Sunteți pe pagina 1din 113

UNIVERSITATEA DE VEST “VASILE GOLDIŞ” ARAD

FACULTATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE ŞI MEDICINĂ


DENTARĂ
SPECIALIZAREA ASISTENłI MEDICALI GENERALIŞTI

EXAMEN DE LICENłĂ - SESIUNEA SEPTEMBRIE 2010

NURSING CLINIC

1. Efectele imediate ale gimnasticii medicale sunt: ?


a. activează circulaŃia periferică şi creşte debitul cardiac
b. repartizează uniform masa sanguină
c. îndepărtează produşii toxici din organism
d. ajută la digerarea mai rapidă a alimentelor
e.accelerează tranzitul intestinal

Răspuns: a, b

2. Scopul sondajului este: ?


a. evacuarea conŃinutului
b. micşorarea cavităŃii conŃinutului
c. recoltarea produsului
d. stabilirea diagnosticului
e. stabilirea conduitei terapeutice

Răspuns: a, c

3. Incidentele şi accidentele tubajului gastric sunt: ?


a. vărsătura şi greaŃa
b. ruperea sondei
c. hemoragia digestivă
d. încolăcirea sondei
e. toate răspunsurile sunt adevărate

Răspuns: a, d

4. PoziŃia corectă a bolnavului, pentru efectuarea clismei evacuatorii este: ?

a. în decubit dorsal
b. în decubit lateral drept
1
c. în decubit lateral stâng, flexia coapsei stângi pe abdomen,
iar membrul inferior drept întins
d. orice poziŃie confortabilă a bolnavului
e. decubit lateral drept cu ambele coapse flectate pe abdomen

Răspuns: a, c

5. Scopul sondajul vezical este: ?


a. golirea vezicii urinare
b. efectuarea procedeelor terapeutice
c. hidratarea vezicii urinare
d. de a insufla aer în vezica urinară
e. de a vizualiza interiorul vezicii urinare

Răspuns: a, b

6. Incidentele şi accidentele sondajului vezical sunt: ?


a. lezarea mucoasei uretrale şi vezicale
b. ruperea sondei vezicale
c. încolăcirea sondei
d. crearea de căi false
e. toate răspunsurile sunt adevărate

Răspuns: a, d

7. AcŃiunea unui medicament depinde de: ?


a. structura sa chimică
b. persoana căreia îi este administrată
c. forma de administrare
d. doza de administrare
e. intervalul de timp în care este administrat

Răspuns: a, d, e

8. InjecŃiile intramusculare se efectuează în regiunile: ?


a. supero-externă a muşchilor fesieri
b. muşchilor interni ai coapsei
c. muşchilor posteriori ai coapsei
d. regiunea externă a deltoidului
e. toate răspunsurile sunt corecte

Răspuns: a, d

2
9. Care din bolile de mai jos, pot fi tratate la domiciliu: ?
a. rujeola
b. otita acută
c. bolile cronice
d. neoplasmele
e. apendicita acută

Răspuns: a, c

10. Trusa asistentei medicale va cuprinde: ?


a. seringi de toate mărimile
b. stetoscop şi tensiometru
c. termometre
d. aparat EKG
e. laringoscop

Răspuns: a, c

11. PoziŃia în pat a bolnavului vârstnic, va fi stabilită de: ?


a. medic
b. şi-o alege singur
c. medic şi asistentă, în funcŃie de afecŃiune
d. şi-o alege singur cu acordul medicului
e. toate răspunsurile sunt corecte

Răspuns: b, d

12. Compresele reci au acŃiune: ?


a. hipotermizantă
b. analgetică
c. anticoagulantă
d. antiinflamatoare
e. antiemetic

Răspuns: a, b

13. Efectul căldurii asupra organismului are următoarele acŃiuni: ?


a. antispastică
b. calmantă
c. hipertensivă
d. scade metabolismul celular
e. anticoagulant

3
Răspuns: a, b

14. Factorii declansanŃi ai degerăturilor sunt: ?


a. frigul
b. îmbrăcămintea şi încălŃămintea neadecvată
c. tratament cu unele medicamente
d. oboseală
e. căldura alternând cu frigul

Răspuns: a, b

15. Plăgile muşcate pot fi: ?


a. zgârâieturi
b. înŃepături
c. plăgi deschise
d. hemoragii
e. plăgi închise

Răspuns: a, b, e

16. Examenele biologice, în cazul muşcăturii de viperă, arată: ?


a. leucocitoză
b. trombocitopenie
c. fibrinogen crescut
d. proteinemie crescută
e. hipocalcemie

Răspuns: a, b

17. Clinica hiperhidratării se manifestă prin: ?


a. delir, halucinaŃii, convulsii
b. hipotensiune arterială
c. vărsături
d. edeme
e. semnul pliului prezent

Răspuns: a, d

18. Semnele, de certitudine, ale unei fracturi sunt: ?


a. edemaŃierea segmentului fracturat
b. sufuziunile sanguine
c. mişcarea anormală a segmentului fracturat
4
d. crepitaŃia
e. mobilitate normală a segmentului fracturat

Răspuns: c, d

19. Simptomele insolaŃiei sunt: ?


a. cefalee
b. fotofobie
c. hipotensiune arterială
d. transpiraŃie
e. toate răspunsurile sunt corecte

Răspuns: a, b

20. Atelele care fixează fractura, trebuie să îndeplinească următoarele reguli:


a. să fie solide
b. să depăşească fractura
c. să cuprindă două articulaŃii
d. să fie elastice
e. să fie mobile

Răspuns: a, c

21. Durerea în fracturi se combate prin:


a. administrarea de analgetice
b. infiltraŃii locale şi de plex cu analgetice locale
c. administrare de somnifere
d. administrare de sedative
e. administrare de tranchilizant

Răspuns: a, b

22. AspiraŃia de apă dulce produce:


a. hemodiluŃie, în 3 – 4 minute
b. hipernatremie
c. hemoliză
d. fibrilaŃie ventriculară
e. toate răspunsurile sunt corecte

Răspuns: a, c

23. Sectorul intracelular cuprinde:


a. Na
5
b. K
c. Cl
d. Proteine
e. lipide

Răspuns: b, c

24. MedicaŃia din dulapul de urgenŃă este gestionată direct de:


a. medic
b. asistenta şefă
c. o asistentă destinată pentru acest scop
d. asistenta de salon
e. toate răspunsurile sunt corecte

Răspuns: b, c

25. Calea cea mai eficientă de administrare a medicamentelor este: ?


a. calea bucală
b. calea parenterală
c. prin mucoasa respiratorie
d. prin injectare intracardiacă
e. pe sonda de intubaŃie

Răspuns: a, b

26. Un aparat gipsat, incorect aplicat, favorizează:


a. necroze
b. paralizii
c. vindecări vicioase ale osului
d. infecŃii
e. vindecare prematură

Răspuns: a, b

27. La bolnavul internat în spital, se monitorizează:


a. TA, circulaŃia, pulsul
b. respiraŃia, culoarea tegumentelor, temperatura
c. alimentaŃia
d. poziŃia în pat
e. poziŃia membrelor

Răspuns: a, b

6
28. Pregătirea aparaturii medicale de specialitate, o are în sarcină:
a. medicul
b. asistenta medicală de salon
c. asistenta şefă
d. tehnicianul care o are în service
e. medicul şi tehnicianul care o are în service

Răspuns: b, c

29. Formele cele mai uzuale de tratament cu ajutorul frigului, sunt:


a. forma uscată
b. forma semiuscată
c. forma umedă
d. forma semiumedă
e. toate variantele sunt corecte

Răspuns: a, d

30. Tratamentul local în arsuri îl efectuează:


a. numai medicul specialist
b. numai asistenta medicală
c. medicul împreună cu asistenta medicală, în condiŃii de asepsie
d. medicul chirurg, anestezistul şi asistenta medicală cu condiŃia de
asepsie perfectă
e. medicul în condiŃii de asepsie

Răspuns: c, d

31. AlimentaŃia bolnavului ars cuprinde:


a. regim bogat în lichide, vitamine, săruri minerale
b. alimentaŃie mixtă care să cuprindă toate principiile recomandate de
medic
c. nu există restricŃii alimentare
d. alimentaŃie bogată în lipide şi glucide
e. nici un răspuns nu este corect

Răspuns: a, b

32. În faŃa bolnavului muribund, asistenta medicală are sarcina:


a. nu va părăsi nici o clipă bolnavul
b. părăseşte bolnavul numai dacă el doreşte
c. poate părăsi bolnavul dacă el este inconştient
d. părăseşte bolnavul dacă se găseşte deasupra resurselor terapeutice
7
e. nu are nici o sarcină

Răspuns: a, b

33. Semnele sigure ale decesului sunt:


a. petele (lividităŃile) cadaverice
b. rigiditatea
c. oprirea respiraŃiei
d. oprirea circulaŃiei
e. toate răspunsurile sunt corecte

Răspuns: c, d

34. Saloanele, în secŃia de TI sunt grupate astfel:


a. saloane septice
b. saloane aseptice
c. saloane de postoperator
d. saloane de preoperator
e. nici un răspuns nu este corect

Răspuns: a, b

34. Scopul internării bolnavului, în secŃia de TI este:


a. pentru restabilirea funcŃiilor vitale
b. pentru echilibrarea şi stabilizarea hemodinamică, respiratorie şi
metabolică
c. pentru a completa tratamentul incomplet efectuat pe alte secŃii
d. pentru a stabili diagnosticul corect
e. toate răspunsurile sunt corecte

Răspuns: a, b

35. Bolnavul critic, este internat pe secŃia TI pe o perioadă de:


a. până este compensat hemodinamic şi metabolic
b. până la stabilirea funcŃiilor vitale
c. numai până la 21 zile
d. maximum 48 ore
e. maxim 12 ore

Răspuns: a, b

36. PoziŃia dorsală a bolnavului în pat, cea mai eficientă şi cea mai
recomandată, se găseşte în afecŃiunile:
8
a. boli hepatice
b. pancreatita acută
c. insuficienŃa cardiacă
d. hemoragia digestivă
e. insuficienŃa respiratorie

Răspuns: a, b

37. AlimentaŃia la bolnavul hepatic se face:


a. fracŃionată în mese mici care să cuprindă caloriile necesare
b. fracŃionată cu mese mici şi dese
c. se face numai endovenos
d. se administrează numai o masă copioasă pe zi
e. nu există restricŃii alimentare

Răspuns: a, b

38. Semnele clinice ale unei hemoragii digestive mari sunt:


a. paloare, ameŃeli, cefalee, frisoane
b. somnolenŃa, adinamie, apatie
c. nelinişte, agitaŃie, convulsii, hipotensiune, tahicardie
d. tegumente hiperemice, hipertensiune arterială
e. hipertensiune arterială

Răspuns: a, c

39. PoziŃia în pat , cea mai indicată a bolnavului pulmonar este:


a. semişezândă
b. şi-o alege singur
c. decubit lateral drept
d. în decubit ventral
e. decubit lateral stâng

Răspuns: a, b

40. În cazul bolnavilor cardiaci, în criză, până la sosirea medicului,


asistenta medicală are voie să administreze:
a. digoxin
b. O2,
c. nitroglicerină
d. analgetic
e. medicaŃie hipotensoare
9
Răspuns: b, c

41. Locul indicat pentru probele de explorări funcŃionale la bolnavul cardiac


este:
a. în camera de explorări funcŃionale
b. în salon
c. oriunde
d. în camera de tratamente
e. toate răspunsurile sunt corecte

Răspuns: a, b

42. Supravegherea bolnavilor renali de către asistenta medicală pretinde


urmărirea:
a. bilanŃului hidric
b. echilibrului acido-bazic
c. diureza
d. alimentele ingerate
e. toate răspunsurile sunt corecte

Răspuns: a, c

43. Pentru dializa peritoneală materialele necesare sunt pregătite de :


a. medicul nefrolog
b. asistenta medicală
c. bolnav, împreună cu asistenta medicală
d. medic şi asistentă
e. numai de asistenta medicală

Răspuns: b, c

44. Bolile tubului digestiv sunt date de:


a. factori alimentari şi factori infecŃioşi
b. factori climatici
c. factori parazitari sau nervoşi
d. nu se cunoaşte exact cauza
e. factori chimici

Răspuns. a, c, e

45. Tubajul gastric urmăreşte:


10
a. explorarea funcŃiilor secretoare, evacuatoare şi chimice a stomacului
b. timpul de staŃionare a alimentelor în stomac
c. punerea în evidenŃă a unor elemente patologice ale conŃinutului
stomacului
d. sucurile gastrice existente
e. timpul de evacuare a alimentelor din stomac

Răspuns: a, c, e

46. PoziŃia cea mai corectă a bolnavului cu pancreatită acută este:


a. poziŃia dorsală
b. poziŃia antalgică care şi-o alege bolnavul
c. nu există stabilită o poziŃie
d. poziŃie ventrală
e. poziŃie semişezândă

Răspuns: a, b

47. Supravegherea bolnavului hepatic presupune:


a. urmărirea culorii tegumentelor şi sclerelor
b. pruritul, culoarea scaunelor şi apariŃia fetorului hepatic
c. urmărirea mişcărilor acestuia
d. urmărirea alimentaŃiei bolnavului
e. urmărirea limbajului

Răspuns: a, b

48. AlimentaŃia bolnavului cardic va cuprinde:


a. alimente cu conŃinut crescut în sodiu
b. alimente care să cuprindă toŃi compuşii principali ai alimentaŃiei
c. alimente bogate în vitamine şi săruri minerale
d. alimentaŃie hiperglucidică
e. alimente bogate în grăsimi vegetale

Răspuns: b, c

49. În afecŃiunile otice, când pavilionul urechii este afectat, el va fi şters cu:
a. tampoane sterile de vată sau înmuiate în alcool
b. tampoane sterile înmuiate în iod
c. tampoane sterile de vată înmuiate în apă oxigenată
d. tampoane sterile de vată înmuiate în alcool iodat
e. tampoane sterile de vată înmuiate în oxicianură de mercur

11
Răspuns: a, c

50. Saloanele unde se află bolnavi care şi-au pierdut parŃial sau total
vederea, există următoarele particularităŃi:
a. uşile saloanelor, băilor, wc-urilor, sălilor de tratament,
trebuie să fie totdeauna închise
b. uşa salonului larg deschisă
c. pragurile uşilor să fie cât mai înalte
d. poziŃia mobilierului va fi mereu schimbată
e. toate variantele sunt corecte

Răspuns: a, b

51. Pregătirea bolnavului pentru laparoscopie constă în:


a. administrarea de soluŃii purgative
b. clismă evacuatorie
c. golirea stomacului
d. montarea sondei vezicale
e. montarea sondei gastrice

Răspuns: b, c

52. Sediul examenului laparoscopic este:


a. în secŃiile cu profil chirurgical se face în una din sălile de operaŃie
aseptice
b. în secŃiile cu profil chirurgical se face în sălile de operaŃie septice
c. în secŃiile cu profil medical se face în cabinetul de endoscopie
d. în secŃiile cu profil medical se poate face în salon
e. la patul bolnavului

Răspuns: a, c

53. După expirarea perioadei de imobilizare a bolnavului cu infarct


miocardic, mobilizarea sa se începe astfel:
a. în faza incipientă prin mişcări pasive ale extremităŃilor
b. se începe cu mişcări active ale extremităŃilor
c. după mişcările pasive urmează mişcările active sub controlul pulsului
d. se începe mobilizarea prin exerciŃii fizice cu efort dozat, sub
conducerea asistentului medical
e. toate variantele sunt corecte

Răspuns: a, c

12
54. Bolnavii renali se internează în saloane:
a. izolate, ferite de frig, călduroase, fără curenŃi de aer, la temperaturi de
20 – 22C0
b. amplasaŃi la adăpost de infecŃii
c. nu necesită izolare, deoarece nu sunt bolnavi contagioşi
d. se internează în saloane mari
e. în saloane mici

Răspuns: a, b

55. Tratamentul intensiv al şocului, se face corect în următoarele situaŃii:


a. în cazul în care tratamentul se adaptează cauzei declanşatoare
b. numai când se respectă algoritmul tratamentului şocului
c. în cazul în care tratamentul respectă etapa evolutivă în care se găseşte
bolnavul
d. tratamentul se face numai când bolnavul a ajuns la spital
e. toate variantele sunt corecte

Răspuns: a, c

56. PoziŃia în pat a bolnavului traumatizat este determinată de:


a. natura, extinderea şi multiplicitatea traumatismelor
b. şi-o stabileşte singur
c. nu există o poziŃie prestabilită
d. este indicată de medicul specialist în funcŃie de locul traumatismului
e. orice poziŃie este acceptată

Răspuns: a, d

57. Îngrijirea bolnavilor arşi se face în funcŃie de:


a. gradul arsurii, extinderea şi localizarea ei
b. se face numai în funcŃie de gradul arsurii
c. vârsta bolnavului, starea generală a lui şi procentul de arsură
d. în funcŃie de gradul de dotare a spitalului unde este internat
e. în funcŃie de temperatura pe care o prezintă bolnavul

Răspuns: a, c

58. Explorarea funcŃională a pancreasului cuprinde:


a. analiza materiilor fecale, dozarea fermenŃilor pancreatici în fecale,
suc duodenal, sânge şi urină
13
b. explorarea funcŃiei aparatului insular
c. dozarea TSH
d. dozarea transaminazelor
e. dozarea ureei şi creatininei
Răspuns: a, b

NURSING COMUNITAR

*59. Principiul echităŃii în activitatea de nursing comunitar se referă la:


a. nediscriminarea între pacienŃi;
b. doar îngrijiri medicale;
c. îngrijiri medicale şi sociale;
d. îngrijiri în sisteme de asigurări private;
e. îngrijiri la domiciliu.

Răspuns: a

60. Nursingul comunitar are drept domeniu furnizarea de servicii de îngrijiri


către:
a. pacienŃi în mod individual;
b. populaŃie sănătoasă;
c. pacienŃilor din clinici;
d. pacienŃi din centre medicale;
e. elevi.

Răspuns: a, b, c, d, e

61. Elementele de îngrijire acordate de asistenŃii comunitari sunt:


a. menŃinerea funcŃiilor vitale;
b. diagnosticul medical al afecŃiunilor cronice;
c.optimizarea somnului şi odihnei;
d. diagnosticul medical al afecŃiunilor acute;
e. procurarea hranei pacienŃilor.

Răspuns: a, c

62. Activitatea asistenŃilor comunitari este ghidată de următoarele principii:


a. echitate;
b. etică;
c. cooperare internaŃională;
14
d. remuneraŃie;
e. cerere-ofertă.

Răspuns: a, b

63. În luarea unor decizii etice, asistenŃii comunitari trebuie să urmărească:


a. colectarea datelor;
b. ierarhizarea prioritătilor;
c. clasificarea socială a pacienŃilor;
d. atitudinea familiei;
e. dovedirea statutului de asigurat.

Răspuns: a, b

64. Principiile avute în vedere de către asistenŃii comunitari în procesul de


îngrijiri sunt:
a. principiul beneficiului;
b. principiul autonomiei;
c. principiul calităŃii;
d. principiul perfecŃionării continue a cunoştinŃelor;
d. principiul socializării.

Răspuns: c, d

65. AsistenŃii comunitari au rol în:


a. îngrijirea primară;
b. rezolvarea în mod independent a urgenŃelor medicale;
c. îngrijirea pe termen lung;
d. rezolvarea unor probleme juridice ale pacienŃilor;
e. intermedierea conflictelor din familiile pacienŃilor.

Răspuns: a, c

*66. ResponsabilităŃile generale ale asistenŃilor comunitari în îngrijirile a.


primare de sănătate sunt:
b. diagnosticul medical al bolii acute;
c. prevenirea complicaŃiilor;
d. tratamentul bolii identificate;
d. modificarea tratamentului în absenŃa unor rezultate satisfăcătoare;
e. diagnosticul medical al bolii cronice şi prescrierea tratamentului.

Răspuns: b

15
67. ResponsabilităŃile medicale ale asistenŃilor comunitari în îngrijirile
primare de sănătate sunt:
a. supravegherea stării de sănătate a gravidei, lăuzei, sugarului;
b. diagnosticarea şi tratarea bolilor acute;
c. prescrierea unor regimuri alimentare specifice vârstei şi afecŃiunii
pacientului;
d. prevenirea complicaŃiilor;
e. internarea în spital a pacienŃilor.

Răspuns: a, d

68.*Manifestările de dependenŃă identificate de asistenŃii comunitari (semne


sau simptome) în tulburările stării de conştienŃă pot fi:
a. dezorientarea;
b. halucinaŃiile;
c. fuga de idei;
d. delirul;
e. amnezia.

Răspuns: a

69. Manifestările de dependenŃă identificate de asistenŃii comunitari (semne


sau simptome) în tulburările gândirii sunt:
a. fuga de idei;
b. halucinaŃiile;
c. furia;
d. incoerenŃa în vorbire;
e. coma.

Răspuns: a, d

70* Manifestările de dependenŃă identificate de asistenŃii comunitari (semne


sau simptome) în tulburările de memorie sunt:
a. coma;
b. halucinaŃiile;
c. amnezia;
d. retardul mental;
e. ruria.

Răspuns: c

71.Tulburările afective ale pacienŃilor pot fi:


a. furia;
16
b. amnezia;
c. apatia;
d. logoreea;
e. saŃietatea.

Răspuns: a, c

72.Delirul poate fi:


a. de gelozie;
b. erotic;
c. depresiv;
d. religios;
e. anxios.

Răspuns: a, b, d

73. Tulburările activităŃii motorii sunt:


a. restrângerea activităŃii;
b. lentoarea ideativă;
c. fuga de idei;
d. agitaŃia motorie;
e. debilitatea mentală.

Răspuns: a, d

74. Tulburările inteligenŃei sunt:


a. coma;
b. debilitatea mentală;
c. retardul mental;
d. imbecilitatea;
e. agitaŃia psihomotorie.

Răspuns: b, c, d

75. Problemele posibile ale femeii gravide în primul trimimestru de


sarcină sunt:
a. greŃuri;
b. vărsături;
c. semne de fals travaliu;
d. dispariŃia ciclului menstrual;
e. travaliul adevărat.

17
Răspuns: a, b, d

76. Obiectivele activităŃii asistenŃilor comunitari pentru femeia gravidă


sunt:
a. să cunoască toate modificările ce apar în timpul sarcinii;
b. să fie informată despre adaptările corpului său la sarcină;
c. igiena corporală a nou-născutului;
d. să primească toate informaŃiile cu privire la naştere şi travaliu;
e. internarea în Maternitate.

Răspuns: a, b, d

77. Obiectivele asistenŃilor comunitari în îngrijirea sugarului sunt:


a. îngrijirea corporală;
b. diagnosticul medical al bolilor acute;
c. recomandări de alimentaŃie;
d. instruirea mamei;
e. diagnosticul medical al bolilor cronice.

Răspuns: a, c, d

78. Obiectivele esenŃiale ale îngrijirii sugarului sunt:


a. asistenŃa efectivă;
b. alimentaŃia;
c. călirea organismului;
d. profilaxia rahitismului;
e. procurarea lenjeriei.

Răspuns: a, c, d

79. Care dintre următoarele situaŃii pot fi considerate contraindicaŃii ale


vaccinării:
a. hipersensibilitate cunoscută;
b. copii cu antecedente de boli acute;
c. copii cu SIDA sau HIV;
d. dezordini imunitare;
e. starea de sănătate.
Răspuns: a, c, d

80. *Simptomele cognitive ale demenŃelor sunt:


a. agitaŃia;
b. tulburări de memorie;
c. tulburări de limbaj;
18
d. tulburări de dispoziŃie;
e. coma.

Răspuns: b

81. *Memoria afectată în maladia Alzheimer se referă la:


a. memoria de scurtă durată;
b. amintirile din copilărie;
c. întâmplări recente;
d. informaŃii noi;
e. surditate.

Răspuns: a

82. Ideile delirante ale bolnavului cu demenŃă sunt:


a. idei de furt;
b. idei de abandon;
c. halucinaŃii auditive;
d. chiriaşul fantoma;
e. euforia.

Răspuns: a, d

83. Calea de administrare a vaccinurilor poate fi:


a. intradermic;
b. intravenos;
c. intramuscular;
d. oral;
e. intraauricular.

Răspuns: a, c, d

84. Rolul asistenŃilor comunitari în trimestrul III de sarcină este să


instruiască gravida în scopul:
a. recunoaşterii semnelor ce prevestesc naşterea;
b. recunoaşterii semnelor de sarcină;
c. ameliorării anxietăŃii;
d. recunoaşterea semnelor de debut ale travaliului;
e. sarcinilor ulterioare.

Răspuns: a, c, d

19
85. La pacienŃii preşcolari şi şcolari asistenŃii comunitari urmăresc:
a. dezvoltarea somatică;
b. prevenirea accidentelor;
c. dezvoltarea psihică;
d. performanŃele şcolare;
e. prezenŃa la programul de studiu.

Răspuns: a, b, c

86. Hemoptizia se manifestă prin:


a. sânge cu resturi alimentare;
b. sânge aerat;
c. anamneză pentru afecŃiuni respiratorii;
d. sânge roşu, proaspăt;
e. sânge negru coagulat.

Răspuns: b, c, d

87. Criza de astm bronşic se manifestă prin:


a. dispnee cu caracter expirator;
b. dispnee cu caracter inspirator;
c. tuse cu expectoraŃie;
d. stare prodromală
e. anurie.

Răspuns: a, c, d

88. Care sunt obiectivele activităŃii asistenŃilor comunitari în criza de astm


bronşic:
a. promovarea alimentaŃiei optime;
b. prevenirea complicaŃiilor;
c. combaterea crizei de astm bronşic;
d. ameliorarea toleranŃei la efort;
e. alimentaŃia pe sondă nazo-gastrică.

Răspuns: b, c, d

89. IntervenŃia asistenŃilor comunitari la bolnavul cu astm bronşic


vizează:
a. ajutarea pacientului pentru satisfacerea nevoilor fundamentale;
b. hidratarea corespunzătoare a bolnavului;
c. prescrierea tratamentului corespunzător simptomelor;
d. educaŃia pacientului privind prevenirea crizelor de astm;
20
e. recomandarea perfuziei endo-venoase.

Răspuns: a, b, d

90. Manifestările clinice ale pneumoniei pneumococice sunt:


a. leucocitoză cu neutropenie;
b. frison unic;
c. junghi toracic;
d. febră;
e. VSH crescut.

Răspuns: b, c, d

91. *Problemele respiratorii ale pacientului cu pneumonie bacteriană


acută sunt:
a. dispnee;
b. potenŃialul de complicaŃii cardiace;
c. halucinaŃiile;
d. vărsăturile;
e. tahicardia.

Răspuns: a
92. *Modificările clinice prezente în pneumonia bacteriană acută sunt:
a. ASLO crescut;
b. starea generală alterată;
c. radiografie toracică cu modificări;
d. examen spută cu pneumococi, streptococi;
e. VSH creacut.

Răspuns: b

93. Obiectivele îngrijirii bolnavului cu pneumonie bacteriană acută sunt:


a. combaterea infecŃiei;
b. cronicizarea lentă a bolii;
c. îmbunătăŃirea respiraŃiei;
d. prevenirea complicaŃiilor;
e. vaccinarea obligatorie antipneumococică.

Răspuns: a, c, d

94.IntervenŃiile asistenŃilor comunitari în pneumonia bacteriană acută


sunt:
a. umidificarea aerului;
21
b. monitorizarea funcŃiilor vitale;
c. administrarea tratamentului medicamentos prescris;
d. imobilizarea bolnavului la pat pe perioada bolii;
e. comunicarea prognosticului bolii.

Răspuns: a, b, c

95. CircumstanŃele de apariŃie a pleureziilor sunt:


a. afecŃiuni pulmonare;
b. reumatism articular acut;
c. hepatite acute virale;
d. traumatismele;
e. expunerea la radiaŃiiile ultraviolete.

Răspuns: a, b, d

96. AsistenŃa comunitară se adresează următoarelor categorii de persoane:


a. cu dizabilităŃi şi boli cronice;
b. cu nivel economic sub pragul sărăciei;
c. salariaŃilor cu asigurare medicală;
d. su nivel educaŃional scăzut;
e. nici uneia dintre aceste categorii.

Răspuns: a, b, d

97. Care dintre următoarele tipuri de criză pot fi identificate de asistenŃii


comunitari:
a. criza maturaŃională;
b. criza situaŃională;
c. criza catastrofică;
d. criza socială;
e. criza morală.

Răspuns: a, b, d

98. Care dintre următoarele activităŃi pot fi cuprinse în stadiul de previzită la


domiciliu pacientului:
a. contactul social;
b. pregătirea echipamentului necesar;
c. efectuarea de rapoarte despre cazul investigat;
d. îndepărtarea echipamentului contaminat;
e. îndepărtarea reziduurilor menajere.

22
Răspuns: a, b, d

99.La patul de spital trebuie să corespundă următoarelor criterii:


a. să fie comod şi să-i asigure relaxare pacientului
b. să se poata aşeza la marginea patului
c. partea utilă cu înălŃimea de 80cm.
d. partea utilă cu înălâimea de 60cm.
e. să fie accesibil din toate laturile

Răspuns: a, b, d, e

100. Pentru prevenirea escarelor se pot utiliza:


a. saltele antidecubit
b. perne pufoase
c. saltele pneumatice compartimentate
d. saltele cu apă
e. nu necesită măsuri de prevenire speciale

Răspuns: a, c, d

101. PoziŃia semişezândă a bolnavului în pat este indicată în situaŃii


de:
a. afecŃiuni cardiace şi pulmonare
b. după unele intervenŃii chirurgicale
c. bolnavi vârstnici, pentru prevenirea pneumoniei hipostatice
d. convalescenŃă
e. colaps vascular

Răspuns: a, b, c, d

102. Mobilizarea bolnavilor după şedere îndelungată la pat se


efectuează controlând:
a. pulsul
b. tensiunea arterială
c. frecvenŃa respiraŃiei
d. diureza
e. curba ponderală

Răspuns: a, b, c

103. Îngrijirea cavităŃii bucale la bolnavii inconştienŃi se face cu:


a. lichid de gargară în cantitate suficientă
b. tampon imbibat în glicerina boraxată
23
c. pastă de dinŃi
d. tampon îmbibat în zeamă de lămâie
e. albastru de metil

Răspuns: b, d

104. PoziŃia forŃată a bolnavului în pat poate avea următoarele cauze:


a. reacŃie de apărare conştienŃă sau inconştienŃă a organismului
b. măsură terapeutică
c. măsură profilactică
d. modificări patologice produse de boală
e. impusă de personalul medical de îngrijire

Răspuns: a, b, c, d

105. Factorii favorizanŃi locali pentru apariŃia escarelor de decubit


pot fi:
a. umezeală locală ( urina, fecale, secreŃii diverse )
b. imobilizare în aceeaşi poziŃie timp mai îndelungat
c. folosirea de pudră de talc
d. căldură umedă excesivă
e. neregularităŃi ale lenjeriei de pat şi de corp

Răspuns: a, b, d, e

106. Tratamentul escarelor se efectuează prin:


a. căldură umedă locală
b. crearea unui mediu local uscat şi cât se poate de steril
c. medicaŃie locală epitelizantă
d. aplicări locale de antibiotice şi pomezi revulsive
e. raze ultraviolete

Răspuns: b, c, d, e

107. Sarcinile asistentului medical în pregătirea şi asistarea


examinărilor clinice:
a. pregătirea psihică a bolnavului
b. dezbrăcarea şi îmbrăcarea bolnavului
c. deservirea medicului cu instrumentar
d. purtarea de discuŃii cu bolnavul în timp ce îl examinează
medicul
e. aşezarea bolnavului în pat după examinare şi facerea patului

24
Răspuns: a, b, c, e

108. Pentru tactul rectal poziŃia bolnavului poate fi:


a. şezândă
b. genu-pectorală
c. ginecologica ( la femei )
d. decubit lateral, cu coapsele flectate pe abdomen
e. indiferenŃa

Răspuns: b, c, d

109. Pe foaia de temperatură se notează obligatoriu:


a. scurt istoric al bolii
b. pulsul
c. temperatura
d. tensiunea arterială
e. diureza

Răspuns: b, c, d, e

110. Paloarea instalată rapid poate ascunde:


a. o hemoragie masivă urinară ( hematurie )
b. o hemoragie ocultă
c. o hemoragie digestivă superioară ( hematemeza, melenă )
d. stare febrilă
e. o hemoragie respiratorie ( hemoptizie )

Răspuns: a, c, e

111. Pe foaia de temperatură se menŃionează cu:


a. steluŃa frisonul
b. săgeŃi roşii transfuziile de sânge sau preparate sanguine
c. linie roşie întreruptă temperatură
d. linie albastră continuă pulsul
e. coloane roşii tensiunea arterială

Răspuns: a, b, e

112. Măsurarea pulsului se face :


a. în repaus fizic şi psihic
b. după efort
c. pe durata unui minut
d. în sanŃul radiar
25
e. cel puŃin odată pe zi

Răspuns: a, c, d, e

113. Produsele biologice normale ce se pot recolta de la bolnavi pot


fi:
a. sângele
b. urina
c. materiile fecale
d. lichidul cefalo-rahidian
e. lichidul de ascită

Răspuns: a, b, c, d

114. Sângele pentru hemocultura se recoltează :


a. de obicei seara
b. în plin frison
c. după începerea tratamentului antibiotic
d. la cel puŃin 24 ore de la terminarea tratamentului cu antibiotice
e. indiferent când

Răspuns: b, d

115. Recoltarea urinii se efectuează:


a. deobicei dimineaŃa
b. în vase de sticlă cilindrice gradate
c. din urină strânsă în timpul nopŃii
d. prin sondaj vezical , dar numai la copii şi numai în scop
diagnostic
e. prin puncŃionarea sondei, la bolnavii cu sonda vezicală
permanentă

Răspuns: a, b, e

116. CavităŃile seroase din care se pot recolta revarsate pot fi:
a. stomacul
b. cavitatea pleurală
c. cavitatea peritoneală
d. pericardul
e. cavitatea articulară

Răspuns: b, c, d, e

26
117. Recoltarea de sânge capilar se practică pentru determinarea:
a. tabloului sanguin
b. hemoglobinei
c. numărului de reticulocite
d. timpului de sângerare şi coagulare
e. sideremiei

Răspuns: a, b, c, d

118. Testele cutanate alergice de diagnostic mai des folosite sunt:


a. IDR-Mantoux, pentru TBC
b. IDR-Burnet, pentru bruceloza
c. IDR-Cassoni, pentru chistul hidatic
d. reacŃia Dick, pentru scarlatină
e. IDR-pentru trichineloză

Răspuns: a, b, c, e

119. Pregătirea bolnavilor pentru examinarea radiologică înseamnă:


a. asigurarea temperaturii corespunzatoare bolnavului dezbrăcat
b. completarea biletului de trimitere de către medic
c. înştiinŃarea serviciului de radiologie despre examinarea cerută
d. transportul bolnavului, însoŃit de asistenta de salon şi
documentele medicale
e. pregătirea psihică a bolnavilor

Răspuns: a, c, d, e

120. Examinarea radiologică a colonului, cu metoda dublului


contrast poate evidenŃia:
a. stenoze
b. polipi
c. tumori
d. diverticuli
e. hernia hiatală

Răspuns: a, b, c, d

121. Pregătirea pentru examinarea ultrasonografică a abdomenului


presupune:
a. administrarea unei medicaŃii absorbante a gazelor
b. cu cel puŃin 24 ore înainte, bolnavul rămâne nemancat

27
c. pentru examinarea organelor din micul bazin, vezica urinară
golită
d. medicaŃie purgativă, la nevoie
e. ingerarea a 500-700 ml. de lichide, cu 30 minute înainte de
examinare

Răspuns: a, d

122. Endoscopia se foloseşte în examinarea organelor cavitare, cum


ar fi:
a. esofagul
b. stomacul
c. rectul
d. colonul
e. colecistul

Răspuns: a, b, c, d

123. Pregătirea pentru colonoscopie constă din:


a. regim dietetic sărac în reziduuri, din preziua examinării
b. clisma evacuatorie cu apă caldă sărată, cu 3 ore înaintea
efectuării
c. pregătirea materialelor ca: rectoscopul, uleiul de vaselină,
mănuşi, etc.
d. două clisme, una seara, a doua dimineaŃa, cu o ora înainte de
examinare
e. premedicaŃie cu 10 mg.diazepam i.v., scobutil, eventual mialgin

Răspuns: a, b, c, e

124. Obiectivele tratamentelor administrate bolnavilor pot fi:


a. agentul etiologic al bolii
b. ameliorarea tulburărilor funcŃionale
c. tratarea simptomelor, care alterează calitatea vieŃii
d. luarea de măsuri cât mai puŃin costisitoare
e. administrarea preferabilă în condiŃii de spitalizare

Răspuns: a, b, c

125. După mijloacele terapeutice folosite, deosebim:


a. tratament psihoterapic
b. tratament igieno-dietetic
c. tratament fizioterapeutic
28
d. tratament medicamentos
e. tratament naturist

Răspuns: b, c, d

126. Căile de administrare ale medicamentelor pot fi:


a. aplicaŃii locale
b. pe cale bucală
c. sub formă de injectii
d. administrare intracavitară
e. Ńintit, pentru fiecare boală în parte

Răspuns: a, b, c, d, e

127. *Repausul fizic relativ înseamnă că bolnavul:


a. stă la pat majoritatea timpului, coborând numai pentru
necesităŃi personale
b. se ridică din pat pentru necesităŃi personale şi plimbări
progresive de recuperare
c. nu părăseşte patul decât în orele de vizită
d. nu părăseşte patul de loc
e. Ńine în repaus numai anumite părŃi ale corpului

Răspuns: b

128. Repausul intelectual se recomandă în:


a. hepatita acută
b. cardiopatii
c. nevroze
d. fracturi cu imobilizare
e. psihoze

Răspuns: a, b, c, e

129. AlimentaŃia bolnavului urmăreşte:


a. acoperirea cheltuielilor energetice de bază ale organismului
b. asigurarea aportului de săruri minerale, vitamine şi
microelemenŃi
c. câştig ponderal de cel puŃin 10% din greutate
d. să favorizeze vindecarea
e. asigurarea principiilor alimentare după toleranŃa şi opŃiunea
pacientului
29
Răspuns: a, b, d

130. NecesităŃile calorice în repaosul absolut la pat sunt de:


a. 15 calorii/kilo-corp în 24 h
b. 20 calorii/kilo-corp în 24 h
c. 25 calorii/kilo-corp în 24 h
d. cu 10-15% mai mici la bătrâni şi la copii
e. cu 20-30% mai mari în secŃiile de pediatrie

Răspuns: c, e

131. NecesităŃile calorice crescute se impun în:


a. stări febrile, cu 13% pentru fiecare grad de temperatură
b. distrucŃii de Ńesuturi care necesită un aport caloric suplimentar
de 10%
c. boli cu metabolism crescut
d. caşexia neoplazică
e. stări de agitaŃie şi/sau contracŃii musculare, pănă la 30%

Răspuns: a, b, c, e

132. Calculul caloriilor se efectuează Ńinând cont de:


a. provenienŃa animală sau vegetală a alimentelor
b. numărul zilelor de conservare, cu atenŃie la data expirării
c. greutatea bolnavului, controlată la internare şi în evoluŃie pe
perioada internării
d. calcularea valorilor calorice ale alimentelor pe bază de tabele
e. valoarea energetică a principiilor alimentare ca: proteine, lipide,
glucide şi vitamine

Răspuns: c, d

133. *Regimul alimentar al bolnavului trebuie să asigure


următoarele necesaruri calitative:
a. hidraŃi de carbon în cantităŃi nelimitate
b. proteine de origine animală
c. vitamine liposolubile
d. grăsimi de origine vegetală
e. toate principiile alimentare, în proporŃie calculată după
necesarul individual ( după boală )

Răspuns: e
30
134. Aportul de glucide se măreşte în:
a. stări febrile
b. stări caşectice
c. denutriŃie
d. afecŃiuni hepatice
e. afecŃiuni renale în diabetul zaharat

Răspuns: a, b, c, d

135. Rolul proteinelor în organism este complex, ele participând la:


a. refacerea Ńesuturilor distruse fiziologic sau patologic
b. buna funcŃionare a sistemului imunitar
c. sinteza şi secreŃia de hormoni şi enzime
d. acoperirea parŃială a nevoilor energetice
e. menŃinerea presiunii coloid-osmotice a sângelui ( prevenirea şi
combaterea edemelor)

Răspuns: a, b, c, d, e

136. Necesarul zilnic de proteine este :


a. 1-1,5g/kilo-corp
b. 2-3g/kilo-corp, în caz de pierderi
c. cantitatea care să acopere aproximativ 10-15% din necesarul
total de calorii/24 ore
d. 70% din proteine trebuie să fie de origine animală
e. restul de 30%, de provenienŃă vegetală, care conŃin toŃi acizii
aminaŃi esenŃiali

Răspuns: a, b, c

137. Cantitatea necesară zilnică de lipide este:


a. 2-2,5g/kilo-corp, pentru un organism sănătos
b. 30-40% din raŃia energetică totală
c. aport crescut în caz de hipertiroidie şi caşexie
d. 1-1,5g/kilo-corp
e. aport scăzut în insuficienŃa hepatică, pancreatică şi acido-cetoză
diabetică

Răspuns: b, c, d, e

138. Necesarul zilnic de apă şi săruri minerale, cu rol structural şi


catalizator este:
31
a. 1500-2000ml lichide pentru organismul sănătos
b. aport crescut de lichide şi săruri în febră, diaree, vărsături,
arsuri extinse, fistule
c. aport scăzut de lichide în edeme, insuficienŃa cardiacă,
hipertensiune, deshidratare
d. Na-4g/zi, K-3-4g/zi, Ca-2g/zi
e. Pierderile de lichide se complectează printr-o alimentaŃie
semilichidă şi păstoasă

Răspuns: b, d

139. Regimurile alimentare dietetice se stabilesc în funcŃie de:


a. calitatea alimentelor
b. cantitatea alimentelor
c. patologia existentă
d. modul de preparare
e. modul de servire

Răspuns: a, b, c, d

140. AplicaŃiile reci au efect:


a. tonifiant
b. stimulator
c. regenerator
d. anesteziant până la necroză la sistemul nervos central
e. antispastic

Răspuns: a, b, c, d

141. Frigul sub forma uscată se poate aplica, ca:


a. pungi cu gheaŃă prin intermediul unui prosop, flanel
b. pungi cu gheaŃă direct pe piele în anumite situaŃii de urgenŃă
c. recipiente speciale din cauciuc sau metal
d. crioterapie în spasme vasculare, glomerulonefrita acută, infecŃii
urinare
e. hidrofoare

Răspuns: a, c, e

142. Compresele reci, ca şi formă de aplicaŃie umedă, se indică în:


a. inflamaŃii, edeme
b. hemoragii
32
c. ameliorarea durerilor localizate
d. hipotermie
e. stări febrile

Răspuns: a, b, c, e

143. *FricŃiunile, ca metoda hidroterapeutică, se folosesc în caz de:


a. afecŃiuni inflamatorii cutanate
b. supuraŃii
c. reacŃii alergice
d. flebite
e. afecŃiuni inflamatorii ale aparatului respirator

Răspuns: e

144. AplicaŃiile calde înseamnă:


a. folosirea de temperaturi cu cel puŃin 5 grade peste cea
indeferentă
b. obŃinerea de efecte antispastice
c. efect hipotensor prin vasodilataŃie periferică
d. aplicarea căldurii uscate direct pe Ńesuturi
e. comprese fierbinŃi la 45-55 °C

Răspuns: b, c, d, e

145. Cataplasmele umede cu substanŃe pastoase vegetale se aplică în:


a. infecŃii ale Ńesutului celular subcutanat
b. afecŃiuni ORL
c. mialgii, artralgii, spasme musculare
d. colecistita acută flegmonoasă
e. artrite subacute şi cronice

Răspuns: a, b, c, e

146. *Băile calde se folosesc:


a. sub formă de băi calde obişnuite, la temperatura de 45-50 °C
b. sub formă de băi fierbinŃi, la temperatura de peste 50 °C., cu
durata de 60minute
c. în stări febrile
d. afecŃiuni acute articulare
e. în hipotermii

Răspuns: e
33
147. În toate cazurile de utilizare terapeutică a căldurii trebuie luate
următoarele măsuri:
a. aport suficient de calorii
b. asigurarea cantităŃii suficiente de lichide
c. supravegherea atentă a funcŃiilor vitale la bolnavii cardiaci
d. la băile cu aburi generale, durata maximă de5-15 minute
e. în cazul băilor de aburi parŃiale se foloseşte apă de cel puŃin 90
°C.
Răspuns: b, d

MEDICINĂ DE URGENłĂ

148. Monitorizarea bolnavului critic internat în secŃia TI cuprinde:


a. monitorizarea parametrilor vitali
b. gradul de inteligenŃă al bolnavului
c. parametrii funcŃionali prin care se urmăreşte comportamentul bolnavului
d. poziŃia antalgică a bolnavului
e. evoluŃia şi prognosticul bolii cu care a fost internat

Răspuns: a, c, e

149. Parametrii vitali care se urmăresc la bolnavul critic sunt:


a. TA şi alura ventriculară
b. gradul de inteligenŃă
c. starea de conştienŃă
d. respiraŃia
e. imagistica organelor vitale

Răspuns: a, c, d

150. Factorii care modifică valorile TA sunt:


a. condiŃiile de cazare din spital necorespunzătoare
b. cardio-vasculari
c. renali
d. peristaltica intestinală
e. umorali

Răspuns: b, c, e

151. Factorii care modifică TA sunt:


a. metabolismul
b. peristaltica intestinală
34
c. hematologici
d. dezechilibre hidroelectrolitice
e. neurovegetativi

Răspuns. a, d, e

152. Pulsul (AV= alura ventriculară) aduce indicii asupra:


a. stării anatomice al arborelui arterial
b. stării anatomice a ficatului
c. starea anatomică a inimii
d. stării funcŃionale a inimii şi arterelor
e. stării anatomice a creierului

Răspuns: a, c, d

153. În funcŃie de vârstă valorile normale ale frecvenŃei pulsului, variază în


felul următor:
a. nou născut 130-140b/min.
b. copil mic 120-140b/min.
c. la 10 ani 80-90 b/min.
d. la 20 ani 60-80 b/min.
e. peste 60 ani 72-84 b/min.

Răspuns: a, d, e

154. În mod fiziologic pulsul se accelerează în următoarele situaŃii:


a. în timpul somnului
b. în efort fizic
c. în timpul digestiei
d. când bolnavul este sedat
e. în stres cu emoŃii

Răspuns: b, c, e

155. Măsurarea temperaturii corpului se face cu:


a. termometru termoelectric
b. termometru termomecanic
c. termometru cu rezistenŃă
d. termometru termostatic
e. termisoare

Răspuns: a, c, e

35
156. După gradul de hipertermie măsurată, în axilă reacŃia febrilă se împarte
în următoarele categorii:
a. temperatura normală 36-37ºC
b. temperatură subfebrilă 36,9-37,1ºC
c. temperatură moderată 37-38ºC
d. febră ridicată 39-41ºC
e. hiperpirexie 41-42ºC

Răspuns: a, d, e

157. PrecizaŃi dacă valorile PaO2 enumerate sunt corecte:


a. hipoxemie PaO2< 80mmHg
b. hipoxemie PaO2 < 60mmHg
c. măsuri de reanimare respiratorie PaO2 sub 45mmHg
d. risc letal PaO2 sub 35 mmHg
e. vârstnici PaO2 60-70mmHg =normal

Răspuns: b, c, d

158. În cazul vărsăturilor se vor urmării:


a. frecvenŃa
b. conŃinutul
c. ritmul
d. cantitatea
e. alimentele

Răspuns: a, b, d

159. ExpectoraŃia poate fi:


a. seroasă
b. sero-muco-purulentă
c. bilioasă
d. pseudomembranoasă
e. limfatică

Răspuns: a, b, d

160. Greutatea corporală apreciază:


a. cantitatea de apă existentă în organism
b. starea de nutriŃie
c. stabilirea dozei terapeutice de medicamente
d. evoluŃia bolnavului
e. ritmul perfuziei
36
Răspuns: b, c, d

161. Monitorizarea comportamentului bolnavului se face prin urmărirea:


a. poziŃiei vicioase în pat în funcŃie de afecŃiune
b. activitatea zilnică a bolnavului
c. expresia feŃei
d. activitatea verbală
e. starea psihică

Răspuns: a, c, e

162. AfecŃiunile care produc în proporŃie de 95% moartea subită sunt:


a. bolile coronariene
b. bolile renale
c. anevrismul disecant de aortă
d. bolile pulmonare
e. bolile neoplazice

Răspuns: a, c, e

163. Diagnosticul clinic al stopului cardiac ar fi susŃinut de:


a. dispariŃia pulsului la arterele mari (carotidă, femurală)
b. complexe QRS deformate = disociaŃie electromecanică = cord ineficient
cu traseu EKG prezent
c. mioză bilaterală
d. oprirea respiraŃiei care este precedată de suspine
e. starea de letargie

Răspuns: a, b, d

164. Succesul resuscitării cardio-respiratorie-cerebrală (R.C.R.C) constă în:


a. viteza efectuării terapiei de resuscitare
b. R.C.R.C să se efectueze în maxim 4 minute
c. terapia definitivă în 8 minute
d. să existe minim 3 resuscitări
e. să se efectueze numai de cadre medicale

Răspuns: a, b, c

165. Oprirea miocardului în stopul cardiac este însoŃită de:


a. fibrilaŃie ventriculară
b. bradicardie
37
c. tahicardie
d. disociere electromecanică şi asistolie
e. fibrilaŃie atrială

Răspuns: a, c, d

166. Resuscitarea cardio-respiratorie presupune:


a. tehnici care se referă personalului medical
b. tehnici de management definitive ale stopului cardiac
c. intervenŃie farmacologică
d. tehnici care se referă personalului nemedical
e. numai tehnici electronice de resuscitare

Răspuns: a, b, c

167. Starea terminală presupune decompensarea acută a funcŃiilor vitale care


duc la:
a. pierderea presiunii sanguine
b. capitalului venos
c. conştienŃei
d. capitalului arterial
e. circulaŃiei şi respiraŃiei

Răspuns: a, c, e

168. Moartea clinică se manifestă prin:


a. absenŃa pulsului periferic
b. absenŃa respiraŃiei
c. absenŃa pulsului la arterele mari
d. petele cadaverice
e. necroza ireversibilă a creierului

Răspuns: b, c, d

169. Necesitatea lichidelor care se administrează i.v. în RCR constă în:


a. înlocuirea unor nevoi speciale: osmoterapie, alimentaŃie artificială
b. menŃin deshidratarea celulei
c. restabilesc volumul sanguin circulant
d. scad aportul caloric
e. compensează după vasodilataŃie staza venoasă şi pierderile capilare, după
stopul cardiac

Răspuns: a, c, e
38
170. La bolnavii conştienŃi, intubaŃia traheală după stopul cardiac se menŃine
în următoarele cazuri:
a. absenŃa reflexelor laringiene
b. respiraŃie superficială
c. respiraŃie spontană dar cu dispnee
d. curăŃirea insuficientă a secreŃiilor traheobronşice
e. reluarea diurezei

Răspuns: a, b, d

171. Drogurile administrare în RCRC sunt:


a. lidocaina
b. calciul
c. adrenalina
d. miostinul
e. dopamina

Răspuns: a, c, e

172. Dozele în Jouli pentru defibrilare sunt:


a. defibrilare externă adulŃi 3J/kgc
b. defibrilare internă adulŃi 1-2/Jkgc
c. defibrilare externă copii 2J/kgc
d. defibrilare internă adulŃi 0,5/Jkgc
e. defibrilare externă adulŃi 7-9/J kgc

Răspuns: a, c, d

173. Resuscitarea sistemului nervos central se face cu:


a. adrenalina
b. cerebrolizin
c. corticoterapie
d. hiperventilaŃie controlată la PaCO2 de 25-35mmHg = terapie hiperbară
e. nitroglicerină

Răspuns: b, c, d

174. PersistenŃa pentru moartea cerebrală trebuie să se încadreze într-un timp


bine stabilit:
a. 6 ore cu confirmarea aspectului izoelectric EEG
b. 12 ore, fără confirmarea aspectului izoelectric EEG
c. 24 ore fără confirmarea aspectului izoelectric EEG
39
d. 48 ore pentru leziune cerebrală anoxică
e. 24 ore pentru leziune cerebrală anoxică, fără confirmarea aspectului
izoelectric al EEG

Răspuns: a, b, e

175. Etiologia infarctului miocardic (I.M.) acut este:


a. embolia arterelor coronare
b. dezacord între cerinŃe şi aport de O2
c. afecŃiuni hepatice
d. procese inflamatorii
e. intoxicaŃie cu alcool

Răspuns: a, b, d

176. Enzimele proteolitice eliberate din celule în I.M. sunt:


a. pseudocolinesteraza
b. tripsina
c. CPK (fosfocreatinkinaza)
d. troponina T
e. troponina I

Răspuns: c, d, e

177. Alterarea funcŃiei sistolice a ventricolului stâng produce următoarele


tipuri de contracŃii anormale:
a. hiperchinezie
b. sincronismul
c. achinezia
d. diskinezia
e. disincronismul

Răspuns: c, d, e

178. Majoritatea I.M. survin în orele de dimineaŃă (jurul orei 9) deoarece:


a. cresc catecolaminele plasmatice
b. scad catecolaminele plasmatice
c. creşte nivelul cortizolului
d. scade nivelul cortizolului
e. creşte agregarea trombocitară

Răspuns: a, c, e

40
179. Durerea simptomul principal în I.M., este variabilă ca intensitate de la
caz la caz şi are următoarele caracteristici:
a. insuportabilă
b. scurtă 1-2 minute
c. sfâşietoare
d. presiune uşoară
e. caracter de înjunghiere

Răspuns: a, c, e

180. Sediul şi iradierea durerii în I.M. este:


a. interscapular
b. precordial
c. lombar
d. iradiază în braŃe
e. paraombilical

Răspuns: a, b, d

181. Tabloul clinic al I.M. se caracterizează prin:


a. agitaŃie psihomotorie
b. şoc
c. hipertensiune arterială
d. tegumente reci şi umede
e. tahicardie

Răspuns: b, d, e

182. Modificările aparatului respirator în I.M. se caracterizează prin:


a. frecvenŃa respiraŃiilor scăzută
b. frecvenŃa respiraŃiilor crescută
c. dispnee cu respiraŃie Cheyne-Stokes
d. dispnee cu respiraŃie Biot
e. raluri umede crepitante şi subcrepitante

Răspuns: b, c, e

183. Examenul aparatului digestiv în I.M. relevă:


a. splenomegalie
b. durere epigastrică
c. HDS (hemoragie digestivă superioară)
d. hepatomegalie
e. reflux hepato-jugular
41
Răspuns: b, d, e

184. OMS a impus pentru diagnosticul cert de I.M. să fie prezente 2 din cele
3 criterii specifice. Care sunt cele 3 criterii:
a. durere retrosternală tipică
b. modificări EKG în dinamică
c. hepatomegalie
d. reflux hepato-jugular
e. creşterea şi scăderea markerilor serici

Răspuns: a, b, e

185. Explorarea izotopică în I.M. evidenŃiază:


a. diagnosticul pozitiv al necrozei miocardice acute cu ajutorul trasorilor
radioactivi cu tropism pentru Ńesutul necrotic (pată fierbinte)
b. performanŃa ventricolelor
c. diagnosticul unor complicaŃii
d. apreciază regurgitarea mitrală şi tricuspidă
e. arată circulaŃia colaterală

Răspuns: a, b, c

186. Ecografia Doppler în I.M. apreciază:


a. pereŃii ventricolului stâng în plan longitudinal
b. ruptura septului interventricular
c. regurgitarea mitrală şi tricuspidă
d. diagnosticul unor complicaŃii
e. prezenŃa trombilor în ventricol

Răspuns: b, c, e

187. RezonanŃa magnetică în I.M. pune în evidenŃă:


a. mărimea infarctului
b. circulaŃia colaterală
c. funcŃia ventricolului stâng
d. prezenŃa trombilor în ventricol
e. regurgitarea mitrală şi tricuspidă

Răspuns: a, b, c

188. Măsurile rapide care se iau în I.M. în faza prespital sunt:


a. se anunŃă salvarea cu echipa antişoc
42
b. se administrează diazepam
c. se aşează bolnavul în repaus absolut
d. nifedipină sublingual
e. se transportă bolnavul după ce a fost stabilizat hemodinamic la spital unde
tratamentul de urgenŃă se face după un algoritm prestabilit

Răspuns: a, c, e

189. Tratamentul bolnavului cu I.M. la spital se efectuează cu:


a. diuretice
b. analgetice majore
c. oxigenoterapie + heparinoterapie
d. tromboliza coronariană cu streptokinază în primele 6 ore în perfuzii i.v.
e. fenobarbital

Răspuns: b, c, d

190. ComplicaŃiile I.M. sunt:


a. hipertensiunea arterială
b. abdomenul acut
c. şocul cardiogen
d. tulburările de ritm cardiac
e. insuficienŃa ventriculară stângă

Răspuns: c, d, e

191. Etiologia IM este:


a. utilizarea drogurilor simpaticolitice
b. feocromocitomul
c. obezitatea
d. eclampsia
e. stresul

Răspuns: b, d, e

192. Tabloul clinic al HTA se caracterizează prin următoarele simptome:


a. presiunea arterială diastolică 140mmHg
b. hipoaldosteronism
c. modificări renale: oligurie, hematurie, azotenie, proteinurie
d. modificări ale fundului de ochi (F.O.), hemoragii, edeme, exudate
e. agitaŃie psihomotorie

Răspuns: a, c, d
43
193. Tratamentul HTA se face cu :
a. meprobamat
b. nifedipină
c. metoprolol
d. digoxin
e. nitroglicerină

Răspuns: b, c, e

194. Mecanismul de producere al insuficienŃei cardiace este evidenŃiat prin:


a. creşterea volumului debit/bătaie
b. reducerea volumului debit/bătaie
c. creşte tonusul sistemului nervos simpatic cu scop de a menŃine TA
d. vasoconstricŃie periferică şi o tahicardie care distribuie o parte din
volumul sanguin intratoracic
e. vasodilataŃie periferică cu bradicardie

Răspuns: b, c, d

195. Etiologia insuficienŃei cardiace este:


a. deficit de O2 la nivelul muşchiului miocardic (anemie, boală coronariană)
b. subsolicitarea presiunii ventricolului stâng (HTA, stenoză aortică)
c. administrare de tonicardiac (digitală)
d. tahicardii şi bradicardii
e. necroză miocardică (I.M., anevrism de perete cardiac)

Răspuns: a, d, e

196. Tabloul clinic al insuficienŃei inimii drepte se prezintă astfel:


a. edeme ale părŃilor declive (perimaleolare, gambiere, anasarcă)
b. hepatosplenomegalie
c. nicturie
d. polakidisurie
e. spută hemoptoică

Răspuns. a, b, c

197. Tabloul clinic al insuficienŃei inimii stângi se prezintă prin:


a. reflux hepato-jugular
b. greaŃă, vărsături
c. dispnee de repaus şi de efort
d. tuse iritativă
44
e. raluri umede la bazele pulmonare

Răspuns: c, d, e

198. Obiectivele tratamentului insuficienŃei cardiace presupune:


a. creşterea contractilităŃii
b. reducerea presarcinii
c. regim hipersodat
d. creşterea aportului de lichide
e. diuretice

Răspuns: a, b, e

199. PoziŃia corectă în pat a bolnavului cu insuficienŃă cardiacă este:


a. semişezândă
b. Trendelenburg
c. decubit lateral stâng
d. aşezat pe marginea patului cu picioarele atârnate
e. şi-o alege cum doreşte, nu i se impune

Răspuns: a, d, e

200. AlimentaŃia bolnavului cardiac cuprinde:


a. toŃi compuşii principali alimentari plus vitamine şi minerale
b. aport scăzut de potasiu
c. numai două mese/zi
d. mese mici şi dese
e. nu se administrează alimente care produc distensie abdominală

Răspuns: a, d, e

201. PrecizaŃi care din valorile enumerate în cadrul insuficienŃei respiratorii


sunt corecte:
a. PaCO2 în sângele arterial = 35-45mmHg → valori normale
b. PaCO2 în sângele arterial = 46-70mmHg → hipercapnie uşoară
c. PaCO2 în sângele arterial = 70mmHg → hipercapnie gravă cu risc de
insuficienŃă respiratorie sau encefalopatie respiratorie
d. PaO2 scade, iar PaCO2 creşte în sângele arterial→ normocapnie
e. PaO2 scade, iar PaCO2 este normal în sângele arterial→ hipoxemie

Răspuns: a, b, c

45
202. PrecizaŃi care sunt mecanismele care concură la apariŃia insuficienŃei
respiratorii acute (IRA):
a. hiperventilaŃia alveolară globală
b. alterări ale difuziunii pulmonare
c. dezvoltarea şuntului intrapulmonar dreapta stânga
d. păstrarea raportului ventilaŃie/perfuzie
e. hipoventilaŃie alveolară globală

Răspuns: b, c, e

203. În lipsa tărgilor pentru transportul primar al bolnavilor se pot improviza


şi alte mijloace:
a. bare de fier
b. scaune cu spătare
c. pături, covoare fixate pe bare de lemn
d. băncuŃe
e. aripile uşilor

Răspuns: b, c, e

204. Mijloacele de transport al bolnavilor vor fi dotate cu:


a. masă de operaŃie
b. electrocauter pentru hemostază
c. aparate de respiraŃie artificială şi oxigen
d. defibrilatoare
e. trusă de urgenŃă şi medicamente

Răspuns: c, d, e

205. Transportul secundar al unui bolnav se referă la:


a. transportul bolnavului dintr-un spital în altul
b. transportul bolnavului de la domiciliu la spital
c. transportul bolnavului intersecŃii
d. transportul bolnavului din autosanitară în UPU
e. transportul bolnavului din spital la domiciliu

Răspuns: a, c, e

206. Măsurile de siguranŃă pentru bolnav care se iau în timpul transportului


interspitalicesc pentru prevenirea complicaŃiilor sunt:
a. se va verifica hemostaza
b. se va verifica starea de conştienŃă
c. pansamentele şi aparatele de imobilizare
46
d. documentele medicale
e. documentele personale ale bolnavului

Răspuns: a, c, d

207. Transportul intersecŃii se face de către brancardieri însoŃiŃi de personal


medical şi cuprinde obligatoriu următoarele categorii de bolnavi:
a. toŃi bolnavii care au suferit o fractură
b. insuficienŃa cardio-respiratorie gravă
c. bolnavii cu afecŃiuni renale
d. bolnavii cu infarct miocardic
e. bolnavii cu tulburări de echilibru şi tulburări nervoase

Răspuns: b, d, e

208. Transportul nou-născuŃilor şi a sugarilor se face numai cu însoŃitor şi


pentru următoarele afecŃiuni:
a. boală diareică
b. febrili
c. cu afecŃiuni respiratorii şi cardiace
d. septicemii
e. cu afecŃiuni chirurgicale care necesită intervenŃie chirurgicală

Răspuns: c, d, e

209. În comă se păstrează în mod relativ funcŃiile vieŃii vegetative şi anume:


a. deglutiŃia
b. respiraŃia
c. circulaŃia
d. schimburile nutritive şi secreŃiile
e. auzul

Răspuns: b, c, d

210.Anestezia generală afectează următoarele funcŃii fundamentale ale


sistemului nervos:
a. funcŃia veghe-somn
b. funcŃia de memorie
c. funcŃia de sensibilitate
d. funcŃia afectivă

Răspuns: a,b,c

47
211. Sevofluranul se caracterizează prin următoarele acŃiuni:
a. este un anestezic inhalator puternic
b. este un miorelaxant eficient
c. prezintă amnezie slabă
d. nu se foloseşte des deoarece este un gaz explozibil şi inflamabil

Răspuns: a,b

212. IntubaŃia traheală se face în mai multe scopuri:


a. creşte efortul respirator
b. separă calea respiratorie de cea digestivă
c. permite folosirea substanŃelor relaxante
d. nu permite controlul respirator

Răspuns: b,c

213. DificultăŃiile de intubaŃie oro-traheală prezintă bolnavii cu:


a. gât gros şi scurt
b. gură larg deschisă
c. bolnavi care prezintă dantura completă
d. protruzia incizivilor superiori

Răspuns: a,d

214. Detubarea sau extubarea se face în următoarele condiŃii:


a. când anestezia este profundă
b. când se reia din nou respiraŃia spontană
c. după ce bolnavul a fost decurarizat şi respiră spontan
d. când apar secreŃiile orofaringiene

Răspuns: b,c

215. Tabloul clinic al şocului anafilactic se manifestă prin:


a. hipertensiune arterială
b. mioză
c. urticarie generalizată + edeme
d. edem glotic + spasm glotic
e. incontinenŃă urinară + fecale

Răspuns: c,d,e

216. Semnele clinice ale şocului hemoragic sunt:


a. tegumente şi mucoase palide, marmorate, reci, umede, cianotice
48
b. bradipnee
c. PVC crescută
d. tahicardie + hipotensiune
e. sete

Răspuns: a,d,e

217. SoluŃiile cristaloide sunt:


a. dextranul
b. serul fiziologic 9‰
c. soluŃiile de glucoză 5%, 10%
d. reomacrodexul
e. soluŃia Ringer

Răspuns: b, c, e

218. Caracterul durerii în abdomenul acut se caracterizează prin:


a. durere abdominală intensă
b. instalarea durerii brusc
c. durerea are o durată de câteva ore până la 2-3 zile
d. durerea abdominală instalată lent apoi brusc
e. durerea abdominală prezintă 2-3 ore după care cedează

Răspuns: a,b,c

219. Semnele clinice în apendicita acută sunt:


a. durerea apare în primul rând periombilical sau în epigastru apoi după
câteva ore se localizează în fosa iliacă dreaptă
b. manevra Blumberg pozitivă
c. greŃuri şi vărsături
d. durerea iradiază în membrul inferior drept
e. constipaŃie (mai des la copii)

Răspuns: a,b,c

220. Simptomatologia ocluziei intestinale este:


a. durere abdominală colicativă cu mici pauze de 10-15 minute
b. oprirea tranzitului intestinal pentru gaze şi materii fecale
c. deshidratare globală
d. hemoragie digestivă
e. anurie sau oligoanurie

Răspuns: a,b,c
49
221. Etiologia ulcerului gastric este:
a. hipersecreŃia clorhidropeptică
b. helicobacter pylori
c. alterarea factorilor de apărare a mucoasei gastrice
d. traumatisme abdominale
e. şocul

Răspuns: a,b,c

222. Semnele clinice ale pancreatitei acute necrotico-hemoragică sunt:


a. convulsii
b. vărsături bilioase, apoase, în zaŃ de cafea sau sânge proaspăt
c. tranzit intestinal accelerat
d. abdomen meteorizat, balonat
e. hipotensiune arterială sau chiar prăbuşirea ei

Răspuns: b,d,e

223. Semnele clinice pentru stabilirea diagnosticului de colica biliară sunt:


a. astenie marcată
b. durere în hipocondrul drept şi epigastru (semnul Murphy pozitiv)
c. tranzit intestinal accelerat
d. sindrom dispeptic
e. cefalee

Răspuns: b,d,e

224. PerforaŃia intestinului subŃire este provocată de:


a. pancreatita acută
b. infarctul mezenteric
c. ocluzii intestinale
d. boala Chron
e. apendicita gangrenoasă

Răspuns: b,c,d

225. Factorii multipli, dificili care împiedică de multe ori salvarea unui
politraumatizat sunt:
a. debutul brusc al evenimentelor
b. voluntari necalificaŃi care intervin cu bună intenŃie la locul
accidentului, dar nu au cunoştinŃe medicale
c. severitatea şi varietatea leziunilor
50
d. personal medical de urgenŃă care nu cunoaşte manevrele de
resuscitare
e. absenŃa medicamentelor şi materialelor sanitare din autosanitară

Răspuns: a,b,c

226. Simptomele insolaŃiei sunt:


a. transpiraŃii puternice
b. cefalee intensă
c. fotofobie
d. fibrilaŃie atrială
e. hipertensiune arterială urmată de hipotensiune arterială
Răspuns: b,c,e

227. Bolile care produc moartea subită sunt:


a. bolile coronariene
b. insuficienŃă renală
c. insuficienŃă cardiacă
d. instabilitate neuroumorală
e. tulburările hidroelectrolitice

Răspuns: a,d,e

MEDICINĂ INTERNĂ

MEDICINĂ INTERNĂ

228*.În bronşita cronică principalul simptom este:


a. tusea şi expectoraŃia
b. durerea precordială
c. durerea toracică
d. frisonul
e. astenia

Răspuns: a

229. *Debutul pneumoniei pneumococice este marcat de:


a. frison solemn urmat de junghi toracic şi febră
b. pleurezie
c. wheezing-ul respirator
d. hemoptizia
e. dispneea paroxistică expiratorie
51
Răspuns: a

230. Care din următoarele afirmaŃii privind insuficienŃa respiratorie


acută este falsă:
a. se tratează cu sedative
b. este o urgenŃă medicală
c. necesită oximetria sau măsurarea gazelor sangvine
d. impune internarea în secŃii de terapie intensivă
e. este o stare clinică fără risc vital

Răspuns: a, e

231. *Tratamentul crizei de angină pectorală începe cu:


a. administrarea de Nitroglicerină sublingual
b. efectuarea testului de efort
c. tratament perfuzabil cu clorura de potasiu
d. administrarea de antibiotice
e. administrarea de Miofilin

Răspuns: a

232. În hipertensiunea arterială regimul alimentar prescris este:


a. hiposodat
b. bogat în grăsimi animale
c. cu un număr mare de calorii
d. cu un număr mare de glucide
e. hipersodat

Răspuns: a
233.* Care din următoarele afirmaŃii privind insuficienŃa respiratorie acută
este adevărată:
a. este o urgenŃă medicală majoră;
b. este determinată de scăderea concentraŃiei sanguine de CO2
c. nu este necesară oxigenoterapia;
d. comportă ca terapie numai tratamentul chirurgical
e. lipseşte din simptomatologie dispneea şi cianoza.

Răspuns: a

234. * Producerea unei canitati mai mari de 100ml spută pe zi sugerează:


a. bronşita cronică
b. BPOC
52
c. bronsiectazie
d. astm bronşic
e. cancer pulmonar

Răspuns: c

235. * Cea mai frecventă durere toracică de cauză respiratorie este:


a. cea pleuritică.
b. embolia pulmonară
c. pneumotoraxul
d. cancerul pulmonar
e. TBC pulmonar

Răspuns: a

236*. Cordul pulmonar cronic este definit de :


a. Decompensarea inimii drepte determinată de o suferinŃă pulmonară
cronică
b. InfecŃia acută respiratorie
c. Creşterea tensiunii arteriale
d. Colaps circulator
e. Tusea productivă

Răspuns: a

237*. PacienŃii vârstnici au cel mai frecvent hipertensiune arteriala de tip:


a. HTA cu valori divergente (TA maximă mare şi minima mică)
b. HTA cu valori convergente (TA maximă mare şi minima mică)
c. HTA maximă şi minimă crescute
d. TA maximă mică şi minima mare
e. normală

Răspuns: a

238. Pneumonia poate fi diagnostică la vârstnici prin :


a. alterarea stării generale
b. anorexie
c. confuzie
d. tahicardia şi tahipnee
e. poliurie

Răspuns: a, b, c, d
53
239. Hemoptizia poate sugera următoarele afectiuni:
a. bronşiectazie,
b. neoplasm pulmonar,
c. TBC pulmonar avansat
d. bronhopneumonie
e. astm bronşic
Răspuns: a, b, c

240. Dispneea instalată progresiv apare în:


a. pleureziile masive
b. pneumoniile masive
c. aspirarea de corpi străini în căile respiratorii
d. tromboembolismul pulmonar
e. pneumotoraxul spontan

Răspuns: a, b

241. Cauzele edemelor simetrice ale mebrelor inferioare pot fi:


a. staza venoasa
b. sindroamele de compresiune intraabdominale
c. limfedemul ctonic
d. hipoproteinemiile severe
e. tromboflebita profunda de gambă

Răspuns: a, b, c, d

242. Tabloul paraclinic în pneumoniile pneumococice arată :


a. numar crescut leucocite (leucocitoză)
b. VSH, fibrinogenul, PCR crescute
c. aspect radiologic tipic de sindrom de condendsare pulmonara
d. numar scazut de leucocite (leucopenie)
e. VSH, fibrinogenul, PCR normale

Răspuns: a, b, c

243. Testele microbiologice ale sputei sunt utile în diagnosticarea


următoarelor afecŃiuni:
a. suprainfecŃiile bronsice bacteriene
b. TBC (coloratie Ziehl-Nielsen)
c. anasarca
d. pneumonii bacteriene
e. infarctul miocardic
54
Răspuns: a, b, d

244. În cazul hemoptiziei trebuie ştiut că poate sugera:


a. InfecŃia acută respiratorie
b. Infarctul pulmonar
c. Neoplasmul bronhopumonar
d. Tuberculoza pulmonara
e. Este un semn specific în BPOC

Răspuns: a, b, c, d

245. La examenul aparatului respirator sunt prezente următoarele semne de


insuficienŃă repiratorie acută:
a. cianoza
b. polipnee
c. dispneea de repaus
d. utilizarea musculaturii accesorii în timpul respiraŃiei
e. examen pulmonar normal

Răspuns: a, b, c, d

246. Tratamentul nefarmacologic al TA (prin măsuri igieno-dietetice) este


indicat:
a. la toŃi pacienŃii hipertensivi,
b. la cei cu istoric familial de hipertensiune
c. cei cu hipertensiune de graniŃă
d. doar la hipertensivi
e. doar la cei cu hipertensiune de graniŃă

Răspuns: a, b, c

247. Ortopneea se caracterizează prin:


a. faptul ca apare când bolnavul este culcat
b. pacientul sta la marginea patului cu sete de aer
c. apare insuficienŃa ventriculară stângă
d. apare în timpul efortului
e. apare după efort

Răspuns: a, b, c

248. Criza de astm bronşic este definită de:


a. accese de dispnee bradipneica expiratorie
55
b. wheezing
c. tuse spastică sau cu expectoraŃie aderentă, perlată
d. carcterul reversibil al episodului de dispnee
e. aspect radiologic de condensare pulmonară

Răspuns: a, b, c, d

249. Durerea în infarctul acut de miocard are urmatoarele caracteristici:


a. este, foarte intensa, cu senzatie de greutate, constrictie toracica
b. este insotita de anxietate
c. este de scurta durata (sub 30 min)
d. iradiaza în sus pe stânga (în membrele superioare: umar, brat, antebrat,
pumn, gât, mandibula).
e. Cedează la administrarea Nitroglicerinei.

Răspuns: a, b, d

250. Durerea din angina pectorală:


a. apare la efort
b. cedează la repaus
c. cedează rapid la nitroglicerină
d. este localizată retrosternal
e. cedează la efort

Răspuns : a, b, c, d

251*. Melena este definită de :


a. emisia de scaune cu sânge proaspăt
b.vărsături cu sânge proaspăt
c. emisia de scaune negre moi, lucioase ca păcura, fetide
d. apare în pierderi acute a cel puŃin 60-80 ml de sânge din tractul
digestiv superior
e. persistă 3-4 zile după încetarea hemoragiei.

Răspuns: c

252. FuncŃiile vitale (temperatură, puls , TA, respiraŃii/minut) se măsoară


a. când intervine o schimbare în starea bolnavului
b. zilnic
c. înaintea unei proceduri invazive
d. înaintea tuturor meselor
e. înainte de culcare

56
Răspuns: a, b, c

253. Pulsul se poate măsura la:


a. artera pedioasă
b. vena femurală
c. artera radială
d. artera femurală
e. palpatoric sau auscultatori la apexul cardiac

Răspuns: a, c, d, e

254*. Care dintre afirmaŃiile de mai jos sunt adevarate :


a. diureza se măsoară din urina colectată dimineaŃa
b. diureza se măsoară din urina colectată dimineaŃa pe nemâncate
c. diureza se măsoară din urina colectată pe ultimele 24 ore
d. diureza se măsoară din urina colectată dimineaŃa din jetul mijlociu
e. diureza se măsoară din urina colectată dimineaŃa într-un interval de 3
ore

Răspuns: c

255. Stabilirea volumului diurezei este important pentru:


a. stabilirea raŃiei calorice
b. stabilirea bilaŃului hidric
c. evaluarea funcŃională a aparatului renal
d. determinarea sedimentului urinar
e. evaluarea morfo-funcŃională a aparatului digestiv

Răspuns: b, c

256*. PuncŃia venoasă se poate face la nivelul:


a. arterei radiale
b. venelor de pe faŃa dorsală a mâinii
c. venei cave inferioare
d. venelor pulmonare
e. arterei pedioase

Răspuns: b

257. PrecizaŃi care propoziŃie este adevărată:


a. puncŃia venoasă poate fi efectuată şi de infirmieră
b. puncŃia venoasă poate fi efectuată şi de asistenta stagiară
supravegheata
57
c. puncŃia venoasă poate fi efectuată de asistenta şefă
d. puncŃia venoasă poate fi efectuată de medic
e. puncŃia venoasă poate fi efectuată de asistenta principală

Răspuns: b, c, d, e

258. PrecizaŃi care afirmaŃie este adevărată:


a. dezinfecŃia tegumentelor se efectuează înainte de puncŃia venoasă
b. dezinfecŃia tegumentelor se efectuează în timpul puncŃiei venoase
c. dezinfecŃia tegumentelor se efectuează după puncŃia venoasă
d. garoul se aplică înainte de puncŃia venoasă
e. garoul se aplică după puncŃia venoasă

Răspuns: a, d

259. PuncŃia venoasă poate duce la următoarele accidente:


a. şoc hipovolemic
b. comă
c. lipotimie
d. hematom
e. edem pulmonar

Răspuns: c, d

260*. PrecizaŃi care propoziŃie este adevărată:


a. puncŃia pleurală poate fi efectuată şi de infirmieră
b. puncŃia pleurală poate fi efectuată şi de asistenta stagiară
c. puncŃia pleurală poate fi efectuată de medic
d. puncŃia pleurală poate fi efectuată de asistenta principală
e. puncŃia pleurală poate fi efectuată de asistenta şefă

Răspuns: c

261*. VSH-ul se determină din:


a. sânge arterial
b. sânge capilar
c. sânge venos
d. urina de dimineaŃă
e. urina colectată în 24 ore

Răspuns: c

58
262*. Valoarea normală a glicemiei este de:
a. 80-110 mg %
b. 41 ± 5 %
c. 11-15 g%
d. 12-17 mm/2 h
e. 10-15 %0

Răspuns: a

263. Hemocultura se recoltează:


a. obligatoiu postprandial
b. de regula înainte de administrarea antibioticelor
c. obligatoriu à jeune (pe nemâncate)
d. de regulă în plin frison sau puseu febril
e. după masa de dimineaŃă

Răspuns: b, d

264. Exudatul faringian se recoltează:


a. postprandial
b. de regulă dimineaŃa
c. înainte de administrarea antibioticelor
d. de regulă în plin frison sau episod febril
e. înainte ca bolnavul să bea, mănânce sau să se spele pe dinŃi

Răspuns: b, c, e

265*. Urocultura se recoltează din:


a. urina colectată în decurs de 3 ore
b. urina colectată dimineaŃa în condiŃii sterile
c. urina colectată à jeune
d. urina colectată în 24 ore
e. diureza pe 24 de ore

Răspuns: b

266. Medicamentele se administreză pe acea cale de administrare:


a. utilizată şi la alŃi bolnavi
b. indicată de medicul curant
c. menŃionată zilnic in fisa bolnavului
d. solicitată de bolnav
e. indicată de farmacistul spitalului
59
Răspuns: b, c

267. Ritmul de administrare al medicamentelor este:


a. menŃionat menŃionată zilnic in fisa bolnavului
b. cel utilizat şi de alŃi bolnavi
c. indicat de farmacistul spitalului
d. indicat de medicul curant
e. cel solicitat de bolnav

Răspuns: a, d

268. Doza de medicamente administrată unui bolnav este:


a. menŃionat menŃionată zilnic in fisa bolnavului
b. cea utilizată şi la alŃi bolnavi
c. menŃionată în reŃeta cu care se prezintă bolnavul
d. indicată de medicul curant
e. cea solicitată de bolnav

Răspuns: a, c, d

269*. Pentru a-si pastra proprietatile insulina se păstrează:


a. în dulapuri închise cu cheie
b. în dulapuri uscate
c. în farmacie
d. în frigider
e. în locuri ferite de lumină sau căldură

Răspuns: d

270*. Medicamentele injectabile se administrează:


a. înainte de masă
b. după masă
c. imediat după preparare si/sau aspirarea în seringă
d. per os
e. imediat după ce au fost scoase din farmacie

Răspuns : c

271*. Medicamentele pe cale orală se administrează:


a. în funcŃie de prescripŃia medicală (reŃetă sau foaia de tratament)
b. doar înainte de masă
60
c. doar după masa
d. după 24 de ore de la extragerea din ambalajul original
e. după 24 de ore de la eliberarea din farmacie

Răspuns: a

272. Indiferent de medicaŃie cadrul mediu trebuie să verifice înainte de


administrarea unei doze:
a. aspectul medicamentului
b. integritatea ambalajului
c. firma producătoare a medicamentului
d. data fabricaŃiei
e. doza zilnică prescrisă

Răspuns: a, b, d, e

273. Scopul administrării medicamentelor poate fi:


a. tratamentul simptomatic
b. tratamentul profilactic
c. tratamentul etiologic
d. tratamentul patogenic
e. tratamentul explorator

Răspuns: a, b, c, d

274. Tahicardia functionala sau compensatorie poate sa apara în


următoarele afecŃiuni:
a. insuficienta cardiaca
b. anemii severe
c. stari febrile
d. soc hemoragic
e. hipotiroidism

Răspuns: a, b, c, d

275. Bradicardia se întâlneşte în:


a. supradozaj cu betablocante
b. soc hemoragic
c. hipotiriodism
d. intoxicaŃia cu digitală
e. pneumonii

Răspuns: a, c, d
61
276*. Bradicardia determinată de cauze extracardiace se întâlneşte în
următoarele afecŃiuni:
a. obezitate
b. intoxicaŃia cu digitală
c. colaps circulator
d. icter
e. inaniŃie

Răspuns: b

277. Aritmia extrasistolica poate fi urmarea unei:


a. hipopotasemii
b. hipernatremii
c. suferinte cardiace ischemice
d. supradozaj betamimetic
e. suferinte hepatice

Răspuns: a, c, d

278. În aprecierea pulsului se monitorizează:


a. ritmicitatea pulsului
b. locul pulsului
c. amplitudinea pulsului
d. valoarea TA minima
e. numarul de batai pe minut

Răspuns: a, c, e

279. Elementele care se urmăresc la monitorizarea respiraŃiei sunt:


a. ritmul mişcărilor respiratorii
b. amplitudinea mişcărilor respiratorii
c. aspectul pulsului arterial
d. frecvenŃa mişcărilor respiratorii
e. simetria mişcărilor respiratorii

Răspuns: a, b, d, e

280. Tipurile de dispnee de origine cardiaca sunt:


a. dispneea de decubit
b. bradipneea expiratorie
c. bradipneea inspiratorie
d. ortopneea
62
e. dispneea inspiratorie

Răspuns: a, d, e

281*. În monitorizarea diurezei se urmăreste:


a. tulburările de emisiune urinară
b. cantitatea de urină/24ore
c. retenŃia de urină
d. caracterele calitative ale urinii
e. modul de formare al urinii

Răspuns: b

282*. Tulburările de mictiune sunt cu exceptia:


a. retenŃia acuta de urină
b. caracterele calitative ale urinii
c. incontinenŃa urinară
d. retentia cronica de urina
e. polakiuria

Răspuns: b

283. Caracterele calitative ale urinii sunt definite de:


a. culoare
b. miros
c. aspect
d. cantitate
e. micŃiune

Răspuns: a, b, c

284. PrecizaŃi raspunsurile incorecte referitor la culoarea tegumentelor în


următoarele afecŃiuni:
a. cianoză în insuficienta respiratorie
b. paloare în anemii
c. icterică în hepatite acute
d. cianoză în tulburări de mictiune
e. icterică în hemoragia cerebrală

Răspuns: d, e

63
285. PrecizaŃi care dintre urmatoarele afirmatii sunt incorecte legat de
aspectul edemului:
a. sunt de culoare albă, moi pufoase, în afecŃiuni renale cu proteinurie
importanta
b.edeme cianotice in ciroza hepatica
c. edeme simetrice în insuficienta cardiaca
d. edeme simetrice in hipoproieinemii
e. edeme simetrice in tromboflebita de gamba

Răspuns: b, e

286. PrecizaŃi dacă mişcările involuntare din afecŃiunile descrise sunt


corecte:
a. tremurături musculare ritmice prezente în bolile cardiace
b. tremurături musculare ritmice prezente în bolile renale
c. convulsiile prezente în boli ale rinichiului
d. convulsiile prezente în boli ale SNC
e. tremurături musculare ritmice prezente în maladia Parkinson

Răspuns: d, e

287. PrecizaŃi care afirmatii sunt incorecte referotor la caracterul durerilor în


următoarele afecŃiuni:
a. durerea toracica avand caracter constrictiv este prezentă în I.M acut
b. tenesmul este prezent în ocluzia intestinală
c. crize dureroase violente unilateral cu iradiere în organele genitale prezente
în colica biliară
d. durerile extremităŃiilor inferioare la mers in ischemia arteriala cronica
e. cefaleea este semn de colecistită acută

Răspuns : b, c, e

288. Pneumoniile sunt afecŃiuni a căror frecventă este mai crescută:


a. La vârstele extreme
b. La bărbaŃi
c. Mai ales în anotimpurle reci
d. Mai ales vara
e. In perioadele de epidemii de gripa

Răspuns : a, c, e

64
289. InfecŃia cu Pneumococ se produce mai ales prin:
a. Activarea florei saprofite în condiŃiile scăderii imunităŃii
organismului
b. Bai în bazine cu apă caldă
c. Este favorizată de leziuni ale mucoasei bronsice
d. Prin manopere parenterale
e. Prin transfuzii de sânge

Răspuns : a, c

290. Semnele cardinale în pneumonia francă lobară sunt:


a. Debutul brutal cu frison solemn: frison unic, care dureză 30-40
de minute
b. Febra înaltă, peste 390, în platou
c. Junghi toracic brusc instalat, intens, localizat de regulă
submmar, accentuat de repiraŃie sau de tuse
d. Tuse fara expectoratie
e. Wheezing

Răspuns : a, b, c

291. Tabloul paraclinic în pneumoniile bacteriene arată :


a. Leucocitoză
b. VSH, fibrinogen, PCR crescute
c. Uneori hemoculturi pozitive (dacă sunt recoltate corect înainte de
introducerea antibioticelor)
d. Leucopenie in pneumoniile cu bacterii gram negative (de aspiratie)
e. Teste de inflamatie normale

Răspuns : a, b, c, d

292*. In Pneumonia cu Stafilococul aureus urmatoarele sunt adevarate cu


exceptia:
a. Este relativ rară
b. Este mai frecventă în epidemiile de gripă
c. Este frecventă în complicatiile pulmonare septice din cadrul
septicemiilor
d. Este frecventă la pacienti cu imunitate crescuta
e. Are tendinŃa la conflure şi formare de veritabile abcese
pulmonare

Răspuns : d

65
293. Simptomele principale ale BPOC la debut sunt:
a. Tusea cronică la pacienŃii de regulă mari fumători
b. ExpectoraŃie
c. Durere retrosternală
d. Cianoză
e. Toaleta bronsica matinala

Răspuns : a, b, e

294. Astmul bronşic este definit de:


a. Accese de dispnee bradipneica expiratorie
b. Wheezing
c. Tuse spastică sau cu expectoraŃie aderentă, perlată
d. Carcterul ireversibil al episodului de dispnee
e. Aspect radiologic de condensare pulmonară

Răspuns :a, b, c

295. Criza de astm bronşic este precipitată de:


a. InfecŃii, cel mai adesea virale
b. Stres
c. Expunere la alergeni
d. Bronhodilatatoare
e. Corticoizi

Răspuns : a, b, c

296. Tuberculoza:
a. Este o boala infecto-contagioasă
b. Are răspândire în principal aeriană
c. Afectează cu predilecŃie plămânul
d. Se poate localiza şi în alte Ńesuturi şi organe
e. Nu este contagioasa

Răspuns : a, b, c, d

297. Transmiterea TBC se poate face prin :


a. Contact direct, prelungit cu bolnavul (intra familial)
b. Pe cale aeriană, prin picăturile lui Pflugge
c. Prin consum de lapte sau preparate din lapte contaminate,
insuficient prelucrate termic (Mycobacterium Bovis)
d. Prin obiecte contaminate cu secreŃii (spută), provenite de de la
bolnavi cu leziuni deschise (rar).
66
e. Prin preparate de sânge contaminate

Răspuns : a, b, c, d

298. Bronşiectazia:
a. Este determinata de dilatarea bronsiilor mici şi mijlocii
b. Tusea este productivă, cu spută semnificativă cantitativ, peste
100 ml/24 ore.
c. Diagnosticul se pune bronhografic
d. Este o afecŃiune pulmonară acută
e. Este o afectiune pulmonara cronică

Răspuns: a, b, c, d

299. Pleurezia:
a. Este inflamaŃia seroasei pleurale, fără revărsat lichidian
b. Este inflamaŃia seroasei pleurale, cu revărsat lichidian
c. Impune bolnavului să se culce pe partea bolnava
d. Se caracterizează prin durere toracică care impune bolnavului
să se culce pe partea sanatoasă
e. Este însoŃită de dispnee, atunci când este bilaterală sau masivă

Răspuns: b, c, e
300. Diagnosticul etiologic al pleureziilor se pune prin:
a. PuncŃia exploratoare a lichidului pleural
b. ReacŃia Rivalta (care precizează natura lichidului)
c. Cultura lichidului
d. Aspectul celulelor din lichidul aspirat
e. Aspectul clinico-radiologic

Răspuns : a, b, c,

301. Următoarele aspecte trebuie să sugereze existenŃa unui cancer


pulmonar:
a. InfecŃie pulmonară trenantă
b. Pneumonii recidivante pe acelasi lob pulmonar
c. InfecŃie pulmonară acuta
d. Simptomatologie prezenta la pacienti de sex masculin, mmari
fumatori, cu varsta peste 40 de ani
e. Hemoptizia

67
Răspuns : a, b, d, e

302*. Metoda de elecŃie în diagnosticul de extensie a neoplasmului


pulmonar sunt:
a. Bronhoscopia şi biopsia, sau citologia sputei
b. Tomografia computerizată pulmonară
c. Anamneza
d. Examenul clinic
e. Probele ventilatorii
Răspuns : b

302. Tensiunea arterială se măsoară corect:


a. După 5 minute de repaus
b. După efort
c. Culcat sau şezând
d. BraŃul să fie la nivelul inimii
e. BraŃul pe lângă corp
Răspuns : a, c, d

304. Tratamentul nefarmacologic al TA (prin măsuri igieno-dietetice) este


indicat:
a. La toŃi pacienŃii hipertensivi,
b. La cei cu istoric familial de hipertensiune
c. Cei cu hipertensiune de graniŃă
d. Doar la hipertensivi
e. Doar la cei cu hipertensiune de graniŃă
Răspuns : a, b, c

305. Dispneea paroxistica:


a. Este dispneea care apare când bolnavul este culcat
b. Trezeşte bolnavul din somn cu sete de aer
c. Apare insuficienŃa ventriculară stângă acuta
d. Apare în timpul efortului
e. Apare după bronhodilatatoare

Răspuns : a, b, c

306. Traseul EKG înregistrează şi arată:


a. Activitatea electrică a cordului
b. Tulburări ischemice
c. Tulburări de ritm
d. Tulburări de conducere
e. Sufluri cardiace
68
Răspuns : a, b, c, d

307. Durerea din angina pectorală stabila:


a. Apare la efort
b. Cedează la repaus
c. Cedează rapid la nitroglicerină
d. Este localizată retrosternal
e. Cedează la efort

Răspuns : a, b, c, d

308. PrevenŃia osteoporozei presupune:


a. MenŃinerea aportului de Ca în dietă
b. ExerciŃiu fizic
c. Oprirea fumatului
d. Evitarea consumului excesiv de alcool
e. AlimentaŃie bogată în proteine

Răspuns : a, b, c, d

309. InfecŃiile tractului urinar la vârstnici:


a. Pot să fie fara febra
b. Nu sunt insotite de disurie
c. Pot fi sugerate de alterarea stării generale
d. Sunt insotite de sindrom metabolic
e. Pot fi insotite de anorexie, oboseală excesivă

Răspuns : a, c, e

310. Pneumonia poate fi indicată la vârstnici de :


a. Alterarea stării generale
b. Anorexie
c. Confuzie
d. Bradicardie
e. Tahicardie şi tahipnee

Răspuns : a, b, c, e

311. Ulcerul peptic gastroduodenal al vârstnici:


a. Poate fi indicat de anorexie
b. Este frecvent asociat cu consumul de antiinflamatorii
nesteroidiene (AINS)
69
c. Sângerările digestive pot fi nedureroase
d. Prin sângerări mici şi repetate deduce la anemii progresive
feriprive semnificative însoŃite de dispnee şi decompensare
cardiacă
e. AINS sunt indicate in tratament pentru efectul lor
antiinflamator

Răspuns : a, b, c, d

312. AfecŃiunile biliare la pacienŃii vârstnici pot fi:


a. ÎnsoŃite de simptome nespecifice
b. Fără febră
c. Fără dureri abdominale
d. Insotite de poliurie
e. FuncŃiile hepatice anormale pot fi singurele semne de suferinŃă
biliară

Răspuns : a, b, c, e

313. Apendicita acută


a. Este mai rară la vârstnici
b. Este frecventă la vârstnici
c. Poate fi indicată de dureri abdominale difuze,
d. Are tabloul clinic clasic
e. Durerile abdominale difuze sunt mult mai frecvente decât cele
localizate în fosa iliacă dreaptă.

Răspuns : a, c, e

314. Detectia precoce a cancerului de sân se face:


a. Prin auto-palparea lunară a glandelor mamare
b. Mamografie anuală sau la 2 ani
c. Se continuă şi după 70 de ani la femeile cu speranŃă crescută de
viaŃă
d. Prin radiografie pulmonară
e. Prin teste uzuale de laborator

Răspuns :a, b, c

315*. Prima masura de depistarea precoce a cancerului de colon presupune:


a. Determinarea sângerărilor oculte în scaun
b. Recto-sigmoidoscopie la 3-5 ani
70
c. Irigografie
d. Teste uzuale de laborator
e. Examen clinic
Răspuns : a

316*. Complicatiile osteoporozei sunt cu exceptia:


a. Osteoartroza degenerativă
b. Durerea articulară
c. Atrofie musculară
d. Fractura netraumatică (fracturilor vertebrale, de col femural sau
de radius distal)
e. Tromboflebita

Răspuns : e

317*. Diagnosticul precoce al osteoporozei presupune:


a. Identifica subiecŃii cu risc crescut de îmbolnăvire şi efectuarea
DEXA la cei simptomatici
b. Identificarea complicaŃiilor
c. Radiografii standard
d. Examen clinic
e. Evaluarea mobilităŃii articulare

Răspuns : a

318.Care din următoarele afirmaŃii privind insuficienŃa respiratorie acută


sunt falsa:
a. Se tratează cu sedative
b. Este o urgenŃă medicală
c. Necesită oximetria sau măsurarea gazelor sangvine
d. Impune internarea în secŃii de terapie intensivă
e. Este o stare clinică fără risc vital

Răspuns : a,e

319*. Tratamentul crizei de angină pectorală începe cu:


a. Administrarea de Nitroglicerină sublingual
b. Efectuarea testului de efort
c. Efectuarea coronarografiei
d. Administrarea de antibiotice
e. Administrarea de Miofilin

Răspuns : a
71
320. Unele lipide sunt benefice şi protectoare împotriva aterosclerozei prin
scăderea nivelului LDL - colesterolului:
A. Lipidele polinesaturate din unt, ulei soia şa
B. Grăsimile animale
C. Margarina
D. Carne de porc
E. Zaharurile concentrate

Răspuns : a

321. Consumul zilnic recomandat de fibre vegetale este de minim:


A. 20-35 grame
B. 5-10 grame
C. 100 grame
D. 1 kg
E. 300 grame

Răspuns : a

322. Terapia de substituŃie cu estrogeni este utilă în:


A. Prevenirea obezităŃii
B. PrevenŃia şi tratamentul osteoporozei
C. PrevenŃia cancerului de sân
D. PrevenŃia cancerului mamar
E. Controlul TA la vârstnici

Răspuns : b

323. Obiectivele geriatriei sunt:


A. Promovarea senescenŃei
B. Maximizarea aspectelor pozitive ale procesului de îmbătrânire
C. Ameliorarea natalitatii
D. PrevenŃia sau îndepărtarea instalării bolilor cronice
E. Maximizarea funcŃiilor în ciuda existenŃei acelor boli

Răspuns : a, b, d, e

324. Alt factor care poate influenŃa longevitatea este stilul de viaŃă prin:
72
A. Fumatul
B. MenŃinerea unei greutăŃi normale
C. Dieta sănătoasă
D. ViaŃă activă
E. Mişcare adecvată

Răspuns : b, c, d, e

325. Lipidele saturate sunt de regulă în formă solidă la temperatura


camerei. Ele se găsesc în:
A. Untura de porc
B. Carne grasă
C. Mezeluri
D. Margarină
E. Ulei de peşte

Răspuns : a, b, c, d

326. Necesarul energetic al organismului


A. Scade cu vârsta
B. Se calculează în funcŃie de activitatea depusă şi de excesul sau de
deficitul ponderal
C. Creşte cu vârsta
D. Va fi mai mare la cei cu activitate fizică redusă
E. Creşte cu vârsta

Răspuns : a, b

327*. Suplimentele sub formă de vitamine sunt necesare doar atunci când
vârstnicul nu poate consuma suficiente alimente care să asigure necesarul
nutritiv:
A. Prin obiceiuri alimentare proaste
B. Boli cronice
C. RestricŃii dietetice
D. InteracŃiuni cu anumite alimente/droguri
E. În toate situaŃiile
Răspuns : e

328. Consum preferenŃial de alimente cu conŃinut scăzut de lipide şi


colesterol este:
A. EsenŃială pentru adultul vârstnic

73
B. Indicată la pacientul vârstnic deoarece nivelul colesterolului creşte cu
vârsta
C. Indicată la pacienŃii cu risc cardiovascular
D. Indicată la pacieinŃii obezi
E. Implicată în creşterea incidenŃei cancerelor sân, colon şi prostată

Răspuns : a, b, c, d

329. Mobilizarea secreŃiilor respiratorii se face prin:


A. Dieta
B. Nebulizare
C. Umidificare
D. Oxigenare
E. Tapotament

Răspuns : b, c, d, e

330*. Oxigenul se administrează obligatoriu în caz de:


A. Scădere a hemoglobinei (anemie)
B. Creştere a hemoglobinei (poliglobulie)
C. Hipertermie
D. Scaderea saturatiei cu O2
E. Deshidratare

Răspuns : d

331*. Pentru a echilibra bilanŃul hidric al unui bolnav cu febră trebuie


să:
A. Se administreze diuretice
B. Se administreze antitermice
C. Se administreze transfuzii de sânge
D. Se administreze obligator ser fiziologic (500 ml)
E. Se administreze lichide în cantitate de aproximativ 500 ml in plus pe
grad de febra (oral sau perfzabil)

Răspuns : e

332*. PuncŃia arterială capilara poate fi efectuată pentru:


A. Oxigenoterapie parenterală
B. Determinarea oxigenării hemoglobinei
C. Administrarea de vasodilatatoare arteriale în caz de hemoragie
digestivă
74
D. Emisia de sânge în caz de edem pulmonar
E. Recoltarea VSH-ului

Răspuns : b

333*. Valoarea normală a trombocitelor la este de:


A. 4,5-5,5 mil./mm3
B. 4200-8000/mm3
C. 1-10 mm/1 h
D. 10-15 %0
E. 150-400.000/mm3

Răspuns : e

UROLOGIE

334.*Orhidopexia este indicată la:


a. prepubertate;
b. între 1-2 ani;
c. între 6-7 ani;
d. între 14-18 ani;
e. între 40-45 ani.

Răspuns: b

335.Care din anomaliile congenitale uro-genitale de mai jos sunt boli


urinare obstructive?
a. extrofia vezicală;
b. epispadiasul;
c. refluxul vezico-renal;
d. valva uretrală posterioară;
e. ureterocelul.

Răspuns: d. e

336. Care din următoarele afirmaŃii sunt reale în legătură cu


traumatismele renale?
a. 40% au leziuni asociate;
b. rupturile totale apar în 7-8% din cazuri;
c. hematomul intrarenal este o leziune gravă;
d. hematomul perirenal evoluează de regulă spre resorbŃie;
75
e. necesită tratament chirurgical de urgenŃă, fără excepŃie.

Răspuns: a, b

337. În care din următoarele situaŃii antecedentele heredocolaterale


pot fi importante?
a. rinichi polichistic;
b. malformaŃii congenitale uro-genitale;
c. tumori vezicale;
d. litiază renală;
e. infecŃie urinară.

Răspuns: a, b, d

338. În cazul unui bolnav cu retenŃie acută de urină prin prostatită


acută, tratamentul imediat se face prin:
a. punerea unei sonde uretero-vezicale;
b. efectuarea unei cistostomii percutanate;
c. antibioterapia, după efectuarea uroculturii fără să aşteptăm
rezultatul acesteia;
d. antibioterapie numai după identificarea germenului prin
urocultură;
e. medicaŃie antiinflamatoare.

Răspuns: b, c, e

339. În cazul unui bolnav cu abces renal cu diametrul 5 cm, care din
următoarele procedee sunt indicate?
a. antibioterapia;
b. drenajul abcesului percutant sau chirurgical clasic;
c. nefrectomia;
d. drenarea rinichiului cu sondă “duble J”;
e. sonda uretro-vezicala Foley.

Răspuns: a, b

340. Care din anomaliile congenitale ale aparatului urinar superior


sunt considerate anomalii de “conexiune reciprocă”:
a. rinichiul placentar sau concrescent;
b. simfiza renală unilaterală;
c. rinichiul sigmoid;
d. rinichiul în potcoavă;
e. nici un răspuns corect.
76
Răspuns: a, b, c, d

341. *În care din stadiile evolutive de mai jos ale adenomului de prostatã
apare insuficienŃa renală cronică?
a. retenŃie cronicã incompletã de urinã fãrã distensie vezicalã;
b. retenŃia cronicã incompletã de urinã cu distensie vezicalã;
c. retenŃie cronicã de urinã cu distensie urinară (a aparatului urinar
superior) ;
d. retenŃie acută de urină ;
e. insuficienŃa renală cronică nu apare în adenomul de prostată.

Răspuns : c

342. *Care din afirmaŃiile de mai jos sunt adevãrate în legãturã cu cancerul
renal?
a.este chimio-rezistent;
b.este radio-rezistent;
c.tratamentul de bazã este chirurgical, constând din efectuarea unei
nefrectomii;
d toate afirmaŃii sunt adevărate;
e nici un răspuns nu este adevărat.

Raspuns : d

343. Care din afirmaŃiile de mai jos sunt adevărate cu privire la torsiunea de
cordon spermatic:
a. este consecinŃa unei anomalii congenitale de fixaŃie a testiculului ;
b. febra precede tumefierea testiculului;
c. se tratează chirurgical dacă antibioterapia nu este eficace după trei
zile ;
d. anomalia de fixaŃie este întotdeauna bilaterală ;
e . apare la vârstnici.

Răspuns : a, b

344. *Cancerul renal cu invazia venei renale şi a cavei abdominale în


porŃiunea subdiafragmatică înseamnă după clasificarea TNM o tumoră în :
a. T3a;
b. T3b;
c. T3c;
d. T2 ;
e. T4.
77
Răspuns : b

345. Care din afirmaŃiile de mai jos sunt adevărate cu privire la metaplazia
scuamoasă a vezicii urinare:
a. leucoplakia este forma cea mai gravă de metaplazie scuamoasă :
b. se poate maligniza ;
c. diagnosticul nu poate fi făcut decât histopatologic ;
d. se tratează prin antibiotice în cură îndelungată;
e. apare în infecŃiile cronice.

Răspuns : a, b, c, e

346. Indicatii răspunsurile exacte. În ruptura traumatică a rinichiului:


a. prezenŃa hematuriei atrage atenŃia asupra rupturii renale, iar
hematomul perirenal măsoară gradul rupturi;
b. în 40% există asociate alte leziuni;
c. evacuarea hematomului perirenal prin operaŃie este obligatorie;
d. evacuarea chirurgicală a hematomului se va face întotdeauna după
14 zile de la accident;
e. cele mai frecvente sunt rupturile totale.

Răspuns : a, b

347. Care din afecŃiunile de mai jos reprezintă complicaŃie acută şi imediată
a unei prostatite acute:
a. septicemia;
b. retenŃia acută de urină;
c. hematuria totală;
d. abcesul de prostată;
e. epididimita acută.

Răspuns : a, b, d, e

348. În care din stadiile de mai jos a cancerului de prostată este indicată
prostatectomia totală (radicală)?
a. T1;
b. T2;
c. T3a;
d. T3b;
e. T4.

Răspuns : a, b
78
349. *Tumora vezicală urotelială T2 înseamnă invazia tumorii în:
a. corion;
b. musculatura superficială a vezicii;
c. musculatura profundă a vezicii;
d. Ńesutul celulo-grăsos perivezical;
e. perete abdominal sau pelvis.

Răspuns : c

350. Care din examinările de mai jos sunt utile precizării diagnosticului de
epididimită acută:
a. examenul clinic prin inspecŃie şi palpare;
b. examenul cito-bacteriologic urinar;
c. uretrocistoscopia;
d. urografia (în caz de recidivă);
e. tuşeu rectal.

Răspuns: a, b, d

351. Care din medicamentele folosite în adenomul de prostată au efect alfa -


blocant?
a. Proscar (Finasterida);
b. Tadenan(Pygeum africanum);
c. Alfuzosin;
d. Tamsulosin ;
e. Vitamina E

Răspuns: c, d

352. Care din afecŃiunile de mai jos sunt considerate complicaŃiile unei
criptorhidii?
a. traumatismul ;
b. torsiunea de cordon ;
c. degenerescenŃa malignă ;
d. sterilitatea;
e. incontinenŃă urinară.

Răspuns : a, b, c, d

353. Ce semnificaŃie acordaŃi hematuriei terminale:


a. are cauză cervico-prostatică;
b. are cauză vezicală;
79
c. hematuria este renală ;
d. poate fi dată de tumora vezicală;
e. nici nu răspuns correct.

Răspuns : b, d

OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE

354. Simptomele şi semnele principale în ginecologie sunt:


a. nodulii mamari
b. durerea
c. hemoragia
d. distocia
e. leucoreea

Răspuns: b, c, e

355. Leucoreea patologică


a. de obicei este o reacŃie de apărare contra agenŃilor patogeni pătrunşi în
căile genitale
b. nu deranjează pacienta
c. poate fi însoŃită de arsură, prurit, durere
d. nu necesită tratament
e. etilogia include bacterii, fungi, paraziŃi

Răspuns: a, c, e

356. Testul PAP se caracterizează prin:


a. are 5 clase
b. stabileşte singur diagnosticul de cancer de col uterin
c. este urmat de alte investigaŃii paraclinice dacă este anormal
d. este o metodă de screening
e. este foarte scump

Răspuns: a, c, d

357. Factorii de risc pentru cancerul de col uterin includ


a. sexualitatea
b. vârsta precoce a debutului vieŃii sexuale
c. numărul crescut al partenerilor sexuali
80
d. infecŃiile transmise sexual
e. azbestul

Răspuns: a, b, c, d

*358.Simptomul cel mai frecvent în fibromul uterin este:


a. asimptomatic în multe cazuri
b. hemoragia
c. pruritul vulvar
d. febra
e. valori crescute ale TA

Răspuns: b

*359.Medicamentul de elecŃie în vaginoza bacteriană este:


a. aciclovirul
b. podifilina
c. tinidazolul
d. cloramfenicolul
e. metronidazolul

Răspuns: e

360. La examinarea ginecologică a unei paciente cu vulvo-vaginită micotică


constatăm:
a. vulva congestionată
b. tuşeul vaginal poate fi dureros
c. secreŃie abundentă albă, brânzoasă
d. hemoragie
e. febră

Răspuns: a, b, c

361. Factorii de risc pentru carcinomul ovarian includ


a. absenŃa sarcinilor
b. menarha precoce
c. menopauza tardivă
d. alimentaŃia bogată în carne
e. absenŃa ovulaŃiilor

Răspuns: a, b, c, d
81
362. Cauzele incontinenŃei urinare de efort sunt:
a. multiparitatea
b. rupturile perineale
c. leucoreea
d. fibromu uterin
e. endometrioza

Răspuns: a, b

*363. Endometrioza este


a. inflamaŃia endometrului
b. endometrul sub-dezvoltat
c. dezvoltarea endometrului în afara cavităŃii uterine
d. endometrul hipoplazic
e. endometrul hiperplazic

Răspuns: c

364. Mastita acută


a. apare practic întotdeauna în perioada postpartum
b. tratamentul este antibiotic şi chirurgical
c. este determinată, de obicei, de bacilul Koch
d. ridică suspiciunea de malignitate
e. este întotdeauna bilaterală

Răspuns: a,b

*365. Cresterea în greutate în timpul sarcinii se datorează:


a. fătului
b. anexelor fetale
c. creşterii în greutate a uterului
d. retenŃiei hidrosaline
e. tuturor acestora

Răspuns: e

*366. Cel mai important semn prezumtiv de sarcină la femeia fertilă şi cu


ciclu menstrual normal este:
a. amenoreea
b. vărsăturile
c. poliuria
d. hipotensiunea arterială
82
e. edemele gambiere

Răspuns: a

367. Urmărirea sarcinii fiziologice se face:


a. lunar în primele 6 luni
b. zilnic în ultimele 2 săptămâni
c. săptămânal în luna a 9-a
d. bilunar în lunile 7-8
e. în funcŃie de preferinŃele medicului

Răspuns: a, c, d

368. Modificările organismului matern în sarcina cuprind:


a. scăderea volumului plasmatic
b. creşterea frecvenŃei cardiace
c. creşterea debitului ventilator
d. un grad de stază urinară
e. depigmentarea tegumentară

Răspuns: b, c, d

369. ContracŃiile uterine de travaliu:


a. sunt dureroase
b. intensitatea, durata şi frecvenŃa cresc progresiv către faza expulzivă
c. au rol esenŃial în producerea culbutei
d. dilată colul uterin
e. sunt voluntare

Răspuns: a, b, d

370. Manevrele Leopold:


a. se efectuează cu ajutorul valvelor
b. necesită stetoscop obstetrical
c. oferă date despre asezarea, prezentaŃie şi poziŃia fetală
d. se efectuează prin palpare
e. toate acestea

Răspuns: c, d

371. Bătăile cordului fetal:


a. sunt echidistante
83
b. sunt ritmice
c. sunt sincrone cu pulsul matern
d. au o frecvenŃă normală de 120-160/min
e. focarul de intensitate maximă nu depinde de tipul de prezentaŃie

Răspuns: a, b, d

372. Printre perioadele naşterii se numără:


a. lăuzia tardivă
b. dilatarea
c. delivrenŃa
d. expulzia
e. angajarea

Răspuns: b, c, d

373. Lăuzia fiziologică:


a. durează 6-8 săptămâni
b. cuprinde trei etape
c. durează doi ani
d. ovulaŃia se reinstalează în prima zi postpartum
e. orice ascensiune termică este fiziologică

Răspuns: a, b

374. LactaŃia:
a. cuprinde declanşarea şi menŃinerea secreŃiei lactate şi evacuarea glandei
mamare
b. are determinism neuro-endocrin
c. alăptarea se poate complica cu infecŃii ale sânului
d. alăptare nu necesită o igienă deosebită
e. ablactarea se face chirurgical

Răspuns: a, b, c

375.Gravidele cu risc obstetrical crescut sunt:


a. primiparele sub 20 ani şi peste 35 ani
b. marile multipare
c. cele cu înălŃimea sub 1,55 m
d. cele cu greutatea sub 55 kg
e. nu există gravide cu risc obstetrical

Răspuns: a, b, c
84
376. Principalele simptome şi semne în sarcina ectopică (triada clasică)
includ:
a. durerea
b. polakiuria
c. febra
d. amenoreea secundară
e. metroragia

Răspuns: a, c, e

377.Forma gravă a vărsăturilor gravidice:


a. cuprinde 3 faze, cu gravitate crescândă
b. determină modificări metabolice
c. poate duce la întreruperea terapeutică a sarcinii
d. răsunetul asupra organismului matern este minor
e. repausul fizic şi psihic sunt suficiente

Răspuns: a, b, c

378. HTA indusă de sarcină:


a. TA>140/90 mm Hg la 2 măsurători efectuate la cel puŃin 6 ore
b. apare după săptămâna 20 şi dispare postpartum
c. sindromul HELLP are un prognostic excelent
d. nu există tratament profilactic
e. modalitatea de naştere depinde de gravitate

Răspuns: a, b, e

379. Izoimunizarea Rh se poate produce prin:


a. avort
b. transfuzie
c. sarcină ectopică
d. naştere
e. nici una dintre acestea

Răspuns: a, b, c, d

380. Ecografia în obstetrică


a. are utilitate scăzută
b. poate fi dăunătoare
85
c. oferă date despre embrion şi făt
d. oferă date despre anexele fetale
e. este o investigaŃie neinvazivă

Răspuns: c, d, e

381. Hemoragiile din a doua jumătate a sarcinii:


a. sunt hemoragiile apărute după săptămâna 20 de sarcină
b. nu prezintă o gravitate deosebită
c. placenta previa este de 4 tipuri
d. DPPNI prezintă şoc proporŃional cu hemoragia
e. prognosticul fetal este adesea sever

Răspuns: a, c, d, e

382. Hemoragiile din prima jumătate a sarcinii:


a. una din cauze este sarcina ectopică
b. sarcina molară este rară
c. cauza cea mai frecventă este placenta previa
d. avortul spontan are o etiologie variată
e. tratamentul curativ este rareori eficient

Răspuns: a, b, d

CHIRURGIE

383. Hidropsul vezicular este ?


a.O complicaŃie posibilă a litiazei biliare veziculare
b.O complicaŃie posibilă a litiazei de coledoc
c.PrezenŃa unui lichid apos în colecistul destins
d.Cauzat de blocarea infundibulo-cistică cu calcul
e.De regulă nedureros

Răspuns: a, c, d

384.Investigatiile imagistice utile in explorarea ficatului si splinei sunt?


a.Echografia
b.Rx abdominal pe gol
c.Bariu pasaj
d.CT
e.Irigografie
86
Răspuns: a, d

385. Pancreatita acută este caracterizată de?


a.Durere în bară în etajul abdominal superior
b.Creşterea amilazelor sangvine
c.Dureri intense hipogastrice
d.Scăderea amilazelor
e.Creşterea bilirubinei indirecte

Răspuns: a, b

386. *Forma benignă a PA (pancreatită acută) este?


a. Edematoasă
b. Flegmonoasă
c.Necrotico-hemoragică
d.Gangrenoasă
e.Cu forme de abcese

Răspuns: a

387. Gastrostoma este?


a.OperaŃie paleativă
b.OperaŃie radicală
c.Utilizată pentru alimentare
d.O intervenŃie rezecŃională
e.O derivaŃie internă digestivă

Răspuns: a, c

388. ComplicaŃiile ulcerului duodenal includ?


a.PerforaŃia
b.Stenoza pilorică
c.Stenoza cardială
d.PenetraŃia
e.Hemoragia

Răspuns: a, b, d, e

389. Stenoza pilorică organică este caracterizată de ?


A.Vărsături
B.Distensie epigastrică cu clapotaj
C.Apărare musculară
87
D. „stomac în chiuvetă” pe RX
E.Scădere ponderală

Răspuns: a, b, d, e

390.*Cel mai important semn clinic în diagnosticul apendicitei este ?


a.Hiperestezie cutanată
b.Oprirea tranzitului
c.Vărsatura
d.Diareea
e.Apărarea musculară

Răspuns corect: e

391.Semnele de alarmă ale examenului clinic mamar , posibil revelatoare ale unui
cancer, cuprind?
a.Adenopatia axilară
b.Mameloanele în plus
c.Scurgerile mamelonare sanguinolente
d.Hipertrofia mamară
e.Tumorile mamare

Răspuns: a, c, e

392.*Semnul “cojii de portocală”este caracteristic pentru?


a.Tumorile benigne mamare
b.InflamaŃiile acute mamare
c.Neoplasmul mamar cu extensie subtegumentară
d.Fibroadenomul mamar
e.Abcesul mamar cronic

Răspuns: b

393.Ginecomastia este?
a.Hipertrofia glandei mamare la femei în menopauză
b.Hipertrofia glandei mamare la fetiŃe
c.Hipertrofia glandei mamare la bărbaŃi
d.Hipertrofia glandei mamare la femei gravide
e.Atrofia glandei mamare

Răspuns: c

394.Semnele clinice caracteristice pentru peritonite sunt ?


88
a.GreaŃa
b.Apărarea musculară
c.Oprirea tranzitului
d.Contractura musculară
e.Distensia abdominală

Răspuns: b, d

395.Semnele clinice ale ocluziilor intestinale includ ?


a.Oprirea tranzitului intestinal pentru fecale şi pentru gaze
b.Vărsături
c.Abdomen excavat
d.Dureri abdominale
e.Distensie abdominală

Răspuns: a, b, d, e

396.Pneumoperitoneul apare la Rx abdominal pe gol în ?


a.Icter mecanic
b.Ulcer duodenal în puseu algic acut
c.Apendicită acută perforată
d.Ulcer gastric sau duodenal perforat
e.Ocluzie intestinală

Răspuns corect: d

397.*Nivelele hidroaerice apărute pe Rx-ul abdominal sunt caracteristice pentru ?


a.Peritonita
b.Pancreatita acută
c.Icter mecanic
d.Ocluzie intestinală
e.Gastroduodenită acută

Răspuns: d

398.Caracterele specifice herniilor simple sunt?


a.Ireductibilitatea
b.Expansiunea la tuse
c.Durerea în repaus
d.Durerea la efort fizic
e.Oprirea tranzitului intestinal

Răspuns: b, d
89
399.Organele herniate pot să fie?
a.Anse intestinale subŃiri
b.Apendice
c.Pancreasul
d.Colon
e.Epiploon

Răspuns corect: a, b, d, e

400.*Varicele sunt?
a.DilataŃii fusiforme ale venelor profunde
b.DilataŃii şi alungiri ale venelor superficiale ale membrului superior
c.DilataŃii anevrismale, sciforme ale venelor superficiale ale membrului inferior
d.DilataŃii ale venelor jugulare

Răspuns corect: c

401.Tratamentul eventraŃiei ştrangulate este?


a.Medical
b.Medical şi chirurgical de urgenŃă
c.Posibil prin taxis
d.Cu posibilitatea de temporizare

Răspuns: b

402.Tromboflebita profundă a membrului inferior este caracterizată de următoarele ?


a.AbsenŃa pulsului
b.Edem
c.Durere
d.Răceala membrului
e.Risc crescut de tromboembolie pulmonară

Răspuns: b, c, e

403.Sterilizarea în aparatul Poupinel se realizează prin:


a. Flambare
b. Incinerare
c. Contactul direct cu metale supraîncălzite
d. Aer supraîncălzit
e. Căldură uscată

Răspuns: d, e
90
404. Autoclavul utilizează:
a . Fierberea
b. Vaporii de apă sub presiune
c . Căldura umedă
d . Aerul supraîncălzit
e . Căldura uscată

Răspuns: b, c
405. Antisepticele sunrt utilizate la nivelul:
a . Pielii
b . Mobilierului
c . Pardoseliii
d . Mucoaselor
e . Plăgilor

Răspuns: a, d, e
406. Apa oxigenată are efect:
a. Hemostatic
b. Oxidant
c. Virulicid
d . Bactericid
e. Fungicid

Răspuns: a, b, d
407. *Betadina nu este indicată la:
a. Spălatul mâinilor
b. Spălături vaginale
c. Spălături bucale
d. Toaleta plăgilor
e. DezinfecŃie în general

Răspuns: e

408.Printre antibioticele active asupra Stafilococului auriu


meticilinorezistent se numără:
a. Penicilina
b. Oxacilina
c. Vancomicina
d. Linezolidul
e.Ampicilina
91
Răspuns: c, d

409. În foliculita bărbii se indică următoarele:


a. Badijonări cu alcool sanitar.
b. Bărbierire cu maşina electrică.
c. Antibioterapie.
d. Bărbierire cu lama.
e. Incizii largi cu drenaj.

Răspuns: a, b

410. *Furunculul este produs cel mai frecvent de:


a. Streptococul beta hemolitic.
b. E.coli.
c. Klebsiella.
d. Stafilococul auriu.
e. Proteus.

Răspuns: d

411. Printre panariŃiile profunde se numără următoarele forme:


a. Eritematos
b. Tenosinovial
c. Flictenular
d. Articular
e. Osos

Răspuns: b, d, e

412. Tratamentul unghiei încarnate cuprinde;


a. Excizia colŃurilor unghiale
b. Tratament cu unguente dezodorizante
c. Tăierea cât mai adâncă a unghiei
d. AblaŃia unghiei
e. Excizia jgheabului unghial.

Răspuns: d, e

NEONATOLOGIE

413. Următoarele diagnostice sunt diagnostice de nursing potenŃial:


92
a. risc pentru leziune
b. risc pentru sindromul morŃii subite la sugar
c. salivaŃie necorespunzătoare
d. deficit de îmbrăcat
e. risc pentru intoxicatie

Răspuns:a,b,e

414. Nou născutul prematur:


a. este o categorie de nou născut cu risc
b. poate dezvolta boala membranelor hialine
c. este născut sub 37 săptămâni de vărstă gestaŃională
d. are vârsta gestaŃională peste 38 săptămâni
e. nu prezintă risc de hipolicemie

Răspuns:a,b,c

415. Nursingul nou-născutului cu greutate mică la naştere are ca obiective:


a. menŃinerea echilibrului termic
b. prevenirea hipoglicemiei
c. stabilirea modului de alimentaŃie
d. evitarea contactului mamei cu copilul
e. evitarea stresului prin frig

Răspuns:a,b,c,e

416. În cursul resuscitării neonatale criteriile clinice de evaluare sunt:


a. respiraŃia
b. frecvenŃa cardiacă
c. coloraŃia
d. temperatura corpului
e. dezinfectia materialelor sanitare

Răspuns:a,b,c

417. InfecŃiile nosocomiale se previn prin:


a. spalarea mainilor
b. evitarea supraaglomerării secŃiei
c. curăŃenie şi dezinfecŃie zilncă şi terminală
d. evitarea toaletei zilnice la toŃi nou născuŃii
e. alimentatie corespunzatoare

Răspuns: a,b,c
93
418. *Perioada neonatală se termina la:
a. 7 zile împlinite de la naştere
b. 6 ore de viaŃă
c. 6 săptămâni împlinite de la naştere
d. 28 de zile împlinite
e. la implinirea varstei de 1 luna de la nastere

Răspuns: d

419. Dintre obiectivele nursingului nou-născutului în prima zi de viaŃă fac


parte :
a. evitarea infecŃiilor
b. evitarea traumatizării
c. evitarea hipotermizării
d. evitarea toaletei generale
e. evitarea alimentaŃiei precoce la sân

Răspuns:a,b,c

420. Oxigenul:
a. are efect vasodilatator pulmonar
b. se administreaza prin CPAP
c. administrat prematurului produce retinopatie
d. este un drog
e. face parte din categoria fluidelor medicale

Răspuns:a,b,c, d

421. Nou nascutul cu asfixie perinatala prezinta:


a. cianoza cutaneo mucoasă
b. respiratie neregulate/apnee
c. bradicardie
d. lanugo pe arii extinse
e. reflex de deglutiŃie

Răspuns:a,b, c

422. PrecizaŃi categorile de nou născuŃi cu risc:


a. nou născuŃi cu greutate mică la naştere: prematuri, dismaturi (SGA)
b. nou născuŃi din sarcini gemelare,
c.nou născuŃii din prezentaŃie pelviană şi transversă
d.nou născuŃii plasaŃi în Rooming
94
e. nou născuŃii alimentaŃi la sân la cerere

Răspuns:a,b, c

BIOETICA

423. Bioetica:
a. cuprinde doar etica medicală tradiŃională
b. se focalizează numai asupra omului
c. cuprinde şi biosfera în întregul ei
d. cuprinde orice intervenŃie ştiinŃifică a omului asupra vieŃii în general

Răspuns: c, d

424. RevoluŃia biologică:


a. datează din secolul al XIX-lea
b. începe de la descoperirea codului genetic
c. defineşte „medicina genomică”
d. precede revolutia terapeutica

Răspuns: b, c

425. Codul lui Hammurabi:


a. Este o lege a Statului Israel din 1996
b. Dateaza din 1750 î C
c. conŃine norme care dirijează activitatea medicală
d. contine o reglementare a taxelor pentru asistenŃa sanitară

Răspuns: b, c, d

426. *Etica Medicală:


a. a fost doar apanajul Bisericii catolice
b. a fost o preocupare şi a celorlalte confesiuni religioase creştine
c. nu a avut răsunet în lumea islamică

Răspuns: b

427. CompetenŃa bioeticii este recunoscută în:


a. problemele etice ale profesiunilor sanitare
b. problemele etice rezultate în cadrul cercetărilor pe om
95
c. problemele sociale legate de problemele politicii sanitare şi de medicina
locurilor de muncă
d. politici de planificare familială şi control demografic
e. probleme privind intervenŃia asupra vieŃii altor fiinŃe vii decât omul

Răspuns: a, b, c, d, e

428. Finalitatea bioeticii constă în:


a. analiza raŃională a problemelor morale legate de biomedicină
b. conexiunea problemelor morale cu dreptul
c. conexiunea problemelor morale cu ştiintele sociale
d. liniile etice nu au o finalitate aplicativă

Răspuns: a, b, c

429. In cazul înrolării unui pacient într-un studiu de cercetare se vor explica:
a. beneficiile posibile pentru alŃii şi pentru ştiinŃă
b. dosarele studiului vor putea fi vizualizate de către angajator
c. obligaŃia individului de a continua implicarea în studiu, odată ce a acceptat
înrolarea
d. pe cine să contacteze pentru întrebări în legătură cu cercetarea sau cu
posibilitatea apariŃiei unei lezări din cauza cercetării

Răspuns: a, d

430. Principiile speciale ale transplantului de Ńesuturi şi/sau organe sunt{


a. să respecte demnitatea persoanei (donator, primitor, medic)
b. să aibă scop terapeutic
c. să respecte drepturile omului
d. să nu fie determinat de oportunităŃi politice sau economice
e. poate avea scop pur ştiinŃific
Răspuns: a, b, c, d,

431. Donarea de organe trebuie să respecte o serie de principii:


a. principiul respectării demnităŃii umane
b. principiul anonimatului donatorilor
c. principiul gratuităŃii

Răspuns: a, b, c

432. Ce înseamnă „medicina genomică”?


a. cunoaşterea codului genetic al omului
96
b. structura patrimoniului ereditar
c. urmărirea scopurilor terapeutice
d. posibilitatea cunoaşterii constituŃiei ereditare

Răspuns: a, b, c, d

433. DefiniŃia bioeticii este:


a. studiul sistematic al conduitei umane
b. perspectiva condiutei umane în cadrul ştiinŃelor vieŃii şi sănătăŃii
c. evidenŃierea valorilor umane şi morale
d. folosirea unei variate metodologii etice într-o abordare multidisciplinară

Răspuns: a, b, c, d

434. *Ramurile bioeticii sunt:


a. bioetica generală
b. bioetica specială
c. bioetica clinică sau decizională

Răspuns: c

435. Clonarea terapeutică:


a. foloseşte un embrion-clonă
b. embrionul este utilizat drept cultură de celule stem
c. ar putea elimina pericolul respingerii materialului transplantat de către
organismul uman

Răspuns: a, b, c

436. Eugenia:
a. pozitivă este atunci când se promovează descendenŃii proveniŃi din
indivizi excepŃional dotaŃi
b. negativă este atunci când se elimină efectele transmiterii la descendenŃi
a unor însuşiri genetice nefavorabile
c. pozitivă a fost practicata de nazisti prin lebensborn-uri
d. negativă este sterilizarea persoanelor handicapate mintal

Răspuns: a, b, c, d

437. *Eutanasia:
a. este legala in Romania
97
b. nu este legala in Romania

Răspuns: b

438. ConsimŃământul:
a. se cere în cazul transplantului de la primitor
b. nu este necesar pentru donator în cazul transplantului
c. consimŃământul trebuie să fie informat
d. nu este niciodată nevoie să fie scris, este suficient cel verbal

Răspuns: a, c

439. *Eutanasia activă:


a. este legală în România
b. este legală în unele state ale UE
c. este decuplarea pacientului de la aparatul de ventilaŃie
d. este aprobată de Biserică

Răspuns: b

440. Bioetica:
a. este strict legată de ştiinŃa medicală
b. combină cunoaşterea biologică cu cea a sistemului valorilor umane
c. a fost numită ,,ştiinŃa supravieŃuirii”
d. descrie felul în care cunoştiinŃele tehnico-ştiinŃifice pot fi întrebuinŃate în
folosul omenirii

Răspuns: b, c, d

441. RevoluŃia terapeutică:


a. înseamnă descoperirea tratamentului pentru infecŃia cu HIV
b. s-a produs odată cu descoperirea sulfamidelor şi a penicilinei
c. este premergătoare revoluŃiei biologice

Răspuns: b, c

442. Centrele de Bioetică:


a. primul centru a fost înfiinŃat în SUA
b. primul centru a fost înfiinŃat în Europa
c. s-au înfiinŃat şi în Asia
d. în Europa au apărut doar în Spania

98
Răspuns: a, c

443. Creştinismul:
a. a introdus concepte şi valori noi etice
b. a acŃionat prin intermediul învăŃământului
c. a acŃionat prin practica asistenŃială
d. a condus Biserica la a se ocupa de sănătatea publică

Răspuns: a, b, c, d

444. Bioetica este:


a. studiul sistematic al dimensiunilor morale
b. se aplică ştiinŃelor vieŃii şi tratamentelor sanitare
c. foloseşte o varietate de metodologii etice
d. este o abordare interdisciplinară
e. este o ştiinŃă strict medicală

Răspuns: a, b, c, d

445. Bioetica:
a. nu are finalitate practică
b. nu este o ştiinŃă de factură filosofală
c. este identică cu deontologia medicală
d. are legături cu medicina legală

Răspuns: b, d

446. În cazul înrolării unui pacient într-un studiu de cercetare se vor explica:
~%20%natura experimentală şi scopul studiului
a. faptul că participarea este voluntară
b. procedura
c. disconfortul şi riscurile testelor atât pentru individ, cât şi pentru familie
d. incertitudinea rezultatelor testelor pentru predicŃie şi sfat genetic exact

Răspuns: a, b, c, d

PSIHIATRIE
447. Episodul depresiv se caracterizează prin următoarele, CU EXCEPłIA:
a. pacientul prezintă dispoziŃie depresivă
b. pacientul prezintă dispoziŃie elevată
c. nu apar niciodată idei delirante
99
d. pacientul prezintă hipoprosexie
e. hipomnezia ne poate conduce spre un diagnostic eronat de demenŃă

Răspuns: b, c

448. Episodul depresiv moderat se caracterizează prin următoarele:


a. nu necesită internare in spital
b. bradilalia şi bradikinezia sunt sesizabile de către anturaj
c. pacientul poate, cu un anumit efort să facă faŃă cerinŃelor profesionale
d. insomnii de trezire
e. dispoziŃia depresivă se poate asocia cu anxietate de intensitate moderată

Răspuns: b, d, e

449. *Tulburarea afectivă bipolară se caracterizează prin următoarele, CU


EXCEPłIA:
a. în evoluŃie apar numai episoade depresive
b. în evoluŃie apar atât episoade depresive cât şi maniacale
c. în evoluŃie pot să apară şi episoade hipomaniacale
d. tratamentul de întreŃinere este medicaŃia timostabilizatoare
e. se mai numeşte psihoză afectivă bipolară

Răspuns: a

450. Următoarele corelaŃii sunt adevărate:


a. bradilalia este consecutivă bradipsihiei
b. tahilalia este consecutivă bradipsihiei
c. intreruperea bruscă, de scurtă durată a discursului verbal este consecutivă
barajului ideativ
d. bradilalia este consecutivă tahipsihiei
e. tahilalia este consecutivă tahipsihiei

Răspuns: a, c, e

451. Următoarele afirmaŃii privind Ńinuta sunt adevărate:


a. reflectă gradul de aderenŃă al individului la normele socioculturale
b. analiza Ńinutei ia în calcul adecvarea acesteia cu vârsta şi cu sexul
persoanei
c. se referă doar la îmbrăcăminte
d. se referă la îmbrăcăminte, starea de igienă şi coafură
e. Ńinuta dezordonată apare în demenŃe şi în retard mental

Răspuns: a, b, d, e
100
452. Hipomimia apare în:
a. episodul depresiv
b. episodul maniacal
c. impregnarea neuroleptică
d. este reprezentată de surâsul schizofrenicului
Răspuns: a, c

453. Următoarele afirmaŃii privind agitaŃia psihomotorie sunt adevărate, CU


EXCEPłIA:
a. la pacienŃii schizofreni apare în mod imprevizibil
b. la pacienŃii depresivi apare brusc, la bolnavi aparent liniştiŃi şi se numeşte
„furor maniacal”
c. pacienŃii maniacali pot izbucni într-o stare de agitaŃie extremă numită
„furor maniacal”
d. la oligofreni agitaŃia se manifestă sub formă de acte agresive
e. de obicei, pacienŃii agitaŃi psihomotor vin singuri la spital

Răspuns: a, e

454. Următoarele afirmaŃii privind negativismul sunt adevărate:


a. se caracterizează prin tendinŃa de a repeta aceeaşi mişcare, de obicei
bizară
b. este tendinŃa de a opune rezistenŃă la orice stimul extern
c. negativismul intern este negativism activ
d. negativismul intern se referă la faptul că pacientul refuză să relaxeze
sfincterele
e. este cuprins în sfera catatoniei

Răspuns: b, d, e

455. Euforia:
a. este o hipertimie pozitivă
b. este o hipertimie negativă
c. apare în episodul maniacal
d. apare în tulburarea afectivă bipolară.
e. apare în tulburarea depresivă recurentă.

Răspuns: a, c, d

456. Următoarele afirmaŃii privind inversiunea afectivă sunt adevărate:


a. se caracterizează prin faptul că pacientul trăieşte concomitent sentimente
contrarii faŃă de aceeaşi persoană sau situaŃie
101
b. e caracterizează prin faptul că pacientul dezvoltă sentimente de ură faŃă de
persoane pe care în mod firesc ar trebui să le iubească
c. se caracterizează printr-o trecere facilă de la o stare sufletească la alta
d. este forma extremă a labilităŃii afective
e. apare în schizofrenie

Răspuns: b, e

457. *Următoarele afirmaŃii cu privire la ideile delirante de persecuŃie şi


prejudiciu sunt adevărate, CU EXCEPłIA:
a. apar în schizofrenie
b. apar în demenŃe
c. nu apar niciodată în episoadele maniacale
d. pacientul are convingerea falsă că suferă prejudicii morale, materiale sau
fizice
e. în evoluŃie poate să apară conversiunea persecutat-persecutor

Răspuns: c

458. Ideile delirante de influenŃă se caraterizează prin următoarele:


a. pacientul nu recunoaşte realităŃi evidente
b. sunt idei delirante depresive
c. sunt idei delirante expansive
d. sunt idei delirante mixte
e. apar în schizofrenie

Răspuns: d, e

459. HalucinaŃiile auditive se caracterizează prin următoarele:


a. sunt mai frecvente la copii
b. sunt mai frecvente la adulŃi
c. halucinaŃiile auditive imperative pot avea consecinŃe medicolegale
d. halucinaŃiile auditive imperative constituie urgenŃă psihiatrică
e. pacientul care prezintă halucinaŃii auditive nu necesiă internare

Răspuns: b, c, d

460. Următoarele afirmaŃii privind halucinaŃiile sunt adevărate:


a. sunt simptome psihotice
b. de obicei halucinaŃiile gustative şi olfactive se asociază şi sunt plăcute
c. senzaŃiile de orgasm sau viol direct sau de la distanŃă sunt halucinaŃii
tactile
d. sunt predictori de gravitate ai bolii
102
e. după răsunetul afectiv halucinaŃiile auditive pot fi favorabile, nefavorabile
sau antagoniste

Răspuns: a, d, e

461. HalucinaŃiile propriu-zise:


a. Sunt percepŃii fără un obiect real de perceput
b. Sunt percepŃii reale dar denaturate şi deformate ale unui obiect
c. Pentru pacient ele sunt veridice şi nu pot fi dărâmate printr-o contradicŃie
logică
d. Au proiecŃie spaŃială
e. Sunt percepute pe căile senzoriale normale, prin intermediul organelor de
simŃ

Răspuns: a, c, d, e

462. Hipomnezia:
a. Este reprezentată de amintiri rapide, involuntare şi cu conŃinut foarte
bogat
b. Reprezintă scăderea de diferite grade a forŃei mnezice
c. Apare în stări de surmenaj
d. Apare datorită unor deficite prosexice
e. Apare în episoadele maniacale

Răspuns: b, c, d

463. Următoarele afirmaŃii privind amnezia sunt adevărate:


a. Amnezia reprezintă pierderea totală a capacităŃii mnezice
b. Amnezia anterogradă este amnezie de evocare
c. Amnezia retrogradă este amnezie de fixare
d. Amnezia lacunară apare în TCC sau stări de beŃie
e. Amnezia electivă – unele evenimente şi situaŃii neplăcute (viol, adulter) au
fost uitate

Răspuns: a, d, e

464. Următoarele afirmaŃii cu privire la ideile delirante sunt adevărate:


a. Sunt tulburări de ritm şi coerenŃă ale gândirii.
b. Sunt impenetrabile la contraargumente
c. Ideile delirante de grandoare sunt idei expansive.
d. Ideile delirante expansive se mai numesc micromanice.
e. Ideile delirante mixte sunt ideile de influenŃă şi ideile metafizice

103
Răspuns: b, c, e

465.* Ideile delirante erotomanice:


a. pacientul este convins că este superior din punct de vedere fizic, material
sau mental.
b. sunt idei delirante expansive
c. sunt idei delirante depresive.
d. sunt idei delirante mixte
e. pacientul are convingerea că este purtătorul unei misiuni religioase

Răspuns: b

466. Ideile delirante de persecuŃie:


a. pacientul este convins că este iubit de o persoană cu un nivel socio-
cultural superior.
b. bolnavul are convingerea delirantă că nu aparŃie familiei sale ci ar fi
descendentul unei familii renumite, foarte bogate.
c. reprezintă convingerea bolnavului că suferă prejudicii morale, materiale
sau fizice, simŃind lumea ca ostilă.
d. pacientul este convins că împotriva lui se complotează.
e. poate avea loc conversiunea persecutat-persecutor.
Răspuns: c, d, e

467.* Un student de 25 de ani a fost internat într-o clinică de psihiatrie cu un


istoric de 6 săptămâni în care a prezentat comportament bizar, “ciudat”. Cu
aproximativ 6 săptămâni înainte de internare pacientul era convins că nu
poate să-şi amintească lecŃia deoarece i-au fost furate gândurile de ceilalŃi
studenŃi. O voce de bărbat îl prevenea să fie suspicios în privinŃa oricui.
PărinŃii pacientului au relatat că de câteva săptămâni fiul lor vorbea
incoerent, avea gandire dezorganizată. Cel mai probabil diagnostic este:
a. schizofrenie paranoida
b. tulburare schizoafectivă
c. tulburare delirantă persistenta
d. tulburare afectivă bipolară
e. tulburare de personalitate schizoidă

Răspuns: a

468. *Un pacient spitalizat cu o boală mentală cronică nu a vorbit şi nu s-a


mobilizat deloc de mai mult de două săptămâni. El se împotrivea oricărei
tentative de a fi mişcat. Ocazional avea din senin momente de agitaŃie şi
comportament agresiv. Care este diagnosticul:
a. tulburare schizoafectivă
104
b. schizofrenie catatona
c. tulburare schizofreniformă
d. tulburare delirantă persistentă
e. depresie delirantă

Răspuns: b

469. *Pacientă de 25 de ani, căsătorită, se plânge că de un timp simte dureri


precordiale însoŃite de palpitaŃii, amorŃeli în mâini, bufee de căldura,
transpiraŃii reci. Pacienta acuză un sentiment de teamă de a nu muri şi de a
nu înebuni în timpul crizei. Toate aceste simptome Ńin aproximativ 10
minute, apar brusc şi dispar lent. Care este diagnosticul: {
a. schizofrenie
b. episod depresiv
c. episod maniacal
d. stare de sevraj
e. atac de panică

Răspuns: e

470. *O femeie de 27 de ani este tristă de aproximativ 2 săptămâni. Prezintă


oboseală extremă şi nu se poate concentra la serviciu. Acum câteva
săptămâni a fost plină de energie şi entuziasm, a fost în stare să lucreze 10-
12 ore pe zi iar seara să meargă la dans. Cel mai probabil diagnostic este:
a. tulburare de personalitate de tip borderline
b. tulburare depresivă majoră recurentă
c. tulburare schizoafectivă
d. tulburare hipomaniacală
e. tulburare afectivă bipolară
Răspuns: e

471. *O tânără de 17 ani roşeşte, se simte stingheră când unul dintre colegi
sau profesorul o întreabă ceva. Ea stă în spatele clasei sperând să nu fie
văzută, observată. Cel mai probabil diagnostic este:
a. agorafobie
b. tulburare de panică
c. tulburare obsesiv-compulsivă
d. fobie socială
e. tulburare actă de stress

Răspuns: d

472. Următoarele sunt simptome care domină tabloul clinic al schizofreniei:


105
a. asociaŃii însolite
b. afectivitate plată
c. ambivalenŃă afectivă
d. autism
e. tulburări de comunicare

Răspuns: a, b, c, d

473. Următoarele afirmaŃii cu privire la schizofrenia paraniodă sunt


adevărate, CU EXCEPłIA:
a. debutul este în jurul vîrstei de 15-16 ani
b. debutul este în jurul vârstei de 25-30 de ani
c. tabloul clinic este dominat de o stare de stupor, poziŃii bizare păstrate timp
îndelungat
d. este centrată de delirul paraniod
e. este indicaŃie pentru terapia cu electroşoc

Răspuns: a, c, e

474. Criteriile de diagnostic ale demenŃei Alzheimer cuprind:


a. deficit mnezic
b. tulburarea de memorie trebuie să se asocieze cu cel puŃin una din
următoarele: afazie, apraxie, agnozie şi perturbare în funcŃia de execuŃie
c. tulburarea de memorie trebuie să se asocieze cu cel puŃin două din
următoarele: afazie, apraxie, agnozie şi perturbare în funcŃia de execuŃie
d. tulburarea de memorie trebuie să se asocieze cu cel puŃin trei din
următoarele: afazie, apraxie, agnozie şi perturbare în funcŃia de execuŃie
e. tulburarea de memorie trebuie să se asocieze obligatoriu cu următoarele:
afazie, apraxie, agnozie şi perturbare în funcŃia de execuŃie

Răspuns: a, b

475. *Diagnosticul de demenŃă vasculară presupune următoarele CU


EXCEPTIA:
a. deteriorarea memoriei
b. tulburarea de memorie trebuie să se asocieze cu cel puŃin două din
următoarele: afazie, apraxie, agnozie şi perturbare în funcŃia de execuŃie
c. trebuie să existe proba unei maladii cerebrovasculare care este considerată
a fi în relaŃie etiologică cu demenŃa
d. modificări CT şi RMN (leziuni vasculare multiple şi atrofie corticală)
e. la examenul somatic există proba unei HTA foarte vechi

Răspuns: b
106
476. Următoarele afirmaŃii privind haloperidolul sunt adevărate:
a. este un antipsihotic de veche generaŃie
b. este un antipsihotic de nouă generaŃie
c. este un neuroleptic cu care se tratează episodul maniacal
d. este un blocant al receptorilor dopaminergici
e. poate induce efecte adverse de tip extrapiramidal

Răspuns: a, c, d, e

OFTALMOLOGIE

477. Zona zoster oftalmică:


a. e produsă de virusul herpes simplex I
b. poate să dea complicaŃii oculare
c. e însoŃită de dureri frontale intense
d. se caracterizează prin apariŃia de vezicule la nivelul tegumentului
pleoapelor
e. e produsă de virusul varicelo-zosterian

Răspuns: b, c, d, e

478. Diagnosticul pozitiv al corpilor străini intraoculari se face prin:


a. echografie oculară
b. tonometrie
c. radiografie orbită
d. coloraŃia cu fluoresceínă
e. exoftalmometrie

Răspuns: a, c

479. Atitudinea de urgenŃă în cazul arsurilor oculare constă în:


a. îndepărtarea resturilor de substanŃă sau corp străin
b. spălătura largă cu apă sau ser fiziologic
c. administrare generală de antibiotic
107
d. nu ne atingem de ochi şi pansăm
e. administrare locală de cortizon

Răspuns: a, b, c

480*. Pansamentul se aplică pe ochi în cazul leziunilor corneene până când


a. corneea nu mai colorează cu fluoresceină
b. bolnavul nu mai prezintă fotofobie
c. până când se administrează antibiotic şi midriatic
d. până când prezintă lacrimare
e. leziunile corneene nu se pansează

Răspuns: a

481. Mediile transparente ale globului ocular sunt:


a. cristalin
b. sclerotică
c. vitros
d. coroidă
e. corneea

Răspuns: a, c, e

482. În caz de traumatisme oculare perforante, care este atitudinea


terapeutică de urgenŃă?
a. profilaxia antitetanică
b. toaleta şi sutura plăgii
c. antibioterapia locală şi generală
d. nu ne atingem de glob până nu ştim cauza
e. administrarea de antalgice

Răspuns: a, b, c, e

483. Cataracta senilă se caracterizează prin?


a. frecvent se manifestă dupa 60 de ani
b. dureri oculare
c. scăderea vederii
d. opacifierea cristalinului
e. tensiune intraoculară crescută

Răspuns: a, b, c, e

484. Corneea este un strat al globului ocular


108
a. avasculară
b. mată
c. transparentă
d. bine inervată
e. acoperită de conjunctivă

Răspuns: a, c, d

485. Conjunctivită primavaratică?


a. este o afecŃiune alergică
b. prezinta secreŃie mucopurulentă
c. are caracter sezonier
d. conjunctiva tarsală prezintă papile cu aspect de pavaj (mozaic)
e. are ca simptom principat prurit şi lacrimare

Răspuns: a, c, d, e

486. Hemoragia subconjunctivală este o afecŃiune care apare?


a. spontan
b. la hipertensivi
c. la diabetici
d. traumatic
e. la pacienŃii cu tuse convulsivă

Răspuns: a, b, c, d, e

DERMATOLOGIE

487. Care din următoarele afirmaŃii despre microsporie sunt adevărate?


a. se manifestă prin plăci alopecice şi scuamoase de talie mare la nivelul
pielii păroase a capului
b. firele de păr sunt rupte inegal de la emergenŃa firului
c. parazitarea este de tip endotrix
d. la examenul la lampa Wood teritoriile afectate prezintă o fluorescenŃă
verzuie strălucitoare particulară
e. tratamentul cu Lindan rezolvă majoritatea cazurilor

Răspuns: a,d

488.Leziunile elementare care apar în sicozisul stafilococic sunt?


a. papule
109
b. pustule
c. bule
d. noduli
e. vezicule

Răspuns: a,b,d

489. Furunculul se caracterizează prin:


a. se prezintă ca un nodul dur,dureros
b. se prezintă ca un placard tumoral, dureros
c. epidermul este destins,lucios şi intens hiperemic
d. afectează numai copii
e. este o streptococie

Răspuns: a,c

490. Care din următoarele afirmaŃii despre erizipel sunt adevărate?


a. evoluŃie în pusee
b. tumefacŃie intens inflamatorie în placard reliefat la periferie
c. debut acut cu frison,febră
d. poarta de intrare fecventă o constituie o tinea pedis neglijată
e. după vindecare rămân macule pigmentate

Răspuns: b,c,d

491. Herpesul simplex se caracterizează prin:


a. apariŃia unor vezicule serocitrine grupate în buchete pe un fond eritematos
b. faza erozivo-crustoasă se vindecă mai rapid în cazul aplicaŃiilor locale de
corticoizi
c. primoinfecŃia herpetică este aproape în 90-95% din cazuri clinic manifestă
d. antiviralele locale aplicate la un interval de 4 ore previn apariŃia
recidivelor
e. sunt contraindicate maltratările locale, spălarea cu apă şi săpun

Răspuns: a,e

492. ComplicaŃiile cele mai frecvente în zona zoster sunt:


a. generalizarea
b. oculare
c. neurologice
d. suprainfecŃiile
e. lichenificarea
110
Răspuns: b,c,d

493.Epiteliomul bazocelular se caracterizează prin:


a. se localizează frecvent la nivelul buzei inferioare
b. evoluŃia este cronică, rapid metastazantă
c. există o predispoziŃie sporită la persoanele cu părul blond şi roşcat
d. apare frecvent la bătrânii din mediul agricol
e. apariŃia de adenopatii regionale

Răspuns: c,d

494. Care din următoarele afirmaŃii despre carcinomul spinocelular sunt


adevărate?
a. debutează clinic sub forma unui nodul
b. apare frecvent pe terenul unor leziuni preexistente
c. nu metastazează
d. localizarea este în cele 2/3 superioare ale feŃei
e. prurit local

Răspuns: a,b

495*. Perioada de incubaŃie a sifilisului primar este?


a. 3-5 zile
b. 21 zile
c. 42-45 zile
d. 65-75 zile
e. 7-10 zile

Răspuns: b

496. Caracteristicile clinice ale şancrului sifilitic sunt:


a. leziunea este superficială de tip eroziv
b. fondul leziunii este gangrenos
c. culoarea leziunii este roşu muscular
d. furnizează un prurit supărător
e. emană un miros dulceag

Răspuns: a,c,e

497*. Prima manifestare clinica a sifilisului secundar este?


111
a. sifilidele papuloase
b. rozeola sifilitică
c. sifilidele papulo-erozive
d. sifilidele pigmentare
e. sifilidele papulo-scuamoase

Răspuns: b

498.Penicilina este indicată în:


a. scabie
b. erizipel
c. eczemă
d. sifilis
e. psoriazis

Răspuns: b,d

499. Regiunile patogenice în scabie?


a. interdigital
b. pliul axilar
c. periombilical
d. pielea păroasa a capului
e. faŃa laterală a gambelor

Răspuns: a,b,c

500. Candidozele cutaneo-mucoase se caracterizează prin:


a. eritem
b. eroziuni
c. depozite brânzoase
d. cruste gălbui-albicioase
e. lichenificare

Răspuns: a,b,c

112
113