis� de oscioare.


Vibra.iile acestei membrane sunt transmise perilimfei din rampa vestibular� .i,
prin helicotrem�,
perilimfei din rampa timpanic�. Fereastra oval� se bombeaz� spre urechea medie .i
creeaz� spa.iul
necesar vibr�rii. Vibra.ia perilimfei se transmite endolimfei, undele lichidului
fiind similare cu cele
ale aerului (produse de sunet). Undele endolimfei se abat peste corzile membranei
bazilare, care prin
mi.carea lor vibratorie ridic� celulele senzoriale auditive. Cilii acestor celule
inclavate �n membrana
tectoria sunt �ndoi.i, iar celulele auditive sunt excitate. Excita.ia se transform�
�n impulsuri nervoase,
care sunt transmise cortexului.

III.2.6. Analizatorul vestibular


Analizatorul vestibular (sau organul de sim. al echilibrului) particip� al�turi de
al.i analizatori
(kinestezic, cutanat, optic, acustic) la men.inerea echilibrului static .i dinamic
al organismului.

Segmentul receptor

Receptorii vestibulari sunt localiza.i �n utricul�, sacul� .i �n trei canale


semicirculare pline
cu endolimf�, din urechea intern�. Cele trei canale semicirculare, deschise �n
utricul� prin 5 orificii,
sunt orientate fiecare spre unul dintre cele trei planuri spa.iale: orizontal,
vertical-sagital .i vertical-
frontal.

Fiecare canal are la unul din capete o dilata.ie numit� ampul�, unde se afl�
organul receptor,
creasta ampular�. Aceasta este format� din celule de sus.inere .i celule
senzoriale. Celulele
senzoriale sunt prev�zute cu cili gro.i .i lungi, care p�trund �n masa gelatinoas�
(cupula) ce acoper�
suprafa.a crestei ampulare. La baza celulelor senzoriale se g�se.te o re.ea de
fibre nervoase, dendrite
ale neuronilor din ganglionul vestibular Scarpa. Crestele ampulare sunt receptorii
vestibulari pentru
mi.carea rotatorie.
�n utricul� .i sacul� se afl� aparatul otolitic, sau macula, care constituie
receptorul static de
postur� .i mi.care rectilinie. Aparatul otolitic este alc�tuit din celule
receptoare .i de sus.inere.
Celulele receptoare senzoriale sunt prev�zute cu cili, care p�trund �ntr-o membran�
gelatinoas� sub
form� de re.ea, situat� deasupra maculei. �n aceast� membran� se afl� concre.iuni
fine de carbonat
de calciu (otoli.i). Ele stimuleaz� mecanic celulele ciliate. �n jurul .i la baza
celulelor receptoare se
g�sesc fibrele nervoase ale ramurii vestibulare a nervului acustico-vestibular,
care se al�tur� fibrelor
nervoase provenite din ampule.

Segmentul de conducere

Dendritele neuronilor situa.i �n ganglionul Scarpa (protoneuronul) culeg informa.ii


de la
nivelul celulelor receptoare, iar axonii formeaz� ramura vestibular� a nervului
cranian VIII. Nervul
vestibular p�trunde �n cutia cranian� .i face sinaps� �n nucleii vestibulari din
bulb (deutoneuronul).

O parte din fibrele nucleilor vestibulari ajung la scoar.a cerebeloas� din


arhicerebel (prin
fibre vestibulo-cerebeloase), contribuind la coordonarea echilibrului static .i
dinamic. Altele ajung la
nucleii motori de origine ai nervilor cranieni III, IV .i VI (fibre vestibulo-
nucleare) care inerveaz�
musculatura extrinsec� a globului ocular .i, prin fasciculul vestibulospinal, la
motoneuronii somatici

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 51
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

ai m�duvei spin�rii, contribuind la reglarea tonusului muscular. O parte din


fibrele nucleilor
vestibulari din bulb au traseul p�n� la talamus, unde fac sinaps� cu cel de-al
treilea neuron, al c�rui
axon proiecteaz� �n scoar.a cerebral�.

Figura 23. Receptorii auditivi

Segmentul central se afl� �n lobul temporal, �n partea posterioar� a girusului


temporal

superior.

# Perceperea mi.c�rilor de rota.ie implic� activitatea canalelor semicirculare.


Lichidul din
aceste canale curge .i deplaseaz� masa gelatinoas� din ampule. Ca urmare, cilii
celulelor senzoriale
sunt excita.i .i se formeaz� un impuls nervos.

# Perceperea mi.c�rii rectilinie se ob.ine prin mi.carea otoli.ilor �n utricul� .i


sacul�. C�nd
corpul este imobil, otoli.ii din utricul� .i sacul� r�m�n nemi.ca.i �n substan.a
gelatinoas�, deasupra
celulelor ciliate, exercit�nd o presiune asupra acestora. Dac� organismul se mi.c�
liniar, otoli.ii se

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 52
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

deplaseaz� .i substan.a gelatinoas� se las� �ntr-o parte, ating�nd cilii, care


genereaz� un impuls
nervos.

Sim.ul echilibrului este o �senza.ie care nu se simte�, ac.ion�m f�r� s� ne d�m


seama.
Mi.carea automat� este asigurat� de conexiunile dintre receptorii vestibulari .i
centrul tonusului .i al
mi.c�rii, fiind controlat� continuu prin feed-back. Mi.c�rile uniforme nu determin�
excitarea
receptorilor vestibulari, de aceea �n tren sau avion mi.carea nu este perceput�,
dac� �nchidem ochii.
Sim.im mi.carea doar la oprire .i la pornire.

Deregl�rile func.ionale ale analizatorului vestibular pot fi temporare (r�u de


c�l�torie) sau
permanente, �n diverse boli. Sindromul Menier esteo boal� determinat� de o
acumulare de endolimf�
care poate afecta canalele semicirculare, produc�nd ame.eli .i pierderea
echilibrului.

III.2.7. Analizatorul kinestezic (motor)


Creierul reu.e.te s� coordoneze mi.c�rile voluntare (pe care dorim s� le facem)
printr-un
reglaj central diferen.iat, �n care informa.iile emise de receptorii vestibulari .i
de receptorii musculari
ajung la centrii nervo.i care coordoneaz� tonusul, postura, gesturile �n raport cu
inten.ia. Printr-un
sistem de feed-back, comanda este controlat� clip� de clip� prin efectul produs.

Segmentul receptor

Mi.carea este rezultatul ac.iunii de ansamblu a organului de sim. kinestezic,


format din
milioane de receptori microscopici (proprioceptori) dispu.i �n milioane de
fascicule musculare,
tendoane, suprafe.e articulare, ligamente.
Dup� structura lor, exist� mai multe tipuri de proprioceptori:
termina.ii nervoase libere;

organe tendinoase Golgi, localizate printre fibrele tendinoase;


corpusculi Vater-Pacini, dispu.i �n periost .i articula.ii;
fusuri neuromusculare, distribuite �n tot corpul printre fibrele musculare striate.

Termina.iile nervoase senzitive primare formeaz� o spiral� �n jurul fibrelor


intrafusale. Ele au

o vitez� de conducere foarte mare. Deasupra .i dedesubtul fibrelor senzitive


primare se afl�
termina.iile senzitive secundare, ��n buchet�. Ele sunt mai sub.iri .i au o vitez�
de conducere mai
lent�. Termina.iile senzitive sunt dendrite ale neuronilor somatosenzitivi din
ganglionul spinal.
Organele tendinoase Golgi sunt situate la jonc.iunea fibrelor musculare cu
tendonul. Acestea
sunt re.ele de termina.ii nervoase butonate pe fibrele musculare, la inser.ia lor
pe tendon. Aceste
termina.ii nervoase sunt formate din dendritele neuronilor situa.i �n ganglionul
spinal.

C�nd fasciculele musculare se contract�, trag de tendon pentru a efectua mi.carea.


Receptorii tendino.i percep intensitatea acestei trac.iuni (tensiunea contrac.iei
musculare). Dac�
tensiunea de contrac.ie muscular� este prea mare, atunci impulsul nervos format
este transmis
m�duvei spin�rii, care reduce activitatea mu.chiului respectiv. Reflexul tendinos
ac.ioneaz�, �n
consecin.�, ca un mecanism de feed-back negativ, care se opune dezvolt�rii unei
tensiuni prea mari �n
mu.chi, prevenind ruperea sau smulgerea inser.iilor acestora.

Fusurile neuromusculare sunt diseminate printre fibrele musculare striate, fa�� de


care se
afl� �n paraIel. Sunt excitate de tensiunea dezvoltat� �n timpul contrac�iei
musculare. Fusurile
neuromusculare sunt formate din 5-10 fibre musculare modificate numite fibre
intrafuzoriale,
con�inute �ntr-o capsul� conjunctiv�. Fibrele musculare intrafuzoriale sunt de 2
tipuri: fibre cu sac
nuclear �i fibre cu lan� nuclear. Fibrele cu sac nuclear sunt lungi �i groase �i
prezint� 2 aspecte
diferite: spre polii fibrei, �n zonele polare, stria�iunile se p�streaz� iar nuclei
se afl� �n �ir central.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 53
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Por�iunea central� a fibrei (zona ecuatorial�) este mult dilatat�, far� stria�iuni,
necontractil� �i con�ine

40-50 nuclei.

Fibrele cu lan� nuclear, sub�iri �i scurte, au calibru uniform, p�streaz�


stria�iunile iar nucleii
sunt a�eza�i �n �ir pe toat� lungimea lor. Con�in miofibrile mai pu�in numeroase.

Fusurile au inerva�ie senzitiv� �i motorie:

a. Inerva�ia senzitiv� este asigurat� de dendrite ale neuronilor senzitivi din


ganglionul
spinal. Unele dintre aceste termina�ii dendritice se numesc anulospirale �i se
ruleaz� �n jurul
ecuatorului fibrelor cu sac nuclear, altele numite "�n floare" se termin� pe
ecuatorul fibrelor cu lan�
nuclear.

b. Inerva�ia motorie este asigurat� de axonii neuronilor . (gama) din cornul


anterior al
m�duvei.
Figura 24. Receptori kinestezici

Stimularea fusului neuromuscular se poate produce prin �ntinderea mu.chiului .i


prin
contrac.ia capetelor fusului. Contrac.ia capetelor produce �ntinderea zonei
centrale a fusului .i
excitarea termina.iilor senzitive. Ca urmare, produce contrac.ia reflex� a
mu.chiului.

Segmentul de conducere

Impulsurile de la proprioceptorii musculo-articulari se transmit la centrii nervo.i


superiori pe
dou� c�i. Aceste c�i ale sensibilit�.ii proprioceptive con.tiente (fasciculul Goll-
Burdach) .i
incon.tiente (fasciculele spinocerebeloase) vor fi prezentate �n lec.ia despre
m�duva spin�rii.

Segmentul central

C�ile sensibilit�.ii proprioceptive con.tiente proiecteaz� �n aria senzitivo-


motorie parietofrontal�,
unde au loc analiza .i sinteza informa.iilor kinestezice. Alte arii, frontale .i
probabil
parietale, coordoneaz� mi.c�ri mai pu.in diferen.iate. Lezarea oric�rui segment al
analizatorului
kinestezic determin� tulbur�ri de coordonare a mu.chilor.

Putem considera c� mu.chii no.tri �.i simt propria for.� .i sfor.are. Receptorii
din masa
muscular� semnalizeaz� intensitatea de trac.iune .i �ncordare (tonus) �n cursul
desf�.ur�rii mi.c�rii.
Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 54
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

III.3. SISTEMUL ENDOCRIN (fig.25)


Sistemul endocrin este alc�tuit din glande care elimin� produ.ii de secre.ie direct
�n s�nge.
Sistemul endocrin func�ioneaz� �mpreun� cu sistemul nervos �n reglarea proceselor
metabolice �i
men�inerea homeostaziei. Sistemul nervos regleaz� activit�ile organismului prin
intemediul
impulsurilor electrice transmise de c�tre neuroni. R�spunsurile sunt rapide �i de
cele mai multe ori
scurte. �n schimb, glandele sistemului endocrin secret� substan�e chimice care sunt
transportate prin
intermediul fluxului sanguin sau a lichidului intersti�ial p�n� la celulele �int�.
Ac�iune lor este lent�,
dar efectele sunt de durat�.

Sistemul endocrin este unic prin faptul c� glandele ce intr� �n alc�tuirea lui sunt
r�sp�ndite �n

mai multe regiuni ale corpului.

Hipotalamusul, hipofiza �i epifiza sunt asociate encefalului, �n cutia cranian�.


Tiroida �i
paratiroidele sunt dispuse la nivelul g�tului. Pancreasul �i suprarenalele sunt
localizate �n abdomen.
Gonadele femele sunt localizate �n cavitatea pelvian�, �n timp ce testiculele sunt
localizate
extraabdominal, �n scrot. Pancreasul �i gonadele sunt considerate glande mixte,
deoarece prezint� �i
por�iune exocrin�. �n plus fa�� de glandele enumerate mai sus, organe cu produc�ie
endocrin� sunt
considerate �i timusul, stomacul, rinichii, celulele mucoase ale duodenului �i
placenta.

Hormonii sunt substan�e chimice care ac�ioneaz� ca mesageri ai sistemului endocrin.

Hormonii sunt deriva�i de la aminoacizi sau de la colesterol. Ac�iunea hormonilor


este de a �ncetini
sau accelera metabolismul celulelor �int�. Capacitatea hormonilor de a ac�iona
asupra unor celule
�int� depinde de prezen�a receptorilor �n celul� sau la suprafa�a membranei.

Controlul secre�iei hormonale. Rata secre�iei hormonale �i utiliz�rii lor de c�tre


celulele �int�
sunt �n permanen�� echilibrate. Nivelul optim al hormonilor este men�inut prin dou�
mecanisme:
feed-back negativ �i prin intermediul sistemului nervos vegetativ.

III.3.1. HIPOFIZA
Se mai nume.te .i glanda pituitar� .i este situat� la baza creierului �ntr-o loj�
format� pe fa.a
superioar� a osului sfenoid. Este format� din trei lobi: anterior, intermediar .i
posterior. Lobul
posterior este alc�tuit din .esut nervos (neuroni) ca .i hipotalamusul, iar lobii
anterior .i intermediar,
din .esut epitelial glandular. Hipofiza este legat� de baza hipotalamusului prin
tija pituitar�, alc�tuit�
din: sistemul port-hipofizar .i tractul hipotalamo-hipofizar.
Lobul anterior, cel mai voluminos, se mai nume.te adenohipofiz�. Adenohipofiza este

conectat� cu hipotalamusul prin sistemul port hipofizar. S�ngele arterial care


ajunge la hipofiz�, trece
�nt�i prin hipotalamus, unde se �ncarc� cu factori eliberatori.
Hormonii produ�i de adenohipofiz�:
Hormoni tropi: care controleaz� secre�ia altor glande endocrine (TSH -tirotropina,
ACTH � corticotropina, FSH � hormonul foliculo-stimulant, LH � hormonul
luteotrop);

Hormoni nontropi (STH � hormonul somatotrop, prolactina � PRL).


# Somatotropul (STH) este hormonul de cre.tere. Este secretat �n cantitate mare �n
copil�rie .i
stimuleaz� cre.terea oaselor lungi .i a masei musculare.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 55
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI


Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Figura 25. Sistemul endocrin

Acest hormon ac.ioneaz� asupra metabolismului:


Proteic: stimuleaz� transportul aminoacizilor, intensific�nd proteinosinteza, mai
ales cea muscular�. Inhib� catabolismul proteic �i utilizarea aminoacizilor ca
surs� energetic�.

Lipidic:

stimuleaz� hidroliza trigliceridelor din adipocite

cre�te concentra�ia plasmatic� de acizi gra�i �i glicerin�
Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 56
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI


Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU


stimuleaz� utilizarea ca substrat energetic a acizilor gra�i, cru��ndu-se
utilizarea aminoacizilor �i a glucozei.

Glucidic:
o
Hiperglicemie
o
Stimuleaz� glicogenoliza
o
Inhib� absorb�ia glucozei de c�tre �esuturile insulinodependente (ac�iune
antiinsulinic�)

Electrolitic:
o
Realizeaz� un bilan� pozitiv asupra principalilor ioni: Ca2+, Mg2+, Na+, K+ ,
Cl-(cre�terea concentra�iei plasmatice)
o
Stimuleaz� absorb�ia plasmatic� la nivelul tubului digestiv �i a nefronilor.
Hiposecre.ia acestui hormon �n perioada de cre.tere duce la nanism hipofizar
(piticism),
caracterizat prin talie mic� .i o dezvoltare psihic� normal�.

Hipersecre.ia hormonului �n perioada de cre.tere duce la gigantism (cu dezvoltare


psihic�
deficitar�), iar la adult duce la acromegalie (cre.terea exagerat� a extremit�.ilor
.i a organelor
interne).

# Tirotropina (TSH) stimuleaz� secre.ia glandei tiroide.


# Corticotropina (ACTH) controleaz� secre.ia glandei corticosuprarenale.
# Gonadotropinele (FSH .i LH) regleaz� activitatea gonadelor: FSH controleaz�
matura.ia

folicular� .i secre.ia de estrogeni, iar LH provoac� ovula.ia .i controleaz�


secre.ia de progesteron. La
b�rbat, FSH stimuleaz� spermatogeneza, iar LH stimuleaz� secre.ia de hormoni
androgeni
(testosteronul).

# Prolactina stimuleaz� la femeie dezvoltarea glandelor mamare .i men.ine secre.ia


lactat�
(hormonul va avea un nivel crescut �n perioada gravidit�.ii).
Lobul intermediar secret� hormonul melanocitostimulator (MSH) care stimuleaz�
melanogeneza
(formarea de pigment -melanin�, ce coloreaz� pielea). �n lipsa hormonului pielea se
decoloreaz�.
Lobul posterior formeaz� neurohipofiza care este conectat� cu hipotalamusul
anterior prin tractul
hipotalamo-hipofizar. Neurohipofiza elibereaz� �n circula.ie hormonul antidiuretic
(ADH) .i
ocitocina, secreta.i �n hipotalamusul anterior .i depozita.i �n neurohipofiz�.
# Hormonul antidiuretic (ADH) are efect principal cre.terea absorb.iei facultative
a apei la nivelul
tubilor distali .i colectori ai nefronului prin m�rirea permeabilit�.ii acestora
(are rolul de a p�stra apa
�n organism). �n doze mari poate produce cre.terea tensiunii arteriale, de aceea
hormonul se mai
nume.te vasopresin�. Sc�derea secre.iei acestui hormon duce la diabetul insipid,
manifestat prin
poliurie (pierderi masive de ap� prin urin�) .i polidipsie (sete exagerat�).

# Ocitocina stimuleaz� secre.ia glandelor mamare prin controlarea ejec.iei laptelui


.i provoac�
contrac.ia musculaturii uterine (�n timpul na.terii secre.ia este maxim�).

III.3.2. EPIFIZA
Se mai nume.te .i glanda pineal� .i este legat� de epitalamus (o parte din
encefal/creier).
Glanda secret� un hormon -melatonin�, �n cantitate mai mare la �ntuneric .i foarte
pu.in� atunci
c�nd ochii v�d lumin�. Melatonina, �mpreun� cu o alt� substan.� (serotonina) au rol
important �n
inducerea, men.inerea .i eficien.a somnului.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 57
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI


Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

III.3.3. TIROIDA
Este cea mai voluminoas� gland� endocrin�; ea este situat� �n partea anterioara a
g�tului, �ntr

o loj� fibroas�. Are doi lobi laterali uni.i printr-o por.iune numit� istm. Secret�
hormoni (tiroxina .i
triiodotironina), cu efecte identice.
Rolul hormonilor tiroidieni:


Cre�terea �i dezvoltarea organelor �i creierului la copil (inflen�eaz�
diferen�eierea
neuronilor, formarea tecii de mielin� �i a sinapselor).

Stimuleaz� sistemul cardiorespirator (tahicardie) �i schimburile nutritive din
organism.


Pe sistemul nervos determin� iritabilitate, nelini�te.

Contoleaz� dezvoltarea gonadelor �i men�ine activitatea lor normal�; determin�
dezvoltarea gonadelor �n perioada intrauterin�.

Men�in, �mpreun� cu prolactina, secre�ia lactat�.

Men�in greutatea corpului �n limite fiziologice.

Influen�eaz� metabolismul:

Energetic: stimuleaz� consumul de O2, stimuleaz� oxid�rile celulare,
av�nd efect calorigen

Bazal: cre�terea metabolismului bazal �n aproape toate �esuturile active
(mai pu�in creier, uter, testicule)

Glucidic: hiperglicemie (cre�terea absorb�iei intestinale de glucoz�,
cre�terea catabolismului tisular de glucoz�, glicogenoliz� hepatic�

Protidic: cre�terea catabolismului proteinelor musculare �i plasmatice

Lipidic: efect lipolitic (elibereaz� acizii gra�i �n s�nge, scade nivelul de
colesterol)
# Hipersecre.ia
hormonilor tiroidei duce la sc�derea �n greutate, nervozitate, hiperfagie,
intoleran.�
la c�ldur�, piele cald� .i umed�: boala Basedow-Graves (gu.a exoftalmic� � gu.a
m�rit� .i globii
oculari proeminen.i).
# Hiposecre.ia
hormonilor duce, �n copil�rie, la cretinism gu.ogen (dezvoltare fizic� .i psihic�
deficitar�, piele uscat� .i �ngro.at�, deforma.ii osoase). Dac� apare la adult,
forma bolii este mai
pu.in grav�: mixedem (cre.tere �n greutate, piele uscat�, senza.ie permanent� de
frig, reac.ii
�nt�rziate).

III.3.4. PARATIROIDELE
Sunt situate pe fa.a posterioar� a lobilor tiroidieni (dou� superioare .i dou�
inferioare).
Secret� parathormonul care controleaz� calciul .i fosforul �n organism: cre.te
calcemia .i scade
fosfatemia, fiind �n str�ns� leg�tur� cu vitamina D. Hiposecre.ia duce la tetanie
(cu spasme ale
musculaturii striate .i netede; spasmele musculaturii netede ale laringelui pot
provoca moartea prin
asfixie).

Hiperfunc.ia duce la demineraliz�ri osoase dureroase, cu deform�ri .i fracturi,


cre.terea
calcemiei prin eliberarea calciului din oase .i depuneri fosfocalcice �n .esuturile
moi, formarea de
calculi urinari. Calcitonina este hormonul antagonist (scade calcemia); acest
hormon este secretat de
celule speciale din tiroid� .i paratiroide.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 58
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

III.3.5. TIMUSUL
Este situat �napoia sternului. Dezvoltat maxim �n copil�rie, dup� pubertate
�nvolueaz�, dar nu
dispare complet. Parenchimul timusului este alc�tuit dintr-un .esut �n care se
g�sesc limfocite mici
numite timocite. Acestea provin din m�duva osoas�. Ajunse �n timus, se matureaz�,
rezult�nd
limfocite T, care migreaz� din timus .i populeaz� ganglionii limfatici .i splina,
contribuind la
imunitatea organismului. Timusul secret� .i un hormon care stimuleaz� activitatea
limfocitelor T.

III.3.6. PANCREASUL ENDOCRIN


Secret� doi hormoni: insulina .i glucagonul prin celulele endocrine din insulele
Langerhans.
Insulina cre.te consumul de glucoz� de care .esuturile au nevoie, prin stimularea
glicogenogenezei .i lipogenezei (lipide formate din glucoz�). Prin aceste efecte
determin�
hipoglicemie.

# Hiposecre.ia
duce la diabet zaharat (caracterizat prin: hiperglicemie, poliurie, polidipsie,
polifagie

cu sc�dere �n greutate).

# Hipersecre.ia duce la hipoglicemie, cu alterarea func.iei sistemului nervos


(foarte sensibil la lipsa

glucozei) p�n� la com�. Glucagonul are efecte opuse insulinei.


Glucagonul stimuleaz� glicogenoliza, gluconeogeneza, determin�nd hiperglicemia.

III.3.7. GLANDELE SUPRARENALE


Sunt situate la polul superior al rinichilor. Sunt alc�tuite din dou� organe
endocrine diferite ca

origine .i func.ie:
corticosuprarenala (zona cortical�, de la exterior) alc�tuit� din .esut glandular;

medulosuprarenala (zona medular�, la interior) alc�tuit� din .esut nervos.


Corticosuprarenala secret� hormoni care deriv� din colesterol:
-aldosteronul, ce ac.ioneaz� la nivelul tubilor uriniferi de la nivelul rinichilor,
m�rind reabsorb.ia
apei .i natriului;
-cortizolul, care cre.te filtrarea glomerular�, stimuleaz� eliminarea apei, cre.te
glicemia, cre.te
num�rul elementelor figurate ale s�ngelui (mai ales a leucocitelor, av�nd rol
important �n ap�rarea

organismului).

Medulosuprarenala secret� adrenalina .i noradrenalina, cu urm�toarele efecte:


cre.te
excitabilitatea cardiac�, for.a .i frecven.a contrac.iilor inimii; relaxeaz�
bronhiile .i tractul digestiv,
contract� sfincterele digestive; cre.te glicemia, produce anxietate, fric�.

Adrenalina ac.ioneaz� �n special pe metabolismul energetic, iar noradrenalina are


ac.iuni
vasculare mai intense (vasoconstric.ie). Ace.ti hormoni se mai numesc
catecolamine .i au efecte
similare cu cele ale stimul�rii sistemului nervos simpatic.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 59
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

IV. SISTEMUL LOCOMOTOR


Sistemul locomotor �ndepline�te func�iile de mi�care ale diverselor p�r�i ale
corpului. Este
alc�tuit din sistemul osteo�articular specializat pentru func�ia de sus�inere �i
sistemul
muscular pentru func�ia de mi�care. Oasele au rol �n sus�inerea mu�chilor �i men�in
pozi�ia vertical�
a corpului. Articula�iile permit mi�c�rile oaselor. Ele sunt mobile, semimobile �i
fixe.

IV.1. SISTEMUL OSOS


Scheletul uman, ca la orice organism vertebrat, este un sistem complex care asigur�
protec�ia
�i sus�inerea p�r�ilor moi, constituind �n acela�i timp �i p�rghii �mpreun� cu
mu�chii scheletici.
Denumirea de schelet vine din cuv�ntul grecesc skeleton, care �nseamn� mumie sau
corp uscat.
Scheletul uman adult este alc�tuit, �n principal, din elemente osoase, numite oase
�i c�teva cartilaje,
toate legate �ntre ele prin intermediul articula�iilor �i ligamentelor.

Oasele sunt piese dure, solide, care, articulate �ntre ele, formeaz� sistemul osos
(scheletul);
ele reprezint� part ea pasiv� a aparatului locomotor.

Forma oaselor

Oasele corpului uman au forme �i dimensiuni diferite, aspectul lor fiind un indiciu
al func�iei
ce revine fiec�ruia. Av�nd �n vedere raportul dintre cele trei dimensiuni, se
deosebesc oase: lungi,
late, scurte, neregulate.

Oasele lungi, la care predomin� lungimea, sunt alc�tuite dintr-un corp numit
diafiz� �i dou�
extremit�i mai voluminoase numite epifize. Limita dintre diafiz� �i epifize se
nume�te metafiz� (la
acest nivel este discul cartilaginos de cre�tere). Oasele lungi intr� �n alc�tuirea
scheletului
apendicular, prin intermediul lor realiz�ndu-se mi�c�ri rapide �i de amplitudine
mare.

Oasele late au dou� din cele trei dimensiuni aproape egale (grosimea este mai mic�
dec�t
lungimea �i l�imea). Osul lat prezint� dou� fe�e �i mai multe margini; el particip�
la alc�tuirea
cutiilor de protec�ie (cutia cranian�, toracic�) sau realizeaz� suporturi foarte
stabile (bazinul) sau
ofer� o suprafa�� mare pentru inser�ia muscular� (omoplatul).

Oasele scurte au o form� aproximativ cubic�, cu cele trei dimensiuni aproape egale.
Ele
alc�tuiesc func�ionale mobile �i rezistente care pot executa mi�c�ri complexe �i
fine (carpienele) sau
suport� greutatea corpului (tarsienele).

Oasele neregulate au forme variate, care nu pot fi �ncadrate �n categoria celor


prezentate
anterior, a�a cum sunt vertebrele sau mandibula.

Pe l�ng� oasele tipice, exist� �i oase supranumerare, dezvoltate la nivelul unei


articula�ii, �n
grosimea unui tendon. Aceste oase poart� denumirea de oase sesamoide (ex. osul
pisiform, rotula).

Structura

�n general oasele sunt alc�tuite pe principiul: cu material pu�in, maximum de


rezisten��. Pe
o sec�iune longitudinal� f�cut� �ntr -un os lung se observ� la periferia diafizei
periostul, o
membran� conjunctiv� vascularizat� cu rol �n cre�terea osului �n grosime �i
refacerea �esutului
osos la nivelul unei fracturi. Dedesubt se g�se�te os compact, iar spre interior,
la nivelul diafizei,
se g�se�te un canal central �n interiorul epifizelor, �n locul canalului central
apar lame osoase
care se �ncruci�eaz� form�nd osul spongios. Aceste lame formeaz� structuri adaptate
pentru
rezisten�a la trac�iune �i presiune, fiind orientate pe direc�ia solicit�rilor
mecanice.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 60
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Oasele late �i cele scurte au la periferie un man�on de �esut compact ce aco per�
osul
spongios. Nu au canal central.

�n spa�iile dintre lamele osului spongios se g�se�te m�duva ro�ie. �n canalul


central se
g�se�te m�duv� ro�ie numai la f�t; la adult se g�se�te m�duv� galben�.

Numai unele oase ale adultului mai con�in m�duv� ro�ie , cum ar fi vertebrele,
sternul,
coastele, oasele coxale �i cele ce formeaz� baza craniului. La b�tr�ni, m�duva
devine cenu�ie
prin transformarea ei �n �esut conjunctiv fibros.

Scheletul

Scheletul uman con�ine aproximativ 206 oase, grupate �n dou� zone principale
scheletice:
axial� (oasele craniului �i trunchiului) �i apendicular� (oasele membrelor).

Scheletul axial constituie axul lung al corpului, fiind reprezentat de 80 de oase


aranjate �n trei
regiuni: craniu, coloana vertebral� �i cu�ca toracic�.

Scheletul apendicular cuprinde scheletul membrelor (superioare �i inferioare),


fiecare av�nd o
centur� (scapular�/pelvian�) �i un schelet al membrului propriu-zis.

a) Craniul, situat �n partea superioar� a coloanei vertebrale, cu care se


articuleaz�, este
alc�tuit din dou� p�r�i:

-neurocraniu � situat postero-superior;

-viscerocraniu � situat inferior.

Figura26. Oasele cutiei craniene � vedere anterioar�

Neurocraniul are forma unui ovoid mai alungit antero-posterior �n cavitatea c�ruia
este
ad�postit encefalul acoperit de meningele cranian. Un plan conven�ional, aproape
orizontal, care
trece prin:
-glabela (proeminen�a de deasupra piramidei nazale) anterior;
-protuberan�a occipital� extern� (inion) posterior, �mparte neurocraniul �n dou�
p�r�i �i anume: bolta
cranian� (calota sau calvaria), situat� superior �i baza craniului, situat�
dedesubt.

Neurocraniul este format la adult din 8 oase, dintre care:


-4 sunt neperechi �i anume: frontal, etmoid, sfenoid �i occipital;
-iar celelalte sunt perechi: temporale �i parietale.
Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 61
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Viscerocraniul este format din 14 oase care alc�tuiesc falca superioar� �i falca
inferioar�.

Falca superioar� este format� din 13 oase dintre care 6 perechi �i anume:
maxilarele
superioare (situate central) �i �n jurul lor, zigomaticele (malare), nazalele,
lacrimalele, palatinele
�i cornetele nazale inferioare. Osul nepereche, numit vomer, contribuie la formarea
septului nazal.

Falca inferioar� este format� din mandibul�, singurul os mobil al viscerocraniului.

b) Coloana vertebral� reprezint� o tij� osoas�, format� prin suprapunerea unor


piese osoase
numite vertebre �n num�r de 33-34, legate �ntre ele prin articula�ii. Vertebrele
sunt dispuse �n regiuni
topografice care, de sus �n jos, sunt urm�toarele:

-cervical� cu 7 vertebre;
-toracal� cu 12;
-lombar� cu 5;
-sacral� cu 5 vertebre sudate �ntre ele;
-coccigian�, cu 4 -5 vertebre sudate form�nd osul coccis.
Men�ion�m c� prima vertebr� cervical�, numit� atlas, care se articuleaz� superior
cu craniul,

este foarte diferit� de celelalte vertebre, neav�nd corp, ci dou� mase laterale
reunite printr-un arc
anterior �i arcul posterior. De asemenea, a doua vertebr� cervical�, numit� axis
prezint� pe fa�a
superioar� a corpului vertebrei o apofiza odontoid�, care se va articula at�t cu
arcul anterior al
atlasului c�t �i cu occipitalul.

c) Scheletul toracelui este format din cele 12 vertebre toracale situate posterior,
continuate
spre lateral �i anterior de 12 perechi de coaste unite par�ial pe linia median� �i
anterior, cu sternul.
Astfel format� cu�ca toracic� este elastic� �n vederea �ndeplinii actului
respira�iei �i asigur� protec� ia
viscerelor din interior.

Figura27.Cu�ca toracic�

Sternul este un os nepereche median turtit antero-posterior �i care prezint� trei


p�r�i:
manubriul, �n partea superioar�, continuat cu corpul, iar �n partea inferioar�
terminat cu apendicele
xifoid (v�rful).
Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 62
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Coastele sunt arcuri osoase concave spre interior, articulate posterior cu coloana
vertebral� �i
continuate anterior cu cartilagii costale, care se vor articula direct cu sternul
numai la nivelul
primelor 7 perechi � coastele adev�rate.

Celelalte coaste sunt numite coaste false, dintre care perechile 8, 9, 10 sunt
numite false
propriu-zise (unindu-se cu al 7-lea cartilagiu costal prin intermediul unei piese
cartilaginoase
comune), iar ultimele doua 11 �i 12 sunt numite coaste flotante, av�nd capetele
anterioare libere.

d) Scheletul membrului superior

Scheletul membrului superior este format din:


-centura scapular� care leag� membrul de trunchi �i este constituit� din dou� oase:
omoplatul
(scapula) �i clavicula;
-scheletul membrului propriu-zis:
-scheletul bra�ului: humerus;
-scheletul antebra�ului: radius �i cubitus (ulna);
-scheletul m�inii: carpiene (8) � formeaz� �ncheietura m�inii, metacarpiene (5) �
formeaz� palma,
falange (14) � oasele degetelor.

e) Scheletul membrului inferior

Scheletul membrului inferior este format din:


-centura pelvian� leag� membrul inferior de trunchi �i are rol de sus�inere a
organelor pelviene �i a
unor organe abdominale. Este format� din oasele coxale unite anterior prin simfiza
pubian�.
Posterior, oasele coxale sunt legate prin osul sacrum �i formeaz� �mpreun� cu el
bazinul. Oasele
coxale sunt formate prin sudarea altor trei oase: ilion, ischion .i pubis.
-scheletul membrului propriu-zis:
-scheletul coapsei: femur;
-scheletul gambei: tibia �i peroneul (fibula);
-scheletul piciorului: tarsiene (7), metatarsiene (5), falange (14).

Func�iile oaselor sunt multiple:

Suport� greutatea corpului (oasele membrului inferior, mai ales oasele bazinului
sunt adaptate
acestei func�ii);
Protejeaz� organele vitale (cutia canian� ad�poste�te creierul, coloana vertebral�
� m�duva
spin�rii, iar cu�ca toracic� � inima, pl�m�nii);
Constituie suprafe�e de inser�ie pentru musculatura scheletic�;
Constituie rezerve de minerale, �n special calciu �i fosfor, care pot fi eliberat
�n circula�ia
sanguin� sub form� de ioni �i distribuite unde este nevoie;
Hematopoieza este asigurat� de m�duva ro�ie hematogen�.
Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 63
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

IV.2. SISTEMUL MUSCULAR


Mu�chii sunt organe contractile care prin scurtare produc mi�care. Amplitudinea
mi�c�rii
este �n func�ie de gradul de mobilitate al articula�iei asupra c�reia ac�ioneaz�
mu�chiul �i de lungimea
fibrei musculare.

�n contrac�ia maxim�, fibra se scurteaz� la jum�tatea lungimii pe care o are �n


stare de
relaxare maxim�. Travaliul depus de un mu�chi este �n raport cu num�rul fibrelor
ce-l alc�tuiesc; cu
c�t num�rul acestor fibre este mai mare cu at�t for�a lui cre�te.

Forma mu�chilor este variat�: fusiform�, circular�, care poart� �i denumirea de


orbicular�, la mu�chii care se g�sesc �n jurul orificiilor orbitare, nazale, bucal
�i sfincter, la cei care
�nchid o cavitate a unui organ (sfincterul piloric, etc). Pot avea �i alte forme
geometrice:
trapezoidal�, triunghiular�, dreptunghiular�, etc.

Dup� dimensiunea care predomin� mu�chii pot fi, ca �i �n cazul oaselor: lungi, la�i
�i scur�i.

Dup� num�rul capetelor de fixare pot fi: cu un singur cap�t, cu dou� capete
(biceps), cu
trei capete (triceps), cu patru capete (cvadriceps).

La un mu�chi scheletic se distinge o parte c�rnoas� numit� p�ntec (corpul


mu�chiului) �i
dou� extremit�i: una prin care se fixeaz� de osul imobil �n timpul contrac�iei
numit� origine �i alta
prin care se prinde de osul mobil numit� inser�ie.

Originea �i inser�ia se realizeaz� prin intermediul tendoanelor, forma�ii alc�tuite


din �esut
conjunctiv fibros, albe-sidefii, cilindrice sau turtite (aponevroze). Unele
tendoane, care au tendin�a
ca �n timpul contrac�iei s� se �ndep�rteze de planul osos, sunt men�inute pe loc
prin teci fibroase
prinse de os ca, de exemplu, tendoanele mu�chilor care �ndoaie degetele pe palm�
(mu�chii flexori ai
degetelor). Sunt mu�chi care se prind numai cu un cap�t pe os, iar cu cel�lalt pe
tegument; ei se
numesc mu�chi cutana�i (mu�chii mimicii).

Miofibrilele formeaz� componenta fundamental� a fibrei musculare,


electronomicroscopic
fiind formate din microfilamente contractile, care reprezint� structuri proteice
bine organizate,
paralele at�t �ntre ele c�t �i cu axul celulei. Ele se numesc: miozin� (cele mai
groase) �i actin� (cele
mai sub�iri) �i realizeaz� aspectul striat transversal caracteristic.

�n timpul contrac�iei musculare au loc procese biochimice complexe care determin�


glisarea
microfilamentelor de actin� printre cele de miozin� �i scurtarea fibrelor
musculare, iar �n relaxarea
muscular� �ndepartarea lor.

Mu�chii stria�i din punct de vedere morfofunc�ional reprezint� componenta activ� a


aparatului locomotor, �ntruc�t imprim� mi�c�rile caracteristice segmentelor
corpului omenesc.

Activitate muscular�, dinamic�, este dat� de contrac�iile musculare. Contrac�ia


muscular�
este de trei tipuri:

Contrac�ia izometric� -atunci c�nd lungimea mu�chiului r�m�ne neschimbat�,


dartensiunea
cre�te foarte mult. �n timpul contrac�iei izometrice mu�chiul nu presteaz�lucru
mecanic extern, toat�
energia chimic� se pierde sub form� de c�ldur� �i lucru mecanic intern. Exemplude
contrac�ie
izometric� este aceea de sus�inere a posturii corpului.

Contrac�ia izotonic� -atunci c�nd lungimea mu�chiului variaz�, iar tensiunea r�m�ne

constant�. Mu�chii presteaz� lucru mecanic extern �i mi�care. Aceste contrac�ii


sunt caracteristice
majorit�ii mu�chilor scheletici.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 64
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Contrac�ie auxotonic� -atunci c�nd variaz� �i lungimea �i tensiunea mu�chiului. �n


timpul
unei activit�i obi�nuite, fiecare mu�chi trece prin faze izometrice, izotonice
�iauxotonice. �nceputul
oric�rei contrac�ii musculare, �n special c�nd trebuie s�deplas�m greut�i, este
izometric.

Propriet�ile mu�chilor

Contractilitatea este proprietatea specific� a mu�chiuIui �i reprezint� capacitatea


de a
dezvolta tensiune intre capetele sale sau de a se scurta. Baza anatomic� a
contractilit�ii este
sarcomerul, iar baza molecular�, proteinele contractile.

Excitabilitatea se datore�te propriet�ilor membranei celulare (permeabilitate


selectiv�,
conductan�a ionic�, polarizare electric�). Mu�chii r�spund la un stimul printr-un
poten�ial de ac�iune
propagat, urmat de contrac�ia caracteristic�.

Extensibilitatea este proprietatea mu�chiului de a se alungi pasiv sub ac�iunea


unei for�e
exterioare. Substratul anatomic al extensibilit�ii �l reprezint� fibrele
conjunctive �i elastice din
mu�chi.

Elasticitatea este proprietatea specific� mu�chilor de a se deforma sub ac�iunea


unei for�e �i
de a reveni pasiv la forma de repaos cand for�a a incetat s� ac�ioneze. Baza
anatomic� a acestei
propriet�i o reprezint� fibrele elastice din structura perimisiumului intern.
Elasticitatea joac� un rol
foarte mare la mu�chii ce presteaz� lucru mecanic, in special atunci cand trebuie
invins� iner�ia.
Interpunerea unei structuri elastice intre for�� (mu�chiul) �i rezisten�� (obiectul
ce trebuie deplasat)
amortizeaz� cre�terile prea mari de tensiune in mu�chi �i asigur� deplasarea
continu�, uniform� a
obiectului. For�a muscular� depinde de propriet�ile morfofunc�ionale ale mu�chilor
�i intensitatea
stimulilor.

Tonusul muscular este o stare de semicontrac�ie permanent�, caracteristic�


mu�chilor ce au
inerva�ia motorie �i senzitiv� intact� (controlat de sistemul nervos central). Dupa
denervare, tonusul
mu�chilor scheletici dispare. Tonusul muscular este de natur� reflex�.

Principalele grupe de mu�chi scheletici

Mu�chii scheletici reprezint� peste 40% din greutatea corpului. Num�rul mu�chilor
scheletici
este de peste 500.

Dup� regiunile corpului, mu�chii sunt grupa�i �n: mu�chii capului, mu�chii g�tului,
mu�chii
trunchiului �i mu�chii membrelor.

1. Mu�chii capului
Sunt reprezenta�i de mu�chii mimicii, mu�chii masticatori, mu�chii limbii �i
mu�chii
extrinseci ai globilor oculari.
a) Mu�chii mimicii au rol �n determinarea expresiei fe�ei (mimica) �i sunt
urm�torii:
-mu�chiul frontal
-mu�chiul occipital
-mu�chii grupa�i �n jurul orificiilor nazale, orbitale �i auditive.
b) Mu�chii masticatori intervin �n actul mastica�iei (proces mecanic de m�run�ire
�i fragmentare a
alimentelor) �i sunt urm�torii:

-mu�chii maseteri
-mu�chii temporali.
c) Mu�chii limbii.
d) Mu�chii extrinseci ai globilor oculari.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 65
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Sunt 4 drep�i �i 2 oblici:


-mu�chii drept superior �i drept inferior
-mu�chii drept intern �i drept extern
-mu�chii oblic superior �i oblic inferior.

2. Mu�chii g�tului
Au rol �n mi�c�rile capului �i sunt reprezenta�i de urm�torii mu�chi:
-mu�chiul pielosul g�tului
-mu�chii sternocleidomastoidieni.

3. Mu�chii trunchiului
Sunt reprezenta�i de mu�chii spatelui �i cefei, mu�chii toracelui �i abdomenului.
a) mu�chii spatelui �i cefei:
-mu�chii trapezi
-mu�chii dorsali.
b) mu�chii toracelui:
-mu�chii pectorali
-mu�chii din�a�i
-mu�chii intercostali
-diafragmul (mu�chiul respirator care separ� cavitatea toracic� de cea abdominal�).

c) mu�chii abdomenului:
-mu�chii drep�i abdominali
-mu�chii oblici interni
-mu�chii oblici externi.

4. Mu�chii membrelor
Sunt reprezenta�i de mu�chii membrelor superioare �i cei al membrelor inferioare.

A. Mu�chii membrelor superioare


a) mu�chii um�rului:

-deltoidul.

b) mu�chii bra�ului:

-biceps �i triceps brahial.

c) mu�chii antebra�ului:

-mu�chii flexori �i extensori ai degetelor

-mu�chii pronatori �i supinatori ai antebra�ului.

Prona�ia este r�sucirea antebra�ului �i m�inii c�tre interior astfel �nc�t degetul
mare se apropie de

corp.
Supina�ia este r�sucirea antebra�ului �i m�inii c�tre exterior astfel �nc�t degetul
mare se
�ndeparteaz� de corp.

d) mu�chii m�inii:

-mu�chii flexori �i extensori ai degetelor.

B. Mu�chii membrelor inferioare


a) mu�chii articula�iei coxo-femurale:
-fesierii.
b) mu�chii coapsei:
-mu�chii croitor (cel mai lung mu�chi al corpului) �i cvadriceps femural (pe partea
anterioar� a
coapsei)

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 66
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

-mu�chii biceps femural (pe partea posterioar� a coapsei).


c) mu�chii gambei:
-mu�chii triceps sural alc�tui�i din mu�chii gemeni (gastrocnemieni) �i solear
-mu�chii flexori �i extensori ai degetelor
-mu�chii pronatori �i supinatori a piciorului.
d) mu�chii plantei (laba piciorului):
-mu�chii flexori �i extensori ai degetelor.

Figura 28. Mu.chii superficiali � fa.a anterioar� a corpului

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 67
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Figura 29. Mu.chii superficiali � fa.a posterioar� a corpului

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 68
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

V. FUNC�IA DE NUTRI�IE
V.1. SISTEMUL DIGESTIV
Sistemul digestiv (fig.30) este format din tubul digestiv .i glandele anexe.
V.1.1. Tubul digestiv
Tubul digestiv �ncepe cu orificiul oral .i continu� p�n� la orificiul anal.

Figura 30. Aparatul digestiv

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 69
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Tubul digestiv este alc�tuit din urm�toarele segmente:


-cavitatea oral�;
-faringele;
-esofagul;
-stomacul;
-intestinul sub.ire;
-intestinul gros.

1. Cavitatea oral� con.ine organe specializate, limba .i din.ii. Ea prezint�:


-peretele superior -format din bolta palatin� .i omu.or;
-peretele inferior -pe care se afl� limba cu papilele gustative;
-pere.ii laterali -forma.i de obraji.
Umectarea alimentelor din cavitatea oral� se realizeaz� cu ajutorul salivei.
Aceasta este
secretat� de glandele salivare, care sunt situate �n apropierea cavit�.ii orale, cu
care comunic� prin
canale excretoare.

Mucoasa oral� este umezit� de saliva produs� de glandele salivare.


Pe maxilare -superior (care este fix) .i inferior (care este mobil) se g�sesc
din.ii.
Din.ii sunt organe vii, forma.iuni osoase dure. Ace.tia sunt implanta.i �n
alveolele dentare.

Au culoare alb� .i rol mecanic �n digestia bucal�, intervenind �n sf�r�marea .i


m�cinarea alimentelor.
La om, denti�ia este heterodont�. Aceasta �nseamn� c� exist� mai multe tipuri de
din�i adapta.i pentru
diferite func�ii: incisivi (I), canini (C), premolari (PM), molari (M). Ei sunt
dispu�i pe o arcad�
superioar� (pe maxilarul superior) �i una inferioar� (pe maxilarul inferior). Pe
fiecare dintre cele
dou� arcade superioar� �i inferioar� se reg�sesc c�te 4 incisivi sus �i 4 jos,
situa�i anterior, ace�tia
sunt adapta�i la t�ierea alimentelor, urm�tori sunt caninii (2 sus �i 2 jos)
adapta�i pentru sf�ierea
alimentelor, apoi premolari, 4 sus �i 4 jos. Ultimii sunt molarii adapta�i pentru
m�run�irea alimentelor
6 pe arcada superiar� �i 6 pe cea inferioar�.

Omul este difiodont, prezent�nd 2 denti�ii: una este denti�ia de lapte care apare
cam pe la 6

luni, �ncep�nd cu incisivii:

a. de lapte/temporar� -20 din.i:


Formula dentar� (pe jum�tate de arcad�):

I 2/2, C1/1, M 2/2;

b. definitiv� -32 din.i:


Formula dentar� (pe jum�tate de arcad�):
I 2/2, C 1/1, PM 2/2, M 3/3.

Fiecare dinte prezint� trei por.iuni:


-coroana = partea vizibil� a dintelui;
-r�d�cina = partea ascuns� �n alveol�;
-colul = por.iunea cuprins� �ntre coroan� .i r�d�cin�. Este acoperit de gingie.

Limba are rol �n mastica.ie, degluti.ie/�nghi.ire, supt (la sugari), �n limbajul


articulat .i este .i
un organ gustativ.

2. Faringele reprezint� locul unde se �ncruci.eaz� calea digestiv� cu calea


respiratorie.
Realizeaz� leg�tura �ntre fosele nazale .i laringe, precum .i �ntre cavitatea
bucal� .i esofag.
Musculatura faringelui are rol important �n degluti.ie.

Intrarea �n faringe este str�juit� de amigdale, organe de ap�rare �mpotriva


bacteriilor .i
virusurilor ajunse aici prin hran� .i prin aerul inspirat.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 70
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

3. Esofagul (circa 25 cm) str�bate cutia toracic� .i mu.chiul diafragm,


deschiz�ndu-se �n
stomac prin orificiul cardia. Face leg�tura �ntre faringe .i stomac.
Mucoasa esofagului are cute care-i permit dilatarea �n timpul trecerii bolului
alimentar.
Musculatura faringelui .i esofagului, dublu stratificat�, particip� la �nghi.irea
hranei.

4. Stomacul (fig.31), segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv, situat �n


st�nga cavit�.ii
abdominale, sub mu.chiul diafragm. Are forma literei �J�, prezint� dou� fe.e
(anterioar� .i
posterioar�) .i dou� margini/curburi (marea .i mica curbur�).
Figura 31. Alc�tuirea stomacului

Por.iunea vertical� cuprinde fundul stomacului (fornix/camera cu aer), care nu se


umple cu
alimente .i corpul stomacului.

Por.iunea orizontal� este alc�tuit� din antrul/canalul piloric, care se termin� la


orificiul
piloric.

Prin orificiul cardia, stomacul comunic� cu esofagul, iar prin pilor comunic� cu
duodenul
(primul segment al intestinului sub.ire).

Mucoasa gastric�/stomacal� prezint� numeroase cute care �i m�resc suprafa.a .i are


numeroase orificii prin care se deschid glandele gastrice, glande, care secret�
sucul gastric .i un
mucus abundent care o protejeaz�. Musculatura este dispus� �n trei straturi
(longitudinal, circular .i
oblic); cu ajutorul ei, hrana este amestecat� cu sucul gastric .i �mpins� �n duoden
prin orificiul
piloric.

5. Intestinul sub.ire
(fig.32), segmentul cel mai lung, circa 4-6 m. Este cuprins �ntre stomac .i
intestinul gros .i este format din:
-duoden (partea fix�);
-jejunul .i ileonul/jejuno-ileonul (partea mobil�), care formeaz� bucle (anse)
intestinale.
Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 71
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Figura 32. Structura intestinului sub.ire

Duodenul are form� de potcoav�, care cuprinde �n concavitatea sa capul


pancreasului. �n
duoden se deschid canalul coledoc .i canalul principal al pancreasului.

Mucoasa con.ine glande care secret� sucul intestinal, cu rol �n digestia


principiilor alimentari
care ajung la acest nivel.

Jejunul .i ileonul se �ntind p�n� la valvula ileo-cecal�. Mucoasa prezint� un num�r


de
vilozit�.i intestinale, care m�resc suprafa.a de absorb.ie a principilor
alimentari.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 72
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Musculatura, dispus� �n dou� straturi, particip� prin contrac.iile sale ritmice la


amestecarea
con.inutului intestinal cu sucurile digestive, la contactul lui cu mucoasa pentru
facilitarea absorb.iei
intestinale .i la �naintarea acestuia.

6. Intestinul gros, cu o lungime de circa 1,7 m .i un calibru superior fa.� de


intestinul sub.ire.
Este alc�tuit din urm�toarele segmente:
-cecum = segment situat sub valvula ileo-cecal� .i terminat �ntr-un fund de sac,
prezent�nd
apendicele vermiform (forma de vierme);
-colonul este format din segmente (colon ascendent, transvers, descendent,
sigmoid).
-rectul = ultima parte a intestinului gros, se termin� cu canalul anal care se
deschide prin anus.

Mucoasa intestinului gros nu mai prezint� vilozit�.i, dar con.ine numeroase celule
care
secret� mucus. Stratul muscular longitudinal formeaz� 3 benzi distincte numite
tenii. De asemenea,
musculatura circular� formeaz� o serie de strangula�ii care delimiteaz� por�iuni
numite haustre.

Prin intestinul gros se elimin� resturile nedigerate .i produ.ii toxici de


putrefac.ie sub form�

de materii fecale.

V.1.2. Glandele anexe (fig.34)


Acestea �.i vars� produ.ii de secre.ie prin canale speciale �n segmente ale tubului
digestiv.
Aceste glande sunt:
a) Glandele salivare: secret� saliva pe care o elimin� prin canale �n cavitatea
bucal�. Exist� trei
tipuri de glande salivare: glandele parotide, glandele sublinguale .i glandele
submaxilare.
b) Ficatul: cea mai voluminoas� gland� din corp (circa 1,5 kg), situat �n partea
dreapt� a cavit�.ii
abdominale, sub mu.chiul diafragm. Este alc�tuit din patru lobi: drept, st�ng,
anterior .i posterior. Pe
fa.a inferioar� a ficatului se afl� hilul hepatic, prin care intr� .i ies din ficat
artera hepatic�, vena
port�, vasele limfatice, nervii .i cele dou� canale hepatice. Ficatul prezint� o
fa.� superioar�,
diafragmatic�, .i una inferioar�, visceral�. Fa.a inferioar� a ficatului prezint�
dou� .an.uri
longitudinale. La partea anterioar� a .an.ului longitudinal drept se afl� vezica
biliar�.

Ficatul are o structur� segmentar�. Fiecare lob al ficatului este alc�tuit din
segmente, iar
segmentele din lobuli.
Lobulul hepatic -reprezint� unitatea structural� .i func.ional� a ficatului.
Lobulul hepatic
are form� piramidal� .i este constituit din celule hepatice (hepatocite),
capilare .i canaliculi biliari.

Hepatocitele sunt dispuse sub form� de pl�ci, form�nd �ntre ele o re.ea, cu
dispozi.ie radial�.
�ntre hepatocite se g�sesc canaliculele biliare, f�r� pere.i proprii, �n care se
descarc� bila secretat� de
hepatocite. Spre periferia lobulului, canaliculele �ncep s� aib� pere.i proprii, .i
ie.ind din lobul, se
unesc �ntre ele, form�nd cele dou� canale hepatice (drept .i st�ng), prezente �n
hilul hepatic. C�ile
biliare extrahepatice se formeaz� prin unirea celor dou� canale hepatice drept �i
st�ng �n canalul
hepatic comun, �n care mai jos se deschide �i canalul cistic, care aduce bila din
vezicula biliar�
numit� �i colecist.

Vezicula biliar�, situat� pe fa�a inferioar� a ficatului � patul hepatic al


veziculei � are o form�
alungit�, de par�. Se continu� cu canalul cistic �i este acoperit� aproape �n
�ntregime de seroasa
peritoneal�.

Canalul hepatic comun �i canalul cistic, prin unirea lor, formeaz� canalul coledoc.
Acesta se
deschide �n duoden la nivelul papilei mari prin ampula hepatopancreatic� (Vater)
care este str�juit� la
nivelul orificiului ei de un mu�chi circular, sfincterul Oddi.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 73
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Func�iile ficatului

Glicogenogenetic�: la nivelul ficatului se sintetizeaz� glicogen. Reprezint� o


rezerv� de
glicogen, care este mobilizat, �n func�ie de necesit�ile organsimului.
Reprezint� o rezerv� lipidic�, stoc�nd o parte din lipidele organsimului. De
asemenea are
func�ie adipogenic� (transform� glucidele �n exces, �n lipide).
La nivelul ficatului se sintetizeaz� o serie de proteine (fibrinogen, protrombin�).

Urogen�: amoniacul rezultat din degradarea aminoacizilor este transformat �n uree


la
nivelul ficatului.
Depoziteaz� fier, cupru �i o serie de ioni.

Regleaz� cantitatea de ap� din organism.


Depoziteaz� vitaminele A (95%), B1, B2, B12, D, K �i PP.
La f�t are func�ie hematopoietic�.
Are rol �n degradarea hematiilor �i captarea fierului.
Func�ie antitoxic�: substan�ele toxice rezultate din digestie sunt neutralizate de
c�tre ficat.
Func�ie de sintez� a unor enzime (transaminaze, carboxilaze)
Men�inerea echilibrului acido-bazic
Func�ie termoreglatoare: �n timpul repausului, ficatul este cel mai mare produc�tor
de
c�ldur�.
c) Pancreasul -situat �n spatele stomacului. Este alc�tuit din:

-cap, situat �n potcoava duodenal�;

-corp;

-coad�.

Este o gland� mixt�, partea exocrin� secret� sucul pancreatic care este colectat �n
dou�
canale mari: principal Wirsung, care se deschide �n duoden, �mpreun� cu coledocul
(prin orificiul
Oddi), .i un canal excretor secundar Santorini, care se deschide �n canalul Wirsung
sau direct �n
duoden.

At�t bila c�t .i sucul pancreatic ajung prin canale �n duoden.

Tubul digestiv este c�ptu.it cu o mucoas� specializat�, �n anumite segmente,


pentru:
-secre.ia sucurilor digestive care prelucreaz� chimic hrana;
-absorb.ia substan.elor nutritive rezultate prin digestie.

�naintarea hranei de-a lungul tubului digestiv se face prin contrac.ii ritmice ale
musculaturii
acestuia numite unde peristaltice; acestea asigur� .i amestecul sucurilor digestive
cu hrana ingerat�
.i eliminarea resturilor nedigerate. Mucoasa prezint� numeroase pliuri .i glande
produc�toare de
mucus. Acesta ajut� la eliminarea materiilor fecale (de aceea �n segmentele
inferioare ale intestinului
gros cre.te num�rul celulelor care secret� mucus).

V.1.3. Digestia
Prin consumarea alimentelor se introduc �n organism o gam� variat� de substan.e
organice .i
anorganice. Unele dintre ele: apa, substan.ele anorganice (s�ruri minerale de
calciu, fier, fosfor etc.)
.i vitaminele sunt folosite ca atare de c�tre organismul nostru, f�r� a fi
transformate.

Substan.ele organice sunt �ns� mai �nt�i digerate, adic� descompuse �n substan.e
simple
pentru a putea fi absorbite .i distribuite prin circula.ie tuturor celulelor. Hrana
ingerat�, pe m�sur� ce
str�bate tubul digestiv, este supus� unui ansamblu de transform�ri mecanice, fizice
.i chimice numit
digestie.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 74
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Figura 34. Ficatul .i pancreasul

Alimentele sunt mai �nt�i transformate mecanic .i fizic pentru a u.ura prelucrarea
lor chimic�
sub ac.iunea unor substan.e din sucurile digestive, numite enzime.

Digestia �ncepe �n cavitatea bucal� cu transform�ri:

-mecanice (t�ierea, m�run.irea, �nmuierea cu saliv�) -mastica.ia;

-fizice (dizolvarea unor substan.e �n saliv�: sare, zah�r);

-chimice: au loc sub ac.iunea salivei.

Saliva este un lichid pu�in v�scos, transparent �i spumos; este slab acid (pH = 6,8
� 7,2). Din
punct de vedere chimic, saliva este alc�tuit� din 95,7 % ap� �i 4,3% reziduu uscat.
Reziduul uscat
este format din substan�e organice 60% �i substan�e minerale 40 %.

Dintre substan.ele organice, amilaza salivar�/ptialina (enzim� din saliv�)


descompune
amidonul �n produ.i glucidici pu.in mai simpli, cu gust dulce.

Rezultatul digestiei bucale este formarea bolului alimentar. �n timpul degluti.iei


acesta trece
din cavitatea bucal� �n faringe .i apoi �n esofag. Laringele este �nchis automat de
c�tre un cartilaj,
epiglota, care joac� rol de c�p�cel pentru a evita trecerea fragmentelor alimentare
pe calea
respiratorie. Bolurile alimentare ajung �n esofag, �l str�bat pe r�nd, datorit�
undelor peristaltice .i
intr� �n stomac prin orificiul cardia.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 75
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI


Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Digestia gastric�.

Stomacul depoziteaz� temporar hrana .i, prin amestecarea ei cu sucul gastric,


rezult� o mas�
p�stoas� numit� chim gastric.

Sucul gastric este un lichid incolor, acid (pH = 0,9 � 2,5). Din punct de vedere
chimic, este
alc�tuit din 99% ap�, acid clorhidric (0,2 � 0,5%), s�ruri minerale (cloruri,
fosfa�i, sulfa�i de K, Na �i
Ca) �i substan�e organice (enzime �i mucin�). Mucina are rolul de a proteja mucoasa
gastric� de
ac�iunea HCl. Enzimele sunt labfermentul, pepsina �i lipaza gastric�. Acidul
clorhidric �mpiedic�
alterarea alimentelor .i activeaz� enzimele gastrice. Pepsina (cea mai important�
enzim�/ferment din
sucul gastric care descompune proteinele) este eliminat� �n stomac sub form�
inactiv� (de
pepsinogen), care, �n prezen.a acidului clorhidric (HCl), devine pepsin�. (Deci,
dac� glandele
gastrice ar produce pepsina activ�, ele s-ar autodistruge deoarece sunt formate din
celule, deci con.in
proteine). Iar peretele stomacului nu este atacat de pepsin� pentru c� este
protejat de un strat de
mucus.

Hrana ajuns� �n stomac este transformat� chimic dup� schema:

Proteine----------proteaze (favorizate de mediul acid)--------proteine mai simple

Lipide (din lapte, fri.c�)--------------lipaze-------------------------acizi


gra.i .i glicerol

Cazeina (din lapte)--------------labferment-------------------------paracazein�

�n cantit�.i mici, chimul gastric trece prin orificiul piloric �n duoden.

Digestia intestinal�.

Este rezultatul ac.iunii:


bilei .i sucului pancreatic ajunse �n duoden de la ficat .i pancreas, prin canale
speciale;

sucului intestinal produs de glandele mucoasei intestinale.
1.
Bila con.ine ap� .i pigmen.i biliari care �i dau culoarea verzuie; este depozitat�
�n pauzele
dintre mese �n vezica biliar�; mai con.ine s�ruri biliare care emulsioneaz�
lipidele f�c�ndu-le
mai u.or de descompus de c�tre lipazele intestinale. Bila nu con.ine enzime.
Alte roluri ale s�rurilor biliare: formeaz� cu gr�simile complec�i coleinici
solubili �n ap�,
permi��nd astfel absorb�ia gr�similor �i a vitaminelor liposolubile A, D, E, K �i
F; stimuleaz�
peristaltismul intestinal � rol laxativ; men�ine echilibrul florei microbiene a
intestinului gros, av�nd
rol antiputrid; stimuleaz� formarea �ns�i a bilei � rol coleretic.

2. Sucul pancreatic este ca .i bila, alcalin, .i astfel neutralizeaz� aciditatea


ridicat� a chimului
gastric, protej�nd mucoasa intestinal�. Con.ine enzime (amilaze, proteaze, lipaze).
Acestea
ac.ioneaz� puternic asupra tuturor produ.ilor descompu.i numai par.ial la nivelul
stomacului
sau chiar asupra celor nedescompu.i.
3. Sucul intestinal con.ine .i el ap�, proteaze, lipaze .i unele enzime care atac�
treptat glucidele
rezultate �n urma ac.iunii amilazei pancreatice. Toate acestea continu� ac.iunea
enzimelor din
sucurile gastric .i pancreatic p�n� la ob.inerea produ.ilor finali ai digestiei:
nutrimentele.
Deci, de-a lungul tubului digestiv, �ncep�nd cu cavitatea bucal�, stomac .i apoi
intestin, are
loc transformarea chimic� treptat� a substan.elor organice complexe, �n substan.e
simple, care, prin

absorb.ie,
trec direct �n circula.ie.

Resturile nedigerate sunt preluate de intestinul gros .i supuse unor transform�ri


la care
particip� bacteriile prezente aici. Acestea:
-sintetizeaz� vitamine (grupul B .i vitamina K);
-fermenteaz� resturile cu degajare de gaze;
-realizeaz� procesul de putrefac.ie din care rezult� substan.e ur�t mirositoare.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 76
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

La nivelul intestinului gros are loc .i absorb.ia apei.

Materiile fecale vor fi eliminate prin orificiul anal �n procesul de defeca.ie.

V.1.4. Absorb.ia
Transform�rile mecanice .i fizice u.ureaz� procesele chimice de descompunerea
alimentelor

�n nutrimente.

Doar �n aceast� form� simpl� ele pot str�bate mucoasa intestinal� .i trece �n s�nge
sau limf�
prin procesul de absorb.ie. Dac� nu ar exista enzimele (fermen.ii), celulele
noastre nu ar putea
beneficia de substan.ele hr�nitoare din alimente.

Fiecare tip de substan.� organic� este descompus�/catalizat� de c�tre o categorie


de enzime
specifice.

Enzimele descompun/catalizeaz� (�taie�) p�r.i din ce �n ce mai mici din moleculele


foarte
mari de lipide, amidon .i proteine, ob.in�ndu-se astfel substan.e simple,
absorbabile.
# Lipidele (emulsionate cu ajutorul bilei) sunt transformate de c�tre lipaze
pancreatice .i intestinale
�n acizi gra.i .i glicerin� (glicerol). Amidonul (glucid complex) este descompus de
c�tre amilazele
salivar� .i pancreatic� p�n� la produ.i ceva mai simpli, cataliza.i/descompu.i apoi
de c�tre alte
enzime specifice p�n� la glucoz�.
# Proteinele atacate de proteaze gastrice, pancreatice .i intestinale sunt
descompuse p�n� la
aminoacizi.

�n forma lor simplificat�, de molecule mici, nutrimentele (acizii gra.i,


glicerolul, glucoza .i
aminoacizii) sunt gata s� str�bat� mucoasa intestinal� .i s� treac� �n circula.ie
pentru a fi distribuite

celulelor.
Structura intestinului sub.ire este adaptat� func.iei principale a acestuia
-absorb.ia. �n stomac

se absorb apa, alcoolul, Na, Cl. �n intestinul gros se absoarbe apa �i o serie de
electroli�i.

Glucidele se absorb la nivelul vilozit�ilor sub form� de monozaharide. Absorb�ia


glucidelor
este un proces activ la polul apical al celulelor intestinale �i se realizeaz� cu
ajutorul unui transportor
comun pentru Na. De la polul bazal, monozaharidele trec pasiv �n s�ngele portal.

Lipidele se absorb �n mod diferit. Glicerolul �i acizii gra�i cu un num�r mic de


atomi de
carbon trec pasiv �n celulele intestinale. Acizii gra�i cu un num�r mai mare de
atomi de carbon se
absorb sub form� de compu�i coleinici, pe care �i realizeaz� �mpreun� cu s�rurile
biliare.

�n celulele intestinale, glicerolul �mpreun� cu acizii gra�i se leag� �n combina�ii


specifice
organismului uman, de unde trec �n s�nge �i limf�. S�rurile biliare ajung pe cale
portal� din nou la
ficat (ciclul hepato-enterohepatic).

Aminaocizii se absorb pasiv �n celulele intestinale, de unde ajung �n s�ngele


portal.
Nutrimentele trec �n circula.ia general� a corpului pe dou� c�i: sanguin� .i
limfatic� (limfa =

lichid transparent, incolor/g�lbui care circul� prin vasele limfatice .i ganglioni


limfatici .i �n

spa.iile intercelulare transport�nd diferite substan.e �ntre s�nge .i .esuturi).

Odat� cu nutrimentele sunt absorbite: apa, substan.ele minerale .i vitaminele din


alimente.
Ele trec �n circula.ie ca atare, f�r� a fi transformate.

Apa, s�rurile minerale, unele vitamine care se dizolv� �n ap� (hidrosolubile),


aminoacizii,
glucoza, glicerolul, .i o mic� parte dintre acizii gra.i sunt prelua.i de s�nge .i
prin vena port� ajung la
ficat. Ficatul nu are doar rolul de a secreta bil�. �n celulele sale, o parte
dintre nutrimente sunt
utilizate fie pentru nevoile sale proprii, fie pentru folosul �ntregului organism.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 77
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

De exemplu, ficatul depoziteaz� surplusul de glucoz� din s�nge sub form� de


glicogen, ca
material energetic de rezerv�. C�nd nevoile de energie ale organismului cresc, el
elibereaz� �n s�nge
glucoza, prin descompunerea glicogenului.

Prin limf� sunt transporta.i cea mai mare parte a acizilor gra.i �n combina.ie cu
glicerolul,
precum .i unele vitamine liposolubile. Substan.ele preluate prin limf� ajung .i
ele, �n final, tot �n
s�nge.

Aminoacizii sunt folosi.i de organism pentru nevoile sale de cre.tere. Acizii gra.i
.i glucoza
sunt folosite pentru acoperirea necesit�.ilor energetice (prin ardere) sau se depun
�n diferite .esuturi
ca rezerve de material energetic (.esut gras .i glicogen).

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 78
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

V.2. SISTEMUL CARDIO -VASCULAR


Inima .i vasele de s�nge formeaz� �mpreun� sistemul circulator.

V.2.A. Inima
Inima (fig.35), o mic� ,,pomp�" de aproape 300 de grame, lucreaz� neobosit� toat�
via.a
pentru ca s�ngele s� circule �n tot corpul. Este un organ musculos, cavitar, cu
patru camere (dou�
atrii .i dou� ventricule) situat �n cavitatea toracic�, �ntre cei doi pl�m�ni. Este
ad�postit� �ntr-un sac
fibros numit pericard, fixat de mu.chiul diafragm .i de organele din jur. Peretele
inimii este format
din miocard .i endocard.

Figura 35. Sec.iune frontal� prin inim�

Baza inimii corespunde atriilor; la nivelul ei se observ� cele opt vase mari ale
inimii (fig.35):

-artera aort�;
-artera pulmonar�;
-dou� vene cave (superioar� .i inferioar�);
-patru vene pulmonare.
V�rful inimii, rotunjit, orientat spre partea st�ng� a cutiei toracice, corespunde
ventriculului
st�ng. Vasculariza.ia bogat� a inimii este realizat� prin arterele .i venele
coronare.
Un perete longitudinal �mparte inima �n dou� jum�t�.i complet separate:
jum�tatea dreapt� (atriul drept = AD .i ventriculul drept = VD) con.ine s�nge
�nc�rcat cu
dioxid de carbon adus din organism;

jum�tatea st�ng� (atriul st�ng = AS .i ventriculul st�ng = VS) con.ine s�nge


oxigenat adus de
la pl�m�ni.
Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 79
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Fiecare atriu comunic� cu ventriculul corespunz�tor prin orificiul atrioventricular


prev�zut cu

o valvul�, sus.inut� de corzi tendinoase. (AS comunic� cu VS prin orificiul


atrioventricular st�ng
prev�zut cu valvula bicuspid�/mitral�, iar AD comunic� cu VD prin orificiul
atrioventricular drept
prin valvula tricuspid�).
Mu.chiul inimii -miocardul -este alc�tuit din .esut muscular striat cardiac, cu
structur� .i
propriet�.i caracteristice. Este mai sub.ire la nivelul atriilor .i mai gros la
nivelul ventriculelor.

Cavit�.ile inimii sunt c�ptu.ite de endocard, care se continu� .i la nivelul


vaselor de s�nge.
Endocardul se prezint� ca o membran� foarte neted� .i transparent�.

Inima trimite s�nge �n artere:

din ventriculul st�ng, �n artera aort� (s�nge oxigenat);

din ventriculul drept, �n artera pulmonar� (s�nge neoxigenat).

La originea arterelor aort� .i pulmonar� se g�sesc c�te 3 valvule �n form� de


,,cuib de
r�ndunic�", care �mpiedic� �ntoarcerea s�ngelui �n ventricule dup� contrac.ia
acestora (valvulele fac
ca s�ngele s� circule �ntr-un singur sens, nu .i �n sens invers � sunt
uniditec.ionale).

Inima prime.te s�ngele prin vene:

prin patru vene pulmonare (s�nge oxigenat de la pl�m�ni); acestea se deschid �n


atriul st�ng;

prin dou� vene cave, superioar� .i inferioar� (s�nge �nc�rcat cu dioxid de carbon
adunat din

tot corpul); acestea se deschid �n atriul drept.

V.2.B. Vasele de s�nge


Vasele de s�nge formeaz� un sistem �nchis, prin care s�ngele curge �ntr-un singur
sens: inim�
-artere (mari-----mijlocii-----mici) -arteriole (cele mai mici artere)
-capilare------venule (cele mai
mici vene) -vene (mici -mijlocii -mari) � inim�

Arterele sunt vase care pleac� de la inim� .i transport� s�nge spre .esuturi.
Calibrul lor scade
de la inim� spre periferie. Peretele arterelor mari este elastic, iar pere.ii
arterelor mijlocii .i mici
con.in numeroase fibre musculare netede. Arterele sunt situate �n profunzime,
protejate de planuri
osoase.

Venele sunt vase care vin la inim� .i transport� s�ngele de la .esuturi spre inim�.
Calibrul lor
cre.te de la periferie spre inim�. Venele, mai numeroase dec�t arterele, sunt
a.ezate mai superficial.
Pe traiectul unor vene se g�sesc valvule venoase de form� semilunar�, care u.ureaz�
�ntoarcerea
s�ngelui la inim�.

Capilarele formeaz� re.ele �ntinse care fac leg�tura �ntre artere .i vene. Peretele
lor este
sub.ire, alc�tuit dintr-un singur strat de celule.

Peretele vaselor mari (artere, vene) este alc�tuit din trei tunici (fig.36):

intima (tunica intern�)

media (tunica mijlocie)

adventicea (tunica extern�)

Peretele capilarelor este foarte sub.ire .i este format din endoteliu sprijinit pe
membrana
bazal�. Principalele propriet�i ale capilarelor sunt motricitatea �i
permeabilitatea.

Artera aort� -cea mai mare arter� a corpului, porne.te din ventriculul st�ng .i
duce s�nge
oxigenat �n tot corpul. Se curbeaz� deasupra inimii .i formeaz� c�rja aortic� .i
apoi are traseu
descendent str�b�t�nd toracele -aorta toracic� .i abdomenul -aorta abdominal�. Din
aort� se
desprind numeroase ramuri, care irig� tot corpul (cap, membre superioare, organele
din cavitatea
toracic� .i abdominal�, membrele inferioare).

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 80
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Figura 36. Structura arterelor .i venelor

Artera pulmonar� porne.te din ventriculul drept; se bifurc� �n artera pulmonar�


dreapt� .i
st�ng� .i duce s�nge �nc�rcat cu dioxid de carbon la pl�m�ni.

Venele cave (superioar� .i inferioar�) sunt vase care vin la inim� .i aduc din corp
s�nge
�nc�rcat cu dioxid de carbon. Se deschid �n atriul drept.

Venele pulmonare -�n num�r de patru, vin de la pl�m�ni cu s�nge oxigenat .i se


deschid �n
atriul st�ng.

Vena port� este o ven� aparte a marii circula.ii, care transport� spre ficat s�nge
�nc�rcat cu
substan.e nutritive rezultate �n urma absorb.iei intestinale.

Propriet�ile inimii

Automatismul cardiac este proprietatea inimii de a-�i continua activitatea ritmic�


de contrac�ie
�n condi�iile izol�rii din organism. Automatismul este imprimat de �esutul
excitoconductor nodal,
prin desc�rcarea automat� de impulsuri. Structura corespunz�toare de imprimare a
contrac�iei
inimii este nodulul sino-atrial Keith-Flack (60-80 contrac�ii/min.). �n ceilal�i
centri de
automatism stimulii genera�i au o frecven�� mai mic� (nodulul atrio-ventricular
Aschoff-Tawara
� 40/min, fasciculul Hiss � 25/min). Ei preiau comanda atunci c�nd centrul de
automatism
superior este scos din func�ie.
Excitabilitatea (func�ia batmotrop�) reprezint� capacitatea mu�chiului aflat �n
repaus de a
r�spunde la excitan�i prin apari�ia poten�ialului de ac�iune. Particular pentru
miocard este faptul
c� prezint� inexcitabilitate periodic� de lung� durat�. El nu intr� niciodat� �n
tetanos, fapt ce
asigur� ritmicitatea contrac�iilor cardiace.
Conductibilitatea este proprietatea miocardului de a conduce impulsurile de la
nivelul nodulului
sino-atrial �n tot mu�chiul (reprezint� propagarea excita�iei la toate fibrele
miocardului). Viteza
de conducere a excita�iei este mai mare prin c�ile internodale (1m/s) dec�t prin
fibrele
miocardului atrial (0,3m/s). La nivelulul nodulului atrio-ventricular, viteza de
conducere este mai
mic� pentru a asigura �ncheierea sistolei atriale, �naintea apari�iei celei
ventriculare necesar

umplerii ventriculilor cu s�nge. La nivelul nodulului atrio-ventricular viteza este


de 0,03

0,05m/s. Fasciculul Hiss �i fibrele Purkinje au viteze mari de transmitere a


excita�iilor pentru
sincronizarea contrac�iilor fibrelor miocardului ventricular din timpul sistolei
ventriculare (5m/s).

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 81
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Contractilitatea -contrac�iile miocardului se numesc sistole, iar relax�rile se


numesc diastole.
Contrac�ia miocardului este o secus�. Sursa de energie pentru contrac�ie o
constituie ATP-ul.
Tonicitatea reprezint� proprietatea miocardului de a asigura o anumit� tensiune a
peretelui
muscular �i �n timpul diastolei.
Ciclul cardiac

Miocardul se contract� ritmic .i automat. Contrac.iile inimii se numesc sistole,


iar relax�rile
diastole. Succesiunea unei contrac�ii (sistol�) �i a unei relax�ri cardiace
(diastol�) constitute ciclul sau
revolu�ia cardiac�, av�nd o durat� de 0,8 s (70/min). Perioadele de relaxare a
miocardului sunt mai lungi
dec�t cele de contrac.ie. Acest lucru face ca inima s� bat� o via.� �ntreag� f�r�
s� oboseasc�. �n
cursul unor eforturi fizice intense, frecven�a cardiac� poate cre�te p�n� la 200 de
b�t�i /minut.
�n timpul diastolei atriale s�ngele adus la cord de venele mari se acumuleaz� �n
atrii, deoarece
valvele atrioventriculare sunt �nchise. Dup� terminarea sistolei ventriculare,
presiunea intraventricular�
scade rapid, devenind inferioar� celei atriale �i, ca urmare, valvele
atrioventriculare se deschid �i
s�ngele se scurge pasiv din atrii �n ventricule. Umplerea ventricular� pasiv�este
r�spunz�toare pentru
aproximativ 70% din s�ngele care trece din atrii �n ventricule, restul de 30% fiind
�mpins, ca urmare a
sistolei atriale.
Sistola atrial� are durat� scurt� (0,1 s) �i eficien�� redus�, din cauz� c�
miocardul atrial este slab
dezvoltat. �n timpul sistolei atriale, s�ngele nu poate refula �n venele mari, din
cauza contrac�iei
concomitente a unor fibre cu dispozi�ie circular�, care �nconjur� orificiile de v�
rsare ale
acestor vene �n atrii; ca urmare, s�ngele trece �n ventricule. Dup� ce s-au
contractat, atriile
intr� �n diastol� -0,7 s.

Sistola ventricular� urmeaz� dup� cea atrial� (0,3 s). Cur�nd dup� ce ventriculul a
�nceput s� se
contracte, presiunea intraventricular� dep�e�te pe cea intraatrial� �i, ca urmare,
se � nchid
valvele atrioventriculare. Urmeaz� o perioad� scurt� �n care ventriculul este
complet �nchis,
contrac�ia ventricular� determin�nd cre�terea presiunii intraventriculare. Perioada
de timp c�t
ventriculele devin cavit�i �nchise se nume�te diastol� izovolumetric�. C�nd
presiunea intraventricular�
dep�e�te pe cea din arterele ce pleac� din cord, se deschid valvulele semilunare de
la
baza acestor vase �i �ncepe evacuarea s�ngelui din ventricul.
Evacuarea s�ngelui se face la �nceput rapid � i apoi lent, presiunea
intraventricular�
sc�z�nd progresiv. �n timpul sistolei, ventriculele expulzeaz� �n aort� �i,
respectiv, �n artera
pulmonar�, 70-90 ml s�nge -debit sistolic.
Dup� sistol� ventriculele se relaxeaz�, presiunea intraventricular� scade rapid �i,
c�nd
ajunge sub nivelul celei din arterele mari, se �nchid valvulele sigmoide.
Ventriculele continu� s� se relaxeze �i, o anumit� perioad� de timp, sunt din nou
cavit�i
�nchise; treptat presiunea intraventricular� scade sub nivelul celei intraatriale,
se deschid valvele
atrioventriculare, s�ngele din atrii �ncepe s� se scurg� pasiv �n ventricule �i
ciclul re�ncepe; diastola
dureaz� 0,5 s.
De la sf�r�itul sistolei ventriculare p� n� la �nceputul unei noi sistole atriale,
inima se
g�se�te �n stare de repaus mecanic -diastola general� (0,4 s).
Activitatea mecanic� a cordului este apreciat� pe baza valorii debitelor sistolic
�i cardiac.
Debitul sistolic reprezint� cantitatea de s�nge expulzat de ventricule la fiecare
sistol� �i variaz�
�ntre 70-90 ml.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 82
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Debitul cardiac, ob�inut prin �nmul�irea debitului sistolic cu frecven�a cardiac�


pe minut are
valori de aproximativ 5,5 l, dar poate cre�te �n timpul efortului muscular pana la
30-40 l; debitul
cardiac cre�te �i �n timpul sarcinii, al febrei, �i scade �n timpul somnului.
V.2.C. Circula.ia s�ngelui
Circula.ia s�ngelui este constituit� din dou� circuite vasculare, complet separate,
dar str�ns
corelate func.ional:

Circula.ia sistemic�/marea circula.ie;


Circula.ia pulmonar�/mica circula.ie.
Deci circula.ia este dubl� (are dou� circuite) .i complet� (s�ngele �nc�rcat cu
oxigen nu se
amestec� cu s�ngele �nc�rcat cu dioxid de carbon).

Activitatea inimii este �nso.it� de dou� zgomote specifice, care pot fi auzite cu
ajutorul
stetoscopului:
primul zgomot (sistolic), lung, surd -produs de �nchiderea valvulelor
atrioventriculare .i
expulzarea s�ngelui din ventricule;

al doilea zgomot (diastolic) scurt, ascu.it, datorat �nchiderii valvulelor de la


baza celor dou
artere mari (aorta .i artera pulmonar�).
Inima deserve.te dou� ,,circuite� , care reprezint� marea .i mica circula.ie.
# Circula.ia mare (inim� -corp -inim�) �ncepe �n ventriculul st�ng prin artera
aort� care
transport� s�ngele cu O2 .i substan.e nutritive spre .esuturi .i organe. De la
nivelul acestora, s�ngele
�nc�rcat cu CO2 este preluat de cele dou� vene cave (cav� superioar� .i cav�
inferioar�) care �l duc �n
atriul drept.

# Circula.ia mic� (inim� -pl�m�ni -inim�) �ncepe �n ventriculul drept prin


trunchiul arterei
pulmonare, care transport� spre pl�m�n s�nge cu CO2. Trunchiul pulmonar se �mparte
�n cele dou�
artere pulmonare, care duc s�ngele cu CO2 spre re.eaua capilar� din jurul
alveolelor, unde �l cedeaz�
alveolelor care �l elimin� prin expira.ie. S�ngele cu O2 este colectat de venele
pulmonare, c�te dou�
pentru fiecare pl�m�n. Cele patru vene pulmonare sf�r.esc �n atriul st�ng.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 83
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

V.2.1. S�NGELE
S�ngele, limfa .i lichidele intercelulare formeaz� mediul intern al organismului,
caracterizat
prin compozi.ie .i propriet�.i fizico-chimice relativ constante, ce asigur�
homeostazia necesar�
activit�.ii normale a celulelor.

S�ngele realizeaz�:

aportul la nivel celular de substan.e energogenetice .i plastice (glucoz�,


aminoacizi, acizi
gra.i), s�ruri minerale, ap� .i oxigen (O2);
transportul produ.ilor catabolismului celular (uree, acid uric, amoniac) .i ai
dioxidului de
carbon (CO2).
S�ngele constituie aproximativ 8% din greutatea noastr� corporal�, deci volumul lui
exact
depinde de dimensiunile corpului. De exemplu, un b�rbat matur de statur� medie, are
aproximativ 5
litri de s�nge.

S�ngele este un .esut conjunctiv lax cu o constant� fluid�, compus din plasm� .i
elemente
figurate, care asigur� nutri.ia .i oxigenul necesar organismului.

Componentele principale ale s�ngelui:

plasma sangvin� (55-60%);


elementele figurate (40-45%).
Figura 37. Componentele s�ngelui (la microscop)

A. Plasma sangvin� -este un lichid g�lbui, care con.ine 90% ap� .i 9% substan.e
organice .i 1%
substan�e anorganice, cum ar fi: electroli.i (Na+, K+, Ca2+ Mg2+, Cr, HC03-, HP042,
S042), substan.e
nutritive (glucoz�, aminoacizi, lipide, colesterol, vitamine), produ.i finali de
metabolism (uree,
creatinin�, acid uric), hormoni .i proteine.
Proteinele (7-9% din volumul plasmatic) sunt de 3 tipuri: albumine, globuline .i
fibrinogen.
Albuminele asigur� presiunea osmotic� necesar� men.inerii volumului sanguin.
Globulinele
transport� lipide, vitamine liposolubile, .i factori ai coagul�rii. Gamaglobulinele
sunt anticorpi
produ.i de limfocite .i asigur� imunitatea organismului. Fibrinogenul are rol
important �n coagularea
s�ngelui.

B. Elementele figurate -sunt globulele ro.ii (hematiile sau eritrocitele),


globulele albe (leucocitele)
.i plachetele sangvine (trombocitele).
B. 1. Hematiile -sunt celule sangvine anucleate (care nu au nucleu) �n faza adult�,
�n num�r de circa
5 milioane/mm3 la b�rbat .i 4,5 milioane/mm3 la femei. Hematiile anucleate au din
profil form� de
Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 84
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

disc biconcav cu diametru de circa 7,5 microni .i grosime la periferie de 2,5


microni. Aceast� form�
m�re.te suprafa.a celulei .i favorizeaz� schimburile de gaze. Hematiile au o durat�
de via.� de 120
de zile, dup� care sunt distruse �n ficat, �n splin� (cimitirul globulelor
ro.ii) .i �n m�duva osoas�
prin hemoliz�. Rata de �nlocuirea hematiilor adulte, ajunse la limita func.ional�,
este de aproximativ
2,5 milioane pe secund�. Pe m�sur� ce sunt distruse, se formeaz� altele noi, �n
m�duva ro.ie
(hematopoietic�) din oase, �n special din oasele late .i �n ficat. Procesul de
formare a hematiilor
(necesit� Fe, vitamina B12, acid folic) se nume.te hematopoiez�. Reglarea este
controlat� de un
hormon secretat de rinichi numit eritropoietin�.
Cre.terea num�rului de hematii se nume.te poliglobulie. Poliglobulia poate fi de
scurt�
durat� (�n efort fizic, dup� m�ncare, la durere) sau stabil� (la persoanele care
tr�iesc la altitudini
mari). Fiecare hematie con.ine aproximativ 280 milioane de molecule de hemoglobin�,
care confer�
culoarea ro.ie s�ngelui .i are rolul de a transporta gazele respiratorii (O2 .i
CO2).
Hemoglobina (Hb.) are �n structura sa o protein� (globina) .i un pigment ro.u,
�hem". �n
molecula hemului se g�se.te fier, de care se leag� oxigenul molecular (O2) ce
urmeaz� s� fie
transportat. La un om s�n�tos, �n volumul de s�nge din organism (5-6 1itri) se
g�sesc 700-800
g hemoglobin�. Sc�derea num�rului de hematii care con.in hemoglobin�, sau
mic.orarea
cantit�.ii de hemoglobin� din hematii diminueaz� aprovizionarea cu oxigen .i
provoac�
patologia numit� anemie.

B. 2. Globulele albe sau leucocitele -sunt celule nucleate mobile, �n num�r de


4000-8000/mm3 .
Leucocitele au c�teva propriet�.i fiziologice particulare, importante �n ap�rarea
organismului
�mpotriva infec.iilor:
se deplaseaz� pasiv �n masa s�ngelui (duse de curentul sanguin) .i activ (prin
mi.c�ri
amiboidale cu ajutorul pseudopodelor = picioru.e false);
se deformeaz� datorit� emiterii de pseudopode, pentru a traversa endoteliul capilar
�n spa.iile
intersti.iale prin diapedez�;
�nglobeaz� diferite celule moarte sau lezate .i bacterii pe care le diger�
intracelular, proces
numit fagocitoz�;

sintetizeaz� anticorpi care asigur� imunitatea.


Datorit� acestor propriet�.i, leucocitele au un rol esen.ial �n mecanismele de
ap�rare ale
organismului �mpotriva agen.ilor patogeni.
Leucocitele sunt .i ele de mai multe tipuri:

polinucleare (granulocite);
mononucleare (agranulocite).
Polinuclearele sau granulocitele sunt:
# Neutrofilele sunt cele mai numeroase (60% din totalul leucocitelor), migreaz�
spre .esuturile
infectate cu microorganisme sau substan.e str�ine, fiind atrase de substan.ele
eliberate din celulele
atacate. Prin diapedez�, neutrofilele str�bat peretele capilar. La locul infec.iei
fagociteaz�
microorganismele .i substan.ele str�ine. Au o durat� de via.� de c�teva ore.
# Acidofilele (sau eozinofilele care reprezint� 3% din totalul leucocitelor)
intervin �n reac.ii alergice
.i �n boli parazitare. Num�rul lor cre.te �n infec.ii ale organismului, opresc
reac.iile inflamatorii prin
reac.ii de detoxificare.
# Bazofilele (0,5% din totalul leucocitelor) sintetizeaz� .i elibereaz�
histamina .i heparina, substan.e
vasodilatatoare. Ele intervin �n stadiul tardiv al infec.iilor.

Mononuclearele sau agranulocitele sunt:

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 85
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

# Limfocitele (25-33% din totalul leucocitelor) sunt celule mici cu nuclei mari .i
citoplasm� pu.in�.
Produc anticorpi care asigur� imunitatea corpului. Se formeaz� �n timus, m�duva
osoas�, ganglionii
limfatici, splin� .i ajung �n circula.ie pe cale limfatic�. Limfocitele
prolifereaz� intens atunci c�nd �n
organism p�trund agen.i patogeni. Durata de via.� este de la c�teva ore p�n� la
c�.iva ani.
# Monocitele (13-19% din totalul leucocitelor) sunt cele mai mari leucocite. Au
nucleu �n form� de
rinichi. Se formeaz� �n m�duva osoas�, �n ganglionii limfatici, �n splin�, �n
amigdale etc. Durata de
supravie.uire este de circa 24 ore. Au propriet�.i fagocitare pronun.ate,
fagocit�nd resturi celulare .i
microbiene mai mari.

B. 3. Trombocitele (plachete sanguine) -sunt cele mai mici elemente figurate, sunt
anucleate. �n
circula.ia sangvin� se g�sesc �n num�r de 250000-450000/mm3. Durata de via.� este
de 5-9 zile, dup�
care sunt distruse �n splin� .i ficat. Provin prin fragmentarea unor celule mari
(megacariocite) din
m�duva osoas�. Au rol �n coagularea s�ngelui.
Hemostaza este procesul fiziologic prin care organismul intervine �n oprirea
hemoragiei, ca
urmare a lez�rii vaselor de s�nge. Formarea cheagului de fibrin� are loc prin
transformarea
fibrinogenului plasmatic (globulina din plasm�), solubil, �n fibrin� insolubil�,
sub ac.iunea trombinei.

Dup� realizarea hemostazei .i refacerea peretelui vascular lezat are loc


fibrinoliza, adic�
procesul de descompunere enzimatic� a fibrinei.

Imunitatea este capacitatea organismului de a recunoa.te .i neutraliza


macromolecule sau
celule str�ine care, p�trunse �n mediul intern, produc deregl�ri ale unor constante
func.ionale (ale
homeostaziei).

Grupele sangvine

Termenul de grup� sangvin� (sau grup sangvin) este folosit pentru a caracteriza
s�ngele
unui individ �n func�ie de prezen�a sau absen�a unui antigen pe suprafa�a
eritrocitelor acestuia. De�i,
aceste antigene sunt prezente �i pe leucocite (nu �i pe trombocite), �n mod curent
se consider� c� doar
eritrocitele prezint� importan�� pentru stabilirea grupelor sanguine.

Datorit� faptului c� reac�ia antigen-anticorp la care particip� antigenele de grup


sangvin �i
anticorpii lor specifici este una de aglutinare (se soldeaz� cu aglutinarea
hematiilor) antigenele se
mai numesc �i aglutinogene/antigene, iar anticorpii �i aglutinine/anticorpi. �n
practica medical�
curent� prezint� importan�� sistemele AB0 �i Rh.

Sistemul ABO

Austriacul Karl Landsteiner este considerat descoperitorul sistemului AB0, el


primind
�n 1930 Premiul Nobel pentru aceasta.

Sistemul AB0 se bazeaz� pe existen�a a dou� aglutinogene, notate A �i B, �i a dou�


aglutinine
specifice: . (anti A) �i respectiv � (anti B). Astfel, exist� 4 grupe principale �n
sistemul AB0:

Grupa de
s�nge
Aglutinogen/
Antigen
Aglutinina/
Anticorp
Prime.te de la
grupa
Doneaz� la grupa
O I -alfa, beta -O, A, B, AB
A II A beta A, O A, AB
B III B alfa B, O B, AB
AB IV AB -O, A, B, AB AB

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 86
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Landsteiner a observat o regul� a excluziunii reciproce, concretizat� �n faptul c�


indivizii
care prezint� pe eritrocite un aglutinogen nu au niciodat� �n plasm� aglutinina
omoloag�. Un individ
poate dispune de unul, ambele sau de nici unul din aglutinogene. �ntotdeauna exist�
aglutinine
corespunz�toare aglutinogenului care lipse�te, iar c�nd sunt prezente at�t A c�t �i
B, nu vor exista
aglutinine.

Problema compatibilit�ii se pune atunci c�nd se dore�te realizarea unei transfuzii


sangvine.
Clasic, �n sistemul AB0, exist� no�iunile de donator universal (cu referire la
grupa 0, care nu are
aglutinogene) �i de primitor universal (cu referire la grupa AB, care nu are
aglutinine). Ele nu sunt
�ns� utile dec�t pentru transfuzii cu volum redus de s�nge, mai mic de 500 ml. �n
cazul transfuziei a
peste 500 ml, se folose�te exclusiv s�nge izogrup, adic� de aceea�i grup� cu a
primitorului. Aceasta
pentru c�, de�i de exemplu grupa 0 nu are aglutinogene, are totu�i aglutinine.
Acestea devin de ajuns
de diluate �n s�ngele primitorului pentru a nu da reac�ii sesizabile, dar la volume
mari contactul lor
cu aglutinogenele unui primitor de grup� A, B sau AB poate determina aglutinarea
intravascular� a
eritrocitelor.

Sistemul Rh

�n afar� de sistemul AB0, �n cazul unei transfuzii este obligatoriu s� se �in�


seama �i de grupa
Rh+. S�ngele Rh+ poate fi primit doar de indivizi Rh+, pe c�nd cel Rh-se poate
administra la Rh-�i
Rh+ f�r� nici o problem�, deoarece �n sistemul Rh nu exist� anticorpi �n absen�a
factorului antigenic.
Este de men�ionat c� totu�i, teoretic, indivizii Rh-ar putea primi o dat� �n via��
s�nge Rh+, urm�nd
ca dup� aceea s� dezvolte anticorpi antiRh. Aceast� variant� este �ns� evitat� cu
mare aten�ie �n
practic�, deoarece poate duce la erori ulterioare cu consecin�e grave.

Func.iile s�ngelui �n organism

S�ngele �ndepline.te func.ii importante pentru organism, cum ar fi:


transportul de substan.e nutritive .i gaze respiratorii, asigur�nd desf�.urarea
proceselor
metabolice;

ap�rarea antiinfec.ioas� prin anticorpi specifici;


func.ia hemostatic� prin coagulare;
men.inerea pH-ului prin sisteme tampon;
reglarea temperaturii corpului;
�ndepline�te rolul de sistem de integrare �i coordonare umoral� prin hormonii,
mediatorii
chimici �i cataboli�ii pe care �i vehiculeaz�
reglarea echilibrului hidric.
Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 87
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

V.3. SISTEMUL RESPIRATOR


Sistemul respirator (fig.38) este format din:
-c�ile respiratorii
-pl�m�ni.

Figura 38. Aparatul respirator

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 88
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

a) C�ile aeriene/respiratorii sunt reprezentate de:


-cavitatea nazal�,
-faringe,
-laringe,
-traheea,

-bronhiile cu ramifica.iile lor din ce �n ce mai mici, care alc�tuiesc �n pl�m�ni


arborele bron.ic.

Prin c�ile respiratorii aerul atmosferic ajunge la pl�m�ni.


# Cavitatea nazal� este format� din cele dou� fose nazale care comunic� cu
exteriorul prin n�ri .i cu
faringele prin dou� orificii numite coane; la intrarea �n n�ri, firele de p�r
opresc impurit�.ile din aerul
inspirat. Fosele nazale comunic� .i cu mici cavit�.i, pline cu aer, s�pate �n
oasele din jur, numite
sinusuri.

Fosele nazale sunt desp�r.ite de septul nazal .i sunt c�ptu.ite de mucoasa nazal�,
bogat
vascularizat�, care �nc�lze.te aerul inspirat (este vorba de mucoasa respiratorie
care c�ptu.e.te
partea inferioar� a foselor nazale). Mucoasa nazal� care c�ptu.e.te partea
superioar� a foselor nazale
se nume.te mucoas� olfactiv� (cu rol �n olfac.ie/miros). Mucusul produs de celulele
mucoasei nazale
asigur� umiditatea, re.ine praful .i unele microorganisme.
# Faringele reprezint� locul unde se �ncruci.eaz� calea aerului cu cea digestiv�,
este un organ comun
sistemelor digestiv .i respirator. Faringele are forma unei p�lnii cu pere.ii
musculo-membrano.i.
# Laringele face leg�tura �ntre faringe .i trahee av�nd rol dublu: cale pentru aer
(func.ie respiratorie)
.i organ fonator/al vorbirii (func.ie fonatorie). Are form� de trunchi de piramid�
triunghiular cu baza
�n sus.

Este alc�tuit din mai multe cartilaje, dintre care cartilajul tiroid (,,m�rul lui
Adam"). Pe
cartilaje se prind mu.chii laringelui. Mucoasa care c�ptu.e.te laringele formeaz�
dou� perechi de
pliuri (cute) numite corzi vocale (deci patru corzi vocale): dou� superioare .i
dou� inferioare,
ultimele cu rol �n producerea sunetelor; spa.iul dintre corzi se nume.te glot�.

Epiglota acoper� deschiderea laringelui (epiglota joac� rol de c�p�cel .i este de


natur�
cartilaginoas�; �n timpul �nghi.irii/degluti.iei este cobor�t peste orificiul
superior al laringelui .i astfel
�mpiedic� p�trunderea bolului alimentar �n calea respiratorie). Laringele prezint�
mu.chi care prin
contrac.ie modific� tensiunea corzilor vocale .i diametrul glotei:
-c�nd corzile se apropie, glota se �ngusteaz� .i, la ie.irea aerului, se produc
sunete �nalte.
-c�nd glota e larg deschis� se produc sunete joase, profunde.

Sunetele sunt produse prin vibra.ia corzilor vocale la ie.irea aerului din pl�m�ni.

C�nd se vorbe.te �n .oapt�, corzile sunt �ndep�rtate .i constituie suprafe.e de


frecare a
aerului expirat.

Sunetele produse sunt modificate de faringe, cavitatea bucal� (limb�, din.i,


buze) .i de cea
nazal�, toate acestea ac.ion�nd ca rezonatori. Forma lor, specific� fiec�rui
individ, face ca oamenii s�
aib� voci diferite (d� timbrul vocii).

# Traheea este situat� �n continuarea laringelui .i coboar� prin fa.a esofagului


spre cei doi pl�m�ni;
prezint� 15-20 inele cartilaginoase, �n form� de potcoav�; �n partea dinspre esofag
este completat� de

o lam� muscular�, care permite ca bolul alimentar s� �nainteze u.or de-a lungul
esofagului.
Este c�ptu.it� de mucoasa traheal� ale c�rei celule prezint� cili .i glande care
secret� mucus.
Mi.carea cililor trimite praful .i microbii �napoi �n faringe, �mpiedic�nd
p�trunderea lor �n pl�m�ni,
iar lichidul mucos av�nd rol �n umezirea aerului.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 89
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

La partea inferioar�, traheea se bifurc� �n cele dou� bronhii principale


(dreapt� .i st�ng�),
fiecare intr�nd �n c�te un pl�m�n.

Bronhiile principale intr� �n cei doi pl�m�ni (prin hil = un orificiu), unde se
ramific� din ce �n
ce mai mult, �ntocmai ca ramurile unui arbore, form�nd arborele bron.ic. Au
structur� asem�n�toare
cu a traheei, fiind formate din inele cartilaginoase incomplete posterior.

b) Pl�m�nii sunt �n num�r de doi .i reprezint� organele respiratorii propriu-zise,


a.ezate �n
cavitatea toracic�, deasupra diafragmului, �nveli.i �n pleure. Pl�m�nii au aspect
buretos .i culoare
roz. Fiecare pl�m�n este alc�tuit din mai multe unit�.i din ce �n ce mai mici: lobi
-------(3 pentru
pl�m�nul drept .i 2 pentru cel st�ng) -------segmente -------lobuli pulmonari
-------acini pulmonari.

Ramifica.iile bronhiilor devin .i ele din ce �n ce mai mici .i p�trund �n aceste


unit�.i,
�mprumut�ndu-le denumirea: bronhii lobare -bronhii segmentare -bronhiole lobulare.

Bronhiolele lobulare, la r�ndul lor, se ramific� �n bronhiole terminale, care se


continu� cu
bronhiolele respiratorii, de la care pleac� ductele (canalele) alveolare, terminate
prin s�cule.i
alveolari. Pere.ii s�cule.ilor alveolari sunt compartimenta.i �n alveole pulmonare.

Bronhiolele respiratorii, �mpreun� cu forma.iunile derivate din ele -ducte


alveolare, s�cule.i
alveolari .i alveole pulmonare formeaz� acinii pulmonari.

Acinul pulmonar reprezint� unitatea structural� .i func.ional� a lobulului


pulmonar. Mai
mul.i acini pulmonari formeaz� un lobul, mai mul.i lobuli formeaz� un segment, mai
multe segmente
formeaz� un lob .i mai mul.i lobi (doi sau trei) formeaz� un pl�m�n (pl�m�nul drept
prezint� dou�
scizuri care �l �mpart �n trei lobi, iar pl�m�nul st�ng are o singur� scizur�, care
�l �mparte �n doi
lobi). Deci, lobii pulmonari sunt delimita.i prin scizuri.

Alveolele pulmonare au forma unui s�cule. mic cu perete foarte sub.ire, adaptat
schimburilor
gazoase.

�n jurul alveolelor se g�se.te o bogat� re.ea de capilare, care, �mpreun� cu


pere.ii alveolelor,
formeaz� membrana alveolo-capilar�/membrana respiratorie, la nivelul c�reia au loc
schimburile de
gaze (O2, CO2) dintre alveole .i s�nge.
Bronhiolele nu mai au inele cartilaginoase, dar �n structura peretelui lor fibre
musculare
netede regleaz� cantitatea de aer de la acest nivel.

Lobulul pulmonar are form� piramidal�, cu baza c�tre suprafa.a extern� a


pl�m�nului. Este
alc�tuit din ramifica.ii ale bronhiolelor .i din vase de s�nge, �nconjurate de
.esut conjunctiv. Lobulul
pulmonar este alc�tuit din acini pulmonari. �n ei p�trund ultimele .i cele mai mici
ramifica.ii ale
arborelui bron.ic -bronhiolele respiratorii.

Acinul pulmonar are forma unui ciorchine �n care fiecare ,,bobi.�" reprezint� c�te
o alveol�

pulmonar�.

Pleura �nvele.te pl�m�nul .i este alc�tuit� din dou� foi.e: visceral�, care acoper�
pl�m�nii .i
foi.a parietal�, ce c�ptu.e.te pere.ii cutiei toracice. �ntre cele dou� foi.e se
g�se.te lichidul pleural,
care favorizeaz� alunecarea acestora �n timpul mi.c�rilor respiratorii (deci rol
esen.ial �n mecanismul
respira.iei).

V.3.1. Ventila.ia pulmonar�


�n inspira.ie aerul atmosferic p�trunde prin c�ile respiratorii p�n� la nivelul
alveolelor
pulmonare, iar �n expira.ie o parte din aerul alveolar este expulzat la exterior.
Acest proces se
nume.te ventila.ie pulmonar�.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 90
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Deci, ventila.ia pulmonar� reprezint� schimburile de gaze dintre organism .i mediul


ambiant
(�ncorporarea O2 .i eliminarea CO2). Procesul cuprinde dou� etape:

Inspira.ia;
Expira.ia.
Aerul inspirat este bogat �n oxigen (O2), iar aerul expirat �n CO2. Mi.c�rile
respiratorii se
repet� ritmic, far� pauz�, �n tot cursul vie.ii. Frecven.a respiratorie �n stare de
repaus este de 18
respira.ii/minut la femeie .i de 16 respira.ii/minut la b�rbat.

V.3.1.1. Inspira.ia
Inspira.ia este un proces activ prin care aerul atmosferic p�trunde prin c�ile
respiratorii p�n�
la alveolele pulmonare.

Pentru ca aerul din exterior s� intre �n pl�m�ni trebuie ca presiunea din


interiorul acestora
(intrapulmonar�) s� scad�. Aceasta se realizeaz� prin m�rirea volumului cutiei
toracice.

�n inspira.ie mu.chii diafragm .i intercostali (dintre coaste) se contract�.


Coastele se ridic� .i
sternul este �mpins �nainte, mu.chiul diafragm coboar�; se m�re.te astfel volumul
cutiei toracice.

Pl�m�nii, fiind organe foarte elastice, urmeaz� expansiunea cutiei toracice de care
sunt
solidariza.i prin pleure. (Pleura parietal� fiind lipit� de pere.ii cutiei toracice
.i fiind solidarizat� cu
cea visceral� prin lichidul pleural, face ca odat� cu cutia toracic� s� se m�reasc�
.i volumul
pl�m�nilor).

Presiunea aerului din interiorul pl�m�nilor scade .i aerul atmosferic poate


p�trunde �n
pl�m�ni.

C�nd inspiri mai ad�nc (tragi mai mult aer �n piept) -�n inspira.ia for.at� -.i
al.i mu.chi se

contract�, m�rind suplimentar volumul cutiei toracice.

V.3.1 2. Expira.ia
Acesta este un proces pasiv, de revenire a volumului cutiei toracice la
dimensiunile ini.iale.

�n expira.ie:
-mu.chii intercostali .i mu.chiul diafragm se relaxeaz�;
-coastele coboar�, iar mu.chiul diafragm urc�.
-pl�m�nii fiind elastici revin la volumul ini.ial astfel c� presiunea din
interiorul lor cre.te;
-aerul �nc�rcat cu CO2 este eliminat prin c�ile respiratorii �n mediul extern.

�n timpul efortului sau �n anumite meserii (solist vocal), expira.ia devine activ�:
intr� �n
contrac.ie unii mu.chi toracici .i abdominali care trag .i mai mult coastele �n
jos.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 91
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

V.4. SISTEMUL EXCRETOR


Sistemul excretor (fig.39) este alc�tuit din:
-rinichi (�n num�r de doi);
-c�ile urinare.

V.4.1. Rinichii
Rinichii sunt a.eza.i �n cavitatea abdominal�, de o parte .i de alta a coloanei
vertebrale, �n

regiunea lombar�.

Figura 39. Structura rinichiului

Rinichii au o form� asem�n�toare cu aceea a unui bob de fasole (reniform�),


culoarea brunro.cat�,
greutatea fiec�rui rinichi este �n jur de 120g.

Rinichiului i se descriu dou� fe.e


-anterioar� .i posterioar�, dou� margini -una lateral�
convex� .i una median� concav�, care prezint� hilul renal, .i doi poli -superior .i
inferior.

Prin hilul renal intr� artera renal� .i nervii renali, ie.ind vena renal�, c�ile
urinare .i vase
limfatice.

Polul superior vine �n raport cu glanda suprarenal�.

Rinichiul este alc�tuit din dou� p�r.i: capsula renal� .i .esutul sau parenchimul
renal.

Capsula renal� se prezint� sub forma unui �nveli. fibro-elastic, care acoper� toat�
suprafa.a
rinichiului .i care ader� la parenchimul subiacent (ader� la .esutul de sub el).

Parenchimul renal este alc�tuit dintr-o zon� central�, numit� medular�, .i o zon�
periferic�,
numit� cortical�.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 92
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

# Medulara prezint�, pe sec.iune, ni.te forma.iuni de aspect triunghiular, numite


piramidele lui
Malpighi �n num�r de 6 p�n� la 18, ele sunt orientate cu baza spre periferie, c�tre
cortical�. V�rfurile
acestor piramide sunt rotunjite .i poart� numele de papile renale. Se poate observa
�n sec.iune cu
ajutorul unei lupe mici orificii �n v�rful piramidelor, prin care urina se scurge
�n calicele renale.

Piramidele Malpighi prezint� ni.te stria.ii longitudinale fine, care reprezint�


canalele renale drepte
numite tuburi colectoare. Fiecare tub colector �.i are orificiul de scurgere �n
papil�.
O piramid� Malpighi renal� �mpreun� cu .esutul �nconjur�tor din cortical�
alc�tuiesc un lob
renal. La r�ndul s�u, lobul renal se �mparte �n unit�.i mai mici numite lobuli
renali.
# Corticala con.ine at�t corpusculul renal c�t .i tubii colectori.
Defini.ie

Nefronul fig.40) reprezint� unitatea anatomic� .i func.ional� a rinichiului. �n


alc�tuirea unui
nefron intr� dou� p�r.i: corpusculul renal .i tubul urinifer (sistemul tubular).

Corpusculul renal e format din capsula Bowman .i glomerulul renal.

Capsula Bowman reprezint� por.iunea ini.iala a nefronului. Ea este situat� �n


cortical� .i are
forma unei cupe cu pere.ii dubli. �n ad�ncimea cupei se afl� glomerulul renal care
este un ghem
format din capilare, la care sose.te o arteriol� aferent� .i de la care pleac� o
arteriol� eferent�.

�n fiecare nefron, �n capsula Bowman p�trunde o ramifica.ie a arterei renale


(desprins� din
aorta abdominal�) -arteriola aferent�. Din aceasta se formeaz� glomerulul.
Capilarele glomerurale se
unesc .i formeaz� arteriola eferent� care se capilarizeaz� din nou la nivelul
pere.ilor tubulari (restul
tubului urinifer).

Figura40. Alc�tuirea nefronului

�n continuarea capsulei se afl� tubul contort proximal, care este un tub �ncol�cit,
situat �n
cortical�. El se continu� cu ansa Henle, format� dintr-un bra. descendent care
trece �n medular�, de
unde pleac� un bra. ascendent ce se re�ntoarce �n cortical�. Bra.ul descendent are
calibrul mai mic
dec�t cel ascendent care, ajuns �n cortical�, se continu� cu tubul contort distal,
acesta are o por.iune
rectilinie .i una contort�. Limita dintre cele dou� por.iuni este marcat� de
prezen.a unei structuri de
tip particular numit� macula densa.

Mai mul.i tubi contor.i distali se deschid �ntr-un tub colector.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 93
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

V.4.2. C�ile urinare


C�ile urinare sunt reprezentate de:
-calicele renale mici;
-calicele renale mari;
-bazinet;
-ureter;
-vezica urinar�;
-uretra.

Calicele renale mici sunt situate la v�rful piramidelor Malpighi .i conflueaz� �n


trei calice
renale mari: superior, mijlociu .i inferior. La r�ndul lor, calicele renale mari se
unesc .i formeaz�
bazinetul.

Bazinetul sau pelvisul renal este un conduct mai dilatat, cu baza la rinichi .i cu
v�rful spre
ureter.

Ureterul este un tub lung de 25-30 cm, care une.te v�rful bazinetului cu vezica
urinar�.

Vezica urinar� este un organ musculo-cavitar, fiind por.iunea cea mai dilatat� a
c�ilor
urinare. Ea acumuleaz� urina, care se elimin� �n mod continuu prin uretere, .i o
evacueaz� �n mod
discontinuu ritmic, de 4-6 ori �n 24 de ore, prin actul mic.iunii. Vezica urinar�
este a.ezat� �n pelvis
.i are o form� globuloas�.

Uretra este un conduct care, la b�rbat, e mai lung� dec�t la femeie. Ea este
segmentul
evacuator al aparatului urinar, prin care urina este eliminat� din vezic� �n timpul
mic.iunii.

La b�rbat, este un organ comun at�t aparatului urinar, c�t .i celui genital,
servind pentru
mic.iune .i pentru ejaculare.

La femeie, uretra este un organ care serve.te numai pentru eliminarea urinei din
vezic�; este
prev�zut� cu un sfincter intern, neted, la jonc.iunea/leg�tura cu vezica
urinar�, .i cu un sfincter
extern, striat.

Rinichii sunt principalele organe ale excre.iei. Ace.tia elimin� prin urin�
substan.ele toxice
nefolositoare .i o parte din s�rurile din s�nge, �mpreun� cu o cantitate de ap�.

Vasculariza.ia rinichiului este foarte bogat�. Artera renal� (provine din aorta
abdominal�) se
�mparte �n ramuri care p�trund �ntre piramidele renale, formeaz� apoi mici
,,arcuri" la baza
piramidelor, la limita dintre cortical� .i medular�; din divizarea acestora �n
cortical� provin
arteriolele aferente care se capilarizeaz� form�nd fiecare c�te un ,,ghem" de
capilare, numit
glomerul.

Arteriola care iese din glomerul (eferent�) se capilarizeaz� �n jurul tubilor


uriniferi, apoi
s�ngele trece �n venule .i vene care merg paralel cu arterele .i formeaz� �n final
vena renal�, care
iese din rinichi .i se vars� �n vena cav� inferioar�.

�n fiecare rinichi se g�sesc aproximativ 1 milion de nefroni, ,,unit�.i de


cur�.ire" a s�ngelui, la
nivelul c�rora se formeaz� urina.

V.4.3. Formarea urinei


Formarea urinei este un proces complex care se desf�.oar� �n trei faze:

filtrarea glomerular�;
reabsorb.ia tubular�;
secre.ia tubular�.
Filtrarea glomerular� � filtrarea s�ngelui (mai exact, plasma s�ngelui este
filtrat�) se face
prin pere.ii sub.iri ai capilarelor glomerulare, �n capsula nefronului. Micile
,,filtre" naturale sunt

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 94
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

selective, din plasma sanguin� neput�nd trece proteinele, pre.ioase pentru


organism. Trec �ns� o mare
cantitate de ap�, glucoz�, aminoacizii, s�ruri minerale, dar .i substan.e
nefolositoare, toxice (uree,
acid uric). Se formeaz� astfel urina primar� care este de fapt plasma
deproteinizat� (far� proteine;
proteinele nu au putut trece deoarece sunt molecule mari) care intr� �n tubul
urinifer. Cantitatea de
urin� primar� este de 180 l pe zi!

Pe m�sur� ce urina primar� �nainteaz� de-a lungul segmentelor tubului urinifer, ea


sufer�
modific�ri ale compozi.iei sale. Au loc urm�toarele procese:

Reabsorb.ia reprezint� faza �n care are loc �ntoarcerea �n s�nge a unei mari
cantit�.i de ap� .i
de substan.e utile organismului, con.inute �n urina primar� (ultrafiltratul
glomerular), cum sunt
glucoza .i aminoacizii, (altfel spus, are loc trecerea acestor substan.e din tubii
uriniferi �napoi �n
s�nge).

Deci �n aceast� etap� se recupereaz� anumite substan.e utile organismului din urina
primar�.

Secre.ia tubular� este procesul invers celui de reabsorb.ie. �n procesul de


secre.ie tubular�
sunt preluate substan.ele din capilarele ce �nconjoar� tubii .i trecute �n lichidul
urinar aflat �n
lumenul tubului urinifer (mai exact are loc secre.ia de c�tre celulele tubului
urinifer a unor substan.e,
cum este amoniacul, substan.� toxic�, care intr� �n tubul urinifer .i care va fi
eliminat).

�n urma reabsorb.iei .i secre.iei tubulare se formeaz� urina final� �n cantitate de


aproximativ
1,5 l pe zi, care trece din tubii uriniferi ai nefronilor �n tuburile colectoare
ale urinei .i prin orificiile
din v�rful piramidelor renale ajunge �n final �n bazinet (un minirezervor de
urin�), de aici urina final�
va ajunge prin c�ile urinare (uretere) �n vezica urinar� (un rezervor mai mare).

Eliminarea urinei:

Din pelvisul renal (bazinet), urina trece �n uretere .i �nainteaz� prin contrac.ia
musculaturii
�nspre vezica urinar� unde se acumuleaz�. C�nd aceasta se umple (300-400 ml),
musculatura
pere.ilor ei se contract� .i urina este eliminat�, prin uretr�, la exterior (are
loc mic.iunea).

Rinichii intervin �n men.inerea echilibrului mediului intern. De exemplu, c�nd


m�n�nci
foarte s�rat, rinichiul elimin� surplusul prin urin�, men.in�nd astfel concentra.ia
normal� a s�rurilor
�n s�nge. Dac� bei prea mult� ap�, rinichiul elimin� surplusul. Dac� bei ap�
pu.in�, se m�re.te
reabsorb.ia ei pentru a nu modifica con.inutul de ap� al plasmei sanguine.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 95
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

VI. FUNC�IA DE REPRODUCERE


Reproducerea este rezultatul fecund�rii gametului feminin (ovulul) de c�tre gametul
masculin
(spermatozoidul). Oul sau zigotul rezultat se ad�poste.te �n cavitatea uterin�,
unde cre.te .i se dezvolt�
p�n� ce f�tul, devenit viabil, este expulzat prin actul na.terii.

Gonadele (glande mixte) au dou� func.ii importante:

produc game.ii (ovulul .i spermatozoidul);

secret� hormoni sexuali (androgeni .i ovarieni).

VI.1. SISTEMUL REPRODUC�TOR MASCULIN


VI.1.1. Structura aparatului genital masculin
Alc�tuirea aparatului genital masculin este urm�toarea (fig.41):
a. testicule (glandele genitale masculine);
b. c�ile excretoare (epididimul, ductele deferente, ductele ejaculatoare, uretra);
c. glandele anexe (veziculele seminale, prostata, glandele bulbo-uretrale);
d. organul copulator (penisul).
a. Testiculele sunt �n num�r de dou�, ad�postite �n scrot (alc�tuit dintr-o pung�
tegumentar�,

care are un sistem muscular complex ce �i permite o mare mobilitate) se dezvolt� �n


regiunea lombar� a
cavit�.ii abdominale .i din a treia lun� a vie.ii intrauterine �ncepe s� coboare,
str�bate peretele anterior al
abdomenului �n regiunea inghinal� .i la na.tere ajunge �n scrot. Testiculul este
�nvelit �ntr-o membran�
conjunctiv� alb�-sidefie, fibroas�, numit� albuginee. La partea superioar� a
albugineei se prezint�
mediastinul testiculului, str�b�tut de canalele excretoare, vasele .i nervii
testiculari. Din aceste �ngro.�ri
pornesc spre interior septuri conjunctive care �mpart testiculul �n 200-300 de
lobuli, de form� piramidal�,
cu baza spre albuginee .i v�rful spre mediastin.

Fiecare lobul testicular con.ine 1-4 tubi seminiferi contor.i, �n interiorul c�rora
se formeaz�
game.ii masculini (spermatozoizii). Tubii sunt separa.i �ntre ei prin .esut
conjunctiv intersti.ial, �n care se
g�sesc vase .i nervi, precum .i celulele intersti.iale Leydig, care secret�
hormonii androgeni. Tubii
seminiferi contor.i con.in �n pere.i celulele seminale. To.i tubii unui lobul se
unesc spre mediastinul
testiculului �ntr-un colector comun tubul drept.

Tubii drep.i se deschid �ntr-o re.ea de canale neregulate .i apoi se colecteaz� �n


10-12 canale

eferente care se �ndreapt� spre epididim.

b. C�ile excretoare
Epididimul stocheaz� sperma .i �n final aici are loc maturarea spermatozoizilor.
Acesta este
situat �n partea superioar� .i posterioar� a testiculului .i are form� de virgul�.
Canalul epididimar rezult�
prin unirea canalelor eferente .i se continu� cu canalul deferent, care urc� �n
abdomen. Acesta se
continu� cu canalul ejaculator .i, dup� ce se une.te cu canalul de excre.ie al
veziculei seminale,
str�bate prostata .i se deschide �n uretr�. Veziculele seminale au rolul de a
secreta un lichid care se
elimin� �n canalul ejaculator, servind ca vehicul .i mediu nutritiv pentru
spermatozoizi.

c. Glandele anexe
Veziculele seminale sunt organe pereche, cu form� de par� a�ezat� cu v�rful �n jos,
alc�tuind
un rezervor �n care se adun� sperma, pe m�sur� ce este produs� de testicul. Sunt
organele care

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 96
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI


Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

produc cea mai mare parte a lichidului spermatic. Por�iunea lor mai sub�iat�,
unindu-se cu termina�ia
canalului deferent, formeaz� canalul ejaculator.

Prostata este o gland� voluminoas� situat� �n pelvis, sub vezica urinar�,


�nconjur�nd por.iunea
ini.ial� a uretrei. Prostata secret� un lichid care intr� �n constitu.ia spermei,
la fel ca .i glandele
bulbo-uretrale.

Glandele bulbo-uretrale se g�sesc �napoia �i deasupra bulbului uretrei. Sunt glande

tubuloacinoase, ale c�ror canale se deschid �n uretra penian�. Secret� un lichid


v�scos, de culoare
alb-g�lbuie, care particip� la alc�tuirea lichidului spermatic.

d.
Penisul este organul copulator la b�rbat. Este alc�tuit din doi corpi caverno.i .i
un corp
spongios, care acoper� uretra. La extremitatea distal� se afl� glandul.
Figura 41. Componentele aparatului reproduc�tor mascul

VI.1.2. Func.iile testiculului


Testiculele sunt glande mixte, fiind legate de spermatogenez� (formarea
spermatozoizilor) .i de
secre.ia hormonilor androgeni. Spermatozoizii sunt secreta.i de celulele seminale
din tubii seminiferi
contor.i, iar hormonii androgeni -de c�tre celulele Leydig, aflate �n .esutul care
separ� tubii seminiferi

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 97
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI


Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

�ntre ei. Spermatozoidul, gametul masculin, determin� sexul produsului de


concep.ie. Este o celul�
alc�tuit� din cap, g�t .i flagel.

Secre.ia de hormoni androgeni se datoreaz� celulelor intersti.iale Leydig.


Principalul hormon
androgen este testosteronul, sintetizat din colesterol. Hormonii androgeni
stimuleaz� cre.terea .i
dezvoltarea organelor genitale masculine, asigur� dezvoltarea .i men.inerea
caracterelor sexuale
secundare: anumite particularit�.i somatice, vocea, pilozitatea, dezvoltarea
musculaturii .i a
scheletului, distribu.ia gr�simii de rezerv�.

VI.2. SISTEMUL REPRODUC�TOR FEMININ


VI.2.1. Structura aparatului genital feminin
Alc�tuirea aparatului genital feminin este urm�toarea (fig.42):
a.
glandele genitale feminine (ovarele);
b.
c�ile genitale reprezentate de: trompele uterine, uter, vagin;
c.
organele genitale externe (vulva)
d.
glandele anexe (glandele mamare).
Figura 42. Componentele aparatului reproduc�tor feminin

a.
Ovarele sunt �n num�r de dou� .i sunt glande sexuale cu cre.tere mixt�, situate �n
pelvis, de o
parte .i de alta a uterului, produc game.ii feminini (ovulele) .i secret� hormonii
sexuali feminini.
Ovarele au o form� ovoid�, turtit�, acoperite cu un epiteliu germinativ care
secret� foliculii
ovarieni.
.esutul ovarelor se diferen.iaz� �n dou� zone:

zona medular�;
zona cortical�.
�n partea central� (zona medular�) ovarul este alc�tuit din .esut conjunctiv lax,
cu vase sanguine .i
limfatice .i fibre nervoase.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 98
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI


Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

Zona cortical� prezint� la suprafa.� un epiteliu de acoperire .i sub el, foliculii


ovarieni, forma.iuni
rotunde, pline sau cavitare, dup� stadiul evolutiv. La na.tere exist� la ambele
ovare 400000-500000
foliculi ovarieni primordiali. Cea mai mare parte a acestor foliculi degenereaz� .i
numai 300-400 foliculi
se vor matura �n perioada de fertilitate a femeii, form�nd game.ii feminini
(ovulele). Foliculii
ovarieni se g�sesc �n diferite stadii de evolu.ie: primordiali, plini, cavitari,
maturi.

b.
C�ile genitale
Tuba uterin� (trompa uterin�, salpinge) este un conduct care face leg�tura �ntre
ovar .i uter .i
are lungimea de aproximativ 10-12 centimetri. Extremitatea dinspre ovar
(infundibulul) are form� de
p�lnie .i prezint� numeroase franjuri, av�nd rolul de a capta .i c o n d u c e s p
r e u t e r ovulul expulzat.

Uterul este un organ cavitar, nepereche, situat �ntre vezic� .i rect. Are form� de
par� turtit�
orientat� cu v�rful �n jos, iar pe extremitatea sa inferioar�se inser�, vaginul.
Con.ine musculatur� neted�
.i un epiteliu simplu form�nd mucoasa uterin� (endometrul) la interior, miometrul
(la mijloc) .i
perimetrul (la exterior).

Vaginul, organ tubular .i cavitar, continu� colul uterin .i reprezint� organul


copulator al
femeii. La exterior, orificiul vaginaleste �nconjurat de labiile mici .i mari.
Extremitatea inferioar� a
vaginului se deschide �n vestibulul vaginal (vulva). La acest nivel, femeia virgin�
prezint� o
membran� transversal�, semilunar� sau inelar�, numit� himen.

c.
Vulva cuprinde labiile (dou� perechi de cute tegumentare) .i clitorisul (organul
erectil al vulvei).
d.
Glandele mamare sunt organe a c�ror dezvoltare constituie unul din caracterele
sexuale
secundare ale femeii. Sunt glande perechi, a.ezate �n partea anterioar� a
toracelui. Glanda
mamar� este alc�tuit� din lobi care se deschid, prin canalele galactofore, la
nivelul
mamelonului. �ntre lobi se g�se.te .esut conjunctiv de tip adipos.
�n timpul sarcinii, parenchimul glandular prolifereaz�, iar .esutul adipos dispare
aproape
complet. �n stadiile tardive ale sarcinii .i �n al�ptare volumul mamelei cre.te
prin acumulare de
colostru, apoi de lapte.
VI.2.2. Func.iile ovariene
Ovarul, gonada feminin�, are func.ia de a forma .i elibera �n fiecare lun� un ovul
prin
ovogenez� .i de a secreta hormoni care favorizeaz� fecundarea ovulului .i preg�tesc
organismul
feminin pentru starea de graviditate. Ovulul fecundabil ajunge �n trompele
uterine .i dac� nu este
fecundat, este eliminat odat� cu secre.iile uterine. Dup� ovula.ie, foliculul se
transform� �n corpul
galben care secret� hormonii feminini: progesteronul .i estrogenii. Dac� ovulul
este fecundat, corpul
galben persist� .i are o activitate hormonal� intens� �n primul trimestru de
sarcin�. Dac� nu a fost
fecundat ovulul, �n a 24-a zi a ciclului corpul galben �ncepe s� degenereze .i s�
se cicatrizeze,
rezult�nd corpul albicans.

Secre.ia de hormoni ovarieni const� �n producerea de estrogeni .i progesteron.


Hormonii
estrogeni sunt sintetiza.i de celulele foliculare �n timpul matur�rii foliculului,
de celulele corpului
galben, iar �n timpul sarcinii de placent�. Estrogenii ac.ioneaz� �n primul r�nd
asupra organelor
genitale feminine, stimul�nd proliferarea mucoasei .i musculaturii uterine,
dezvoltarea glandelor
mamare .i a caracterelor secundare feminine. Progesteronul este secretat de
celulele corpului galben,
iar �n timpul sarcinii de c�tre placent�. Ac.iunile sale constau �n modificarea
secretorie a mucoasei
uterine.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 99
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

VI. 3. Fecunda.ia
Fecunda.ia
este procesul de fuziune a spermatozoidului cu ovulul. Capul spermatozoidului
penetreaz� peretele ovulului �i are loc formarea oului (zigotului) urmat� de
dezvoltarea acestuia.
Spermatozoizii depu.i �n vagin vor trebui s� str�bat� glera cervical�, cavitatea
uterin� .i trompa p�n�
�n treimea extern� pentru a �nt�lni ovulul. �n acest timp, el �.i finalizeaz�
maturarea, suferind
procesul de capacita.ie. Glera cervical� reprezint� un lichid v�scos .i transparent
secretat de celulele
colului uterin sub ac.iunea estrogenilor. Glera cervical� poate con.ine substan.e
care, �n urma
modific�rii compozi.iei, se opun trecerii spermatozoizilor.

Dup� ovula.ie, ovulul este aspirat de franjurii tubari (infundibul) .i condus spre
cavitatea
tubar�.

Fecunda.ia are loc, �n majoritatea cazurilor, �n treimea extern� a trompei, mai


exact �n ampula
tubar�, la cotitura trompelor uterine.

Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 100
NO�IUNI DE ANATOMIA �I FIZIOLOGIA OMULUI

Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI


Prof. dr. Elena-M�d�lina MORARIU

BIBLIOGRAFIE

1.
Biologie -Manual de clasa a XI-a -Ioana Arini�, Mariana Manea, Adriana Vasile,
Editura
Sigma, Bucure�ti;
2.
Biologie -Manual de clasa a XI-a -Aurora Mihail, Florica Macovei, Editura All,
Bucure�ti;
Biologie -Manual de clasa a XI-a -Elena Hu�anu Crocnan, Irina Hu�anu, Editura
Didactic� �i
Pedagogic�, Bucure�ti;
3.
Biologie -Manual de clasa a XI-a -Dan Cristescu, Cezar Th. Niculescu, Radu
C�rmaciu,
Bogdan Voiculescu, Carmen S�l�v�stru, Editura Corint;
4.
C�rmaciu R., Niculescu C. TH., Torsan L., �Anatomia .i Fiziologia Omului�, Editura
Didactic� �iPedagogic�, 1983, Bucuresti;
5.
Cezar Th. Niculescu, Radu C�rmaciu, Bogdan Voiculescu, �Anatomia .i Fiziologia
Omului�
Compediu, edi.ia a II-a, Editura Corint, 2007, Bucure.ti;
6.
Enescu A. Longinus, Eugenia Dr�ghici, �Anatomia .i Fiziologia Omului�, Editura
Dimitrie
Cantemir, 1997, Ia.i;
7.
Groza P., �Fiziologie Uman�, Editura Medical�, 1980, Bucure.ti;
8.
I. Teodorescu Exarcu, Silvia Gherghescu, Ileana Ciuhat, �Biologie: manual pentru
clasa a
XI-a�, Editura Didactic� .i Pedagogic�, 1995, Bucure.ti;
9.
Mihaela Vasile .i Monica Moldoveanu -Semiologie medical� pentru asisten.i medicali,

Editura ALL, 2012, Bucure.ti;


10. Ranga V., .eicaru T., Alexe, F., �Anatomia omului�, Editura Medical�, 1961,
Bucure.ti;
11. Roxana Maria Albu, �Anatomia .i Fiziologia Omului�, edi.ia a II-a, Editura
Corint, 1996,
Bucure.ti;
12. Teodorescu, Dem. .i co., �Mic atlas de anatomia omului�, Editura Didactic� .i
Pedagocic�,
1982, Bucure.ti;
13. .iplic T., Stoica N., �Anatomia .i fiziologia omului�, vol. I-II, Editura
Aktis, 1998,
Bucure.ti;
14. Voiculescu I., C., �Anatomia .i Fiziologia Omului�, Editura Medical�, 1971,
Bucure.ti;
15. Zoe Parfin, Lumini.a Logof�tu, �Biologie: manual pentru clasa a VII-a�, Editura
Corint,
2007, Bucure.ti.
16. http://www.justmed.eu
17. http://www.drogheria.ro
18. http://www.custom-arad.ro
19. http://www.ms.gov.ro
Admitere 2018 � �coala Postliceal� Sanitar� de Stat �Grigore Ghica Vod� Ia�i | 101