Sunteți pe pagina 1din 341

AMERICA

SI

ROMANII DIN AMERICA


NOTE DE DRUM
SI CONFERINTE

D1

N. IORGA

***

VALENII-DE-MLIN E
ASEZAMANTUL TIPOGRAFIC DAT1NA ROMANEASCA"
1930.
AMERICA
i

ROMANII DIN AMERICA


NOTE DE DRUM
SI CONFERINTE

DE

N. IORGA

# ##

VALENII- DE -MUNTE
ASEZAMANTUL TIPOGRAFIC "DATINA ROMANEASCA"
1930.
Ace lor earl m'au primit cu prietenie-
Di m'au condos In America,
Gelor marl §i celor midi, Mr&
deosebire,
AMERICA
I

ROMANII DIN AMERICA


I.

NOTE DE DRUM
I.

IN CALE

1. Pe coastele flatlet.
Roma" tale ritmice valuri potolite supt un clar cer
de Ianuar in margenea coastci italiene. Ihdata dupla ie-
sirea din imbrati§area largului port genoves incununal
de cc' mai impunator front (le palate, coasta se presinta,
inalta, aspra, stancoasa, in sin doar cu cateva grope albe
de sate. Zapada in ceata. Rar cite o pasare alba se au-
roste in raze.
Inuntrul maretului vas de 33.000 de tone, clasa I-in 1u-
xul expune pretentioase figuri banale: un cinematograf
viu. Jos numai, la popor", calatorii pentru Neapole an
vioiciunc, coloare, interes. Accia nu figureaza, ci traiesc.
Pe cand copilasul bogatilor sus 'mina supt supravegherea
nursei cu lung vat alb jucarii de o mecanica scurnpa pi
complicata, dincolo pe seinduri sar mingile si In colturi
ferite frumoasele fete cu tartamuri la salurile lungi lasate
In triunghiu fac dragoste cu baietii oachesi, cari se Ca-
tara pe funii pentru putin exe-citiu.
Un lormidabil zbarnait de pasare maiastra ni vine din
fata, trecand ca fulgerul: e o aeronava.
Apoi plutim pe vasta mare libera, acum impacat.a a-
proape.

3
NOTE DE DRUM

Apusul se imbraca In sange Si aur. El nu face loc nop-


pi, ci unei difuse lumini care mult time lasa transparent
albastrul palid.
Acuma santem iardsi langa termul italian: Toscana
lunecd bland spre apd. De-odata. santem prinsi intre lu-
mini pe ambele laturi, unde clipesc farurile de instiintare.
Un colan, al doilea de puncte luminoase tivesc marl um-
bre negre care se deosebese in pete ndvalitoare.
Elba. Acolo unde scanteie termul e Porto Longone, Por-
tul Lungoiu. La celalt capat pe care nu-I. vedem, Porto'
Ferrajo.
Acolo a fost addpostul silit al lui Napoleon. Acolo bi-
ruitorii prin nurndr i-au inchis Impardtia". i el a pri-
vit-o ca atare. Din casuta palatului" sau a oranduit por-
turi si drumuri, si le-a faeut. Apoi, intr'o noapte, vasul.
usor 1-a luat pe furls spre Franta departata. Pe aceste
vaste ape o astfel de jucdrie spre un asa de Indepartat
term de primejdie, unde pandia poate moartea. Niciodatd
n'a lost o atat de tenace vointa in omul genial. Noro-
cul lui Cesar..."
Si vasul se departeaza Meet de apele epicel aventuri,
pe care o rechiama ultimele tremurdri de lumina ale
farului care se pierde.
Acuma sus, nesfarsit de sus, stau numai, poruncitoarer
limpezile, ochioasele stele pe care le uitdm. Ele sing,ura
de-asupra adancului.

La Ostia cu gura Tibrului, la usile" Romei vantul scu-


tura masa imensd a vaporului, care luptd cu ndvala va-
lurilor. Tocmai Roma sd fie asa de rea Laid de vasul
care-i poarta numele si asupra caruia veghiaza icoana
ei Incununald cu coiful si cu lanta in mana? I
Ne trezim la Neapole. Cetatea minunata se presinta in
alba Tisipire a miilor ei de case supt soarele care loveste
in ascutisul de turnuri si in faianta vesnic tandrd a cupo-

4
IN CALE

lelor. Trist, in ruina lui surd, castelul Sant'Ehno nu mai


pazeste o viata care asculla de alte porunci, iar de cealalta
parte, in varful muscat al paretilor de granit captusit
cu lava, Vesuvul toarce din. caierul lui vesnic nori albi,
deli, cari se intind in culmi crenelate: in fail se taraste
fumul largindu-se tot mai mult, cuprinzand munti Si
mare in raspandirea-i destramata.
Un moment in strazile de atata timp cunoscute. Cu zbo-
rul neinfranal al auomobilelor se mai amesteca Inca
sprintena trasurica neag,ra, on caruta de la tail, osciland
intre imensele roti rotunde. Pe margenea trotoarelor van-
zatoare de toate cele si-au insirat hardughiile: e acolo
tot ce vrei $i nu vrei, de la frumoasa cladarie de gradina,
a lamailor si portocalelor proaspete, la sirurile de carti
si una de' Gustave Droz a caror lectura e formal in-
terzisa fetelor, poate pentru a le interesa mai mult, pana
is pieplenii de falsa bags incrustata, la sirurile coralului
de fabrica, la toate zdrentele saracimii. Tipuri care nu
se arta aiurea se amesteca aici: largi fete oachese, cu
ceva grec si arab, adesea, in ele, in tempo de mers incet,
capricios on de o nervoasa priprt, In care nu e admi-
rabila euritmie .italiana : ceva care aminteste Asia, ale
carii influente, -in atatea domenii, s'au Intins Oita aici.
Dar e, incontestabil, un ritm de viata. activa, care dove-
deste ca si pana aici s'a intins puternica zguduire nervoasa
a ,,omului". Al doilea oral al Italiei e din ce in ce o
foarte mare capifala si indraznetele largi strade not abia
uncap neconlenita revarsare umana care se strecoaravuind.
Drepturile aventurii si ale petrecerii n'au disparut. Pre-
tutindeni se insira numerele castigatoare ale lotariei, ci-
fre profetiee se presinta in tot felul de grafice miste-
rioase. In mijiocul masinelor care se intrec taxa nicio
crutare pentru bietul om numai cu picioarele, trece cli-
rucioara de reclarna a dramei (le cinematograf pe care
o trage caraghiosul cu cilindru cenusiu si fata ochioasa
cu infoiata fusta multicolora de hartie.

5
NOTE DE DRUM

Mare tulbure, framantata, de un albastru african, cu


indignate $fichiuri de spuma. Dar seara impaca. Noaptea
trecem in dreptul Sardiniei pietroase. Iar in ziva spre
Spania supt cerul palid abia stropit cu nouri albi. Ma-
rea are suprafata unui lac care tremura usor supt raze.
Ziva se mantuie in usoare degradatii de vioriu. In fund,
.pe linia zarii, incet, incet un vas se pierde.

2. Coasta spaniola.
Coasta Spaniei apare a doua zi abia sarutata pe var-
furile de stanca inzapezite de o usoara raza rosietica, ce
se pierde. Cer de plumb si, in fata inaltimilor imbracale
in ceata, de unde yin lacome zboruri de pasari albe,
marea biciuita 'Ana la spume.
La 11 stanca Gibraltarului se ridica. Un imens deget
de comanda asupra celor dot& Mari pe care-1 ridica, ine-
sorabila, Anglia. Ca odinioara Helgoland, piatra intreaga
e scobita, potrivita, incleiaa cu piaci de eifhent, pentru a
fi prefacuta intr'o imensa casarma de paza; ochiuri ma-
runte se in$ira cu sutele pe mal, adapostind, pe Lang
cati indigeni si din ce nobila rasa, a Spaniei! sant
de nevoie, o populatie militara de provisorie transplan-
tare. Incolo nu e nimic alta decat rugina feruginoasa,
pe care o asuda piatra $i muschiul de negre paduri pi-
tice care-i umple adanciturile. De cealalta parte, spre
Atlantic, movila uriasa se mentine rotunda, bosumflata,
ca un cap de leu taiat de mana puternica si stangace a
unui capricios urias. In falai inchizand golful, ma-
lul se desfasura inalt, gol, inteun lung sir de gheburi
tap$ite. Grupe de case albe ii tivesc jos sau se catgra pe
culmi. Castelul rotund care a ramas pe varfuri arata ce
lunga, ce grea lupta s'a da,t cu celalt mal, al Marocului,
unde se retrase,sera, gata 1110, oricand de intors, aceia
cari in zilele lui Taric, pe care-1 pomene$te numele stram-

6
IN CALE

torii, invadasera pang. Ia muntele de sus, dire Franta,


toata peninsula. Acuma, acel mal odinioara vrajmas sta.
pitit in neguri, dar din .sfanta Cara a Magrebului, a mis-
teriosului Apus" musulman, nu -mai vine nicio primej-
die. Spania a trecut canalul Si mai ales puternica maul
a Franciei apasa pe urnarul Sultanului credintii nepri-
Unite, devenit, in sacra Infofolire a burnuzului sau impe-
rial, un sclav al Europei crestine.
In stramtoare, zece vase stau sa-Si iea avantul spre
America. 0 puternica nava de razboiu cu adancile ma-
runtaie negre face, supt pavilionul vrastat cu rosu al
Marii Britanii, serviciul de paza. Si zeci de luntri cu pesti
proaspeti, cu brate lungi de sepii, cu portocale Si lamai
imbiu calatorilor populari din pantecele corabiei noas-
tre. 0 invalmaseala haotica se produce imediat la vederea
acestel gustoase ispite. Toata lumea se amesteca pentru a
cobori, cu banii ceruti, pe cari cei de jos Ii anunta Ia
exclamatii hispano-italiene, firul care va aduce sus, In
mijlocul strigatelor de triumf, prada. Sant acolo terance
din munte cu fustele multicolore, femei sarace din su-
burbiile Neapolei, coconite cu palarii de moda Si mantii
de bland, Si mai ales copii, sari se Ingramadesc, se co-
tesc, se ieau de dupd gat, se rostogolesc, alearga Si tipa.
Fete de Ingeri cu botisoarele negre de murdaria de ieri
zimbesc de tarabolul pe care-1 fac, de desordinea pe care
o provoaca, de tot ce, pe itrma lor, coji de naramze
bobite grele de struguri orientali, se striveste supt asaltul
for necontenit reluat. Un mare vuiet confus se desface
din toate aceste chemari Si interpelatii, din strigatele de
nerabdare Si de izbanda. E nici un intreg cattier din Ita-
lia meridionala, care s'a regasit Indata Si care traieste
ca acasa, yank Si la rufele puse pe sfoara, pe care una
dupa alta gospodinele be cauta, le cerceteaza. le verificl
Apoi, la dreapta cu aceasta coasta stropita de case
albe, punctata de turnuri darze, vasul isi iea drumul spre
lumea cea noun, Mind scurt, In cutremur, Indaratnice
creste de unde.
7
NOTE DE DRUM

3. Acorele.
Imensitatea Oceanului fara margeni aparente, de trei
on cat Mediterana apuseand, nu se impune. Prea sus
se Ina ltd. cetatea in care esti cuprins, prea multi sant oa-
menii din prejur. Dar mai ales un lucru hotaraste pentru
a nu-ti pierde m'andria omeneasca Atotputernicia valu-
rilor se desfasoara intre zdri, dar aceasta zilnicd vio-
lentd n'are scop si ea e totdeauna aceiasi. Puterile pe care
le stapanim not Lind la ceva $i ceia ce se poarta aid pe
scandurile noastre e in vesnicd. schimbare ; aici se face lu-
crul voit si lucrul nou. Cu aceasta domindm lumea.
i ochiul se lasd furat de la urmarirea vinetelor ziduri
umede care cad la cutare biata luntre Cu aburi care la
sute de chilometri de la term strAbate cu a.ceiasi quasi-
siguranta a lucrului calculat acesti monstri inhamati la
zadarnicul avant repetat de milioane de ori. 0 vede a$a
de mica, batandu-se pieptis cu vedeniile trecatoare ale a-
dancului, coborandu-se, as zice, supt lima' de plutire, pen-
tru ca dintr'un salt cochet sd fie iard$i de-asupra apei, sfi-
dand cu o scanteiere a catargului alb care s'ar parea un
zimbet. te Iasi sedus intre atata maretie de goana dupa
pradd a stolului de pasdri albe, rdtuste g,rasulii cu botul
drept ca o sulita, cu ochii blanzi si prosti, care, pirati ai
laturilor, uniti in bands strans-comandatd, urmaresc dara
de un neverosimil albastru, ca de sticld topitd, pe care
monstrul nostru, despretuitor, o lasd in urma.
La aceasta latitudine, aierul are aburiri grele, africane,
prelungiri de yard. inecacioasd peste care au trecut van-
turile-de Ianuar, curatindu-le.

0 zi de luptd. Valul urea, valul coboara. Indltdri care


to 'umfla In sus, coborari care te afunda in maii adan-
curl, cutremurate. Da, aes triplex, Intreita arama", i-a
trebuit celui care intdiu s'a avantat pe apele frird zdri. Un
singur vas trece in preajma noastra. vas de transport cu

8
IN' CALE

puntea goala. De unde o fi venind gabianul, pasdrea de


mare, ce se tine de not statornic, lacoma, neobosita?...

A doua zi, Acorele. Santa Maria e cu totul pierduta in


negura, o mogaldeata fumurie. In schimb, San Michele se
1nsira aproape un teas inaintea noastrd. Alt Gibraltar. A-
ceiasi stanc6 africana capricios smaltuita, cu mocralci de
vulcan stans. In dreapta a cazut perdeaua surd a unei
ploi care ni arunca stropi in fereasta. Pe povarnisurile
galbui- ici si cob dare de verdeata palida, obosita.
Soarele le bate in fata smulgandu-li tonuri calde. Mici
.proprietati. Copaci in largi pete negre mananca piatra.
Dar jos de-asupra apelor casele albe se ingrdmadesc in
turme, pand la aceia, probabil capitala insulei, care cu-
prinde pand departe termul. Zarea arata cupole si tur-
nuri inleo ordine armonioasd. In fund o manastire isi
desfasura lunga linie. Tot mat departe, malul se lungeste in
sus, cu acelasi alb praf de case marunte. Drept in mij-
loc un larg curcubeu, jumatate pe coasta, jumiitate pe
bolla nouroasa, apoi suit drept in cer, apare ca un semn
de izbavire: de aici e numai Marea goala, pustiul Ocean
§i vantul nemilos care-o biciuieste.
Se vede foarte bine termul. Case le rosii, casele albe, fa-
tadele luminoase, respirand buna ingrijire, gospodaria. A-
ceasta Portugalie frumoasa, intinsa, samanata de-a lun-
gul mlrilor nu e inferioara celeilalte.
Partea de sus, larg teritoriu, care parea despartita prin-
tr'un canal, cu multe varfuri de mun4i, in doua, trei si-
ruri, presinta un oras de aceiasi marline: se deosebesc
cele doua bisenici gratioase. Apoi inc5. unul. Mai Incolo, in
peisagiul intepat, prin ceata groasa, de atatea conuri p-
duroase, grupele de case se intind in adevarate salbe, pre-
lungindu-se ca umpluturi de zapada in vai. Si aici ace-
lasi joc de largi curcubeie.
Trecem drept in fata principalulai port al insulei
S. Michele, cu cladirile mart ale portului, cu depositele de

9
NOTE DE DRUM

petrol american, cu biserica masivA, cu turnurile inalte


de fabrics. 0 visiune italianA.
L§sAm un adevarat rain, de liniste, de munca, in
isol are. Felice de Sara care-1 are!
Agorele, insulele Acerelor, ale Acvilelor (cf. Canarele,
ale canarilor), nu s'au infAtisat dead prin aripa for rask
riteana. Un mare grup, cu capitala Funchal, formeaza
centrul pe care nu-1 vedem. Adanc noaptea trecem pe
langa fulgul apusean din aripa acerei".
Opera vechilor Portughesi, si statuia lui Henric Naviga-
torul ar trebui sA domine apele isprAvii lui...
°data pe acest desert umed, cu golul imens dedesupt,
in voia vantului, razandu-si de panzele fragile, caravanele
lui Columb orbecalau catre necunoscutul gacit, catre mis-
teridsul prevazut.

Ne despartim indala de imp Aratia ternei -si a pietrei, a


coajei tali care ne sprijine, ne hraneste si ne Inghite. E o
tristetA, si la lumea de jos care a rasarit in ciorchine pe
bord si face haz de eke on vantul largului aruncA o sapca
urmarita imlelung si regretata. Urrnarim cu duiosie cora-
bioarele brune iesite de curiositate sA ne vada pe adancul
albastru incretit in unde ascutite al Atlanlicului. Cate un
corn de panzA alba infloreste niai departe luciul imblan-
zit de apropierea pamiintului, de vecinAtatea nepretuita
a omului.

3. Pe Oceanul singur.
Apoi nimic. Marea singura, rebels, plinA de urA, de
furia distrugerii, a zvarlirii in -,sus macar dacA nu SC
poate distrugerea juariei care pentru not e up, monstru.
0 ridica, o coboara, o pleats pe coasts, li zvarle in cafe
neprevAzute valuri care se sparg in zgomot de tunet, on
cedeaza treptat In scuturari ritmate. Une ori, and vi-

10
IN CALE

jelia se Infurie mai turbat, stropii lovesc pand de-asn-


pra podului celui mai inalt. Cateva raze apar in zori,
tremura nesigur, par sa. se Inghita in sfarsit si ele 'n
adancuri.
Dar grupul -nostru torturat mananca, danteaza, priveste-
la cinematograf si asteapta izbavirea, care se prelun-
geste din zi in zi...

Vasul cuprinde In cea mai mare parte societate ame-


ricana. Caracterele clasei de sus a ei apar limpede in fe-
lul I-Or de a fi. In fiecare seara, dupa o traditie luata de la
Englesi, se schimba toaletele femeilor: tot ce gustul Pa-
risului a putut da marilor averi de peste Ocean se Mal-
neste aid. Fantastice costume In care se Invedereaza ne-
sfarsita imaginatie a marilor cusatorese ale Franciei. La
inceput fiecare e pentru dansul, conversatiile se evita. In-
tr'o societate amestecata, haina, banul nu sant omul. Nu
stii cu eine ai a face. Pe urma, dar dupa mai multe tile,
limba se desleaga; In jurul femeilor frumoase si elegante
se face cerc.
Pentru a Intrebuinta vremea, se organiseaza petreceri
dupa gustul publicului. Races, alergari", cu cai de lemn
pe cari-i misca marinarii. Se expune premiul Societatii
de navigatie pentru jocul .de bridge. Spectacole de cine-
matograf.
Acestea au un caracter special. Prin ele se trezeste In-
chipuirea, se Odin. placerea de a rade a unui popor bun,
adesea cu suflet de copil. In subiect viata americana In
trasaturi bizare si exagerate, units prin tari legaturi de
farsa. Alergari de cai, cutezante de aeroplan, petreceri lu-
xoase. Dracii care par a veni de-a dreptul de la Edgar-
Poe, alaturi de un humour zgomotos st putin cam vul-
gar. Doi bieti barbieri arnorezati pe can patima-i preface
in zburatori; un soldat din armata trimeasa in Franta, care-
amesteca prostia cu indemnul de a face tot felul de boate
si de buclucuri. Nicio necuviinta. Adesea o Nina morala
practica.
I I'
NOTE DE DRUM

Pentru aceasta societate se da pranzul de gala in aju-


nul zilei ultime, a Duminecii, care e, pentru aceiasi so-
cietate, pastrata exclusiv pentru Dumnezeu. Pe insulita
noastra compania a pus amintiri cochete, carnete, caie-
tele cu vederi, si mai ales coifuri de hartie de toate cola-
rile, cu toate penajele si tartarnurile, evantalii de acelasi
material care se pot preface pentru femei In coroane in-
diene. Indata se vor Imparti trambiti de carton threat.
Daca ne-am cunoaste toti, ar avea mai mult haz. Asa
Insa, cum cantul eagles ne desparte, mid grupuri isi fac
singure placerea cu aceasta mascarada in extremis. A-
colo, da, serioasele figuri se mandresc copilareste cu acest
nevinovat decor de carnaval si intre bucatile cantate de
musics se ciocnesc stridentele sunete ale surlelor colorate.

A doua zi, peste aceasta petrecere. Oceanul cants el, in


ciuda zilei bune" ce ni s'a promis. Cants tare si Inval-
rnait, din valurile care farg. sens ca viata lumii in hao-
ticul ei Intreg neinteligibil bietei noastre mind , se fac si
desfac in spume furioase, bictuite de vantul care urld`.
Toata marea e numai praf marunt ca pe drumurile
mari? cand le rgscoleste vantul Din fund peste valurile
care se urmeaza docil ai zice mii de turme care starnesc
pamantul si-1 raspandesc in aier.
catre sears, de foarte departe, un gabian, unul sin-
gur bate linistit din aripi de-asupra furioasei imensitati.
Alta zi. Supt cer acoperit se elating. greu valuri ver-
zui-sure. Coasta e Inca departe. Furtuna ni-a mancat cam
cloud ceasuri pe zi.
Santem In plin Nord. Pe apele plumburii,.cu greoaie
lunecari, plutesc roate de ghiata ca marl frunze de apa
de-asupra unui trist lac vanat. In sfoluri vin lacoine pasa-
rile termului apropiat, Intre gabianii cu aripile sure cite
o fregata" alba cu suptirele gat lacom intins spre prada
din adancuri. Vase tree in toate directiile, ocolind locurile

12
IN CALE

moarte, vastele pete laptoase pe care le margenesc marile-


semnale. De sus ninge, o inceata ninsoare blanda pe care
vantul o trimete sä moara pe bordul umed.
Apoi ceata se lasa, grea, laptoasA. PrintrInsa nu se za.-
resc deck fantasme uriase care se in ascunse ca pen-
tru o neasteptata si unica surprinaere.

13
II.
CAPIT ALA AFACERILOR

1. New-York.

Prietenii sant pe bord : Davila, Benchea, Boncescu,


Rosenthal, fostul director al Adevarului". Altii si al-
tii. Ziaristii americani au venit in grup, cu fotografii -si
fac intrebari care nu sant asa de curioase cum se spune
ca ar fi obiceiul. Ii intereseazd la not chestia evreiascd.
multi dintre ei sant crestini si politica d-lui Mussolini.
Raspund cum si cat pot. Mi se spune ca adesea cuvintele
sant ran intelese sau rdstalmAcite. Ce pot face?
Statuia LibertAtii.
Rasdrind din ceatai in fata imensului roiu omenesc,
dreaptd, poruncitoare, cu imperativul gestului izbavitor.
ea impresioneazd. Oricum i s'ar judeca valoarea si ori-
cat i is'ar critica proportiile, ea are avantagiul de a pune
in fata laboratoriului de muncd, haosului de afaceri, un
concept moral, unul din cele mai seducdtoare Si mai no-
bile ideale si afirmatia mandra a principiului generator
pentru aceastd societate, chemata, cu trambita mobilisdrii
tuturor energiilor, din toate colturile lumii.
indatd, santem in angrenajul de Fier al docurilor. Fie-
care-si asteapta dupd natii Si cornpanii noii sositi. Batiste
italiene flutura in want, inaintea chinuitilor frati veniti sa-si
caute panea. tin mare grup romanesc e aldturi.

14
CAPITALA AFACERILOR

Si in frumuasa, vasta saki a navigatiei italiene, limp de


aproape o oard ascult pe rand hunele saluturi de In-
tampinare ale tuturor celor cari au Romania In sangele
sau in amintirea for miscata. Preoti ai Bisericii unite, mun-
citori in haine de serbOtoare, poetul si filologul Feraru;
Evrei din Moldova de care-i leaga inima, vorbesc din pri-
sosul sufletului for miscat. Nu e greu a se grtsi pentru
fiecare bunele multdmiri cuvenite.
Santem acuma in ora.s. Nu vad imbulzeala furioasd a
vehiculelor mecanice de care se vorbqte de obiceiu. 0
perfecta ordine impiedeca haosul care alifel s'ar produce.
La On de sigur va fi altfel. Si nimeni, aici ca si in
mice mare oral muncitor, nu poate opri, la ceasul cand
omul. are voie a trai pentru sine, Ingramardeala care nu
stie ce e acel dulce lucru de, trecut: politeta. Dar to-
tul merge cu o randuialO desavarsitA. Automobile le se. in-
talnesc, se potrivese, se opresc Tara nicio nervositate, asa
cum pe trotoare aici abia cercetate atata tame se poate
suferi Si intelege intre sine.
In lenta cadere a zapezii imediat topite defileazA facade
sure, roSietice, violete, brune, de case pentru lumea sa-
raca, de adaposturi provisorii, care chiamd pe emig,ranti
pentru intaia introducere $i initiare, Prava Ili modeste in
care elipesc primele lumini electrioe. Recunosc usor ti-
pul clddirilor. E casa Marii Nordului: aceiasi, in Anglia.
In Belgia, in Olanda, In Danemarca, in Norvegia. Con-
structia de carAmizi aparente pe care funinginea nu le
Inegreste cu totul; seara, cu manerul de fier care inain-
teazd asupra strazii, ferestile dese, pdtrate. In tot ce se va
cladi pe urma aceastO prima marcil de fabricd a vechilor
colonisti se va 'Astra. Oricat ar vrea sä fie altii, atunci
cand in alalea domenii ei sant fail IndoialA cei mai tari.
Americanii nu-si pot sren.ega originile. E aici vechea cii-
sutd neerlandesa., unde s'au oplosit cei d'intaiu Inainta§i
ai marilor familii agistocratice de azi: Astor, Vanderbilt.
Ironia lui Washington Irving fat. de Dietrich Knickerbo-
15
NOTE DE DRUM

cker nu poate inlatura ceia ce a lasat acesta in piatra


care nu moare, care se perpetueaza crescand panA la
urias, la fantastic si la absurd.
Caci asa au vrut imprejurarile, nu ambitia omeneasca.
orgoliul de Titan tintind tot mai sus pana la bolta pe care
sky-scraperele o anuleaza, o trimet asa de departe incat
dispare cu totul. Pe aceasta insula Manhattan, cu vechiul
nume Indian, intre cele (loud rauri", era singurul loc
de poposire in fata unicului mare port de pe o coasts
nemargenitA, dar de la un capat la altul ermetic inchisa.
Cativa chilometri patrati de stand, dar o stand asa de
profunda, asa de tare ca poi sprijini orice pe dansa, mu-
tandu-i granitul in inaltime. Si oamenii se pusera la lu-
cru, nu de la inceput, ci atunci cand porni marele
flux al neocupatilor, cand miseria units cu initiativa venira
as fats pe aceasta rota, o minune de tehnica fara pareche.
Raman de sigur In general casa pana la zece ran.-
duri, cu incercari de arhitectura: frontoane stangace, de
alt stil, acoperind goliciunea teraselor, colonete grecesti
de rupere a unei uniformitati care mai sperie Inca. Strada
pe care luneca automobilele, intr'un departat huruit, cu
care acuma in orice parte a lumii urechile ni sant de-
prinse, trece larga, curata intre aceste magazine, depo-
site, case de convert, bind. Din mijlocul acestei arhi-
tecturi care ni e familiars, leviathanele, monstrii §tiintei
echilibrului precis calculat se inalta pans asa de sus de
nu li poti urmari decat de foarte departe culmile. Cateva
cu miile de feresti ale zecilor de randuri, pana la saizeci
in retragere de la unul la altul, ca niste colosale pira-
mide cu trepte venind din lumea zeilor Haldeii ; altele
fang nicio nuantare, o Mita de oameni peste alto la-
4:11t1. Ce ar putea sA insemne aici o ornamentatie gratioasa
care s'ar pierdee. una impunatoare rupand continuitatea
in sine maiestoasa a repetarii indaratnice a aceleiasi linii1
Ici si colo se incearca un turnulet ca o ciuperd parasita.
E reminiscenta altei arhitecturi, pentru alts lume. Cabe

16
CAPITALA AFACERILOR

un turn gotic de biserica rasbate pentru ca Dumnezeu


sa nu fie prea umilit fata de ce au facut rebelii acestia de
oameni. Masele sant asa de formidabil de ponderoase
lirat ideia riscului dispare cu totul. E o lume de Geryoni
asezata.

Ca la un semn se aprind acele mii $i mii de ochi. Di-


haniile priuesc. 0 privire limpede. Vezi fara storuri tot
ce este inuntru. 0 impresie de chibzuialg matematica in
totul. Simi, cu furnicarile supt picioare, pe pareti a
marii roabe, electricitatea, care incalze$tc, lumineaza, lu-
creaza, necontenita circulatie a escensoarelor intretinand
viata acestor multiple etaje care nu cer sfortarea picioa-
relor omului, devenit, afara de splendida lui minte, erea-
toare, dominatoare, numai o parte mica a uimitoarei me-
canici pe care a suscitat-o.
Asa traiesc zi de zi milioanele.

A doua zi cerul -e aproape luminos. Numai depgrta-


rile-51pastreaza albul vesmant de ceata. Strada In acest
cartier nu Infatiseaza figurile de care se vorbeste. Pe
trotoare o lume amestecata: sant Si elegante taalete fe-
meiesti. De o particularitate de rasa nu poate fi vorba,
New- YorkuL e unul din marile centre evreie$ti: mii de
Evrei numai de la noi. Elementele de imigratie doming..
Ca $i n Parisul de azi insa, omul vechiu da normele. El
impune $i transforma. Un anglo-saxonism" de atitudine,
care e $i el o realitate etnografica, de $i nu $1 antro-
pologica. Natura, felul de viata, scopurile comune mo-
deleaza, duc la uniformitatea care se face tot mai adanca.
A nu se uita $i influenta acestei ciudate limbi, dislocate,
desosate, fluide, suggestie mai curand decat accentuare,
care e limba englesa. Are comunicativitatea electricitatii.
Tot felul de automobile, autocamioane, tramvale cu doua
randuri, cgrute de transport cu coviltirul Mat, ca aoela
care poarta la Paris pe turistii americani.

2 17
NOTE DE DRUM

D. Nelson Cromwell, prietenul Romardei, calauzul Re-


ginei prin America. 0 fluturare de fin par alb, cret pe
energica fall rumana. Ofera tot ce poate oferi aceasta
franca ospitalitate, care creiaza Indata. o atmosfera de
foarte veche cunostinta, de ealda familiaritate. Daca as
putea lntelege mai bile englesa lui americana, toata in
sarituri si capricii...

Strazile centrale, largi, cu trotuar dublu, pentru cei ce


suie si pentru cei ce coboara, se insird anonime (afara
de dou.a, trei), numerotate numai, ca piesele unei ma-
sini, Intre cladiri care se lntrec din Inaltime. Vad mai.
bine alcatuirea si decorarea lor. Unele din ele cu apa-
rent?. unor palate florentine marite pans la absurd. Cu-
tare au jos un Intreg fronton de piatra sculptata de-asu-
pra albului caruia asa de curios se ridica obisnuita cla-
dire. rosietica de caramida. Incercari originale prind de
feresti elegante cu5ti de fier, gurguiate catre strada. Toe-
mai in varf una are o fresca colorati si aural. Pe alta e
Infipt steagul ultimei biruinte.

Ade lasi mers socotit al automobilelor. Luminile rosii


Si verzi le orienteaza. Dar la semnul de oprire miscarile
circulare din strazile laterale sant Ingaduite. Nicairi pripa.
Niel la iesirea din magazine si birouri multimea nu se
grabeste. E extraordinary posibilitatea de a produce cu
metoda asa de malt fara nicio nervositate si f Ira niciun
nacaz. In cartierele sarace de sigur va fi altfel. Dar New,
Yorkul e orasul debuseului, nu al productiei.
Din Techea curatenie olandesa, s'a pastrat cea mai
meticoloasa grijd In gospoddria fiecaruia si In a tuturora.

Mergem sa. Intalnim pe rectorul Universitatii Colum-


bia, d. Murray Butler, o mare personalitate, care de a-
proape un sfert de secol conduce inaltul asezamant, eel
mai cercetat din toate State le-Unite; minte superioara,

18
CAPITALA AFACERILOR

caracter ferm, idealist care-5i Inching. silintele ideii de


pace In Europa, el nu e destul de Inte les ca sa poatA fi
urmat, dar autoritatea lui marala e enorma $i lucrg.rile -i
de psihologie $i pedagogie, de politica sant foarte pre-
tuite.
Pana la marele complex de cladiri ale cochetelor co-
legir strabatem, vre-o jumatate de ceas, o buna parte
a orasului. Centrul de sky-scrapers e Indata parasit; cla-
diri mai modeste ocupa margenile unor strazi care pe
alocuri sant, putintel roase de circulatia puternica. Intram
In pare, izvor de aier $i de sanatate pentru °rap' Ingra-
dit la mijloc .Vechea padure, taiata, unde e Universitatea,
abia acum cinzeci de ani, e aici Intreaga, doar raxita, cu
tot capriciul dalmelor ei, cu tot neprevazutul copacilor
pe can niciun sprijinitor nu i-a Indreptat Si nicio foarfeca
nu 1-a mutilat. 0 bucata de natura frusta, In toata variatia
ai In loata desavar§irea ei. Nimeni n'a cutezat Inca a se
atinge de dansa. Mai bine gramadesc, aiurea, randurile
peste randuri panaja nourii Ingerilor.
La Intors Re asa de largul rau putine lumini se mis-
ca. Peste vastul spatiu de Intunerec, $irul de fere5ti lumi-
nate se succeda pe capatul dealului.

Azi am trecut mai departe decat cladirile rosii $i vi-


nete ale Universitatil Columbia, Intre care marele otel
international" pentru studentime. Noile cartiere se In-
find Inca o bucata de vreme. Acela$i stil de case In care
ceia ce impune e soliditatea si un fel de multamire, de
lini$te asezata, ca $i de buna Ingrijire de toate zilele.

Lipsege Iusa pentru anume ziuiri de un caracter spe-


cial adaptarea la mediu. Marea biserica gotica abia ispr4.-
vitit, cu puternicele-i turnuri patrate, cu adanca...scobiturX
a usilor 5i ferestilor ogivale, vine de-a dreptul din go-
ticul lnflorit al Angliei $i ar avea un sens In cadrul is-
toric de, acolo, amintind o viata care s'a desvoltat nor-

19
NOTE DE DRUM

mal an de an $i secol de secol. Mai ciudat e nand, pe 1an-


ga unele ornamente de o forma deosebita, cutare sina-
goga participa $i ea la onoarea aceluia0 stil ogival.
Am trecut pe langa gbala zidire ro$ie, de proportii In-
tinse, a Museului Metropolitan, La capatul drumului nos-
tru e un alt complex de alte ziairi cu aceiasi destinatie.
Nu Musee ale Statului on ale comunei. Fiecare din ele
are alt caracter, alta origine Si lane venituri. Unul iii
datoreste fiinta Societatii de GeOgrafie, altul unei SocietAti
spaniole, cel de-al treilea e consacrat, fAra. in.doia16. de
o organisatie anume, cuno$tintii vechii vieti indiene. /
E aici, in trei randuri, un museu, tesau. de docu.
mente privitoare la lungi secole din activitatea pe toate
terenurile a unei mari, viguroase $i inteligente semin-
tii de oameni. Ideia pe care o (1e despre vrednicia, despre
chemarea $i posibilitaile ei e din cele mai inalte. Ai a
face cu desvoltari de IndemAnare artisticA $i tehnicA din
care ar fi putut iesi una din cele mai triumfatoare civi-
lisatii ale lumii. Sentimentul de sinccra, de adanc6 ad-
miratie se une$te cu acela al regretului ca Imprejurarile-
istorice au. prefA.cut aceastA rasA asa de Inzestrata Intel)
nenorocita ceatA de Invin5i, aruncati in pustule Vestului,
desbracati de pamanturile care li-au baut sangele, Inchi$i
in reserve" ca ultimii represintanti ai unei spete de do-
bitoace menita say dispara In sAlbatacie $i parAsire.
15Acat ca aceste comori de care trebuie se vorbesc mai
larg sant presintate dupA hasardul vitrinelor, fArA ose-
bire dupa categorii firesti, dupA felul materialelor $i teh-
nicei! Si IncA mai mult: dupg, regiunea bine determinate,
careia-i apartin, dupA curentele din care fac parte, dupa
vrasta careia, ca linie $i coloare, ca elemente infatisate ii
apartin.
In ciucla acestei pitoresci desordini, sä IncercAm. a deo-
sebi.
La base, In fund, prin pArtile de Nord $i Vest, ca A-
lasca, ramAsitele, panA adanc in epoca moderna, ale u-

2a
CAPITALA AFACERILOR

-unei stravechi civilisatii a pietrei, a simplei pietre as-


.chiate, care ramane in varful sulitelor clasei xazboinice.
Nici indemanare, nici preocupatie de frumuseta.
Alaturi insa, vezi obiecte de fier, care arata o civilisatie
,cu mull mai inaintata, $i ea e, fireste, aceia a altor triburi
si a altei epoce. Masivele ciocane sant cu totul alta arms
decal acele simple varfuri de cremene ciocanita.
Pentru a se avea arta religia intervine. Acea cludata, In-
-tunecoasa religie de capricii si de mistere, de monstru-
case strambaturi si de stiggestii bizare, de vraja i descan-
tece a unui popor cu mintea altfel facuta decat si a ce-
Jor mai superstitiosi dintre noi. De acolo vin stalpii de
poarta, aspru taiati din lemnul bran si negru, cu un
monstru uman incalecat peste altul pe care-1 striveste:
ochi bombati ca ai unor gaze uriase, guri deschise pentru
a rosti cuvintele de farmec care nu se aud. De acolo ani-
malele uscate, tristele capete de vulturi fara carne, suvi-
tele de par negru prinse de pielea galben,a, pe care o
Infloresc margelete multicolore. De acolo mastile de ui-
mire si de spaima, menite sa inghete pe dusmanul lipsit
de dansele si sa dea si mai mutt curaj razboinicului care
ataca. De acolo figurile $i figur'inele cinchite, diformate,
cu coifuri in etage, cu imbracaminti inflorite $i pline
de tot felul de invartituri $i sucituri. De acolo scenele cu
indescifrabile intelesuri in care se amesteca trupuri ome-
nesti cpntorsionate si simboluri stilisate, intr'o invalma-
seala de un mare elect decorativ. De acolo vasele din va-
lea raului Mississipi, care reproduc fats tatuata sau ta-
iata de rani a dusinanului mort cu ochii dureros
Razboiul, gloria si maretia sefilor, orgoliul unei clase
dominants vesnic in stare de razboiu cer anumite insein-
ne. De aici chivere nastrusnice, coroane de pene de papa-
gal, manta de piele on de pene amestecate, tot felul de
ornamente din margele colorate
Dar insusi simtul de frumuseta, instinctul de arta a
lucrat, si f Ara, alte indemnuri, pentru a crea opere care

21
NOTE DE ERUM

atrag 5i sinulg admiratia. Toate materialele au Post in-


trebuintate: acele margele in toate colorile curcubeului,
sfaramaturile scoicilor in care se rasfrang toate nuantele,
fragmentele de pirite cu straluciri de pietre scumpe, care
dau ochi figurilor de animale ii smalteaza, hainele de pa-
ran ale ostasilor, alabastrul din care se desfac reliefuri
de o nesfarsita varietate, bulbucaturi brabonate, pielea.
de animal, une on prefacuta intr'o pelita alba de a
fineta neatinsK, olaria de toate formele, pana la gaturile
lungi ale marilor vase rituale.
Principiile acestei arte care se Intinde de la gheturile
Nordului pang. la caldurile tropicale din Mexic $i Guate-
mala, 010 la valle inane ale Perului, sant deosebite.
Unele apar tin directiei lineare, abstracte, stilfsate, geo-
metrice, pe care asa de bine o cunoastem si de la noi.
Astfel desemnurile, de o rara delicateta, de pe cojoacele
canadiene, asamanatoare eu acelea din Siberia si din
toata partea corespunzatoare a Europei. Astfel camasile
de land de capra ale Indienilor din Alaska, In care se
preface in linii frunza, dar langa dansa ochiul omenesc, in.
mai multe expresii, figura Insasi cu amandoi ochii, cu
nasul latit si gura ranjita, liniile analoge de pe cutare vas
din Perul preistoric", avand in gurguie reprodusa fi-
gura omeneasca abia schimbatA de stilisare, Astfel in mi-
nunatele oale din Chihuahua, In acelasi Mexic, cu ames-
tecul de romburi, de rotunduri punctate, de m,eki in-
vartiti, de figuri umane supuse aceleia$i operatii de re-
ducere lineara ca la locuitorii aspref Alasce.
Alte on insa realitatea caricaturala apare in locul a-
cestei reduceri la abstractul geometric. Oameni in ati-
tudini crispate, jimbate, cinchite sant amestecati cu pii-
sari, cu dobitoace, neexistente, ca In vasul din Honduras
(Yascaran), on in cele gasite la San Salvador.
Q a treia categorie presinta, ca in unele deseinnuri din.
cayernele franco-hispanice, pe langa ornamental geometric
animale, cerbi (In Noul Mexic), in al caror corp antra

22
GAPITALA AFACERILOR

insa acela$1, ornament. Nina ce se der animahT1


ca in Peru, pe alte vase.
Un simt extraordinar al decoratief se intalneste tot-
deauna si el ajunge une on la o perfectiune uimitoare.
Astfel in covorul peruvian In care se amesteca inextri-
cabil, in mai multe reg,istre, floarea) pasarea, maimuta,
vagi figuri ornenesti, totul alergand unul duper altul, a-
jungandu-se, impleticindu-se, prefacandu-se intr'un singur
val. Niciodata imaginatia omeneasca 'fa putut produce
ceva de o mai desavarsila armonisare.
Nu se poate prinde mai bine miscarea &cat de acesti
oameni cari traiesc In si prin ea. In unele impodobiri
de cojoace luptele sant redate cu un adevar unic. Toate
felurile de a calari, de a lupta de-a calare sant prinde Si
reproduse cu o perfecta exactitate. Te miri ca, se poate
si gestul acesta. Trupuri aplecate pe coama tailor pre-
lungiti de avant, altele care se suce-sc in sea ca sa A-
runce sageata, sau sä impunga cu sulita, trupuri care se
parasesc Imbratisarilor mortii. In cutare desemn modern
simple aschieri de coloare neagra noteaza zbuciumul a-
lergarilor. In desemnuri de acum cateva zeci de ani,
de un naturalism naiv, represintand viata tribului inaintea
corturilor, ceia ce place mai mult e surprinderea gestu-
lui trecator aparand in toata puterea lui de expresie.
Si gustul pentru coloare, vazata supt alt soare de acesti
ochi admirabili, deprinsi cu panda, en spionarea, cu ye-
ghea 5i cu urmarirea... Potrivirile cele mai cutezatoare
ale .colorilor celor mai dare: pete verzi deschise in rosu
$i margeni de negru; verde langa alb si rosu, un galben
ca al penelor de pasari scaparand ca o scanteie de
soare...
Curioasa trecerea la Museul vecin, in care iubitorii ar-
tci si operei sianiole au strans probe, une on de mare
pret; ale altei arte, Diva odaia unde un pictor de largi
donceptii, de infocata iubire pentru colorile terii sale,
Sorolla, a presintat in scene de tot felul toate provinciile
23
NOTE DE DRUM

Spaniei. Pe Tanga picturi pe lemn si pe pAnza de pe la


Inceputul secolului al XV-lea, pe langd.autografe si incu-
nabule, cateva panze de maestri. Un grup de lungi figuri
tragice al lui Greco, intre care o Madona de o dulce si
trista expresie suptanaturald. Pentru a spune adeydrul,
tdrupa iefirea de dincolo, aceasta nobild si sigurd arta,
de atata masura, pare rece, artificiala, cdrturareasca, in a-
celasi timp cand ea se tine prea fricoasd de ceia ce da
singur natura.
Ne intoarcem. In dosul marelui pare cadem in crtiere
neingrijite, in care ghiata refine murddriile, dar vantul
vantura hat-title raspaudite. Strazi de un comert mdrunt si
urat. Oamenii cari-1 fac ii samlna. 0 grija de ban plu-
teste in aier care se pare mai putin si mai incarcat. Inca
vre-o cateva sute de metri si ne gasim in plin ghetto.
Supt stalpii cari sprijind linia trenului s'au insirat intr'o
'piata pa in Moldova sau in Galitia tot felul de marfuri:
fructe, came, peste, piese de imbracdminte, nimicuri ief-
tene. Peste amestecul de colori strigatoare cartelele cu in-
semnarea stangace a preturilor chiama clien(ii. Si ei yin,
se primbld, cearcd, rascolesc, cumpdrd, in frunte cu doam-
nele si domnisoarele negre, de o ooloare pe care clima
a indulcit-o far. a putea schimba linia caracterislied a
profilului. Dar totul se face Vara alt zgomot decal al miilor
de conversatii de targ,uiald; nu se strigd si nu se cantd:
e un fel de mocneala socotita asupra acestor scene de
rasfat ale pitorescului vulgar.
Si ajunge o Intrerupere de trotoar ca sd to aili in car-
tierul cel mai elegant. Mari le case cu mai multe zeci de
rinduri adapostesc pe oamenii cei mai bogati ai orasu-
lui. Broadway, vechea gale Larga", acum de,cazuta, nu
se poate asamana cu aceasta luxoasa Avenue a cincea.
Abia se mai preling grupele de negustori cu sapcutb, de-
prinsi a trai in stradd. Figuri elegante in fata vitrinelor
Clare, luminoase. Atat (le Md It aici fiecare si-a facul cor-

24
CAPITALA AFACERILOa

tul sau: colaboreaza la lucru cu oricine, dar ii placeka sta


la 91 acasa, dupa avere si gusturi in burghesie, mai mult
decat dupa rasa in orasul de 6-7 milioane, in care mi-
lionul de Evrei e alaturi de blocurile tot asa de marl ale
Irlandesilor, mai putin Germanilor, dar si Ne-
grilor.
La Universitatea Columbia. rrontonul grecesc spune cu
mandrie ca e o creatiune, de caracter religios, a lui
Gheorghe al II-lea, ca libertatea a asigurat-o si marit-o.
Vechea nota e aratata Inca si prin. capela puternica in
care lumina arde vesnic 5i care aduna §1 pe cei earl a-
partin altor religii.
De jur Imprejur colegiile, otelurile pentru studenti
al studentelor poate sa cuprincla macar o mie din cele
patru-cinci mii care sant inscrise, restaurantul pentru
profesori, seminariile, odaile de lucru pentru aceia din
personalul invatator cari locuiesc departe in oral.
Cu profesorul Muzey Warn dejunul in mijlocul fami-
liilor de profesori, care si ele au dreptul sä iea parte la a-
ceasta viata in mijlocul scolii.
Alte doua Universitati functioneaza in oral: una a Sta-
tului, alta a orasului. Numarul colegiilor raspandite in
toata Cara e enorm,
Dar diplomele nu asigura o functie. Cui ii lrebuie un
functionar si-1 examineaza Inaintea unor comisipni a-
nume.
Audiloriul, caruia Ii stau la dispositie mid biblioteci in-
tr'o atmosfera de odaie proprie, e compus din mai multe
natii. Nu lipsesc Iaponesii, cari se Indreapta mai mult
spre studiile economice.
Intre studenti, si Romani. D-ra Galitzi a publicat o fru-
moasa carte, bine construita li cu ing,rijire scrisa, despre
procesul de asimilare a Romanilor din America.
La Universitate serviciul e facut de negri. La ascen5o.-
rii mai numai negri. Negri sant portarii. Intre femeile

25
NOTE DE DRUM

care au grija copiilor multe Negroaice. Toti de coloarea


mai deschisa a celor transplantati de veacuri in America.
Cum dadacele sant de aceasta rasa, multi Ncopii invata en-
glezeste cu accentul prost st particularitatile inferioare ale
acestora.
Un dejun la New-York Times". Dona imense cladiri
sant proprietatea puternicttlui ziar, prin. care un Ox, un
Finley poruncesc opiniei publice.
Ziarul american n'are articole prime, nici telegyame,
nici foileton. Marunte notice se amesteca haotic atragand
atentia cetitorului prin literele groase ale tillurilor. To-
tul inecat in oceanul anunciurilor. Un public grabit de
ce-i convine, petrecand cu ochii nesfarsitele coloane, frun-
zarind ce-i place on ce-i trebuie. Strigarea pe strada e
necunoscuta. Chioscuri mai nu se vad. Mecanic fiecaruia
ziarul ii soseste la ceasul care se cuvine.
La locuinta lui Pierpont Morgan junior. Casa. Si Museu
sant legate. In cel mai autentic, dar mai discret lux,
colectfile intense se urmeaza de-a lungul inaltilor pareti.
Incunabule, manuscripte din cele mai pretioase (Psaltirea
cu -Mere de our pe pergament purpuriu de la Tours,
cele mai frumoase vechi carti bizantine, miniaturi razlete,
legaturi din toate epocile). Opera tie arta e larg samanata:
cel mai mare Bellini: un grup de sfinti de cea mai in-
spiratl expresie; un Perugino, doi Memling.
Secretarele conduc amabil pe Invatati. Cercetatorii lu-
creaza. E o atmosfera, de zimbitor cenacul al spiritelor
de o Waita cultura si de un gust ales.
Museul Metropolitan nu e nici el o creatiune a Statului,
ci adunarea naretelor daruri ale mecenatilor. Numele
for sant lnscrise pe table de marmura, vesnicind me-
moria bunilor cetateni, a oamenilor a caror viata a lost
numai munca, a marinimosilor donatori: Pierpont Mor-
gan, Aleman...

26
CAPITALA AFACERILOR.

Nu se poate o clAdire mai potrivita pentru scopul pe


care-1 serveste. Mari sali huninoase, stapanite de inalte
galerii. Nu lipseste nici atriuj reprodus cu ingrijire, in cea.
mai luxoasd formd, a unei case romane: pe cand afard
ninge din plin si se acopar trotoarele de catifeaua albd.
a iernii, aici in aierul caldut copacii din Miazazi isi ri-
dia. verde4a care niciodatd ml trece.
In Cara oamenilor practici mai mult decat oriunde
aiurea, oclaile adesea nu sant pareti goi de pe cari sd a-
tame tablouri sau in mijlocul carora sd rdsard statuile,
mobilele de pret, curiositAtile trecutului. Ele sant vii,
traiesc, invatd si indeanind, de-a lungul lor, pdna intr'a-
colo luck grupe de doamne sant calauzite de o persoand
priceputd pentru a li ardta cum se poate impodobi propria
for casa. Sant oddi de culcare mutate dintr'un palat ve-
netian, grinzi sculptate care yin din Spania secolului al
XVI-lea, elegante budoare pe care le-a dat cutare Castel
pArAsit al Franciei. Dese on tablouri gratioase rdsar prin
colturile unei astfel de IncAperi.
Se fac expositii trecatoare pentru cateva sdptdmani,
Yh mari halluri anume pregatite. Astfel avem acuma co-
piile frescelor egiptene, adunate indelung cu ,o nesfarsita
rabdare de o intreagd misiune. Si inflorirea aceasta de
tonuri palide, succesiunea de figuri exotice vrAjesc o asa
de strdind lume milenar de veche intre zidurile pe care 1e
bate asprul vant al marilor Nordului.
Scoli, studenti, studente cerceteazd cu atentie fiecare
obiectele expuse. Ciudate vesminte de sport, sweater
de land, fusla scurtil ca un pagno egiptean, mull peste
genunchi, capete tunseftsi zburlite, Meta de o potrivA cu
fetele, vanjosi, carjobati, ldlai, pe cand aldturi alte grupe,
de o eleganta deosebill, poartd costumele cele mai scumpe
pe care be poate procura imitatia locald a marilor case
din Paris. Cate una std de copiazA pe carnetul ei reprodu-
cerea templelor egiptene.
Darnicia miliardarilor n'a fA.cut numai sd se afle aici

27
NOTE DE DRUM

ghipsuri care reproduc tote capodoperele. Mari colectii


de e imensa valoare au fost stramutate peste Ocean. in
-acest ideas al comorilor plAtite cu atata aur. Astfel obiec-
tele egiptene adunate de lord Carnarvon si-au gasit aid
adapostul definitiv. Un mormant a dat, ca acela care a
imbogatit Museul din Turin, icoana in mari papusi de
lemn a intregii vieti de supt Faraonii de acum vre-o doua
milenii: vaslasii, macelarii cari ucid vitele si li spanzurA
carnurile. Figuri de o extrema delicateta, svelte invar-
tiri ale trupusoarelor de broaz, juvaiere in care aurul si
smaltul se imbina in cea mai incantatoare intovarasire, a-
nimale, ganganii de toate spetele, pana la o caraghioasa
grupa de broaste, aceasta arta multipla, vesnic noun,
vesnic bucuroasa ca poate smulge o noun. taina natu-
rii inmulteste pang. la nesfarsit minunile ei. Nu se poate
uita marea statuie de lemn a femeii stranse fn camasa ei
de in supt care se simt toate liniile. se gacesc Wale zvac,
nirile vietii.
Ca si la Museul din Berlin, se presinta pi aici speci-
mene din acea arta a Egiptului ptolemaic in care geniul
grecesc a dat o alts inspiratie mesterilor acestui hrhafe
pamant.4 Pe sicrie, in locul figurilor shematice, e portre-
tul, realist pana. la asprime une ori, alte on scanteletor de
viata unei tinereti curmate de Parce: urtharesti ochioasa
figura brund a adolescentului rapit de moarte. Paine le de
un coloril vioiu si variat cuprind scene pline de adevIr
si miscare ca aceia a negrului vanator, rang calul focos
al caruia alearga canele cu limba scoas.l. Intr'una se
vad ihoruri de ingeri, doua veacuri inainte de Hristos.
Siruri intregi de odai cuprind ceia ce miliardarii au
putut castiga pentru Cara de care sant asa de mandri, din
comorile de arta ale maicii noastre geniale, Europa. Una
Intreaga e plina de panne din cele mai frumoase ale lui
Rembrandt, ca nobilul slav", man.dru, de,spretuitor in
blanurile lui. Rafael e represintat printr'o mare panza.
sacra care nu e din cele mai frumoase ale lui. Un admi-

28
CAPITALA AFACERILOR

rabil portret de Van Dyck. Un colt al Spaniolilor, din care


nu lipseste nici Velasquez, nici Goya, cu portretul prin-
cesei de Parma, sora reginei cu pliscul de pasare rea.
Cate un Tiziano $i un Veronese cu o frumoasa figurd
blonda. Inchinarea Magilor de Ruben e de o extrema, gin-
gasie in atitudinea mamei $i in gestul de curiositate al mi.-
cutului Dumnezeu; marea mantle rosie a unuia din. Craii
Rasaritului stapane$te tot ameste^ul de vesele colori dare.
Sfanta Fainilic a lui e plina de reminiscence italiene. Ln
rav Andrea del Sarto.
Darmai ales s'au adunat cu iubire Germanii, ca Memling,
ra amlii Holbein (frumoasa lady Guilford a celui Lanai.).
Rare on o mai hotarata opositie de atitudini deck in A-
doratia" lui Quentin Massys: de o parte figurile rasairitene,
negre, carne, incruntate, rumana figurd a regelui Cu zgar-
&1 de our la gal, supta figura a batranului care, Cu iata-
ganul la coapsa, ridica manile spre inchinaciune $i in fatA,
asa de cuminte, suet valul ei de ligsariteanil Maica Dom-
nului pierduta in albastrul intunecat, care intinde in pelin-
cele albe copilasul cu craniul neformat Inca 5i cu micu-
telp mani tremuratoare.
Nesfarsite par Waite care cuprind ceia ce s'a putut smul-
ge in risipa bogatiei europene. Civilisatiile asiatice $1-au
dat $i ele partea: covoare de Persia gi de Anatolia (unul
foarte complicat, cu amestecuri curioase de linii stilisate,.
de $irag,uri ale florilor geometrice), sculpturi in lemn de
o invalmasita bogatie, care an captusit temple in India,
covoare care li cQrespund, cu bunele figuri late intre flo-
rile lumii calde, contributii variate ale Extremului O-
rient.
Se mai poate zice oare inaintea acestor tesaute cu a-
tata grip. adunate $i daruite cu atata dArnicie ca aceasta e
Cara singurului negot, a afacerilor exclusive, a lui bu-
siness" $i a lui money"? E atata iubire pentru frumost
atata ravna in cautarea $i in,su$irea lui, atata nobleta. in
generositatea ctitoriei artistice, Inca societatea care a putut

29
NOTE DE DRUM

da din sinul ei atatia binefacatori intr'un asa de Malt


domeniu poate raspinge cu indignare ofensa unei critici
nedrepte, cautand a face din ea o Cartagena oarba pen -
tru realisarile neperitoare ale artei. Si in resultatul strain-
cit al atator sfortari e si o lectie pentru alte societati, mos-
tenitoare ale marilor generatii creatoare de frumuseta,
care prin lupte Intre popoare si State, prin discordii so-
ciale, prin opere literare distrugatoare de suflete vad ra-
pite stapanirii for ce era mai stump In mostenirea stra-
mosilor.
D. Nelson Cromwell Imi arata la iesire un Intreg cartier,
un block masiv de case, de vechiu sistem olandes, intre
care si a sa. Ele vor disparea in doi, trei ani, vor fi da-
rat-nate." Rockefeller le-a cumparat si le va da jos. In loc
va fi dupe porunca lui hotaratoare un non Cartier, o ce-
late" a lui, care-i va purta numele. Vor fi gradini in ju-
rul locuintilor vesele, iar In mijloc se va ridica Opera,
Opera uriasa pe care o merits acest oral cat o tarn.
In aceasta societate imensa organisata pentru cea mai
sigura si, mai rapede munca productive sant doua ie-
ra)thii: Una mostenita de la organisatiile i dominate de
Jdoctrinele Europei: aceasta are si nu are importanta. Sefi
Ears forme exterioare importante, fara tot decorul de arta
si de frasa al nostru, lucrand si ei I coltul for exact
ce se eere de la dansii; Mira conditii si fare putinta ini-
tiativei. Ei vin de la sufragiul popular, care acesta e la
dispositia curentelor electorale, a gruparilor de interese,
a capriciilor. Adesea tineri, fare nume, fara trecut, fare in-
fatisare, asupra carora s'a oprit votul multimilor pentru ca
se astepta ceva de la dansii, chit ca a doua 'zi sa fie arun-
cati In neant. Primar e aid un Irlandes de vre-o treizeci
de ani, seful Statului o rude a lui Roosevelt, despre care
*nu se stie spun multe i ce se spun face parte din bio-
grafiile obisnuite. Alaturi lnsa sant oamenii fare titlu st
fare situatie cari exereita o adevirata dictatura de in-

30
CAPITALA AFACERILOR

fluenta. Cu mai putin idealism, e cas'ul lui Pericle la Atena,


al lui August Ia Roma. Ei sant Imperatorii acestei fa-
buloase munci, saracii de ieri, Cresusii de astazi, binefaca-
torii de mane ai nathmii, careia-1 Intorc bogatia Intr'un
moment adunata in, manile lor. Ei dau sama in fiecare
moment de vrednicia care li indreptateste rolul. Aici
abdicare nu se incape. Pana la sfarsit pe brew, ei dau
exemplul unei lupte care e menita A, continue fara capat.
Resorturi de Fier ii sustin si cu ochi de diamant privesc
spre viitorul in tare an rol de conducatori. Pierpont
Morgan", spune Nelson Cromwell, a fost -un Bismark".
La optzeci de ani acesti conquistadores au fragezimea de
simtire, Incordarea de vointa a unor tineri. Mar lasand
altora o sarcina. Intreruptal brusc de sfarsitul firesc al
fiintei omenesti chiar 'cand un zeu a locuit Intr'insa, un,
zeu de putere si de biruintI.
Privesc pe unul dintre dan.si. Alb, zburlit2 cu ()nil
marl rotunzi privind para. In toate laturile. In jurul lui
vice-.guvernatorul unui adevArat regat de insule, un pro-
fesor de o mare notorietate, atatia fruntasi tineri si bä-
trani ai acestei armate. Intrebarile lui cad rar, scurte, po-
-tuncitoare. Lung, raspunsul, amAnuntit, ca Ia un examen.
El asculta, refine, chibzuieste: In orientarea lui de mane va
Infra ceva din ce a ascultat azi f5.r4 a face din partea lui
nicio reflectie. Priviri sfioase Il cerceteaza, si el be simte,
facandu-se c be ignoreaza. Une on rade tare; zimbetul nu
i se potriveste. A poftit la masa, dar el a facut o anchetd.
A avea oameni Intregi Inainte, cu putinta de a scoate ce
vrea de la dansii i se pare mai util decat a Asfoi cartea,
cartea care nu spune cleat acelasi lucru tu. rora. si pe
care, pe langa aceasta, n'o poti privi in ochi
Aceasta viata e in adev5r public& Pe fiecare Ii vezi ce
face. Iesirile de la lucru aduc--valuri de multiime, si pe jos,
care inunda trotoarele. Ai o adevarata defilare de natiuni
Inainte. Deosebirile etnice se pierd insa indattf. Am sin-

31
NOTE DE DRUM

g(tra barbg. din New-York si o pgigrie prea mare se cerp


a fi sacrificata de cine nu vrea sä atragg. atentia. A co-
piilor In rAndul intkiu, dar 5i pi au asa de mult de
lucru! Dupk geamurile perfect egale fiecare e visibil la
opera lui: de mii de on toga ziva aceiasi persoank Ia ace-
Iasi lucru face acelasi gest.
Am vkzut un cersitor, unul singur. Un tank( orb, bine
imbracat, care canta. Incolo pentru oricine e ceva de
fa'cut. In aceste multiple rosturi vointa omeneasck in
orice timp afla resortul care o asteapta.

Avem cea mai bunk retea telefonick de pc" lume." Se


poate vorbi in cateva minute cu Parisul 5i Madridul. Se
da o deosebitg atentie legaturilor internationale." E
stump ". Nu. Pentru ck se cruta timpul. Si apoi ea-
sele care-1 intrebuinteaza au coduri" care resumk frase
intreg,i, intregi situatii intr'un singur cuvant".
In schimb vechii Olandesi ca si noii imigranti au in-
trodus lung,imea tocmelelor. Irl Cara lute conversatiile a-
jung nesfarsite; ele pot fi reluate in fiecare moment. E
atata idolatrie a ocupatiei 'Mat, cand nu este, ea se in-
venteazg.

Prin cartierele orasului de jos". Aid caracterul Pro-


visoriu al elementelor poligniee oin care se compune po-
pulatia e 5i mai evident. Vezi uncle, a cgzut 5i a poposit fie-
care. Cartiere evrele5ti presinta restaurante routarte5ti, ru-
so-romanegi, cu firme cum e Carmen-Silva" si recla-
me de mititei; alkturi Italienii dsi afi5eaz1 societatile de a-
jutor mutual, magazinele for de uleiu. 0 Intreagg stradg
e prinsk de Chinesi, cari-5i expun fabricatele eoxotice, stofe
de mAtasit in colori vii cu delicate broderii, mid obiecte
de filde5, lucruri de metal, de o fabricate indigeng mai
mult decAt dubioask ; se vAnd reviste chino-americane.
In piete e o. fierbere neogoitg 5i murdgriile se aduna, se
calca in picioare, se framanta cu zapada pe care nimeni
32
CAPITALA AFACERILOR

n'o curata, de vreme ce e asa de scump timpul. Copiii


se tin ciorchina, jucandu-se, pumnindu-se, luptand", tar
ind lemne pentru camaruta parinteasca.
Din trecut a ramas asa de putin vechiul, ticnit, simplu,
patriarhal trecut. 0 bisericata ca de sat, cu pridvorul pe
colonete. Municipial cu ornamentatia lui modesty ar face
pentru un orasel de provincic in Europa; la spatele lui
cea mai indrazneata din cladirile uriase.
Si, la doi pasi, noua viata se zbate i domina. Cartiere
intregi s'au darCunat pentra a da, o noua strada si masinile
supuse earl pamantul daramaturilor. Trei poduri lungi
de un chilometru injuga brat-W. de mare care e Great
River cu parghiile colosale Si tesatura firelor de Fier.
Pe cel din margene, precedat de o bizara colonada in
stil antic trenurile rapide se tin last. Iar ochiul care nu
mai vide maghernitele ce putrezesc 5i se darama se
opreste uimit la masele gigantice ale mamutilor de pia-
tra, terase, piramide in retragere, turnuri, care par blo-
curi cazute din astri in ruina, monoliti venind din alle sis-
teme solare.

5 33
CAPITALA POLITICA

1. Spre Washington.
Garlic presinta acelasi caracter de pasnica si sigura"
miscare. Supt maretele bolti lucii, stalpi de tier anunta In
litere rosii ceasurile de plecare. La gurile culoarelor
trenurile care poarta scrissa" sus destinatia for se presinta
pentru a-si Ma incarcatura omeneasca. In Pullmanuri,
care inlocuiesc lipsa claselor superioare, fiecare-si are nu-
marul. Hama lii negri aseaza. fara a schimba un cuvan.t
bagajele.

Teren de fabrici fumeg'and negru, cenusiu, alb, gal-


ben. Orasul be trimete afara, be raspinge. Trenuri alearga
grabite printre dansele, amestecand turn cu fumul. 0 ve-
getatie de balta cu. spicele uscate, din care rasar reclamele.
Raul I5i trenaura ,la scare solzii de argint.
Crucible steel company : furnalele sant in piina ac-
tivitate, dar.niciun cm nu se vede. Nici aiurea. Puterile na-
turii sant puse ele sa lucreze. Omul a facut, s'a retras, su-
praveghiaza, atata.
Newark. Opririle sant dese. Acelasi aspect de strazi, de
case, acelasi tip omenesc. Orase fabricate in serie. 0 lun-
g defilare de fabrici, Intre care garagiul armatei de
salvare". Pe alocuri case de locuitori de acelasi tip, ca niste
jucarli. Turnuri tuguiate de bisericute abia rasarite. Rare
on marele bloc de piatra amintind Metropola.

34
CAPITALA POLITICA

Toate acestea taiate In. marea, vechea padure, care


dupA fiecare grup reapare, Incltusatk in parcuri, redusa
la copaci razleti, liberk (ca Mea lo Park).
La New-Brunswick, capitala aoestui Stat, New-Jersey,
n.'a ramas ramie din vechea modestk origine germank,
Biserici flrk caracter strabat cu varfurile for Ingramk-
direa caselor de zid $i de lemn.
Nume de localitOli in mare parte fkute: Colonia, Cas-
toria on amintind pe primul colonist: Adams. Forme pre -
.curtate ca Plainsboro amintesc burgurile" initiale.
Apoi din ce in ce mai multk pAdure, cu copacii inval-
snAsiti, franti, desradacinati.
Case le risipite din Trenton. La Bristol pentru grupul
casutelor de lemn un pare cuprinzand cutare temple al
Jubirii ca din secolul al XVIII-lea.

laid, in aceasta severk padure a Nordului, un grup de


case care cuteaza a se chema Andalusia". Alkturi Tor-
resdale aminteste vechile aseari olandese.
Un urias pod, de o eleganta constructie. Apoi fabrici
de tot felul langa cimitire albe, fall. cruel, pe care rosul
coroanelor pateaza zapada. UrmeazI o mare de case de-
asupra cAreia nu turnurile bisericilor doming, ci gatleju-
rile drepte sau rasucite ale cosurilor afumate. Strazi im-
bulzite. E Philadelphia de Nord.
Nimic corespunzdtor cu vechiu -i nume sentimental, in
legaturk cu ideologia secolului al XVIII-lea; iubirea de
Irate". Nimic care sä arkte marele act de 1ntemeiere a Re-
publicei, care s'a savarsit aici. Nimic din severitatea cal-
ma a moravurilor puritane. Si aid v'antul vremii a star-
nit patima munch. Si furnalele de azi nu mai spun ace-
lasi lucre ca umilele hogeacuri de acum aproape douk
sute de ani.
Oral s'a creat langa oral. Dincolo de grkdina 000logick
peste terenuri libere, e alts aglomeratie de lemn si ca-
rAmidk, altk familie de fabrici, Philadelphia de Vest.

35
NOTE DE DRUM

Apoi mai departe largi poduri peste mlastini, case de


lueratori ca siruri de vagoane on ca fatade Clare, raza-
toare, masive zidiri ca de cetate africana, langa altele care
sminteit., din sute de feresti. Totul inchinat zeului nemi-
los al productiei industriale. Asa de curios suna alaturf:
apelatia biblica de Sharon Hill!
alt (Nam de fabricatie urmeaza, en topitorii sE
T-Ti
nn dock de construit corabii. Se ing,ramadesc in mor-
mane easutele furnicilor omenesti, cu tot felul de unelte
risipite inaintea fatadelor niurdare, cu flescAirea in vant
a rufelor de toate colorile. 0 biserica ruseasca marunta
cu bulburile ei verzi;, alaturi alta mai mare, cu aceiasf
cruse a ortodoxiei. Apoi urmam main! unui vast lac in-
ghetat pe margeni, care se intincie aproape pang la ca-
paint zarii. Vase le marl ii sfarma coaja ninsa, pe care-
se joacb.' raze ale soarelui din negurrt. In curand tot ec-
ru' e plin de rasuflarea grea a unei usini colosqle alt
cuib de neobositi ciclopi. E noul mare centru din Wil-
mington.
De obiceiu nicio impodobire. Rare on cite un jut de
colori in aceste case care sant doar un deposit al fami-
llei si un adapost de noapte. Cea mai mica nota de fru-
museta iii apare ca o mangaiere. Dar intinderile largi,
frumoasele grupe de arbori, permanenta nalurii d,spa-
gubesc pentru aceasta saracie de gust a unei omeniri NO-
nite la munca si la castig.
Paduri pe usoare dealuri, pete de lacuri. Intr'un loc 5una
cuvanlalui italian, (Race aici: Priucipio. Aproape, cu ea-
sutel t-i albe, penlra ostasii bolnavi, Perryville pe ma-
h&j c celui mai calm dintre lacuri, odihnit acitm, in Fe-
bruar, supt pojghita-i de ghiata. Prime le asezari Iran-
cese se invedereaza si prin numele localitatii vecine: Ha-
vre de Grace.

E un Tinut de fermieri: proprietarul uneia din forme


si-a pus numele pe o largd pancarta de-asupra eampului

36
CAPITALA P OLITICA

acoperit cu zapadd. Cocenii recoltei de porumb mai Inc-


gresc campul care doarme. Aiurea zidurile easel de ta-
ra striga minunile pilulelor de leac $i ale preperatelor
contra durerii de mdsele. Aberdeen: ce depth-tat name sco-
tian care trezeste in minte pagini din Walter Scott! Tre-
cem la Otter Poul, unul din aceste lacuri in care pe a-
locuri zac luntri intepenite. La Gunpow, alt lac, tot asa.
(le larg.
Printre copacii negri, suptirateci 'Isar .pini Cu cren-
gile rasfirate, grupe de brazi intunecati. Regiunea fer-
melor se prelungeste spre zdrile albe. Pe alocuri o bi-
sericutd de lemn, o vitrina de prdvalie cu de toate pen-
tru ace$ti isolati, in cart se continua vechea viatd. de fa-
mine, purd, plind de sentiment religios, a intemeietorilor.
In amestecul de colori dare, une on si inteun usor Ca-
priciu al liniilor se simte grija de frumuseta. Omul ape-
zat nu se poate sa n'o alba. Un usor fum albastru se ri-
died din cosuri la cdderea inceatd, linistitd a serii dare.
Dar capitala acestui rustic Tinut n'are nimic care sa -i
semen. Vechea Baltimore si-a desbrAcat caracterul supt
care o cunoaste istoria. Prin negura amestecata cu furn
care a cazut dinteodata se vad lungi siruri de case mun-
citoresti, cu balustrade care se clatind, cu feresti iesinde
e pe care cad scandurile, cu invalmasire gi miserie. Cu-
polele unei biserici orientale se ridicd sus peste bietele
terase ninse. sSi totalul marelui oral e stdpanit de turnu-
rile ascutite ale altor confesiuni. Atmosfera religioasd,
macar aceia a rdmas in ciuda prapdstioaselor schimbdri
moderne. Ea ajunge si pang. la suferinta materiald a mii
lor de desterati din margine.
Chiar si pamantul din imprejurinli e rdscolit adfinc. El
trebuie pentru fabricile de cdrdmizi. Dar e de-ajuns ca tre-
nul sa mg.nance cateva zeci de chilometri pentru ca za-
pada sa se intinda iardsi imaculatd la picioarele sobo-
rului de sprinteni copaci ai padurii.

37
NOTE DE DRUM

In acest mediu, la Cara, intre ferme ca acelea de uncle


a pornit insasi lupta de libertate, silintile de intemeiere, s'a
facut Capitala.

2. Washington.
Iat'o asa cum au voit-o seninii, binecuvantatii ideologi_
Nu un campament de horde venite pentru castig, ci un
calm lucru de bund socoteala, in necontenitd oomuniime
Cu natura. Opera chibzuitA, Mena cu plan, executatN. cu
multd rdlodare, aparata. de invasii, tinuta la o parte de.
fluctuatii. Mai mult decat atata: oasa de liniste in mij-
locul luptelor politice si sociale. Cad locuitorii nu vo-
teaza. Nu voteazd, dar au pentru o jmnatate de milion de,
oameni cloud Universitati. Oras simbolic de credinta
de imitate, Intrupare eterna a ideii generatoare, pastrdtor
vrednic al numelui venerat al ctitorului, sanctuariu at
sfantului invisibil al carui spirit purificator si conciliator
se siinte insd in toate.
0 clara minte francesa a dat, acum o suta de ani, pla-
nul armonios, complect, deschis initiativelor intelepte, cres-
terilor normale. Ca tip al easel, nici casuta burghesA a
Olandesului, nici wigwamul fermierului improvisat, nici.
cutiuta in ruind a doua zi dup6 isprdvire a muncitoru-
lui adus cu hurta ca sclav european al masinii ameri-
cane. Vechea Elada si-a imprumutat templul, cu senine
frontoane si coloane albe. Luminoase zidiri se inspird nu-
mai de la preocupatii de zimbitoare convenienta. E un
bun ideas pentru Inteleptii cativa cari ajung in fruntea.
zecilor de milioane. Aici gandirea are orizont si inspiratie_
Ca pentru a indeplini impresia, a nins. Ca in Suedia za-
pada se pastreaza largd, alba. De-asupra un cer albastru,
ca acela care doming. cugetarea. Linistit, cu oopiii de
mina, lumea se primb16 dimineata.
Aceasta e adevar, dar adevar de puminea dimineata;
In parte si ilusie.

33
CAPITALA POLITICA

Adevar grin ceia ce orasul de 600.000 de locuitori risi-


pit pe o intindere de patru on cat a Bucurestilor a-
rata in cartierele central; in piata Impodobita cu statuia
calare a lui Sherman, in jurul careia sant elegantele sä-
lasuri ale catorva din Legatii, pe strazile care sant mar-
genite de marile oteluri, de principalele pravalii, de ma-
rile birouri $i mai ales in nucleul format de Casa Alba, re-
sedinta presedintelui, de cladirea Parlamentului, Capita.
liul, de unele Ministere, de monumentele comemorative ale
luptelor $i gloriilor de odinioara.
Nimic mai interesant decat comparatia intre albul Pa.
lat $i imensa cladire a Camerelor. Gel d'intaiu, de o abso-
luta $i Incantatoare simplicitate, are pecetea vremilor
cand lucrurile marl in domeniul ideii se faceau in con.
ditii materiale modeste. Un clar fronton de vita englesk din
secolul al XVIII-lea, ceva mai mull decat casuta de tall
a lui Washington; cateva birouri alaturi, de jur imprejur
un modest part, nimic pe langa uriasele reserve de ver-
deata care in alte parti ale orasului formeaza ca niste col-
turi de padure necalcata, din care rasar saltand $i privind
cu ochii for rnari luminosi prietenoasele veverite. Abia
un pazitor civil la poarta: nicio uniforma militara, nicio
pu$ca pe lnar. Lacasul corpurilor representative, domi-
nat de o cupola care imita $i intrece pe acele pe care, la
Institut, la Invatizi, la Panteon, Soufflot le-a dat Parisului,
insira un intreit glorios fronton clasic. Inlauntru, unde
eel mai ingrijit confort modern domneste, cu culoare
lungi legartd sala Senatului de aceia a Congresului, se
presinta pe panza $i in statui cata istorie a putut face, in
anii anteriori epopeii industriale care azi doming $i in-
locuieste total, aceasta societate noun. Mu lt razboiu: cu
Englesii, cu Mexicanii; multi generali, frenesie de lupta
din cele d'intaiu timpuri, cand acesti oameni traiti la o
parte in grele imprejurari au vazut ca pot desfa$ura stea-
guri $1 birui vechi societati militarists. Foarte multa
glorificare a cetateanului, a legislatorului, a reformatorului,

39
NOTE DE DRUM

a simplului orator ajuns la reputatie in Statul sau, in


mijlocul oamenilor ski. O intreaga odaielicuprinde Pe cei
mai remarcabili dintre fruntasii fiecaruia din aceste State;
mari $i mid de staturg $i de importantg, In cele mai deo-
sebite atitudini, dand icoana complectg a gloriilor de o
singura generatie, iute formate, iute uitate, haos de mariri
vestejite: data n'ar fi inseriptiile, i-ai putea lua pe unii
drept altii: acelasi tip ar putea fi chiar intrebuintat pen-
tru oricare dintre dansii; felul de a purta pgrul, mustg-
tile si barba jeneazg putin; in orice cas, el nu e o ne-
cesitate.
Acelea$i glorii, alaturi de monumente alegorice, si pen-
tru Scandinavul care a calcat intgiu pamantul american,
ocupg pietele prea mari pentru proportiile acestor monu-
mente. Poate ca obeliscul lui Washington e o mai bung
forma de amintire decat aceste obiecte de gradini si de
Museu in jurul cgrora se zbate o viatg care le astupg si
le cople$e$te.
Senin, avand ca fond albastrul cerului, vast ca idealul
caruia i-a fost consacratg aceasta viata, templul grec al
lui Abraham Lincoln. Pentru ca a sfgramat sclgvia, de
sigur, mergand pang la cel mai cumplit razboiu civil, cu
sulele de mii de Americani jertifiti, dar $i azi in Sud ne-
grul nu se suie in tren cu albii $i e silit a merge in
mijlocul strazii : pentru inaltul invatamant al rasei
lui Cain sant Universitgti separate, trei la numgr.
Dar omagiul care se Indreaptg catre presedintele in-
ire .presedinti priveste inainte de Coate, oricare i-ar fi
fapta, nu numai pc martirul asasinat pentru fapta lui, dar
pe omul de credintIi si de vointa, pe acela care a umblat
in caile Domnului", pe acela care si impotriva tuturora gi -a
izbandit 011(1111 Mudd. 1-a crezut drept. Ca -zeul in tem-
plul sau uriasa statuie impresionanta apare in varful
scgrilor, dupg. colonadg N'a fost oare spiritul lui Lincoln
acela care a manat America, orice ar fi, pang la capat, in
cel mai mare din rgzboaiele lumii?

40
CAPITALA POLITICA

Aproape, si Museele. Iarasi initiativa privata. Iarasi ne-


gustorul mecenate. La Corcoran", Clarke a daruit cea mai
complecta si mai aleasa eolectie de arta moderna francesa
de la Chardin 'Ana la Cezanne si la Van Gogh (frumos ta-
blou de flori, foarte decorativ). Sant acolo toti: Corot (si
o Tiganc4 Imbracata romaneste), Rousseau, Diaz, cu im-
presionante panze, Troyon, Jules Breton, Rosa Bonheur.
Toata adancimea padurilor Europei, toata taina lacuri-
lor, toate rosiile prelingeri ale amurgului, toata truda
pentru pane a vechii Francii au fost mutate aici. Si En-
glesi, Americani urmeaza linia: Bruce Crane, De Forest
Brush, Hawthorne, Dougherty, Grayson, Lockwood, can-
taretii in colori ai acesleilalte idile. Dar niciunuia din-
tre ei nu i s'a revelat specificul american, aierul de aici,
taina zarilor deosebite, mag:a intinderilor pe care artistii
rusi stiu asa de bine s'o prinda. Nu e nici corespondcntul
lui Wall Whitman, poetul in ritmul grandios al muncii, in
descoperirea marilor simboluri, nici, cu exceptia cutdrii co-
borate panze de pitoresc a lui Walter Ufer, cu cei trei In-
dieni alipil,i supt apararea covorului ca al nostru, langa
,oala ca iesita din sapaturile preistorice in stepa muntea-
na, vedenia tragicilor invinsi, de o atat de pasionanta ncrit-
tate. Parca n'ar fi west pamant si cei mai vechi, asa de
nenoroe.tii ai sal. Aici xiitorului ii e pastrata clesoope-
f ii
rirea si inaltarea maestrului.

Pc o Inaltime, biserica episcopala, a alesilor, accia care


se intitu(ey cu mandrie, in Iota multor catolici, a fana-
ticilor metodisti si puritani, a sectelor lacome de adesiuni,
biserica nationala", isi inalta catedrala, de un puternic
gotic, trances mai Inuit decat britanic. Cape lele sant gala,
in mijlocul asezaminteloe administrative si scolare, de
mull, organisate. Intr'una se face slujba (WO vechiul ri-
tual catolic. Carte de rugaciuni, ingenuncherea femeilor,
lungi tanguiri de orga in, care se arnesteca limpezi glasuri
,omenesti. Un grup de comunianti in lungi rochii albe

41
NOTE DE DRUM

asteapta Impartasirea. In margene, trei steaguri de-asupra.


unui rnormant de piatra surd: acolo zace Wilson. Putem sa
ne Inchin.Am spiritului mare din care a iesit ideia genera-
trice a terii noastre.
Dar, alaturi de aceasta fatada voila, si aid e campa-
mentul, casa de settler, provisoratul wigwamului. Stra-
ditele laterale de pe care nu se curata zapada, pentru el
Congresul n'a votat suma extraordinary si Primaria nu
poate lua initiativa, sant pline de maidane, de vagoane o-
prite in loc, de Injghebari trecatoare. Pe cand pe arterele
principale blocul new-yorkes tinde a se impune, pe eand
noua Legatie a Angliei e vechea casa englesa ro$ie, vanata,
cu falade antice, aici primul tip de locuinta nu sufere
nicio concurenta. De altfel si in cartierele bogate casa e
o adunatura de scanduri push intr'un teren vag fara In-
gradituri: un hall, camarute pe cloud trei randuri, totul
mic, cochet, bine randuit, cu electricitate, cu lumina, ca_
pentru gospodarie fara servitori (o negroaica pentru ca-
teva ceasuri se plateste 60 de dolari pe hind). Si presedintii
de ieri sau de azi, Wilson, Hoover, locuiau in case de acest
tip.
Si automobilele, spre seard, Sc tin lant. Sant nu mai pu-
tin ca trei cute de mii. Fiecare-si are pe al sau; in uncle
familii tata, mama, fiecare din copii cu al lui. Nu e om
care sa nu poata conduce si conducerea se face cu o deo-
sebita dibacie, franele oprind la un decimetru. Luminile ro-
sii $i albastre permit publicului sa-si afle calea f Ara primej-
die. Aproape necontenit, pe cloud, pe trei siruri circulatia
urmeaza sigura, fara grija, legand cartierele asa de inde-
partate unul de altul, permitand ritmul activ al vietii. Ea
se Intinde, peste locuri goale, tine on cu firme aratand
destinatia for viitoare, biserica, institutie, peste imensele
parcuri-paduri, peste regiuni de subreda improvisatie, pang_
la satele vecine, unde locuiesc fruntasi ai vietii coonomice,
sociale,

42
CAPITALA POLITICK

Cereetam Smithsonian Institute. Dona imense cladiri In


centrul clasic al orasului. E aici o galerie de pictin-a care
se pregateste: cateva tablouri de maestri, multe panze-
americane. Impartirea e pe od4i, si ce odai largi si
dare, ce bogatie in materialele de prima ordine care sans
Intrebuintatel De o parte strain, de alta Americanii. Man-
dria acestui mare popor patrunde acum si in arta, care-
Incepe a fi vazuta si ea national. Realisa.'rile sant bune,
dar, Inca °data., ce lipseste cu totul, e sensul insptiratiei
locale, nota dominants venita de aici.
Dar Institutul represinta mai ales altceva. Cu mijloacele
lui uriase, el face colectii fara pareche pentru stiintile-
naturale. Cu miile se astern in saltare scheletele, trupu-
soarele impaiate.
Cine se indoieste de Ina ltul idealism framantat cu un
puternic sentiment religios, mergand pang la misticism,
al acestui popor, sa mearga o clipa la cimitirul de 0-
noare al eroilor!
0 mare intindere de teren acoperit cu arbori de pa-
dure; armonioasa Impartire a acestuia prin carari serpui-
toare printre grupe si pajisti. Monumentele comemorative,
de la sarcofagul sculptat al generalului pans la pietrice-
tele albe infinit repetate ale soldatilor, sant sarnanate larg,
pe vasta intindere. 0 sentinels in sprentara uniforms a a-
cestei militli strabate cu pas grabit aleile. Sus, un vast
amfiteatru de marmura, de o senina forma clasica. Acolo.
se 'rostesc la zile mari cuvantarile comemorative. Carac-
terul for 11 pot arata severele si impunatoarele inscriptii in.
care cuvintele latine sant amestecate cu versete biblice. Su-
fletele soldatilor cetateni" pot pluti multarnite in aceasta_
nobila atmosfera de recunostinta nationals.

3. impreittrimile Capitalei.
Pe o vreme de ploaie mare, cu boabele grele, de-a lun-
gul campului invalurat pc a carui boggle in copaci ca-

43'
NOTE DE DRUM

sutele de tarn par o jucarie, ,un tort de lemn, aproape o


ofensa in nimicnicia for fata de largimea orizonturilor,
spre Mount Vernon, casa si mormantul ctilorului libertatii
americane.
Admirabile pajigti cu arbori bdtrani ca in jurul unui
manoir de baron normand in Anglia stramoseascri. Aici
bate prin ramuri un -slat de trecut plin de amintiri. Spi-
rite familiare se strecoara cu un zimbet trist prin bos-
.chete. Gradina se desfagurd larg vegnicind din generatie in
generatie florile simple care i-au placut lui. In fund larga
apa a Potomacului $i peste dansul dealurile din ascun-
zigurile carora flinta colonului setos de viata proprie a
tras in sclavii cumparati ai orgoliului britanic.
Casa e de lemn, dar asupra injghebarii subrede gus-
tul aristocraturui din secolul al XVIII-lea, emul al no-
bililor englesi gi al invatatorilor francesi de la can acegtia
15i irnprumutau gustul ales, a agternut pe plafoande, in
jurul caminelor de marmurd Coate sprintenele ghirlande
de stuc in care era maestru acest veac de o aga de zim-
bitoare usuratate.
Restul, alcatuit din mostenirea stapfinului gi din ce a
mai adaus necontenit cultul pentru erou, e de o simpli-
citate careia nu-i lipseste farmecul. Mesute, care an apar-
tinut vechii case, elegante scauna5e, paturi cu polog. Sus
in cele mai marunte $i mai urnile din camarute, papa la
pleoapa stramba a coperigului, sant adaposturile ago -
siiei pentru cei doi stapani. Aid in fosnetul vechilor co-
paci iubiti, can li faceau la fereasta semnul de ramas-
bun $i -au incheiat zilele George gi Martha Washington.
Intr'un colt cateva pagini din testamental lui: rotunde
linii dare, armonioase; tine scrie aga, dand expresia li-
terei, .e un poet $i inalta poesie e in toata desfagurarea,
de atata demnitate $i eleganta, a acestei vieti. De cate on
societatea americana e ispitita sa apuce alte cai, umbra in-
temeietorului e acolo ca sa in$tiinteze Si sa indrepte.
Supt un acoperi$ oarecare doud sepulcre de mar-

-44
CAPITALA POLITICA

mud. Inscriptii scurte, simple. Cateva randuri. din man-


gaietoarea evanghelie a lui loan indreapta gandul cdtre
mai sus decat noi. Altfel niciun steag macar, nicio urmd_
a gloriei si a puterii. Poate si marmura e prea mult. 0-
data ce duhul Domnului stdpaneste asupra odihnei cui a
umblat pe cane lui.
Prin Alexandria, locul nasterii lui, prin grupele caselor
de lemn, murate de apd, pleostite de umezeald, inapoi spre
orasul care sund in largul lumii numele mosierului, al
boierului de la Mount Vernon".
0 mare colectie indiand se cuprinde la Museul Natio-
nal", alaturi de obiecte de arid filipina, samoedd $i nea-
gra. Intre acestea din urma grosolane contrafaceri ale fi-
gurii omenesti, stangace si strambate caricaturi, mai mult
figuri desfAcute. Dar tocmai in fund, la Zulusi, mdrgelele-
ieau aceleasi forme geometrice ca la Indieni si la noi. E
de neinlaturat parerea ca si aici, prin Asia, e o pa-
trundere a vechii arte preMorice care-si avea vatra in
toata Europa-de-Sud: Zulusii ar veni deci de sus si din Rd-
sarit. Miscarile de populatie in continenlul negru n'au
fost cercetate Inca.
Partea cea mai importantd din colectie e compusa din
produsclo artei maya", pd'strate in Yucatan. Aici cultura
indiand e originald. 0 mince cu total alta se vkleste in
aceastd ingramddire de linii sucite dupa un ritm pe care
cu greu il putem Intelege. Mari fatade de lemn sau de pia-
tra sant ocupate cu zigzagurile unei imaginatii de o bo-
gd.tie si de o noutate extraordinard, Facade de ciudate iero-
glife impodobiau temple imense in care une on se in-
talnesc, pnetru a glorifica zei necunoscuti, profiluri de cea
mai nobild linie.

45
IV.

CAPITALELE INDUSTRIEI

1. Spre Chicago, prin furnalele ve§nice.


De la Washington spre Chicago. Spre Philadelphia o li-
nie paralela. Paduri de fagi si de brazi, casute de settleri
samknate fara garduri, fara mijloace visibile de osebire
a terenurilor. Aproape de oral cimitirele sant acoperite de
flori rosii; rar mormant care sä fie uitat: se poate zice ca
fn aceasta neobosita usina, In aceasta furie de ,:astig lip-
seste poesia, ¢i chiar cea mai delicala?
Spre Apus, padurea abia atinsa cuprinde orizontul. In-
data pamantul se ridica in dealuri pietroase; negrele lespezi
_goale iese In margenea drumului. Slrhbatem una din pre-
lungirile. Aleghanilor. La vre-o dou5 sute de chilometri de
Baltimore ne aflam in vaste locuri de exploatare agricola,
In care traiesc fermieri de veche asezare si de neschim-
bate traditii. Pe alocuri casele de lemn In toate colorile,
rosii, vinete, galbene, se strang Impreund. Nu se poate zice
ca sant interesante, dar, cand In dosul marilor geamuri a.54.
de curate se aprind veselele lumini electrice, Ili dai sama
ca e In aceste locuri de munca si liniste si fericire.
Pamantul e alb de zapada, usori fulgi incet-incet se adauga.
La York ne apuca noaptea, pe aceasta alba granita ca-
nadiana. Orasel linistit In papica ninsoare, cuib de plugari
instariti, fara strain. Si trenul se infunda tot mai departe,

46
CAPITALELE INDUSTRIEI

In linie dreapta, peste campii, spre Vest. Un. Tinut de me-


talurgie, cu intinse ora5e de luming, din care, ca din u-
riase incendii, tisnesc flacari.

O intreaga noapte in trenul grgbit, care scoate la trece-


rea prin sate urlete de vaca salbated. 0 formidabila scu-
turatura agita vagoanele de fier. Ele, Si tot ce le priveste,
represinta ceva simtitor deosebit de ce cunoastem in Eu-
ropa. 0 descriere a vehiculului american poate interesa.
Verzuia cutie de otel a Pullmanului trenul de lux, ce-
lalt avand o singura clasa pentru toti calatorii si fiind lip-
sit de indemanare pentru a dormi se lungeste in cu-
Imre sucite pentru a duce la sail largi, cu scaune deose-
bite pentru fiecare. Noaptea, din bulbucatura de de-asupra
se coboara cite doua paturi scaritate, in care to cuibaresti
culla poi, apgrat de curiositatea celorlalti printr'o sim-
pia perdea. Daces -ii parasesti pentru moment cuibul, tine
minte bine numarul, caci poti nemeri, prin semi-Intunerec,
aiurea. Numai In fund sant doi fericiti cari pot inchide usa
dupes dansii.
Serviciul e fgcut de negri, cu capete de toate formele Si
nuantele, blanite cu calti creti. Ei fac paturile, ei sant in-
trebuintati la restaurant. Placide fete fara.".expresie, ochi de
farfurie, speriati. In mani au necontenit ca o temere care-i
face sa schiteze gesturi de prisos on sa arunce misc.:1h
brusce. Un intreg trecut de robie se vede in tot ce fac
pentru stgpanul alb, alaturi de care li pune legea, dar nu
si obiceiul quid leges sine moribus! Deprinsi din gene-
ratie in generatie sa ajute la mice, ei p'annesc cand al ne-
voie sa muti o bucata in farfurie si se g,rabesc s'o faces, la-
tos si dulceag. Un instinct de daclaca, transmis de-a lun-
gul veacurilor.
Poarta trgsurica, leagana copilul, II invatg. jocuri, ii eanta
vechi arii salbatece muiate in lacrimile milioanelor, li spun
povesti, li incarca imaginatia si li stria. li-mba cu su-
nete guturale si fluide. Negrul nu e aici alaturea de all), ci

47
NOTE DE DRUM

adesea undeva, bine ascuns, In insusi fundul sufletului a-


celuia.
La o atilt de mare distanta ca de la Bucuresti la Bu-
dapesta", spune un prieten, acelasi peisagiu. Padurea
in fund, tanara, rarita. -Castile care par cazute din cer
la intamplare, Mit a alege locul. Dar campul, pe care
petele de zapada sant rare, c acoperit in mare parte de
cocenii trecutei recolte de porumb.

2. Ceiatea ofelului: Chicago.


Chicago, care se prelungeste acum cu suburbille lui uni-
forme, insirand casulele de lemn ale mancilorilor de-a lun-
gul strazilor inzapezite unde curge fumul norilor gra
care -1 Invaluie, nu e un oral, ci o Sara, o #aril g,raniklita
pe un singur loc, cu mama ei, cu gandul ei creator, 'cu
faptele bune, asa de multe, cu miserifle., cu criinele el
(trasurile banciloi sant ca acelea ale penitenciarelor noas-
tre si uncle au mitraliere; atacurile de bandi(.i In plin cen-
tru nu sant rare). Vechiul fume indian pluteste., cochet
si !Azar, asupra unei aglomeratii de cincizeci si trei" de
natii.
Cu sky-scraperele lui, care cauta si izbutesc sa invinga
pe Ale New-Yorkului, chilometrice alei de monstri, e
vorba de o suta de randuri in pregatire , cu largile lui
strazi, aceastalalta metropola a productiei americane aba-
torii mecanice, fonderii face cea mai mare impresie. Mis-
carea, distribulta pe suprafete vaste, n'are insa caracterul
grabil de aiurea. E un fel de maiestoasa siguranla in ZVAC-
nirile Titmice, ale acestui corp imens.
Viaducte colosale, pazite de statui a caror inspiratie e no-
Ulla., duc spre partea care in trei ani va sprijini cca mai
mare exposilie pe care a vazut-o lumea. 0 campie care ar
parea ilimitata. Mari cladiri clasice se ridica ici cold a5tep-
tand creatiunile in care se va vadi originalitatea tutu-

48
CAPITALELF, INDUSTRIEI

ror civilisatiilor de pe glob. Si, pentru ca acestei maretii


omenesti, actuale $i in pregatire, s i se adauge din par-
tea naturii ceva care o depaseste, lacul Michigan, o Mare
pe care vapoarele pun douazeci si patru de ceasuri ca s'o
strabath si ale carii valuri pot sa provoace catastrofe, isi
intinde vastul luciu pe care ghiata incearc6 o usoara poj-
ghita Pang nisipul si lespezile termului.

0 strada de cativa chilometri trece printre giganticele


cladiri pe care o ornamentatie in. linii orizontale o face
sa" apara si mai Malta. Larga, margenita de marl ma-
gazine carpra nu li lipseste decat o vitrina mai ingrijita ca
frumuseta, ar fi una din cele mai frumoase strazi din lu-
me daca s'ar vedea. Dar in acest oral de industrie o ves-
nick negura acopere totul si din ea se lasA funinginea
deasa care inegreste cladirile abia terminate. Si aici nu
e, ca la New-York, amintirea trecutului de viatd tihnita: o-
rasul de patru milioane si jumatate de locuitori a rasdrlt
ca din nimic in margenea lacului-minune, still:I'd-tat de
vase Inari ca transatlanticele. Washirigtonul a trimes gus-
tul templelor grecesti, une on foarte armonioase, ca acela
care adaposteste Acvariul; restul vine din dorinta de a
intrece New-Yorkul. Grija de podoabe originale e in ge-
neral mai mica decat acolo. Si lumea care strAbate sira-
zile acestei imense factory" n'are nici buna starea, nici
calmul burghes de acolo. Sant cartiere de neocupati. In
care Se moare de foame, si filantropia in dark' de so-
cletatile de ajutor e lucru foarte rar.

Si aici dAruitorii, ctitorii, everg,etii au raspandit larg


banii pentru a Inalta si mobila cele inai impunatoare
musee din lume. Si adaug: si cele mai cercetate. E emo-
tionant sa vezi cu cata pietate, un public amestecat, In
care foarte frumoase si- elegante femei, splendide exem-
plare de rasa, strAbate nenumaratele odai, apoi copiii se-
riosi, fetele cu ochelari, baietii cu tunsoarea cazaceasca,

4 49
NOTE DE DRUM

umbland putin la Intamplare, dar cu atata dorinta de a in-


vata, in sfarsit scale, pang. la prunculetii de la inceput,
defiland, suet conducerea unei profesoare sau unei ea-
lugarite, de-a lungul maiestoaselor ineaperi. Ordinea e
perfect tinuta si personalul de paza, aici ca 5i pretutin-
deni, un model de corectitudine si de bunavointa.
Mergem intaiu la Field Museum, pentra stiinti natu-
rale", deci si pentru antropologie, ba chiar petard ceia
ce se adauge ca arta, de la sine, la cunoasterea natiilor. Nu
sant aici aceleasi formidabile fosile de soparie praisto-
rice, cocosate si cornorate, ca la Museul din Washington
Dar In domeniul antropologic compensatia e foarte larga.
O surprisa, $i cat de mare!, e de la Inceput aceia a des-
coperirilor de obiecte de our in Columbia (America-de-
Sud). E in ornamentele circulare, in mastile lathe, aceiasi
arta ca la Tirint si Micena, lucrata cu aceiasi tehnica.
Din ce in ce mi se impune marea ideie mangaieloare a
unitatii tuturor civilisatiilor umane.
Vechea America, din toate regiunile afara de pro-
dusele interesante ale sculpturii in ivoriu, de caracter na-
turalist, la Eschimosi, cuprinde, pe o multime de ran-
duri, toate imensele sali de la stanga. Ceia ce a adunat so-
cietatea din New-York, e, Inca, mai putin pe laugh aceasta
comoara. Ceia ce gustul, priceperea in colori, imaginatia
in linii a rasei rose a putut face din land, din margele,
din sidef, din pene, e adunat aici. Se face o larga parte
superstitiilor, si astfel, Intre altele, gasesti cele patru. ne-
norocite capete omenesti, despoiate de oase, fierte, arse pe
d'inuntru pentru a fi reduse la proportiile unor jucarele:
langa pletele lungi, negre a trei Indieni spani, un cap de
batran alb cu barba si mustatile albe si al unei fcmei
cu luciosul par rasp:audit.
Ceia ce este, aici, extraordinar de important e olaria pe-
ruviana (Nazca"). Ea e de o bogatie de inspiratie fan-
tastica. Forme bizare: capete de om, uncle din ele cu de-
licate forme quasi-italiene, altele represintand divinitati po-

.50
CAPITALELE INDUSTRIEI

cite, cu flare ca niste caciuli, cu gulere, incinsi cu manile


si cinchiti pe picioarele terminate cu ghiare, masti care se
stramba, broaste care se targsc, buhne cu aripile grele,
picioare de serpi cu ochii albi, alaturi de creatiuni po-
pulare care samana cu candelele romane, in plus capul
,de monstru de la capat. Pe clansele de obiceiu desemnuri
geometrice, mai ales armonioase rurale, dar si masti, pa-
sari zburand, pesti, vietati eurioase, cu gheburi de batracieni
si cornice de-asupra capului diform cu gura cgscata. Oa-
lele chimu", din acelasi Perd represinta numai busturi
umane cu acele pociri care se pareau mesterilor indieni
necesare pentru a da ideia unor fiinte superioare.
0 revelatie e arta semi-neagra a Melanesiei. Capetele
morfilor, unse cu lut, colorate, impodobite cu linii va-
riate, devin ele in.sesi o podoaba. Masti de tot felul prefac
fata omeneasca in simboluri stilisate; uriasi stalpi, ase-
menea cu ai Indienilor, pomenesc stramosiii pe vasle se
zugravesc ochii bolditi, contururile shematice ale unci arte
de abstractie; vedenii de vulturi; pe inaltele scuturi ace-
Iasi imitatie omeneasca in cateva aspre trasaturi carac-
teristice; in chipurile funerare mari coifuri se boltesc
.si, cum langa fiecare raposat trebuie sa fie animalul de
care-i e ]iegat rostul, trupul infoial al cocosului capita
una din cele mai maiestrite stilisgri. Noua Zelanda, insulele
vecine aduc prinosul acestei arte .generale. Uncle statui ae
znorminte on de temple, tinute tainic in acia.acul padu-
rilor, represinta cea mai imbielsugata adunare de va-
riante si fiorituri, de capricii ale liniei. In Insulelele Ermi-
Vor se fac astfel de ace scuiptate cum le-ar putea privi
cu gelosie manic civilisatii artistice.
Un alt Museu, cel de arta, adaus pe langg, koala, a-
duce ate revelatii. Pe langa admirabilek planse ale Ia-
ponesului Hokusai, arta chinesa, din care $i la Field" erau
Elate nobile specimene de costume, de mash religioase
si teatrale, de elemente ale ,,jocului de timbre", apalre
aici supt o forma cu total deosebita de aceia cuprinsg. in
portelane, bronzuri, jade si lace. Tata in sculpture. scene
51
NOTE DE DRUM

de un puternic realism, cum e' camila gata de drum,.


carul cu coviltir pe care-1 trage taurul masiv, calul de raz-
boiu, celalt cal, care, desperat, intr'o intindere tragica a
gatului, nechiaza dupa stapan. Cutare cap de copil ar pa-
rea opera unui sculptor italian din secolul al XVI-lea.
Dona portrete marl pe matasa a doi mandarini din di-
nastia Han samana cu chipurile pastrate de arta fia-
manda: cu cea mai mare ingrijire sant date trasurile in-
dividuale. In cloud statuete apar perfect caracterisate, gen-
tile cu fata for aproape alba, doua doamne de onoare supt
dinastia Tang. Ceramica spaniola do Talavera, cea me-
xicana, galbena, cu elemente de imaginatie indiana, cea
de un adanc albastru a vechii Sirii, cea araba, mosaicul
sapat al ceramicei ,indiene din grota care cuprinde sta-
tuia zeitei adormite intre florile de lotus fac parte din a-
celeasi tesaure,
Sus, la tablouri, spre care duce o expositie de pictura
In mare parte modernista. si ce nu e modernism (o, ce
Crist salbatec schilodit!) e onesta copie dupa modele
europene, un intreg grup de panze ale lui Greco, intre
care o Madona de neobisnuita Intindere Si varietate, un Ve-
lasquez, Sf. loan in pustie, care e una din cele mai fru-
moase bucati ale lui, cativa Goya, intre can trandafiriul co-
pil calare pe berbece; Venerea. care Doarme a lui Tiziano,
un bun Tintoretto si un interesant Zurbaran ;. Catalonia a
dat doua retable ale lui Huguet (in alts sala splendidul
retable al unui anonim din 1396, presintand cu o stra-
lucire de colori uimitoare viata Domnului, cu o Cina la
care participa si Maica Domnului si Inca o femeie, totul
asa de pur, de dulce si de nou, cu o asa de reala iesire din
Mormant a unui Crist intre ingeri pestriti). Un Moretto,
In care fenieia cu lungul par blond ar parea ca vine din
penelul lui Veronese, un frumos Crivelli, cateva grupe stra-
lucitoare de Giambattista Tiepolo. Printre cei noi, doua
portrete de Suedesul Zorn, un Zuloaga, un Hristos pe lac
de Carlson, alt Suedes usoara visiune de palid albas-

52
CAPITALELE INDUSTRIE'

Ira cu. slaba lumina a nimbului divin, $i apoi toata cea


mai noun scoala francesa, cu Degas, Renoir, Gauguin,
Van Gogh, pane la cele doua puternice panze ale lui
Lucien Simon. Tabloul lui Daumier : Don Quijote si
Sancho Panga trece prin caracterul sumbrului fond spa-
niol de intentiile de ironie ale caricaturistului 1.

Intors acasa: mantuiu un roman, de Ben Lucien Bur-


man, Mississipi.
0 lume noun se desteapta. printr'insul. Ce curioasa lu-
-me, comica $i duioasa, parasite de noroc, batuta de, Dum-
nezeu, urata, prigonita, expulsata 5i Intemnitata de oa-
meni, dar avand $i ea in fundul unui obscur suflet jignit
.sc'anteia divine pe care orice om a primit-o la nastere.
Pe raul imens corabia trece, cu capitanul vesel, Cu fiu1
sprinten $i setos de viata, cu cknele iubit 5i pisica is-
teata, 'cu negrii lenesi ¢i parlaci cari trudesc pe bord. Pe
-mai, in colibe Mute cu to miri ce, legand, ca in mar -
.genile Bucurestilor, butoiul aruncat cu cutiile de tinithea,
o lume interlope de fugari ai soeietatii normale, pescari,
-vanatori, contrabandisti, hoti, traind de pe o zi pe alta,
-zdrentosi, murdari, vitio5i, capabili de orice. Sant shanty-
men, oamenii din colibe, coliba§ii. Doua lumi dusmane,
-care-5i stau ireconciliabili NA in fate 5i pe langa care ce
mai inseamna judecatorul, care face ce-i zice capitanul,
temnicerul, care-i sta la ordine, autoritatea de Stat, care e
mai mult o fictiune! Povestea romanului spun ca fiul
capitanului, care, in lupta cu colibasii, a rant pe unul i
alergat apoi sa-1 ajute, e aratat de acesta ca rude, copil
din neamul saracilor si infamilor, adoptat de stapanul
vasului, al carui fiu fusese omorat de banditi. Tanarul
se va duce la ai sal §i de aici in sufletul batranului ceI
mai dureros conflict intre iubirea de acela pe care-1 lad-
Neste ca fiu 5i ura contra celora cari i 1-an furat, ura con-

' Cutare broderie din Sardinia are stilisgri ale omultd ca ale noastre.

53
NOTE DE DRUM

tra lui chiar. De aici daramarea colibei acestuia, ranirea


grea a fetei din care bdiatul va face nevasta lui, ddrama-
rea printr'o izbitura de prora a intregului sat de calici
pand ce din partea celaltd se 'idled mania pgna la gan-
dul de omor, dar mina cade inaintea crescdtorului. La
urma o impdcare: mica familie va fi primitd pe vas, iar
celorlalti,cari, din nou, supt amenintarea fortelor, au impus.
fuga, cdpitanul li va face un sat nou.
Cu acest prilej toti tree In fata noasti-a: hatrane care au
pastrat numai zdrentele vietii omenesti, betivi capabili de
furl $i omor, negroaice care fac farmece aducand inapor
sufletele mortilor, doctori" cari practied mai multa vrajd
decat medicind, negustori de nimica toata, baptigi cari
cants. psalmi $i trezesc inspiratii, cei apucati de duhul
Domnului invartindu-se, urland, gasinti in nebunia for
momentand umile formule vrednice de ale Bibliei. Acolo
omul e, pe mal, abia la primele incR,rcri; viata c pe rau..
Si este un pasagiu, un frumos pasagiu in care unul afirma
ca Mississipi e o fiinta, o mare fiinta care intelege, simte
si urea.

3. Spre ai nostri.
Acuma merg la ai miei, la cei multi $i truditi, pe earl.
bldstdmul vremilor vitrege i-a zvarlit aici ca epave ale-
Oceanului $i cari, muncitori 5i mode$ti cum sant, nu s'au
lasat manati de vant ca niste hartii netrebnice, unul ici 5i
unul dincolo, ci s'au adunat la un loc, au facut societati,
biserici, au treat, nu colonii, ci adevdrate centre roma-
nesti, dovadd a vitalitAtii unei rase care nu este de rand.
Una din aceste societati, aceia care cu sacrificiile ei bd--
nest mi-a facut placerea de a md invita in America, cea
din Indiana Harbor, care de cloudzeci de ani Imi poara
numele, I i serbeaza jubileul. Si aici jubileul unei societati
nationale nu e lucru intre patru pareti de said, festiva, ci

54
CAPITALELE INDUSTRIE!

ceva care se vede $i se aude, un eveniment al ora-


sului, pEn totdeauna de seas social si de respect pentru
initiativele individuale. Toate celelalie societati, aproape
fdra deosebire de natie, au datoria de a participa, si un
magistrat" liber ales, cu mayoral 51 cu presedintele con-
siliului comunal, cu inspectorul Kolar, cu personalitatea
decisiva care e jucleatorul, si el ales, adaugd petrecerii
prestigiul persoanei $i funetiunii lor.
De aceia, condu$i de vrecinicul profesor Nicolae Benchea,
mergem oficial." la suburbia ora$ului care ciupa un ve-
chiu port de Indiana ce arhaica poveste pierduta in tul-
burile zdri ale Inceputurilor! se chiamd Indiana Harbor.
Doi politisti cu $dpci si, pe piept, cu o stea ca a marilor
decoratii europene, ne precedd pe biciclete. Ei au dreptul
de a trece $i atunci cdnd semnalul row porunce$Le au-'
tomobilelor sa stea. pentru a face stiut ca trece autori-
tatea, care a venit la otel sa ma invite, si cortegiul oas-
petilor, sirena for se amesteca in vuietele celaalte, domi-
natoare si asurzitoare.
Trecem intaiu prin cartiere de casute plantate la rand
fara imprejmuire, lard notd personald. Cai-a olandesa a
reaparut, vanatd, rosie, albastrd, cu scara inaintand asu-
pra strzii. Reclame cu haz, ca aceia a laptelui de la vaca
multamitd", pdteaza campul care acurna e numai Calti
incolori de iarbd uscata. Une on aceiasi reclarna se pre-
face in statuie, in care interesanl e piedestalul cu expli-
catiile.
Apoi locuintile se rarest: marl fabrici acopar totul, si
in aceasta zi de Dumineca, cu valurile for dese de ceata,
de fum: noaptea aburii vor lumina ca valuri de foc si re-
clame rosii vor da impresia mit sfarsit de lume.
Dupd aceia, acest Chicago do Rdsdrit se Inchele. In-
diana Harbor incepe, cu casutele de muncitori, nereale,
de sigur, dar Ingrijite, curate cuiburi trecatoare in care
Insa cel ce se salasluieste pe cativa ani isi poate afla
multdmirea. Fete apar la fere$ti: femei, copii ca tot-

55
NOTE DE DRUM

ideauna foarte dragalasi, cari privesc indelung, cu o


zimbitoare curiositate, aceasta defilare de automobile pe
care flutura alaturi de Star Spangled Banner" steaguri ne-
cunoscute. Ne-am oprit pentru a ne semnala. Si acesta e
un mijloc pentru ca, precum spunea Regina Maria, sa.
punem Romania pe harta".
Pe piata cl'inaintea scolii inalte", high school, gimna-
siul (aid se numeroteaza cele douasprezece clase de la cea
d'intaiu), mare cladire rosieteca fard stil, asteapta ai
nostri. Bune fete ardelenesti, asa de cinstite, cu un larg
zimbet de multamire, doamne in rochii de targ printre care
atatea porturi romanesti cate s'au putut gasi in fundul
cununite albe pe care sant insignele societatii Prin-
cipesa Elena", al aril chip iubit se vede pe drape!, copii
de toate vrastele, in haine de serbatoare, sj steaguri, multe
steaguri intre care si unul italian, cu vulturul, cu
crucea, cu colorile noastre jubite, si stelele dese ale Ame-
ricei, cu chipurile dupa fotografii ale patronilor.
Primarul imi da uri lung object de nichel. cheia" o-
rasului, asa cum se face aici, vorbind scurt, franc, sincer. Si
apoi- spre biserica.
Fiindca aici e un mic Ardeal, cu toate despartirile ca si
cu toate legaturile lui, sant doua biserici solid facute din
lemn vapsit sj tencuit, frumoase intruchipari care Infati-
seaa. o admirabila pornire spre jertfauna din ele fiind
a treia oara zidita asupra a doua focuri distrugatoare. La
uniti, unde se face slujba aproape intreaga aici s'a sfin-
tit, la inceput, steagul, sj deci ea primeaza, o gospoda-
reasca grija, o pornire spre podoabe care ne deosebeste
on in ce loc, a strans litografii catolice, dulci ingeri de
portelana, tot ceia ce catolicismul adauge zimbitor si a-
linlat unei religii de smerenie sole mild. Ca in vechile la-
casuri de acasa, dascalul se trudeste a da raspunsurile:
pentru nimic in lume n'ar renun(a la aceasta onoare. De
sus, din cafas, cortil inalta cantece, lungi si triste can-
tece, ca niste plangeri care par a veni de la milioanele

65
CAPITALVLE INDIJSTRIEI

.de morti in suferintO de-a lungul veacurilor de ambira-


dune. $i and si aid, cum voiu auzi, si mat pasionat, la bi-
serica legii vechi, acel glas ac preot care e sthituirea as-
cultatd cu luare aminte, cuvantul lui Dumnezeu picurat in
suflete primitoare on vijelia care chiama la lupta.
Deosebit de miscator a amestecul in slujbd al copiilor,
drAguti copii albi, sanatosi, glumeti. Un mititel foarte se-
rios spune Tatal Nostru, un altul ni face un discurs. Cu-
vintele rituale trec pe rand pe buzele fetelor in Maine
de serbilloare. Pcste tot, ca in Cara for veche, uncle in bi-
serica toate se cuprind Si prin biserica toate se Inalta, cea
mai perfecta buna cuviinta..
Dupa o clipa de odihnO in locuinta parohiala polona,
cu preoti de cea mai amicala intampinare si steagu-
rile defileazd in mijlocul unei intregi populatii rascolitc
de spectacolul extraordinar, in casa polond ospat. Ar-
dealul li are secretul, Si 1-a pOstrat si aid. Sase sute de
oameni vorbesc prin mandatarii tor, pe cancl de pe sce-
nd rasuna canteee romanesti (cantareata e fiica de Ro-
man si de Maghiard, maritata cu un Polon). $i apoi se
asteaptil cuvantul. Sala de petreceri strajuita de albul vul-
tur al Poloniei pare prefOcuta InIr'a a treia biserica.
Seara, productie" de musica si teatru. 0 pareche de
actori veniti acum sapte ani de la noi, sotii Ionescu Ar-
deal. Cum prind ascultatorii orice glumd carte -i atinge in
partea vie a sufletului tor! Coruri: cele americans inccte,
fard colorit. La ale noastre, in care sant numai costumele
neamului, se prind si cat e de miscator: $i femei de
o vrastd care pentru acea clipd iii recapatl departata ti-
nereta. Cand se Inaltd aria de la vatra, tremurata de e-
motie, o intreagd viata li se nazare, vddit, Inaintea ochi-
lor inlacramati can privesc pesle apcle invalurate ale 0-
ceanului.

E numai ziva intaiu.


A doua zi avem prilejul de a vedea Primaria. Nimic din

57
NOTE DE DRUM

oficialitatea europeana, solemna si putin ipocrita. °Heine.,


pang. la dactilografe, pOna la usieri se presinta pentru a
Intinde mina. Ca si la presedintele Hoover, pare ca sant
toti acasa. Dupa niste gratii in mijlocul §irului de °dal,
Inchisoarea provisorie". Niste negri, de o perfecta indi-
ferentd pentru situatia in care se Oa si pentru privirile
curioase care-i cautd, par kit dobitoace la cusca. Un ta-
ndr alb, simpalic, vorbeste la zd.brele cu o femeie care
1-ar imbratisa dincolo de bare: o Wila de temnitd, aproape
duioasa.

Pentru a vorbi studentilor despre ROmania aleg for-


matia satului nostru, asa de malt deosebit de al for sant
dus la o high school". Mare zidire de cardmidd aparenta
rosie, cu curti interioare, cu paretii imbrd.cati inlOuntru
cu porteland. care se poate spOla. SOH de clasa cu scau-
ne de fier si catedra joasa, culoare cu tablouri, uncle ori-
ginate, donate de elevi, can printr'un decalog sculplat in
marmura sant Indemnati a privi scoala ca o cas4 a tor.

Evreii romani imi arata ce a putut face si ce continua


a simti colonia tor, puternica for colonie de aici.
Merg, intovdrasit de profesorul Shrager, medic foarte cau-
tat, nobila figura de idealist, si de d. Landesco, seful cerceta-
rilor de criminologie, care-mi spun cu rnandrie ca na-
tia noastra e cea mai blanda si mai onesta din cafe le-a
adunat soarta in America, la fabrica de mobile pentru co-
pii a marelui industrial Feldman. E o minune de tehnica.
Pe o parte infra vagoanele cu lemne din Missouri, pe de alta
pleacd Wile care cuprind tot felul de obiecte, facute dupa
desemnurile acestui om inteligent si intreprinzator, care
la doisprezece ani a plecat singur din Tecuciu, pentru ca..
din simplu lucrdtor, sa ajungd. astazi a intrebuinta case.
sapte sute de lucratori, in mare parte simpatici Cehi, si a
invarli afaceri de trei milioane de dolari. Lucrul in se-
rie, cu masinile care lucreaza ca o 'nand. dibace si ele-

58
CAtITALELE INDUSTRIEr

gantd, isi serbeazd triumful. Cutare negru nu face de cinci-


sprezece ani decat sd moaie in bale de vapsea verde spa-
tezele de paturi pe care o serie de fiinti de fier, neinsufle-
tite, dar active, le-au lucrat cu aceiasi sigurantd si cu a-
ceiasi incapacitate de a da arta. Lustrul se da cu stro-
pitoarea in forma de revolver. Mecanic, umbld singure
obiectele produse. Numai la cusut, la mid lucrari de
detaliu, la impachetat se amesteca lucrdtoarele, intre-
care opera mai grosoland e lasata ochioaselor negroaice
de toate colorile cdrora li umbla privirile scotocitoare,
testi, in toate partile.
Congregatia Evreilor romani", unde a fost primita
solemn regina Maria, are, In vastul cartier evreiesc, o mare
cladire de piatra cu o fatadd frumoasa. Sinagoga, scoala,
sala de petreceri sant perfect tinute. 0 remarcabila grip.
de curatenie. Intr'un colt sala de rugdciani pentru toate
zilele. Au vremea alt vie acolo? Vin batranii cari n'au
ce face. Si aid noua religie a muncii, a cumplitei munci
lacome de castig, omoard religia cea veche, a riturlior inde-
lungate si a nesfarsitelor contemplatii.
Seara, mi se as o mast). do Evreii romani. Multi si in
situatii foarte bune. Discursurile se tin in englezeste uncle
frumoase al rabinului, care no vine de la noi, e de o mare
elegantd de forma si de o nobild ideologic, care pune in
perspectitd o intelegere intre Romei glorioasc, datd-
toare de pace pentru omenire limp de trei secole, si intre
urmasii profetilor". Aceasta englezeascd, in care se a-
mesteca accentele violente ale unui american boy", lupt-
tator in partidul republican, e im a de pura fatadil. Vani-
tate de a arata ce au ajuns a fi in noul mediu al portilor
deschise". Dar mice ,glumd romaneasca prinde, starnind
lungi tasniri de ras; n-amai femeile nascute in America
nu inteleg. Cand un Evreu spaniol din Craiova cant/.
vechi arii do la noi, din care nu lipseste:
Sapte lei suta de raci,
$i poscarii tot sdraci,
5g
NOTE DE DRUM

sant in said aclamatii. Rosenthal, fostul director al Ade-


varului", uita atentatul stupid care era s1-1 curate, $1 vor-
be$te foarte mi$cat ,de voiNia si duiosia" romaneascd prin
care, in scrierile unui Bercovici si unui Diamant, s'a dat
o noud nota literaturii americane. Cuvintele mele de sfa-
tuire, din care nu lipseste $1 critica, sant ascultate cu a-
tentie $i indelung aplaudate. Scriitorului ce sant, i se dd.
o calimara de aur. Fiecare tine sd-mi strangd mina, fie-
care spune de unde este, co rude a pastrat. Un batr'an imi
declard bucuros ca banii lui sant la dispositia satenilor
nostri pentru a cumpara pamanturi.

Dimineata, am fost cu o deputatie de Romani $i de E-


-vrei romani la statuia, la cea mai mare din statuile lui
Lincoln (o alta 11 presinta ca zdravan, senin, tanar,
-crator).
Aniversara na$terii marelui pre$edinte a dat o nota
cle ideologie, de .distinctie infamelor vrafuri de hartie tipd-
rita cu aceiasi Mora §i samanatd cu fotografii, care repre-
sinta jurnalul american, detestabil monitoriu al crimelor
diVorturilor. ()data pe an omul e smuls din preocu-
patiile lui de castig $i pus inaintea marilor figuri inspi-
ratoare, °data pe an se dd lectie de cetatenie". °data Pe
an, $colile, supt drapelul instelat, aduc omagiul aceluia
care mai mult .decat Washington,. umbrit in filosofia"
lui abstractd, neglijat putin in aristocratica-i isolare, in-
trupeaza democratia luptand pentru drept. Uncle sant
moii venitl, cei ce striga spre libertate, el e zeul rupalor de
,catu$e, magul inflacarat mergand cu siguranta, peste pri-
meldia vietii, beat de prevederea martiriului, catre steaua
care niciodatd nu se poate clinti.

Ce bund e o lectie de Lincoln" in clipa cand mii de


,carciume clandestine servcsc clienti aproape copii, cand,
nu nuinai $ampania e la banchetele bogy iei, dar in
camarutele studentilor $1 studentelor se beau cu
.60
CVPITALELE INDUCTRIEr

sete alcoolurile impure, cand nunti se improviseaza,


inaintea preotilor speriati, 61upta miezul noptii, cand ne-
gri afumati impusca pe tovarasii for de petreceri in au-
tomobile, cand gunmenii, oamenii cu pusti" aai bandelor
imbogatite cu contrabanda organisata a bauturilor si a-
narhistii supt douazeci de ahi apar, strigand: ,,,manile sus",
in adunari pentru a le prada 7-- ca mai ieri, cand o mie
de banuiti au fost aruncati in teninite de attornegul care
s'a jurat sä sparga cuibul crimei, sa trimeata aiurea pA-
sarile rosii stilate pentru faptele rele in serie...

Dar toate acestea se uita cand maretia electricitatii cur-


gaud in fluvii coboard cerul pe pamant. Oteluri, spitale,
cu atatea zeci dp randuri, redactii, case de locuintd, scli-
pesc din mii si mii de stele, valuri de lumina joaca in aier
reclamele, reflectoare care orbesc arunca spanze de f Id-
cari asupra fatadelor care se cer vazute. E un vartej de
raze,. o nebunie luminoasa, un desfrau astral spintecand
fdcand bucati intunerecul noptii de-asupra lacului imens,
a zapezii si gheturilor termului.

Banateni sant Romanii din Chicago. Cei mai multi din-


tre dansii veniti d'inainte de razboiu, altii chemati, din
familia lor, de catre acestia. Banateni oachesi i vioi,
ducand aid frumuseta, zburdaciunea, sangele for iute si iIi-
birea for de cantec.
Sant dus la biserica for (si aici vechea cladire a ars si
una noud s'a Mut in loc). E intr'un departat suburbiu,
uncle grupul romanesc, important, are ca vecini pe Italieni.
Cele cloud natii, asa de apropiate, nu sant in legdtura. De
curand ceva s'a intamplat care a pus intre ei alte senti-
mente decat ale fratiei. Un incendiu a distrus o parte dirt
teo pravglie italiand: se spune ca, pentru a impiedeca orice
eercetari serioase ale societatii de asigurare, proprietarul a
pus doua bombe, dintre care una, land foe, a front imo-
bilul bucati, dar a pagubit $i casele vecine. Cel inchis

61
NOTE DE DRUM

vorbe*te de rasbunarea unui conational. Ziarul nomanese


Libertatea presinta una din familiile carora astfel li s'au
facut grele pagube.
In bisericg slujba se face rabdator, dupa vechea da-
Una. Cantarile, la inceput stangace, devin din cc in ce
mai isigure, mai aprinse; glasuri noun se prind, *i ale
copiilor, insirati in fata altarului cu panglicile tricolore
pe cama*a alba, cu ghetutele legate cu sfori ca sa samene
a .opinc;.. De la o bucata de vreme preot $i cantareti par
a pierde simtul locului i aI clipei: e un plans desperat
catre Cara indepartata. Ochii credinciosilor earl pentru
a ne primi *i-au pierdut la fabrics o zi de munca se um-
plu de bune *i sfinte lacrimi.
Trecem la cladirea pe care obstea romaneasca o posecia.
In randul de jos e sala de adunare, in cel de su* scoala.
Toata lumea se adung pentru a asista la incercarea co-
piilor, cari cu multa greutate, lasati toata ziva, prin forta
Imprejurarilor, in mana strainilor, sant tinuti in cuno*-
tinta limbii parinte*ti. Pe rand, chemati de parintele 0-
pran, caruia i se datoreste aceastg. mica -organisare, ei
reciteaza versuri din cartea de cetire adusa din tarn 5i in
locul careia s'ar dori o alta, mai potrivita pentru impre-
jurarile noun. 0 doamna face sa ciripeasca *i copilasul a-
bia ridicat pe care-1 tine in brate, *i ce mandrie Orin-
teasca atunci cand din buzele suptiri iese cantecul roma-
'nese!

Ii reggsesc seara, impreuna Cu multi, foarte multi al-


tii, cuprinzand una din sglile marl ale orasului. Porturile
de aur, argint $i row ale Banatului Imbraca pe sprinte-
nele fete care, cu doamna preoteasa in frunte, servesc cu
atata gratie pran,zul pentru ca, intrerupandu-se, sa faca
a se auzi pe scena cantarea pentru care e vestit Banatul.
Cuvinle nu pot cuprinde bucuria pe care o dau celui
venit de departe ca sa cerceteze o viata nationals amenin,
tats de astfel de scene. De ce s'ar pierde pe meleaguri strain

62
CAPITALELE INDUSTRIEI

atata vlaga si atata voiosie? Si de ce, indemnand acasa"


pe fiecare, am auzit spuind: Noud ni place aici"? De ce
iutre baieti vorbirea aproape exclusiva a limbii englese?
De ce aceastd fatalitate pe care mintea o intelege, dar
inaintea careia inima se revolta? De ce sa pierdem pe
-oamenii muncii, atunci cand ne mananca parasitii politici?

Am fost 5i la Germanii banateni, plecati in zilele rele ale


prigonirii maghiare. sant oameni instariti, unii bogati.
Numarul for e uimitor de mare. Intre 600.000 de Germani
ai orasului-lume ei numara nu mai putin decat 30-40.000. Si
.aici puteri smulse pamantului romanesc, viitorului terii
marl care, si pentru dan$ii, s'a intruchipat. Buni cato-
lici, ci au biserica for de o parte. Politica li este, spun ci,
germand: una cu a tuturor frafilor de sange. 0 politica ne-
afiliata la a marilor particle americane. $vabul, Germa-
nul in genre, tine samd de valoarea omului, dar si tie
spiritul de libertate al politicei lui, de sentimentele pentru
rasa lui germana. In razboiu ei n'au niers bucurosi, ca
sa -5i ucida fratii"; au cerut un serviciu acasa. Au fost pri-
viti atunci cu neIncredere, cantariti ca natie de al cloilea
rand". De atunci lucrurile., s'au schimbat, dar rang a rd-
mas in suflet."
Merg une on acasa, si primesc scrisori. Ar vrea ziare,
reviste. De regimul romanesc nu sant nemultamiti. Stiu
ca li-am deschis scolile inchise de Unguri. Pomencsc de
uncle frecari locale, 'la Boca si aiurea, dar lard nacaz.
Infeleg cat satit lucruri care vor trece. Cu indttiosare c ate
nnul spline ca n'a uitat romaneste; se trimet salutdri la
ai for de acasa, se dau adresele rucielor din Bucuresti.
Nu ni dam sama tale ganduri bune se indreapta. spre
Romania si cat trebuie sa facem, cum trebuie sa fim
pentru a le merita.

Prize East Chicago. Mai e nevoie sa spun ce e insira-


rea fara sfarsit a cutiufelor neimprejmuite? Ne oprim la

63
:NOTE DE DRUM

biserica units. Perfecta randuilla, iubitoare grija a preo-


tului pentru orice amanunt de impodobire. Toata aleasa.
gospodarie a Ardealului in locurile cele bune ale lui. Apoi
spre Gary, unde ne asteapta, daca nu una din coloniile
cele mai numeroase, dar din cele mai pline de inima, mai
tari in credinta fats de Cara .i de neamul lor, ale Romani lor
pribegi.
Orasul, la care ajungem indata, e creatiunea puternice-
lor fonderii de otel. Acum un siert de veac era camp aici.
De atunci s'a adunat o lume din toate partile care for-
meaza aslazi o populatie de 120.000 de oameni, in care
al nostri sant vre-o 1.500 (exact, dupa statistica parin-
telui Reu: 280 de familii, 180 de oameni singurateci, 135
feciori si fete de la 16 ani in sus, 370 de copii pang. la 16
ani"). Numele orasului e al presedintelui societatii care a
zis .i s'a facut". Viata economics creiaza aici subit astfel
de asezari, lipind pe nesimtite, de-a lungul largilor strazi
drepte, casuta de casuta. Aici munca asa de grea, in arsita
cumplita, aduce Si o plata bung., asa incat mai toate locuin-
tile sant bine alcatuite, curate si infiltiseaza un insemnat
conf or t.
In mijlocul orasului se strang bisericile: toate varietatile
crucii rasaritene: romaneasck, ruseasca, greceasca, se in-
talnesc aici. Grecii au avut simtul de a 'Astra in marea
.i frumoasa for cladire, foarte bine situata, si formele tra-
ditionale de acasl: cupola, cele doua turnulete cu varfu-
rile rotunzite. Sarbii au avut ambitia de a ridica, in acest
centru chiar, o solids casa nationala, pe frontonul ca-
reia scrie: Serbian Halt", dar discordii in comunitate, au
facut-o sa fie instrainata. Odaile menite pravallilor sant
goale.
Si aici, in biserica ortodoxa, plina de lame, ce evlavioasa
buna cuviinta, ce nobilii atitudine fats de oaspetil In fata
icoanelor mari ale catapetesmei, de un bun stilt care s'ar
parea aduse din tail, slujba se desfa.sura frumos in clipi-
rea lumanarilor impodobile. Predica parintelui Reu ga-

64
CAPITALELE INDUS rRIEI

seste vadit yasunet in inimile bune ale acestor oameni


chinuiti, cari din micile lor economii au facut minuni pen-
tru familiile si pentru obstea lor. E aici un adevarat in.-
ceput de burghesie romaneasca, ingrijita de a-si ridica
odraslele cat de sus.
Ii vad seara, la masa comuna, in care se servesc bu-
catele de acasa. Multi sant Fagaraseni. Cand li se vor-
beste de muntii si de Oltul lor, taie la inima". Altii, ca
preotul, sant din partile bistritene. Nu lipseste cite unul
tocmai din departatul Vest romanesc, din Satul-Mare, din
Salagiu. Un Macedonean plangea cand am vorbit cu laude
de ai lui. Un Evreu roman, care evita si cuvantul de .,E-
vreu", avocatul Sam Shor, om de autoritate si de dis-
tinsa elocventa, s orbege dupa aproape patrazeei de ani
de instrainare cum no poate vorbi mai bine oricare alt
Roman.
Uniti cu fratii din Harbor, Romanii se dovedesc in cea
mai desavarsita fratie de gand si de simtire. Imi arata
nu numai ce simt, dar si ce pot. Vechile noastre arii ra-
suna in marea sala peste care falfai- colorile americane
si romanesti (se canta si ambele imnuri, al nostru cu
cata discreta duiosie!, iar la biserica se pomenia 5i aici
regele nostru Millar); accentele Steluter tremura in aier
ca o lacrima in coltul ochiului. Copiii, carora se canta, cu
atata greutate, a li se pastra caracterul national, isi arata
talentele. Un dracusor de fetita, care n:are mai mult ca
case ani, rata d-lui Nicoard, joaca toate danturile cu o
gratie indescriplibila si cochetaria ei precoce a,vea gesturi
de o suprema eleganta: bate pe boate baletistele din lume.
Am vazut si o scoala americana, o scoala de un tip
special, care merita sä fie descris.
La Indiana chiar, mi s'a aratat o high school". Mare zi-
dire de caramida aparenta, foarte largi culoare. sali de
clasa mai mici. Tablouri originale, date de Stat, impodo-
besc paretii. 0 mare sala de baie. Inscriptii pe marmura,
Band invatiituri pentru scoala si vials.
5 65
NOTE DE DRUM

tiici se incearcri allceva, al carui stop, intr'un loc undo


adevdratii Americani sant abia zece la sutd $i scad tot
mai mutt, e usor de Inte les. Masina de asimilare intre-
buinteazd $i invatamantul, dar intr'un chip original $i
curios, avand multe parti bune si altele mai putin bun;
parid la acelea care mi se par a nu fi bune de loc.
In trei randuri intelegeti harnat trei se tin trei mu
cinci sute de copii, de la kindergarten la clasa ultima de
iiceu. Cand iese, e o invalindseald ametitoare, un piuit a-
surzitor de glasuri. Fiecare face ce vrea: pleacd, ramane In
clasd, Incunjurd pe profesori si profesoare, trece in sä-
lile de sport. Albi de toate olorile, negri de toate nuan-
tele. Baieti $i fete. Turnul Vavilonului, cu limba englesd
obligatoare.
Ca sa incapa atatia, sant impartiti la deosebite ocupatii.
Unii asculta lectia care, pentru cea pedepsiti, continua
si dupa oara . altii 15i cearca muschii la nationalul"
foot-ball, altii topesc metal in mica furnale on fac fierdrie,
pe cand colegii incearcd desemn dupa naturd; intr'un loc,
pentru fete, e putinta de a face crescatorie de pasari. Teo-
rie si practica se amesteca in acest cazan de unificare.
Rea la sau numai separatd? Pot negrii sa fie, cu toata inte-
Iigenta unora, de o samd cu albii? Nu aduc instincte de
seldvie, patimi barbare, suggestii brutale? Si albii chiar
to ce gand superior pot ei fraternisa? Ajunge school-book si
foot-ball pentru a-i unilica?
$i, cu toata ingrijirea narselor, grija doctorilor si den -
ti$tilor, baia la sosire i la plecare, e aici un praf, o anarhie
de geamuri sparte, o duhoare de negru In lavatoril, o
murdarie de pete Bade pe care mingea le asterne pe pa-
reti, lucruri care pot ajuta ceia ce e mai primejdios in a-
ceasta societate fara alt chiag decat munca si castigul:
brutalitatea, dacd nu cea aparenta, crici nimeni nu co-
teste, nu injurd, nu jigneste pe concetateanul sau, dar cea
care, ascunzandu-se supt forme sociale convenabile, e mai
grea de desrddd'cinat.

66
CAPITALELE INDUSTRIEI

De la Chicago spre Aurora, un centru pentru lucrul la


cane ferate. Se desird. aproape Vara Intrerupere casutele
de muncitori, asezarile de fermieri .Natura e ingaduitd
numai ca decor, mai putin: ca teren Inca disponibil. Nume
francese: La Grange, sau de o recenta poesie sentimen-
tala (ca si Aurora insasi): Eola. Cele d'intaiu se explica
prin trecutul reg,iunii.
In adevar descoperitorii au fost Francesi. Umde e imen-
sul, init,srminabilul, triumfantul oral de industrie si comert
a fost acum trei veacuri coliba celui d'intaiu descalecator,
La Salle, al cdrui mime e pastrat Inca pentru unul din
cartierele orasului. Nuinai in veacul al XVIII-lea, in a
(Iona ju inatate, in epoca de rdtdcire, de totala lipsa de
prevedere si de orizont a politicei francese, condusa cu
sforicelele de matasa ale femeilor de la Curl; s'au jertfit
Angliei, Vara cea mai mica sovd.'ire, teritorii care erau sa
Insemne asa de mult pentru omenire.
Aurora are in centru aparenta cartierelor mijlocii din
metropola vecina. Noaptea e o nesfarsita tremurare de
lumina in toate colorile de- asupra caselor care altfel nu
fac nicio impresie. E inutil sa spun ca nicio clia'dire nu se
deosebeste de celelalte.
Romanii sant aproape doua mu, formand vre-o trei
cute de fanailii. In mare parte din Salagiu Si din pa'rtile
Satului Mare. Harnici muncitori, platiti mai slab decat la
usine. Dar din putina for agoniseala, pe care au Incer-
cat fard noroc s'o fructifice in Romania care devalorisa, ei
au facut -lucruri maH. Biserica unita, cea mai frumoasa
ca stil si ca materials din tot ce am vazut pand acum in
America, e facuta din caramida aleasa; un pictor italian
a schitat trandafirii Ingeri in bolti, catapiteasma e lu-
erata cu evlavie si cu o deplina pricepere a obisnuintefor
romanesti de un German. din Timisoara; portile sant da-
torite unui Roman care a cunoscut picturalui Smigelschi in
catedrala din Sibiiu. Alaturi e o foarte buna casa parohiala
pentru parintele Manu, Somesan, fost pe vremuri la Prislo-

67
NOTE DE DRUM

pul Dornnitei Zamfira, preotul insusi fiMd unul dintre ini-


tiatorii si ctitorii acestor mandre lacasuri. Scoala, cu
doua randuri, Muth., cum o arata contraforturile gotice,
vechea biserica, inadita si inaltata, are singura in toate
coloniile intregi opt clasele si dg. diplome recunoscute de-
Stat. Lectiile le fac 5i calugaritele americane, asezate in-
term pavilion vecin, care-5i fac devotiunile tot la unitii no5-e
tri. Se pregatese 5i calugarite romance.
La ospatul cu gustoase sarmale ca acasa s'au adu-
nal o parte din oamenii nostri. Bune fete insemnate de
greul muncii. Cand se inehide lucrul,_ e un val de multime
care se revarsa. Trei sferturi din colonic sant aid, cu
femeile, cu copiii, pang. la cei tinuti in brate. Se sfiesc
a vorbi fiindca li se zice ca, atinsi de instrainarea limbii,
basaduiesc" irnpestritat cu ungureste, dar ce limpede 51
cald se rosteste unul dintre acesti fii credinciosi ai na-
tiei! Si ei in sa-mi arate ce pot in cantec: intaiu copiii,
al caror cor e plin de atata avant; apoi, intr'un colt,
vibrantele glasuri ale barbatilor care se intetesc pang la
entusiasinul eel mai induio5at cand li zboara de pe buze
versurile indelung, apasat, dureros repetate ale Lricolort.t-
lui":
Pe mormant atunci sa-mi puneti
Mandrul nostru tricolor...

Apoi in noapte cutiutele de otel ale trenulni ne due hi


Slatul Ohio la marea colonie din Cleveland, 1.000 de
Romani, un eras intreg.

4. A doua metropo1 a Rom"thulor: Cleveland.


In fulguirea rara a diminetii glaciale apar ca intr'un o-
ras european asteptand sky-scraperurile, indispensa-
bile oficiilor puternice zidiri oficiale, In stilul cunostat
noun. Un mai vechiu monument vesniceste izbanda din

68
CAPITALELE INDUSTRIE

rkzboiul -succesiunii. Larga strada pare mai calmk, poate


pentru oara asa de timpurie.
Un pod de doua milioane de dolari, cu cloud randuri,
trece peste o adanckturk in care fumega, alb, negru,
galben, toate fabricile orasului de un milion de locuitori.
Dincolo de dansul incepe cartierul celor vre-o 3.000 de
Romani, stransi impreuna asa de mult, cask de cask, in-
cat ei numesc in glum strada Bucuresti" una din vas-
tele artere care strkbat acest cartier.
Ne oprim la biserica veche unita, care se pastreaza Inca
bine ingrijitk $i cochetk. Icoanele, executate de un strain,
cant foarte cuviincioase. Un mic grup ardelean ocupg.
lakncile. La biserica ortodoack, uncle serveste preotul, e
o mare multime calduroask, induiosata, ca si pastorul
ei, al carui graiu bland, in alese legaturi de frasa, misca
adanc; nu °data ochii ii inoata in lacrimi cand vorbeste
-de Cara indepartata. Sofia e fiica preotului din Vladeni, in-
tre Brasov 5i Fagaras, pe care 1 -am cercetat cklata, a-
tunci cand ea poate nici nu era nascuta. Corul, care exe-
cuta cu precisiune si avant liturghia lui Dima si a lui Mu-
sicescu, e cu desavarsire kmpresionant. La biserica de
zid a unitilor, cu acelasi harnic preot ca redesteptator
-al constiintelor adormite, credinciosii au lost smulsi ma-
ghiarisarii une on aproape complecte, si cu ce cre-
dinta stau ei supt faldurile tricolorului cusut cu our I 0
vesela sald e proprietatea Romani lor si, cand vorbesc in
ea, fiecare glumk prinde, fiecare slat afla rasunet.
Iar seara e o frumuseta sk vezi oamenii mandri si
plini de vlaga, femeile elegante ca niste represintante ale
unei vechi rase selectionate.

Otelul, care pastreaza ceva din vechile obiceiuri linis-


lite inaintea furtunii sociale de astazi, are in serviciul sau
numai negri, integrali, sau, mai ales, amestecati, Afro-
americani" a cdror coloare e une on mai deschisa decat
.a unora din Tiganii nostri. Negri la octal, negrese la as-

69
NOTE DE DRUM

censoriu, negri la serviciul restaurantului, pgna la ins-


pectorul lui, negri ca portari.
Pi oblema neagra preocupa din ce in ce mai mult opi-
nia publica a acestei teri, care se simte prefacandu-se zil-
nic si cauta linii de orientare pentru viitor.
S'au aruncat si de sefii lor, cari sufar de inferiorita-
tea actuala mai multe solutii, de la aceia a intoarcerii.
In Africa, fireste absolut imposibila, §i fats de negrii de
acolo, cu totul altii, si fats de stapanitorli europeni ai te-
ritoriilor, la intemeierea unui Stat negru in America, de
unde ar iesi insa un antagonism fatis, gf supt raportul.
politic-teritorial, intre cele cloud rase. Acuma curentul,
chiar in Sudul care li interzice tovarasia in. restaurante,,
In otele, in trenuri si tramvaie, pe strada, este spre asimi-
bare.
Negresele sant, spun toti, cautate de albi, si atalea albe
chiar ar avea o bolnava slabiciune pentru negrul buzat
cu trupul de bronz. Mulatrii sant pe toate drumurile si de-
toate colorile, piina la domnisoara abia cafenie, cu parul
lins si nasul format, cu buzele fine, care numai in lucirea.
rapede a ochiului lacom de iubire are tresaririle violente
ale rasei sale. astfel se poate arunca profetia ca de a;
cum in vre-o jumatate de veac negrul ca Ware, va disparea
si prejudecatile ramase pang. azi vor face sa rada urmasii
cari vor avea fiecare o piciitura de singe negru sau o le-
gatura morala cu lumea credincioasa. neagra. Deocam-
data, pe langa cativa oameni de scoala, scriitori 5i ar-
tisti niciun om politic deocamdata, negrii de ambele
sere suie si coboara ascensoarele, spala cu matura mar-
inura garilor, pazesc poarta otelelor si smuncesc far-
furiile oaspetilor la restaurante.
Gaud, la anul 2000 al profetiilor, chestia de rasa n'ar
mai exista, dupa acesti prooroci poate cam grabiti In con-
clusiile lor, e o intrebare data se va mai 'Astra simtul de
famine, a carui slabire va fi ajutat la fusiunea unor forma-
tiuni fisice 5i morale asa de deosebite.
70
CAPITALELE INDUSTRIE/

Multi proclama de acuma ca ea se duce, cO. trebuie sa -se


viuca si ca ar fi absurd, monstruos, data nu s'ar duce.
Nu e liber fiecare om? Nu e stapart, cum zicea candva
la judecata o cunoscutd canalie de la noi, pe trupul sau?
0 femeie ca si un barbat. Until iti poate placca un mo-
ment, dar pentru atata nu strici asociatia interesata cu
celalt. Nu se fac astazi casqtorii la orice teas dupa prima
vedere, asteptand divortul peste o sdptamand, cu foto-
grafia frumoasei pdrechi in ziare? Nu publicd o aclritd is-
toria color vre-o opt casatorii ale ei? Si apoi, odata ce
fiecare-si face o cariera, si una deosebitd, copiii fiind in.
sama societatii, odata ce casa nu ma,i e cash', ci coltul de
dormit, ce inteles poate sit mai pastrew vechea familie?
Se stria contra bunicilor idoli", cari trebuie priviti ca
niste straini, contra iubirii parintelai pentru copitul de alt
sex, ceia ce se explicit co grozav: prin literatura
hidosului Bcrnad Shaw si prin descoperirile smintite ale
lui Freud. $i tineri studenti raspund rapede la chestionare
ingrijite, aratand ca nimic din trecut n'a ramas in concep-
tia lor despre legatura intre sexe.
Dar odata cu problema econotnica a inchiderii debit-
seurilor si a disparitiei materiei prime, co problema demo-
grafica a decaderii unei rase chinuiLe zi si noapte, s- pone
si aceia, morals, a suprimarii oricarli legaturi intre oa-
meni decal aceia a folosirii trupesti a unuia de catre altul.
Clevelandul mai are o parte pe care o descopth, mer-
gand la Universitate, la Universitatea de sport si de sludii,
in care e asa de greu sd gdsesti studenti, asa lucid, con-
ferinta pentru dansii o asculta profesorii. Aici e as ,zar,!a
cea Veche, casele de cateva decenii, acelea care de atatea
on si-au schimbat propridarii on care din stapanirea unci
fainilii au ajuns lacasul unci inslitutii. Butte marl case co--
mode pentru oameni bogati, si cu oarecare ragaz, pentru
gospodarii si lumea de gust a carii rasa de mult s'a stins.
Fiecare in felul ei, cu frontoane si rotonde, cu coloane
abbe, cu gratioase decoratii. De pe tale una, in lipsa cui
71,
NOTE DE DRUM

a iubit-o. tcncuiala colorata incepe a se desface. Parveni-


tele de lemn se vor fi bucurand de ruina acestor aristo-
crate. Si in acest mediu de oarecare vechime biserica, in
loc sa se piteasca umila, varful turnurilor abia ajungand
la inceputul unui sky-scraper ca acela cu turn ascutit al
Orli, care, macar, e elegant, se rasfata larg in spatiul
deschis. Prin coloarea vie, prin vitraliul care se ,vcde si
din afard, prin amestecul armonios de linii gotice si de
maxi feresti rotunzite, ea atrage privirile si impune res-
pectul.

Un Muscu de mare interes e o podoaba a orasului. In


frumoasa cladire de cel mai limpedc slil clasic opere de
arta. adesea foarte rare, stint asezate in oddi care, dupa eel
mai nou si mai potrivit sistem de oranduire, formeath
reconstituiri istorice. Une on elemdnte de mare pret se
pierd putintel in aceasta alcatiiire. Astfel doua dclicioase
schite de Fragonard si de Boucher pe paretii unui sa-
lon din secolul al XVIII-lea. Vechi smalturi de Limoges
isi amesteca adancul albastru, tragicele linii aspre cu
tine stie cc obiecte din alta epoca. intr'o vitrina de
bibelouri mixte. Ba inca si cate un ivoriu bizantin, de cea
mai nobila facture a secolului al XI-lea. Astfel gratioasa,
presinlare in jet inflorit cu largi flori a Maicii Domnalui
cu pruncul, intre ingeri cari zboara, figura avand ceva din
farmecul, de intima poesie ganditoare, al artei francese din
cele doua veacuri urmatoare; jos numele artistului sau al
donatorului: A.XX6vrc OpTupog aokr,s'. Ori caseta care infati-
seaza pe capac si pe paretii lalerali, intre elegante rosete,
povestea Crealiunii si a celor d"intaiu suferinti omenesti,
cu Eva desfaciin,lu-se din coasla lui Adam, cu copacul
cunostintii binelui si raului anume amanunte arata a-
dcudratul caracter al pacatului, prin linii care se desfac din
uncle parti ale corpului, cu Avel strapuns de cutitul lui
Cain. Opere in fildes si in champlevo arata adanca in-
fluenta a acestui Bizant, fahricand micul articol" pentra

72
CAPITALELE INDUS1 RIEI

orice calator $i pelerin. asupra artei Apusului, palm in


regiunile Rinului si Oita in Franta de Rdsdrit. De aici
trecerea e usoara la rotundek, albele creatiuni ale soni-
nei oeramici italiene, de mesterii mai marunti, intro care
creatiuni una, de o energica rusticitate,` Samaritana lui
Giovanni della Robbia, poate fi pus Intre ce a dat mai
bun arta din acest timp al primei Renasteri. Unica e
fantana de argint si smalt, gasita la Constantinopol, in
care lei, dragoni, figuri omenesti se amestecA in cea
mai rafinata, dar nu $i coplesitoare, varietate.
Pe langa interesante pagini de miniaturK, $i un splendid
covor de Tournay, pe Tanga o mare colectic de armuri
destul de rare, Museul insira o foarte aleasa succesiune
de picluri din toate $colile. America insasi e mandrd c6
poate presinta cate ceva din portretele unei intregi
scoli de rabdatori portretisti inlainte de revolutie sau
din vremea luptei pentru libertate : Hurd, Hesselius, Sully,
Jarvis, in a cdror onestO familiaritate se simtc ceva din
spiritul care insufleteste arta englesa din vremea unui
Hogarth care, e adevarat, este si a lui Reynolds, a lui
Romney si West, de cea mai aleasa distinctie. Din aceasta
inspiratoare arta a vechii patrii vin doi Turneri, dintre can
unul, cu un peisagiu de fantasic, plin uc coloanc antice si
de arbori din Sud, in fata cdror marea-si joaca diafancle,
hizarele ilusii de forma si coloare, e una din marile panze
ale descoperitorului minunilor aier.dui Lesbia Ina-
intea pasdrii moarte" a lui Reynolds e incantatoare de a-
litudine ca $i de perfecta tehnica.
Ceva din pictura Teri lor-de-jos. un Wouvermans, doi
Teniers, o invalmasita panza rumena a lui Rubcns, §i
din a Germaniei la sfarsitul evului mediu. Italienii sant
larg represintati, de la dulcii Sienesi razatori, de la Flo-
rentinii Inca stangaci, la un Morone si un Bassano, la
scoala lombardil, cu Luini, la un Tintoretto neispravit,
do o impresionanta $i unicd. sinceritate: Madona si co-
pilul, In schitarea largd; cu aspre dungi rosii si albas-

73
NOTE DE DRUM

tre, avand ceva cu totul strain de arta, larg raspanditd,


a marelui decorator. Vre-o doua panze ale lui Greco, intre
care una cu opositii de colori tari pe planuri de o
neobisnuita. indrazneald ; cum e vecina cu tabloul lui Tin-
toretto, influenta acestuia asupra indaratnicului iconar cre-
tan e vadita.
Francesii au un Poussin, ale carui mici figuri cu ca-
racteristica iscalitura de ad'anc albastru sant cuprinse
intr'un peisagiu de adancimi Si luminisuri de cea mai
fericita descoperire, pe care it scade doar intru catva lu-
minoasa visiune insorita a vecinului tablou de Claude
Lorrain. Intunecat si tragic, cu figurile orientate pe care
le incadreaza, coltul de padure batrand al lui Delacroix, Si
ochii se opresc indelung, fermecati de incomparabila idila'_
a lui Puvis de Chavannes, albe trupuri ratacind prin poieni
de eliseana seninatate. Scoala francesd se prelungeste pang
la crudele adevaruri, Mate intr'un gest, ale lui Dvgas.
Scoala de la Barbizon a avut fericiti scolari in Ame-
rica, si un Homer D. Martin, un Winslow Homer, un
Golden Dearth, un Kent si Kroll apartin color mai buni
peisagisti ai epocei moderne, precum in rata din 'Vene-
tia", Duveneck, moil, in 1919, arata rari insusiri de prin-
dere subita a pitorescului exotic,
Gravurile pun alaturi imaginatia ruda a Germanilor
Schongauer .i Darer cu cea mai superba visiune a lui
Mantegna, o inmormantare a lui Hristos de o nemarge-
nita durere, cu Turcii din Craii de la Rdsarit ai lui Luca
de Leyda, cu lupta de tauri a lui Goya, animalul trium-
rand peste gramada victimelor, cu delicate intrezdriri
venetiene de Canaletto, cu tenebrele strabatute de sacre lu-
ciri ale lui Rembrandt.
Intre curiositati, cele doua covoarc din Italia-de-Suet
(Terra di Lavoro, Campania), ale caror figuri geome-
trice arata originea balcanied, greacrt sau albanesa, a
mesterilor populari_
Drumul la Akron strabate carrierele marginase ale ma-
74
CAPITALELE INDUSTRiEr

relui oral. Case risipite, ale lucratorilor can vor aceiasi


lumina, can sant, insa stapaniti de amintirile gospodaresti
ale terii de nastere, avand pliicerea de a locui, de a locui
in adevar acasa, la dansii, cu putind poesie rustica in ju-
rul lor.
Sirul de lumini se intinde des, nesfarsit. Din sat in
sat, de fapt orasele, treci pe nesimtite. Aici viata omc-
neasca e langibild, cu tot ce ascunde si_ cere sufletul in-
dividual. Apoi strabatem in noapte regiuni de cultura, in
care casele fermierilor adorm de la lasarea amurgului.
La capitt, peste alte carticre orasenesti din margine, in-
tram in lumina saltareata, de multe colori, in zvonul ne-
conlenit de automobile al Akronului.
E o crcatie, de mai multe decenii, a fabricilor de
..gruma", adeca de cauciuc pentru roatele carelor", si
pentru once alte intrebuintari. La acest ceas imenscie
cladiri cu sate de feresti arunca tisnirt de lumini tari asu-
pra strazilor agitate. Cand ne vom intoarcc de la actu-
nare aproape de miezul noptii, va fi aceiasi framitn-
tate de rnuncitori, obo .iti, palizi, sipti: echipa de seara,.
echipa de noapte, imbulzind tramvaiele care aciuc si cara
inapoi.
La ai nostri, mai putin bogati ca aiurea, e o bucurie.
Toatc regiunile sant infatisate in multimea care striga
de multamire la atingerea cu Cara neuitata. Sant Salageni si
Olteni din Tara Fagarasului, sant albe Sibience, sant BA-
nateni de la Curtici si de la Beba, sant Aradani,, oameni pa-
trati. voinici, e elite un Bucovincan din preajma Suce-
vei, cite un Macedonean de la Florina, cate un Bucu-
restean chiar. Graiul dulce al preotului ardelean galgaie de
lace imi. L n Evreu din Barlad, del cnit crestin, citeaza, in
cea mai Pura roman.easca, Evanghelia si plange si el
asupra locurilor de nastere.

A doua zi, in ceata si fumul pe care nu le poate birui


un bict soare timid, speriat de Cate face omul, larga
75
NOTE DE DRUM

stradd, yazutd de la ferestile unui otel de mods veche, cu


tablouri dulci si naive, cu mobile lustruite de mains ome-
neasca, presinta aceiasi strecurare de lume saraca mun-
cita, acelasi alaiu spre pane de muncitori imbrAcati sme-
rit, cu caschete, cu capetele goale, de femei alergand
dupa nevoile casci. Pare curioasa, in fata unei florarii,
frumoasa fatd, de o suprema elegantd, care, nerlbdatoare,
bate trotoarul cu varful elegant al piciorusului. Aici mi
s'a pdrut ca e mai multa durere omeneascd robitg. Im-
pardtiei masinelor cleat In mice alt loc din State le-
Unite. Totusi mi se asigurd ca oamenii eastiga foarte mult;
ca pot realisa economii insemnate, dar li place a cruta.
Un earlier nou duce spre Kent, unde e scoala normald
a Statului, care m'a invitat sa vorbesc. Creatiuni nOi pen-
tru oameni mai bogati; mici capricii de arta dau ca-
racter elddirilor razle'e, care raman Insd credincioase, in
liniile generale, tipului consacrat, cu neputintd de izgo-
nit de acuma inainte, Totalul face impresia unui cochet
cottage engles. Graciini Insd nicdiri in vaga 1mprejmuire
lard despIrtiri.
Ajuta la aceasta plliculd InfAtisare natura. Ea are eel
mai frumos aspect pe care 1-am intillnit pand acuma in
America. In aierul acuma duke primdvdratec, fara urma
de zdpadd, se ridica dealuri acoperite cu arbori, printre
care se afundd vai largi si aclanci, purtand Inc A numele
Indienilor cari le-au strdbatut, ciudate nume coroiate ca
iesind dintr'un plisc de papagal: Cuyahoga. Lacuri largi
rasfatA vasta for oglindd de ape, pe care o incaleed poduri
Indraznete. 0 atmosfera de idild primiti' pe care n'o
mai strica locuinta sfrijita a omului. 0 pace ad'anca in-
idsoard toate: pe soseaua admirabild, de cardmida rosie-
violeta, ca in vechile case spaniole, automobilele lunecd,
usor fara vuiet de
,
sirene. In fund soarele, care se apro-
pie de apus, coboard incet ca un imens glob rosu, fdra.
raze.

76
CAPITALELE INDLISTRIED

Seca la, in mijlocul livezilor, e oompusa, ca de obiceiu


aice, dintr'un sir de pavilioane: al administratiei, supt
grija managerului, al invatdmantului artelor, purtand in
Mere maxi numele maestrilor gloriosi, al colegiului fete-
lor, al aceluia In care sant dormitoarele bdietilor. Se stie
cat e de laudat sistemul educatiei in comun, de la Koala
elementary la ultimul an de Universitate traits supt acelasi
acoperis, pe care-I practice Amertcanii. Ceia oe nu impie-
deed duioasele tovArdsii intre cele cloud sexe pe care le in-
talnesti pe toate cardrile, mai ales cand sufld vent de pH-
mavara si amurgul se apropie. Sallie de studiu sant vaste;
aparatele de proiectiune perfecte. Bibliotecile se presinta
simpatic ca niste locuinte de studiu pentru grupuri mici.
Auditoriul e linistit, fare vioiciune, foarte cuviincios : sin-
gura profesoara sviterand, din Thun, arata in priviri buca-
Ha de a afla lucruri noun. Nu se jean note, Conferinta e
considerate mai mutt ca o visita. Cand vine o oara de
curs, cei mai multi, cele mai multecaci fetele predo-
mind se duc.
In Cleveland insusi vad biblioteca, asezata intr'o fru-
moasa cladire clasica, pe care sant scrise numele gandilori-
lor si poetilor americani: amintirea acestor conducatori spi-
rituali din vremurile linistite face placere in zvonul inta-
ratat de azi. Aid, intre carti, nu e nicio nervositate, dar
nu e nici prea multa imbulzeald. Se face imposibilul
pentru a atrage $i a retinea, pentru a servi: invatati-vd bi-
bliotecari ai Europei, si chiar cei ai terii mele! Ultimele
carti sosite se expun publicului. De la intrare vezi ma-
teriile distribuite: literature de imaginatie", istorie", etc.
Cercetezi cu ochii si alegi. Indatoritoarea functionary e
gata sd to ajute, sd-ti dea un sf at. Scaunele, mesutele sant
asezate asa incat cetirea sa fie o pldcere. Dedesupt e o-
daia cercetasilor, cu cele mai potrivite carti expuse afard
in duldpioare. Este si un Museu de arta cu lucruri de int-
prumut sau cu obiecte expuse: buletinul presintd o icoand

77
NOTE DE DRUM

ruseasca din secolul al XVII-lea si o marina, de un pu-


ternic efect dramatic, de un pictor rus refugiat. Intre de-
semnurile de vanzare, o ciudata reconstruire din Greco,
grupand laolaltd ce e mai caracteristic In chinuitele lui vi-
siuni: acest decupaj" represintd unul din caracterele ci-
vilisatiei americane. Intr'o odaie alaturi se tine o confe-
rinta pentru un cerc de femei: filmul instructiv ruleaza.
In alts parte a orasului, in sArdcime, bisericile roma-
nesti. Cea ortodoxd e foarte bine ing-rijita de bunul pa-
rinte ifocioaga, FAgdrasean, Vann-, cu case copii (doamna
are treizeci si doi de ani si fata cea mare cincisprezece).
Aldturi templul baptist, de o abstracts infatisare: cu-
vintele sacre sant scrise la capdt in trei limbi, dar preo-
tul, un foarte bun Roman, ma asigurd ca azi toata lumea
intelege romaneste; orga intovardseste cantarile.
Si de-odata incep plangerile ascunse pang atunci. Oa-
sele ni se rup", spune un barbat. Femeile aratd cam viata
li se duce intre fabrics si casa, muncind si de o parte si
de alta. $i ele sant puse la cea mai grea munca: la cara-
tul sarcinilor color mai zdrobitoare 0 femeie tanara cu
fata de Madond are obrajii asa de albi usor scufundati si
o nesfarsita melancolie acopere de teats frumosii ociii ne-
gri ai fiicei muntilor nostri. Scamp se platesc dolarii de la
Casa de economie,ochiul dracului", care ispiteste,si zdren-
tele de fabrics inlocuind sanatosul port de acasa!
DuhOri se 'idled In aier. Fumul gros tisneste de la fabri-
cik de cauciuc care dau faliment cu toata aceasta nemiloa-
sd exploatare a muncii omenesti. Din bordeiele de lemn
ale negrilor iese, cu mirosuri acre, copii numai in camasi
murdare, bdrbati lenesi can se zgaiesc la oHce, curiosi ca
niste man copii. Doamne, izWveste pe ai nostri din a-
ceasta cumplita gheend in care au intrat nevinovati!
Seara, pornim spre Youngstown.
Automobilul condus de un bogat comerciant, Sarbu,
strahate, un ceas si jumatate, o regiune de ferme. Nu ve-
CAPITALELE 1NDUSTRIEI

dem in noapte decal casele foarte Ingrijite, In care lu-


cesc ferestile dare. Pretutindeni electricitate: societatile o
duc la orice grup de case rdzlete; numai de la soseaua
minunata pand la terasa locuintei proprietaruj pldteste el
staipli. Ca la Cara la not latratul de cane se aude din cand
in cand, si vezi une on si animalul rdzlet strecurandu-se
printre automobile. Ai atunci impresia ca to gdsesti cu
adevarat in realitate, ca totul nu c numai mdreata ilusie a
zborului masinilor.
Ajungem intre casele din suburbiile orasului. Infatisa-
rea e atragdtoare. Prdvaliile scanteie de lumini in toate
colorile. Indata se deschid artere marl, foarte bine tiliate.
Imense cladiri, sky-scrapere se inalta pentru o popu-
latie de vre-o 150.000 de oameni, 80 la suta strain
jumatate din aceia a Akronului. E o betie de electricitate,
un furnicar de rniscare.
Acura doudzeci si Chid de ani, spune d. Vas, Fagarasean,
agent de vanzare pentru imobile, vorbind vre-o zece limbi,
erau aici trotoare de scdnduri si unde e blocul de granit
al Postei poposiau carutele fermierilor. Fabricile au su-
nal din trambita fatald a cosurilor for si o lume intreagdi
s'a ridicat, alergdnd spre cuptoarele in care fierbe otelul,
Inrosind zarile noptii cu sangeroasa for aureola.
A doua zi, fumul apasd indelung asupra furnicarului, al
carui vuiet n'a contenit nicio clipti. Cu greu soarele biruie ne-
gurile intunecate care galgaie, si la niciun ceas victoria lui
nu c deplina. De la al zecelea rand camera 1002 a
unui hotel de mici compartimente ca niste cutiute privesc
la terasele in toate colorile care strang funinginea cur-
gaud neobosit. Ah, sufletele care se chinuiesc on se star-
pesc induntru! Si totusi albe fatade de porteland presintd
ghirlandele renasterii, firidele bisericilor europene; totul
ca un vis din albul raiu pierdut al vietii armonioase, vred-
nick' de trait!
Mergem la biserica. Dincolo de valea care scanteiaza de
lumini si din mijlocul careia, prin. galgdiala furnului, is-

79
NOTE DE DRUM

neste rosia flacara a furnalelor de otel, obisnuita desfasurare


a casutelor de lemn. Nu cleparte una de alta, biserica or-
todoxd, cea units a pdrintelui Spataru. In cea d'intaiu
un zugrav din Laz a dat in 1911 astfel de icoane care
pastreaza toata frescheta de folklore, toata bogatia de
colori, toata naivitatea pioasa a vechilor iconari: nu s'ar
fi crezut ca traditia seculars a acestor interesanti mesteri
sä se Ti putut transmite neschimbata, capabild insasi de
note personale, pans in zilele noastre. In acclasi cartier
Sirienii, Maronitii, scapati supt regimul frances de frica
vesnicilor for dusmani, Drusii, au o capeld de lemn; preo-
tul, care, dupa datina terii sale, she frantuzeasca invatata
la Beirut si mai de loc englezeste, imi arata copilarestile
podoabe sentimentale de ingeri si flori de hartie ale Bise-
ricilor legate de Roma. Lungile fete oachese, cu ochii marl
tristi ale creciinciosilor lui apar in toate pridvoarele.
La o masa care mi se cla in clubul universitarilor, cu
larga participare de Romani instariti, and pentru intaia
card expresia clara si franca a sufletalui american. Sham
cati din America au fost pe la noi, in zilele de restriste
de la Iasi si pe urma. Dar aid gasesc mai mult decat a-
data: amintirea shnpatiilor care au intovarasit razboiul
nostru pentru independentd, consideratia pentru ce am a-
juns a fi, dorinta ca si nota noastra etnica, la aceia cari
vor ramanea aici, sa se amestece in sintesa civilisatiei ame-
ricane, care de acuma trebuie sä fie. Ati spus", arata un
simpatic clergyman, ca in Romania natiunea a facut
Statul; aid Statul se trudeste sa creeze din atatea elemente
natiunea". Si ii lipseste, adaug, cu toate societatile, de
francmasoni, extrem de puternice, cu toate asociatiile de
legionari si paza vesnic vie a militiei nationale", a _ca.-
valerilor lui Columb", ceia ce poate conduce si orienta
o sfortare de o sintesa: samburele teriLorial. Tutu! e supt
apele in vesnica miscare ale potopului imigratiei.
La amiazi peste trei sute dintre ai nostri s'au adunal la

SC
CAPITALELE INDUSTRIEI

un pranz, onorat $i cu presenta representantului comu-


nei, sefului scolilor, judecatorilor, membrilor biroului de
educatie, cari vorbesc cald si cu miez despre rostul Ro-
manilor de aici. Miscatoare sant cuvintele preotilor Spa-
taru, Holdar si Ilie Pop. Acesta din urma aminteste Inde-
lunga publicare aici a ziarului Romanul", juramantul
Mout In timpul razbooiului de limn anii din Youngstown de
a se desface pentru totdeauna de Ungaria, lacrimile var-
sate de toti si.cre d-rul Anghelescu, atunci ministru ad
Romaniei Inscrierea in legiunea americana, luptele
din Franta. Cuvantarile urmeaza, duioase, pang. la aceia
a Evreului roman din Budujeni, care vorbeste de bias-,
tamata granita a Bucovinei si saluta ca fost soldat al re-
gelui Carol tricolorul rom'a.nesc.

Vazusem dimineata pe cei cativa Romani -din Camp-


bell, muncitori la marea fabrics de acolo. Vin cu lacrimi
in ochi, cu bune cuvantari pe buze, cu flori $i daruri
in mans. Au .hala" for de adunare, larga, ingusta, fru-
moasa. Pe cortina figuri alegorice trase stangaciu, dar
cu cats iubire, amintesc tara, u menesc desrobirea. Dupa
amiazi mergem la Newcastle, sä vedem un alt grup dintre
ai nostri.
Dar intaiu conducktorul mien, negustorul Sarbu, om
instarit ca si conationlul sau Tecau, vrea sa ni arate
ferma 5i pravalia lui. Cea d'intaiu e asezatg. chiar In mar-
genea orasului, acolo unde usoarele casute pried a se ras-
fira. E o bung si mare zidire de caramizi, Impartita cu
pricepere. Nevasta, Ardeleanca, poarta grija de-aproape
de toate cele. Din datinele de acasa, in aceasta tara fara
sim% pentru copaci, sadirea tinerilor pomi roditori si ea-
nele la lant. Incolo surd, crescatorie de pasari si cultura
de legume pentru pravalie. In aceasta tot felul de ale man-
carii, de la jambon pang la covrigi; dedesupt marfa proas-
pata e tinuta In refrigerante. Totul In cea mai migaloas1
ordine. Intorsi In tara, ce n'ar putea face, cu Invatamintele
pe care le stapanesc, astfel de oamenii
6 81
NOTE DE DRUM

Spre Newcastle drumul e mai putin frumos decat pe la


Akron. Copacii suplirateci, strambi, crescuti In voia lor,
osanditi, cu gramadirea necontenita a locuintilor, la o
moarte apropiath, stau goi si tristi, cu crengile rupte,
cu varfurile desfiintate. Fermele se urmeaza rapede. Nu-
mai In fund, condamnatii se strang Intr'o padurice, ca
o turmA speriata la apropierea lupului.
Cu vre-o patruzeci de mii de locuitori, Castelul cel
Nou'' are infatisarea unui foarte mare oral european. Lu-
mina si miscare, strazi largi pe care incep a se aprinkte
sutele de licurici ale automobilelor. Mai visibile decat
oriunde si mai vrednice de a fi vazut, bisericile. Mari cla-
diri gotice, care, cu fumul care necontenit cade asupra
lor, Inlocuind pe acela al veacurilor, par a avea o vene-
rabilA vechime. Turnu-rne, terasele for se calla si se
Intrec. Au vreme oare acesli oameni asa de ocupati, cu
simtul idealului aproape tocit, sa dea o adevarata viata u-
nor asemenea lacasuri sau Dumnezeu trebuie sa se multa-
measca numai cu ce i-a dAruit atata mArinimie In im-
partirea castigului necontenitei munci?
Ai nostri n'au decal o ha1A, de aceleasi proportii ca la
Campbell si cu aceleasi profetii fericite pentru viitor. Dar
si aici o credinta admirabila fata de Cara de care ca un
blast am Ii opreste sa se apropie. In marele cimitir, cu
masivele blocuri de piatra neagra, purtand de cele mai
multe ori, in slove aspre, singurul nume de familie si
cite natii le amintesc numele acestea !, doarme, supt
un monument care face onoare prietenilor si ucenicilor
lui, unul dintre primii organisatori si Insufletitori ai pri-
begilor romani, Pacurariu. Lasam flori pe groapa lui
Instrainata.
Abia am sosit si iarasi la una dirt cele mai mari scoli
ale orasului colonia s'a strans, supt presidentia inspectoru-
lui american, ca sg. asculte o conferinfa despre tart. S'au
adus prang 5i copiii purtati pe brate. Si ce mandru rasund
cantecele de acasa de pe buzele flacailor, ale fetelor Imbra-
cate In cele mai frumoase porturi romauesti!
82
CAPITALELE INDUSTRIEI

Ti se pare a Oceanul s'a dus In aburi, ca s'a stramtat


4coaja pamantului,.ca Muntii Carpati sant langa Allegheny
i Snagovul aproape de Niagara. Puterea sufletului a a-
nulat cu totul stapanirea nesfar$itelor, Intinderi. Si-ti vine
ssa de curios cand, la Intoarcere, c000tati In varful ote-
lului cu atatea randuri, pe cand hidosul Negru izbeste
farfuriile cu stangacele lui mani de sclav, privesti dantul
literelor galbene $i rosii ale reclamelor, stelutele fthq
numar ale casutelor din departarile Invalurate si limba
*de foc a Iadului care Intr'una, intr'una cere spre istovire
,puterile 'tuturor natiilor din omenire.

La o mica distanta. de Youngstown e Niles, locul de nas-


tere al pre$eclintelui Mackin ley, asasinat la Buffalo, In
1901. Casa se pastreaza data se poate vorbi de pastrare
atunci cand supt grija unei batrane doamne cu barba, so-
hia unui Ungur, total se acopere de praf, totul se strabate
'de umezeala, totul se apleaca spre ruina. E un interesant
'document despre viata celeilalte Americi, inainte de trans -
iformarea prin fabrici si imigranti a imensului continent.
Amestec de traditii englese 5i olandese. Frumoase stra-
bchini albastre, paturi de lemn stump, robuste, masive, dar
'en ingrijire lucrate la strung, aspru leagan pentru un co-
pil voinic, canapele incomode, inguste, saracacioase, ma-
gazine" de literature si culture cu paginile Imbacsite, ta-
blouri cu subiecte exotice sau naive, fotografii sterse de
soare. Alaturi un intreg arsenal de obiecte simplu ma-
nufacturate pentru bucatarie $i pentru camp. Amintiri de
la Lincoln proclamatii, portrete, mobile si chiar de
Ja alt pre$edinte ucis, Garfield, se adauga pe tang ace-
aea ale stapanului umilei cast*.

De aici drept inainte spre orasel, adapost de multe nea-


muri si acesta, Intre cari Greci, cari au, langa micul otel
,,Mckinley" o cafenea a Ciprului". Da, dar Grecii n'au be
In patria Tor, ca Romanii.

83
NOTE DE DRUM

Acestia sant vre-o opt familii. Totusi parintele Wan


114 clAdit o frumbasa biserica de carhmida rode aparenta,
unde se face slujba din cand in cand; icoane de un intere-
sant stil nary; dedesupt e o salh de adunare, cam pArasita.
Presbiteriul e ocupat, in lipsa preotului permanent, de-
o familie de muncitori romani, chiriasi. Barbatul, care as
trudit toata noaptea, doarrne, chela ni-o da femeia, din
partile Albei-Iulii, adush aiei abia de doi ani; alba, frageda,
o podoaba a campiilot noastre, mutath in aceste aspre
locuri de munch. Nu stie de ce a venit, ni7 stie data -i place,
nu stie data se va putea intoarce. fried de noi §i de-
dansa singura. Creste in aceasta pustietate IntOiul ei co-,
pilas
Orasul Vecin, Warren, e foarte frumos, de si numai pu-
tin mai mare decat eelalt. Acum cloaked de ani, ni spu-
ne parintele Ilie Pop, fost la Ludos, in casa primitoarc
a cdrula gasim mancarile de acasa si o gustoata mama--
Ugh cu branza., aici nu era decat o localitate de retragere,
o colectie de vile. Apoi fabricile au venit, otelariile, invinse-
Inthiu, invingand pe urmk, noua cladire Lang ruina ve-
che. Si odata cu ele muncitorii, aceia cari I i and obrajii,
rarnasi vesnic peeetluiti cu aprinsa march a lui Vulcan,
Inaintea valurilor de metal alb de topire, pe care-1 fac, IL
aleg, 11 arunca in forme, ca.5tigand 5i pana la 30 de idolari..
zi. Sant de toate neamarile, cu voia de a-si numi si.-
strazile: Italienii Au Bella vista", noi Bucuresti", si Ro-
mania".
Mergem la bisericuta foarte bine ingrijita. Cativa oa-
meni sant adunati .acolo: Fagaraseni, Aradani, cele data*
feluri de Romani mai des represintati in aceste
Li vorbesc de primavara pare izbucneste subit, ca din-
tr'un cuptor uevazut. E frumoash primavara in tail.
E frumoasa oriunde. E bine in Ord. Oriunde mun-
ceste cineva, e bine. Asa vorbesc femeile. Barbatii au Oa-
sit formula perfecta a ceia ce se cere de la dansii: Aici
o tarn de rupt oasele".
84
CAPITALELE INDUSTRIEI

Si, totusi, cu negril de toate vrastele, din toate colturile,


Rte duke e aceasta zi de 20 Februar, supt cerul pc care aici
nu-1 pateaza fumul! Femei deretica In jurul caselor cu
lerestile Inca lacatuite, copii se joaca in margenea dru-
murilor nepietruite In al caror nisip ine,grit se cufund1
piciorul. In fata frumoaselor scoli inalte de caramida gru-
pe de fete sar on se prind -In idilice danturi. Scanteietoare
de curatenie, ineunjurate cu arbusti ca,ri prind a se gat' de
.primavara, casele in toate colorile, une on Si de caramida,
se scalds bucuroase in lumina care se intoarce. Natura
Insasi pare ca se face ispititoare ca sa opreasca pe al
nostri In locurile unde ca niste funebri ghiocei cele d'intaiu
morminte romanesti din colonia de patru sute de suflete
rasar sfioase printre placile de piatra supt care dorm
-stapanii.

De jur imprejur se intinde tara furnalelor, tara de ceruri


rosii in noapte, de ncsfarsita licarire a miilor de °chi
..electrici, tara tinuta supt presiunea munch si a castigului,
nu a nobilei munci de datorie, cu pierdere, ci a vulga-
rei munci care sconteaza recompensa imediata si care,
data ea n'ar mai fi abundenta, s'ar opri imediat in pa-
rasire si in. revolta.
Printre
.
ferme in noapte ajungem intaiu la linia de pa-
valii a Hubard-ului. n trecem imediat pentru ca intr "o
alts vale aici totul e oranduit, pe vai sa atingem cele
trei localitati reunite Sharon, Farrel si Whit land.

Aici Romanii sant n.umerosi, poate pang la o mie, fau-


ritori de otel ca si vecinii lor. Ca sä ajungem la bisericuta
for ne strecuram prin strazi laterale, in fumul duhlit
,care e vesnic amestecat cu aierul viciat al prairiilor Inca
tolerate pans la ridicarea altor co5uri de factory". Apoi
trecem la hale for larga, impodobita de jur imprejur
-cu chipuri de luptatori ardeleni i de Voevozi de la noi,
Stefan-cel-Mare, patromr1 societatii Transilvania" Ina-

85
NOTE DE DRUM

inte de razboiu, si Mihai Viteazul, $i purtand pe panzas


cortinei, de-asupra obisnuitelor decoruri de boschete Sb
castele, un mosneag in gad strkmosesti cu fluierul la.
gurd.
Sant aici sute de oameni, cari si-au intrerupt lucrul pen-
tru aceasta manifestare de solidaritate nationald. Portu-
rile romanesti aduse de acasa, in ceasul desfacerii de
taxa, sau cumparaW 'pe urma au iesit din lazi. Un intreg
cor de fete 11 poarta. El e pe umerii femeilor tinere, cu
nobild fall de domnite, care ne servesc: In aceasta haina
ele apar ridicate pang. la cele mai inalte trepte ale mariri-
lor istorice. Naive cantece se ridica si tremurd o clipar
versuri atunci iscodite, amestecuri de cantec popular 5i
de amintiri din carp, cu numele lui Traian izbucnind man-
dru, rasunete din vremea cand contra Ungurilor se apara
limba. Totul e nespus de cluios. Rind la cuvintele pe care-
sentimentul parintesc le-a pus cu atata greutate pe bu-
zele copiilor, ale baiatului In port fagdrasean cad de a-
colo yin mai toti, cei mai bunt de acolo, pe langd Tama,-
yell, Sibiieni si ceva Aradani , ale fetitelor cu Mande
plete crete. Si de-odatd, in cdldura acestor simturi trezite,
exasperata sinistra profetie a unuia dintre cei instariti,
care spune ca, In ciuda tuturor dorintilor, nouazeci si
cinci la suta, legati ,prin interesele create in lunga desterare
vor ramanea, dar ca, precum Nerntii desnationalisati spurn,
I am German", tot asa se va auzi un miserabil: I am
noumahisan',. Si dad., totusi, in ciuda tuturor sfaturilor,
ar fi anal

De la Ohio la raul Alleghany, de la o vale de Iad la alta.


Plecam prin negurile amestecate cu fum ale difninetii.
PAnd aproape de amiazi soarele cald de primavard, care a.
mancat toad zapada, nu va putea sparge valul for Bros_
De la Newcastle Inainte, tristul camp continud. Copaci.
suptirateci si strambi, crescuti la Intamplare, cum sant
canii de stradd, vagabonzi, manati din urma si prigoniti,

86
CAPITALELE INDUSTRIEI

rata de represintantii ingrijiji ai rasei. Un provisorat al na-


turii pe care nimeni n'o iubeste: mane, locuinti vor fi si
aici, ca acelea care se inalta asa az usor acuma: o barn de
platra frumoS lucrata, apoi scanduri de toate felurile; de-
asupra o imitatie de tile. Acuma, lemnul devenind mai
stump, se- incearca un tip de case fg.cute uumai din fier,
care se transports in locul unde trebuie sa se incheie.
Raul Ohio e aproape, larga apa clara, Vara coloare, al
carii mers nu se simte. Sant atatea opere ale omului, de
jur imprejur, care atrag 5i retin atentia! Podurile de otel
sant adesea de o uimitoare indrazneala 5i de o eleganta.
deosebita. Oriunde ele trebuie pentru bunul mers al unei
exploatatii, al unei productii, ele se improviseaza, totusi
in cele mai bune conditii, cu o neinchipuita rapeziciune.
alaturi poti vedea o biata podisca de lemn care tre-
murg. Nu"e un plan de ansamblu executat sistematic, rab-
dator; oricarii nevoi momentane i se raspunde imediat cu
lot ceia ce ar putea sa-i serveasck Masinile de sapat mused
necontenit din malul galben, pietros. Pe alocuri fabrica si-a
facut datoria; realisand sums, ea se inchide, on unul mai
bogat cumpara in schimb pentru o rents intreaga, instalatie,
o utiliseaza, o transforms, on o tlistruge. Lucratorii caH,
increzatori, si-au dada case sant liberi sa le paraseasca
on sa caute munca. In apropiere.
Beaver Falls, caderile, cascadele biberului", ale cas-
torului. Ce departata vreme de idill a dobitoacelot in lipsa
omului pomeneste un astfel de nume! Acuma un intreg
oras e aici, en o populatie in care sant toate Ha nle afara
de una singura: vechiul American. Firmele slave, grecesti
o spun. Apoi e lacasul vechiului biber insusi : Beaver,
Pupa harnicul animal constructor, Indianul de pc vre-
muri apare in vecinatate, la Allequippa.

Dincolo de aceste vai adanci, pe aceiasi linie a tura.-


toriilor de otel, rang altg mare apa calms ca un lac
e Pittsburgh.

87
NOTE DE DRUM

De-a. lungul raului e bulevardul Aliatilor. Locurile virane,


casutele sarace de muncitori, o oarecare neingrijire in ti-
nuta strazii arata ca aici lucrul de edilitate a inceput abia.
Cu totul astfel e In strazile centrale, in care palate de ca-
racter european, samanate cu cite un cutezator sky-scra-
per, arata o veche, puternica $i prosperg. a5ezare.
Dar Pittsburghul nu vrea sa fie numai atata. Ora$ul de
un milion doua sute de mii de locuitori vrea sä insemne
valoarea lui culturala eminenta.
Andrew Carnegie, regele otelului, a voit-o. Ce nu se da-
tore$te imperialelor sacrificii ale acestui everget"' cum
n'a mai cunoscut lumea pang. acuml El a aruncat, nu: a
lnchinat nu mai putin de 35 de milioane de dolari pentru
$llinta si cultura. Lui i se datore$te un maret Institut teh-
nologic. Lui ridicarea, din piatra aleasa, cu pavagiu de
marmura din Pentelic, cu ()lane de marmura verde, cu
galerii de fier sculptat $i aunt, cu planuri Imprumutate de
la Partenon, a unui Museu fara pareche de luxos, in care
deocamdata scoala francesa, pang. la Gauguin $i Lucien Si-
mon, $coala spaniola pang. la Zuloaga, e foarte bine repre-
sintata. Lui biblioteca de peste o jumatate de milion de vo-
lume, cetite $i cercetate de comitete, puse la dispositia $i
a copiilor, carora intr'o $coala anume li se pregateqc bi-
bliotecile, cetirea fiind asa de mare incat anual 25.000 de
volume intrebuintate se scot din us.
$i acuma un imens turn de fier $i pietre se ridica, menit
a fi gata in cateva luni: catedrala educatiei", in care
toate sterile vor avea cate o odaie cladita $i impodobita de
ele.

Dupa un teas placut intre colegii miei americans, ne in-


toarcem pe alta tale, a padurilor $i fermelor isolate. Pe
dealuri intinsele desi$uri de arbori dintre can unii au o
Infati$are vanjoasa, nu sant ale Statului (aici Pensilva-
nia), nisi ale comunelor, ci ale imrticularilor. Ei n'au nici-
un interes in ele. Cutare taie in vole mlada tanara pen-

88,
CAPITALELE INDUSTRIEI

tru scanduri prbaste; aiurea s'a dat foe fara niciun rost
ierburilor uscate care dogoresc trunchiurile. Fermele sant
sarace, unele in ruing. Proprietarii se schiruba des. Mei-
unul riu-si creste copii pentru pal-Want. Vechii descalecg-
tori n'au urmasi; tot felul de natii se abat aici si plealca.
Urme de ogoare de porumb; grthnezi de stiuleti cu boabele
pe dansii, pentru hrana pasarilor, zac pe camp, cu unelte
parasite, care ruginesc. Dar pretutindeni automobilele la
scars. In vre-o doua locuri grau de toamna samgnat e-
gal cu marina. Se crest vile, care n-.1 se \Tad, gaini, alte pa-
sari; laptele se aduna de la mai multe ferme, cand de u-
nul, cand de anal; in Cara uncle furturile sant foarte aspru
pedepsite, nimeni nu se atinge de vasele de metal puse
la margenea drumului. Drum de caramida, de ciment, ad-
mirabil de neted, facut In ultimii zece ani In local unor
hartoape mai rele ca ale noastre.
Limbile de foc ale fabricilor ni arata calea la intors.
Dimineata, ceata a cuprins din nou total. Urlete si hu-
ruitul masinelor Ii strabat obscuritatea. Marunt si fricos,
umil un soare rosu pare acatat de coital cel mai malt al
sky-scraperului: un balon uitat acolo sus de vre-un copil.
$i totusi ce zi luminoasa se face pe urma, caldg, dulce,
cu cele d'intaiu zboruri de albini in aier 1 Ne oprim o cli-
pa la casa din. margenea padurii-part pe care si-a fah
cut-o an Sebeseanu, d. N. Tecau, Cladire de caramida,
bine zidita 5i bine Impartita, tot rostul gospodariei de acasa
unit cu tot ce poate da tehnica americana; pentru gra-
..

dina viitoare s'a adus in sari gunoiul de of din Califor-


nia. Apoi tot inainte intr'un peisagiu de veche idila nea-
tinsa, cu boschete mari de frumosi arbori pe Inthtimi
marunte, domoale, rare on acoperite cu ferme. E de mi-
rare cum s'a pastrat naturii acest colt privilegiat de li-
niste si frumuseta. Numai pasarile lipsesc:
Uncle vin cu drum de fier,
Toate pasgrile pier.

89
NOTE DE DRI1M

Si civilisatia materials o sinati ascunsa mideva, fiart ne-


satioasa care pandeste, gata sa sfasie,
Nu e Inca la Caufield, zimbitoare residents" de clisute
raspandite in pajiste. Nici la celelalte doua localitati, ime-
diat vecine, Salem si Alliance. Pretutindeni caldura prima-
varateca a scos lumea din vizunii: pretutindeni femei de-
retica, doamne aduc flori acasa, fete se primbla, copiii
luneca pe rotile. Ai zice ca este, macar pentru o parte din
aceasla lume nacajita, o clips de adevarata multamire. Si
apoi cu ce nu se deprinde omul...
Locuitorii par a fi Germani: unele firme ne trimet la
Tinuturi adanci din patria departata. In general acelasi
amestec etnic: la Canton stau alatari Greci, Mexicani, Evrei
$i-3.000 de Romani (altii zic de doua on pe atatia). Ora$
mai linistit, cu fonderiile alaturi, cela ce-i asigura mai
multa sanatate $i frumuseta.
E ziva lui George Washington veche ideologic din
vremea fermierilor luptatori pentru unii; pentru altii o
simply datorie de cetateni si de oaspeti. Pe cladiri flutura,
marl drapele, pe trotoare steaguri se Wig In deschizaturi
metalice anume pregatite (nu se strict pavagiul ca la
noi); stegulete se arboreaza si de copii la fermele raz-
lete.
impreuna cu serbatoarea intemeietorului recwaostinta
nationals a unit aici, unde presedintele asasinat Mackin-
ley si-a avut casa, acum alipita la un spital, comemorarea
acestui martir politic. Intr'un mic pare, un rand de largi
scarf duce la statuia lui, o bunA opera de arta, si apoi la
mortaantul in cupola, ca al unui Ginghiz-Han ,In Samar-
canda, care cuprinde in man sicrie, mai trainice si mai
mar* decal ale oricarui Cesar roman, ramasitele presi-
dentului, si, alaturi, $i ale sotiei lui. De jur imprejur se de-
pun coroane si a Romani lor, careia i se dg. Indata un
lac de cinste.
Doug. biserici mai vechi, o halt de adunare, foarte eer-
cetata. Santem primiti cu prietenie. Poate ici si cob tre-

09
CAPITALELE INDUSTRIEt

sarivi de ueincredere arata ca, din vechiul curent mai


mult social, care a &Inuit Oita daunazi, pana la unirea
societatilor si la comemoratia de arum trei ani a fundarii
lor, a mai rdmas ceva in suflete. La hala stau alaturi
steagurile tovarasiilor contopite, legand numele lui Traian de
al d-lui Iu liu Maniu si al culturii; ultima societate s'a in-
temeiat in 1916, in cele mai aspre din momentele sufe-
rintii noastre in razboiu, ceia ce ni s'a parut earn curios.
Seara, masa cu cativa Americani, judecatori, oameni
de scoala. Se vede bine dorinta for de a retina rasa find ",
care se va perfectiona in a :lona generatie". Aitfel inte-
legere 4i iubire pentru Romania, candva rastignita pentru
omenire". Dar in sala scolii primare vre-o mie de Romani
adunati pentru a asculta despre rasa" for par a dovedi
a aceste planuri, firesti, nu se vor indeplini user. E in
aier o nespusa duiosie cand Imnului Regal ii urmeaza)
cantecul dureros al pribeagul-ai.

Apoi, in cutiutele scuturatoare ce chin! -spre °rawl


de peste un milion, cu 30.000 de Romani, care e Detroit
(pronunta ca in romaneste, dar °data. francesul Detroit,
caci santem pe hotarul canadian).

5. Pe hotarul canadian: Detroit.


Dimineatd de dupa ploaie. Negrele imprejurimi, langa
topitoriile de amnia, sant pline de stioalme in praful de
carbune care cuprinde totul. Prin ceata diminetii un for-
midabil pod de fier, de o superioara eleganta, incalecd
raul. E River Rouge", mi se spune, si iars$i, pe locu-
rile luate de Anglia, pastrate de America libera, deschise
colicurentei neamurilor menite a face o noun natie, ye-
chile amintiri francese invie.
E poate ceva din spiritul rasei latine, on din vecinata-
tea Canadei, care, aid, printeun capriciu al granitei, e la

91
NOTE DE DRUM.

Sud, nu la No.rd, In primul aspect al orasului care se


desbraca grabit din Invelisul lui alb ca sa rada vesel la
lumina primavaratecului soare? 0 avenue larga, avand
la mijloc straturi de pajiste, case cu un rand, bisericute
,cu turnul lung ascutit, terase care asteapta alte etaje; nu-
mai pe alocurea piramidele cu nesfarsite randuri, cu
varfuri fuguiate. Dar pe stradele din centru putina lume
In acest ragaz dominical; trotoarul n'are viata si veselie;
cofetarii, cafenele nu vezi; oasele frante au cazut pe patul
de odihna,
In cautarea bisericilor noastre strabat In toate sensurile
orasul. E o colectie de asezari, maxi si midi, bogate si
umile, cu centre rationale, av4nd primari nationali ca
pentru Poloni, cu locuri virane $i daramaturi parasite.
Undeva Ford Isi insira maghernitele, cu sutele: case negre
neprietenoase, surd in .fata pentru automobilele creatori-
lor de automobile. 0 cetate fara lumina si fara gratie.
Vedem, cu o emotie crescuta de impunatorul nurnar al
credinciosilor, cele doua biserici unite, uncle steagul tri-
color se sprijina pe puternicul steag al Statelor-Unite.
Intr'una Evanghelia, legata cu gust in veacul al XVIII-lea,
e a lui Antim Ivireanul, si vechiul popa Lup din Ardeal
lsi Inseamna darul care bisericuta din satucul lui. Doug.
maxi biserici ortodoxe, cu prapuri frumoase, aduse din
Romania, sau cumparate de la Greci. Ca lde, cuvintele a-
manduror preotilor. La cea mare, a Sfantului Gheorghe,
triumfator pe catapeteasma, glasul parintelui Muresan are
o putere si o dulceata deosebita; corul intovaraseste ma-
gistral dupa neclintita dating.. Enorm de multi enoriasi:
copii dragalasi pe can scoala fara religie i-a Invatat sä
rada, sä umble, sa danteze chiar; parintii simt o deosebita
jen.a si cea mai neastamparata din jlicause e furata de
supt ochii miei. Mara automobilele sant inhamate cu
panglicute americane, e o nunta: un balan fecior bucovi-
nean de la Arburea vechiului Hatman iea pe o durdulie si
rumana fata din Storolinet; nimii, tot asa de chipesi, sant

92
CAPITALELE INDLISTRIER

din Suceava. La atata distan.ta de tall, Imi sung. in u-


rechi Isaia dantuieste" si hora tainei casatoriei se In-
varte supt ochii cari rad si supt ochii umezi. La baptisti,
numerosi, Si in cea mai bung tinuta, musica face sa se
auda Imnul Regal, care zguduie toate sufletele.
La masa de amiazi sute de oameni au venit sa asculte
un cuvant de acasa; rgspicate, grele, pline de raspundere
cad cuvintele parintelui Murasan despre dorul de Cara,
despre greutatile care stau in tale Si pe urma, din bu-
zele copilaresti care abia stiu raspunde romaneste, zboa-
ra cantgrile noastre, picioarele deprinse cu alte danturi
schiteaza horele romanesti, si ochii mamelor se umplu
de lacrimi. Total e in zadar; o sa-i pierdem",, spune in-
durerat un glas de preot, 51 este un trist adevar in. a-
ceasta rostire. Un morituri to salutant pare a se desface
din aceasta incantatoare priveliste.
Seara, coruri -romane.sti, canta si nu se poate o mai
maiastra unire de glasuri tinere decat in societatea parin
telui Murasanu. 0 cuvantare despre koala ronaneasca
In trecut si astazi e ascultata cu o pioasa atenie. Dantul,
caluserilor si un al doilea strecoara In sufletul zdraveni-
lor naafi si frumoaselor fete fiorul patriei nespus de In-
depgrtate.
A doua seara fruntasii coloniei vor chema personalitati
oficiale pentru a Invedera a sant la niveIul for ca stiinta
de englezeste si credinta fall de Statul unde se gasesc. E-
lementul magnetic In sala scaldata in our lipseste. M'am,
lntors in America.

Fata in fata marele oras are doua frumoase cladiri albe


In stil clasic: Biblioteca 5i Museul,
Acesta e cladit, ca de obiceiu, din cele mai rare mate-
riale si, cu vastul lui atriu, cu frumoasa curte interioara,
plink de. flori In susur de ape face o adAnca impresie. A-
legerea bucatilor de picttul l'anga colectiile de arta ia-
iaponesa, greaca (un frumos torso de Afrodita; o icoana

93
NOTE DE DRUM

a lui Buda In stil indo-elenic), si de obiecte marunte (ca.-


teva sculpturi bizantine) e din cele mai fericite. Vechea
coals sienesa e foarte bine represintata si un Giovanni
Bellini, un duios Cima da Conigliano se and langa un Tin-
toretto, un Tiziano, un Coreggio, langa un foarte expre-
siv Francabigio, splendida figura cu bogatul par rosu
>din secolul al XVII-lea. Din epoca inceputurilor, Madona
lui Nino Pisano are un zimbet aproape frances; o delica-
teta mai obisnuith acolo e In gratiosul profil al femeii
sculptate de Mino da Fiesole. Curios, fare grata cautate;
-sle o medievala tristeta, cu spinii din frunte si Anne din
palms, Cristul lui Botticelli aminteste cutare cadaverica
si sangeroasa visiune din Portugalia. Nu stiu data doua
mici scene din viata Sf. Nicolae din Tolentino se pot in a-
devar atribui lui Rafael: gruparea e stangace $i gesturile
rude. Tiziano, Giorgione si Sebastiano del Piombo s'au unit
,pentru o puternica scene religioasa in trei figuri. Cate -
va foarte puternice scene de Giambattista Tiepolo, Scoala
Tlamanda are un ipotetic van der Weyden, cu o sfasie-
'Ware coborare de pe truce, in care Dumnezeul mart e de
o apriga realitate, o frageda Madona de Quentin, Massys.
Pe langa un portret, Rubens are intalnirea 'intre Henric al
IV-lea Infrumusetat $i intinerit cu mireasa lui Maria de
Medicis, ascunsa. supt legends biblica a Abigaelei aducancl
daruri lui David. Portrete de Van Dyck si scenete de Te-
'niers. Dar pictura olanclesa are aici un colt al lui Rem-
brandt care (IA Museului o mare important intre toate
colectiile de arta : trei din cele mai frumoase portrete
de dansul sant aici intr'o camaruta ascunsa, care sa-
mana ca acelea pentru care acasa la el zugravia marele
maestru al tuturor tainelor, iar langa dansele panza, in-
-comparabila, a Visitatiei. Dintr'un adanc, imens fond de
umbra neagra, sprijinit pe o arhitectura clasica si des-
Chis asupra unui vag oral fantastic se desface lute° iz:
bitura de clara lumina un grup de Imbratisare: o batrana
care Intampina pe tanara ei ruda. Licariri din aceiasi Ihn-

94
CAPITALELE INDUSTRIEI

pede raza ating u$or un batran care se apropie tremurand,


o fata de copil pletos care-1 conduce i7 de cealalta parte,
pe langa catelusul de iatac al babei, o §clays cu aspectul
exotic In vesminte ca ale campiilor noastre, un insotitor
care spre scarile de marmura tarage un cal cu urechile
ciulite de mirarea lucrurilor nona. Nu lipsege o tragica ye-
dere de natura apriga a lui Ruysdael, cu geana de curcu-
beu lovind pamantul tang inaltele turnuri mu$cate de
vreme ale unei manastiri neexistente. Un peisagiu de
Hobbema e intre adancile linii de tumultuosi copaci din
aquafortele lui Rembrandt Si intre luminoasele armonii de
poiene ale lui Claude Lorrain. Din pictura spaniola un
puternic portret de Velasquez, un cap de batran ca din
vechea Moldova; o' glorioasa. Madona a lui Murillo; toate
insa lucruri -vadite, replici, pe cand e o noutate absoluta
In sumbrul Zurbaran, mesterul colorilor celor mai ne-
a$teptate, care presinta in n,edeslu$irea unor largi rochi
fsrs coloare o admirabila maul de femeie tinand o carte
$i supt umbra deasa, adanc neagra a unei palarii pe o
ureche ovalul perfect al unei figuri de fata tandra, peste
al carii ochi misteriosi trece dunga misterioasa a intune-
recului. Cranach cu o Madona naiva $i un mandru En-
gles de Holbein tanarul represinta In aceasta culegere in-
tr'ales pe maestrii germani. Din mai vechea Franta, vine,
litre altele, o Madona din $coala lui Claus Sluter $i un
sprinten portret de Clouet, o armonioasa Cilia de P,ous-
sin, care e poate cea mai deplind panza a maestrului dul-
cilor Imbinari albastre, o marina de Claude Lorrain, o ne-
asteptata natura moarta de Chardin 5i o Inseilare eleganta
a lui Lancret. Epoca mai noun, e represintata de David. Ta-
narul Roman cu ealul, amestec de elegant clasicism $i de
fericire romantics in exagcrarea animalului, un superb
portret calm de Ingres $i bucati foarte curioase de Courbet
(un nud de femeie), de Troyon, de Monet, pans la Degas,
Renoir, Pissaro $i Mathisse. Nu se putea ca portrete en-
glese din secolul al XVII-lea sa lipseasca: Reynolds, Ho-

95
NOTE DE DRUM

garth, Highrnore, un frumos si necunoscut Soffany (t-


1810) si alkturi de dansii imitatori americani din epoca
luptei pentru libertate: Adams, Gilbert Stuart, Sully, aproa-
pe pe acelasi nivel cu InvAtAtorii: apoi Intreaga scoalk cue
excelenti peisagisti, pknk la modernii Hawthorne, Duve-
neck ki Mary Cassatt 1.

0 sears de zkri portocalii pe care le tale ca o trAsktark


de bastard pe o glorioask stems o imensk dungk de Ann
negru; in lack o mare clAdire de comert e ImbrIcatk In-
treaga intro dulce lumink rosy pe care o strabate de sus in
jos ca un brau de pietre scumpe Enia multicolork, In
vesnica miscare, a reclamei.
A doua zi norii grosi vestesc o ploaie de primkvark,
deask, dar scurtk. Trecem superbul pod pentru o raita
In Canada.
Paza e stricta din partea Statelor-Unite, care se fe-
resc si de bkuturi si de emigrant. Alti agenti, tot asa de
corecti in distinsa for elegantA, cerceteaza. din partea Ca-
nada
La capat e un orksel de provincie engles. Case mici, de
aceiasi facturk ca dincolo, dar de obiceiu din cAr5mida, tap-
sane de verde* si parcuri care incep a tnverzi, spatiu si
liniste. Cinci ora.se de granitd, de catva timp un paradis
pentru contrabanda bkuturilor, au o populatie de saizeci,
de mii de locuitori.
Limba engles domneste si aici, cu acelasi accent ame-
rican, care se pierde In interior. Dar firmele, numele fran-
cese nu lipsesc. Spitalul e si IfOtel Dieu. 0 doamnk ungu-
roaick anuntk In frantuzeste koala ei de anusick. La deposi-
tele de ziare titlurile marilor periodice sant La Presse,
Le Droit, Le Solcil, al revistelor: Le Samedi, La Revue
Populaire; ele sosesc rapede din Montreal, unul din _cele
1 V. $ excelentul, luxosul catalog ,,The Detroit Institute of Arts, pain-
tings and sculptures Illustrated, MCMXCV11".

96
CAPITALELE INDUSTRIEI

doua centre francese. Oranduirea articolelor,- caracterul


for e ca si la New-York si Chicago; acelasi pagini nesfar-
site cuprind aceleasi titluri numai sensationale, dar Franta
are mai mult be si amintiri duioase din trecutul ei se
adauga la nuvelele banale care formeaza literatura cu-
renta. Foaia da articole de naiva morala, raspunsuri ca
de confesional pentru suflete chinuite, vechi cantece de
acasa... Clerul catolic, pastrator al mostenirii latine, do-
mina spiritul tuturor acestor publicatii. $i cuvintele limbii
surori sund asa de- dulce la urechile noastre...
Sant si Romani aid. Iata-i in. rata bisericutii frumoa-
se, cu preotul batran, un Bucovinean care a fost daunazi
prin satele Tutovei. Bucovinenii sant cei mai multi din
imigrantii de la orase. Doar cate un Aradan, un biet Botu-
sanean de-ai miei, desertor, care, cand ii vorbesc de gratiare,
ca sä se poata intoaree, spune, si glumet si trist, ca
nu-1 gratiaza punga ca sa poata lua biletul". In general
oameni nacajiti. Daca un Croitoru, din Bucovina, a ajuns
a fi aici, si in Statele-Unite, bogatul facator de dru-
muri si de canale, cei mai multi se istovesc; ferice de cine
poate afla de lucru in crisa actuala! Copiii se pierd in
gramada, aici ca si dineolo: una din femeile tinere are
case acasa si unul in sin.

La Ann Arbor, pentru o lectura" la Universitate.


Drum prin livezi mai bine ingrijite. Se simte apropie-
rea de Canada, tarn de cultura agricola. Merii cu crengile
largi se insira in randuri langa fermele mai bune decat
aiurea.
Oraselul universitar e strabatut necontenit de grupele
studentilor, cari locuiesc si in afara de colegii. Vara tre-
bale sa fie aici un adovarat raiu de verdeata si de flori. Zi-
dirile sant de piafra, mari, vesele, cu grig de stil. Una
e ,,,Memorialul" cazutzilor in razboiu din aceasta tinerime
de la scolile inalte. Statul se ingrijeste .numai de o parte
dirt palatele scolii. Restul vine din daruri. De industriasii
7 97
NOTE DE DRUM

bogati? Nu, ci de studenti. Mai ales de la fostii studenti. So-


lidaritatea for cu cei de acuma e desavarsit.I.
Ce vad aici uhneste. Regi ar putea locui In aceste In-
caperi frumoase, asa de Ina lte si de aerate, cu plafoanele
Impodobite in toate stilurile. Marete sale de mancare de o
perfecta intretinere. 0 sail de biliard, Ora Vaste cabinete
de lectura: din deposit se pot duce cartile, pe iscalitura,
oriunde-i place cuiva sa ceteasca In liniste. Biblioteci In-
tregi de dill rare, cu legaturi In mare parte contempo-
rine. Toate editiile operelor lui Franklin se expun supt
sticla. Ha la de ceremonii e o adevarata said de tron.
Dormitoriile baietilor $i fetelor sant cu totul deosebite. Si
cele care stau in oral, majoritatea, sant supt un strict con-
trol. 0 femeie in vrasta are raspunderea. In °dal e un
singur pat, cel mult doua. Se ingaduie grupare dupe. prie-
tenii.
Tin sa adaug si aceia ca in salile de curs tinuta stu-
dentilor 5i a numeroaselor studente e exemplar. Vivaci-
tatea noastra lipseste, dar ordinea e ca la cei mai bunt
profesori ai nostri din cele mai stapanite Universitati.
Note le se ieau mai ales de fete, cu discernamant. Profe-
sorului strain, care vorbeste cu accent, i se acorn. un
adaus de amabila atentie.
Intorsul la Chicago ziva. Aceste margeni ale Canadei
au un camp mai adevarat, mai autentic, Intre oraselele
de sablon pe care trenul le strabate urlan.d, grupe de co-
pad mai Ingrijiti, albe intinderi de ape usor incretite la
vant. La Jackson, strabatem un centru mai important cu
smocuri de fum in greoiul aier umed. Statii asamana-
toare : Albion, Battle Creek, Kalamazoo sant samanate
pe o vasta intindere de prairii deosebit de ingrijite. Aid
ferma e o realitate spornica, un sistern aplicat cu dra-
goste, nu o trecatoare plasare de fondue. Copacii .for-
meaza perdele dese; ici si colo se rasfata in parcuri, acum
aproape Inverzite. Porumbul 5i-a lasat cocenii neculesi si
butucii de vii Insira trunchiurile goale, chinuite.
98
r-14 .papaa,RSr-.VaZt

r tti
114
V-11.,!".%"ajiN,. PA,17:4741:43,746
_4E17: iu It
:AA
-11M14.1. Ma
"Vol, tarl.""-1- **17.17. :"La7:7711'..
!NS, t,4"..j:v.:1:71:".i. 11;
SI
a a,Vs,aorkir:
-i ' a. a % It. p.1 a 1.!, vie -
=
.
VeVii
Ir 11.fi. %

A-...g4,1
4, 4 ; V..1.1.VA.,b.
..i.ill'"Ig t
. L' IID,..1.411,5 a
.3
V Ei;114,:d.reeq
4'. k .,
i,
it 1 II !II 11,.
IP I '
'I ie rtlitj V.: '
' :4,-: i
II

. ,/ i'l'' 1
VII
i .4
lk's
:' a, , 41:41Vas 4 elk* .i.
...* "as-4 raA,.....,., ...,,
a . 4 .0.4 1
p 71- gel, 1. ) -a
8
/FA', Wu*, s,
a °

aPP.R.1-1'; . ..I, . . ".4t;* PaliT


C

r "ID ° 1....e.sW.q
a

15 v F=''
s La

-`
o'
Ji
. . '1
." ,----.. ,
4
f,1% t' = . : 1'
" P` ilk 4.
A CR_
a

Grup de Romani americans.


CAPITALELE INDUSTRIEI

Apoi totul e acoperit de nisip, care, strabatut de arborii


padurilor, se cocoseaza In modalci sterpe. Lacul Michi-
gan, alaturi,. intr'o imensa liniste argintie; orasul care-i
poarta numele iii desire fabricile pe malurile acoperite
cu o proaspata catifea verde.
La Chicago colectii particulare stranse laolalta represinta
cea mai importanta colectie de arta moderns, mai ales.
Din cea veche, Rembrandt cu portretul, asa de sprinten,
al tatalui sau, Infasurat In vesminte de parade ale no-
bilimii, din care nu facea parte, si ada'nc impresionanta
In.viere a lui Lazar", cu forforescenta lumina de-asupra
mortului care se ridica 5i cu umbrita figura a Celui care a
facut minunea; in adancul intunerec al fundului licaresc
pietre de hangere. Scoala francesa are, pe langa curiosul
naturalism, In secolul al XVII-lea, al Fratilor Le Nain, co-
respunzand lui La Fontaine, o replica scazuta a bard' fu-
..nebre a lui Delacroix 5i de acelasi o desperate, ranjitoare
lupta cu leii. De o incomparabila bogatie e presintarea
noii arte' a Franciei, cu formidabilul drum la tare de
Troyon, grup de terani si terance calari, manand imbul-
zeala supusa a oilor, cu cativa Millet, de umila viata te-
raneascii, de o pastorall care poate Inalta, ca In scena pas-
toritei Intre oile ei, pri Induiosa pentru un eveniment casnic
asa de important ca ducerea pe targe a vitelului nou nas-
cut, cu uimirea copiilor si lunga privire dulce a vacii ;
trei Puvis de Chavannes, intre care scena de pescari pc
malul Marii, batranul aspru odihnindu-$i oasele in col',;
solemna, sacra ivire a seceratoarei in zorii zilei, dreaptA
supt cele d'intaiu raze ale soarelui care se ridica, de Ju-
les Breton; Courbet are tragice peisagii de umbre taxi.
Dar mai ales Claude Monet e larg represintat aici. Toate
laturile acestui inovator sant alaluri. Visiuni de orase de-
partate, rasarind in rosul terilor sudice, in tremuratul, pa-
lidul albastru mancator de contururi al canalelor vene-
tiene, si, alaturi de aceste fantasmagorii exotice, vezi deli-
catele maluri ale Scinei, aleia de flori, cea mai extraordi-
99
NOTE DE DRUM

nara simfonie, tot ce e linie fiind rupt de miraculoasa at-


mosfera a sintesei de arta, asa de personals. De ceva mai
vechiul Manet, pe Fang& un impresionant filosof",foarte
frances cu barba rotunda, calota $i falfairea-i de haine, pe
langa cele doua figuri care amintesc faimosul tablou re-
volutionar de la Louvre, vedenia chinuita a Mantuitorului
rastignit, peste care ca si asupra celor trei batjocuritoare fi-
guri din jur se prelinge o lumina de resignata suferinta si de
Incepatoare aureola. Niciodata de la mare maestri ai se-
colului al XVI-lea cari puteau vedea portretul in acianc-
nu s'a dat o mai intreaga icoana a unui suflet ca in por-
tretul de o asa de simpatica zimbire al lui Henri Regnautl,
cel cules de moarte la 1871 in plina desfasurare de aripi
a geniului sau vioiu. Prin Renoir 5i Degas se merge pans
la cateva panze de Gauguin, care, pe langa Taitienele sale
cafenii la lucru, are un colt de padure francesa care
pare a continua in mai clay, mai usor, traditiile mari ale-
peisagiului terii lui de nastere. Anglia secolului al XVIII-
lea, prin Gainsborough, Reynolds si Romney, cla cateva din
cele mai elegante figuri de marl doamne, de o rafinata
distinctie, ale epocei Georgilor. 0 imensa, Invalmdsita
marina a lui Turner.
0 atentie deosebita e data Americanilor. Portretistii In-
ceputurilor, de multe on uimind prin instinct Intr'o so
cietate asa de putin prielnica pentru desvoltarea artei, con-
tribuie la Intelegerea adanca a unei clase de o distinc-
tie pe care putini o cunosc si o recunosc, gentilomi cu
simtul dreptului si acela al onoarei. Eroii" unei perioade
urmatoare, tipic infatisati, sant rani aici (portretele lui
Washington de Stuart 5i Savage). Dar scoala de la Hudson_
River, apoi cea a lui Inness, desfasura toata varietatea dar-
mica a creatiunilor For, contemporane cu ale noilor peisa-
gisti francesi, indemnatori si Invatatori, si sant pane care
definesc, data nu o natura pe care arta amelicang, n'o ga-
seste Inca, tocmai fiindca e asa de aproape, puternice tern
peramente. Alaturi, Whist ley si Sargent corespund, prin

100
CAPITALELE INDUSTRIEI

:felul for de viata, cu ceia ce In literaturg. Inseamna poesia


de compkxa imitatie i concentrare curopeana a unui
Longfellow. Duveneck, Chase, Mary Cassatt vorbesc ca
t-Germanii sau ca Parisul de la jumatatea veacului trecutl.

t V. lucrarea plina de fins caracteristicA tehnicA a d-lui Robert Harshe,


publicata de Institutul de arte din Chicago", A guide to the paintings
in the permanent collection, 1925. Apoi, de acela0, excelenta publicatie
_European paintings from Carnegie international exhibition.

101
V.
DE-A CURMEZI5151, AMERICEI
Spre San Francisco. Ziva ne prinde in fata unor campiii
Invklurate, pe care sant uitate ogoare de porumb, cu stiu-
letii uscati si mucezi. Frig : chiciura e prinsa de copa-
cii razleti, negri. Putine case, mai trecatoare decat aiu-
rea, injghebkri de lemnkrie putreda. Pe alocuri ferma cu.,
metodica ei alatuire. To_tusi aici, cu oamenii de azi pAnk.
mane, in cea mai mare parte straini (cetesc: ,,Ibsen
Dairy") se face una din cele mai uriase productii de pe
lume. In margene, asteapta puternicul oral cladit pe ra.-
masitele unui wigwam indian, Omaha. Mari deposite care
primesc productia fiecaruia, o curkta, o uniformiseazk,
Band in schimb teranului un warrant. Firmele inscrice
larg chiamk pretutindeni pe plugar la valorificarea "e-
sultatului muncii lui. Santem in valea raului Missouri, cu_
argintia larga revarsare de lac.
Cate o sanitary dairy" fumegand in margenea bosche-
tului de copaci frumosi. Can* cu cai frumosi pleaca de la.
dansa. Pkreti inalbiti cu var rup monotonia inseilarilor
de lemn tarcate. Teranii de aici au amintiri din lumea noas-
tra statornica, a vechilor datini. Turistilor li se inseamnk
locul unde-si pot intinde corturile, free camping", ori_
11 se fac cabine". Pe alocurea inprejmuirea opreste zbu-
rktacirea gkinilor durdulii, on inchide vitele de rasa..
Dar casa In serie, lucrata grabnic de tamplar, se infige
102
DE-A CURMEZIVL AMERICEI

si aici. In schimb pe cutare hardughie in mina e data de


1865 Si numele fundatorului".
Acuma, tot acest teren al. Statului Nebraska e numai
camp de miristi aurii. Pe el se lasa fanul, in capiti, din
care scormonesc cu botul vitele, numerosii cai marunti;
stiuletii de porumb sant asezati langa casa in cladarii,
on intr'o imprejmuire de vergi, mai rar in cosare cu
sau far. parete in fat.. Nici urma de zapada. sau de bru-
ma. Un aier, o lumina de primavara sant pretutindeni.
Negrele drumulete vicinale aburesc ultima umezeall a
iernii: unele din ele sant numai de prunant fara piatra.
Nicairi, in aceasta china relativ blanda, n'a inceput lu-
crul de ogor. Pentru a-1 pregati padurea de stiuleti e arsa.
De-odata la North Bend, cu casele galbene, cooperativele
si morile ei, o mare biserica purtand pe cele dolly cupole
rotunde ale turnurilor crucea cu doua ramuri transversale
a Rusiei.
In margene pe supt arbori curge raul-lac, placid, do-
mol ca toate cursurile de apa americane.

Aceiasi campie surd supt aceiasi copaci despoiati. Rari


burg,uri" sarace. Cand unul presinta Si o bisericuta go-
tied, rosata ei pare ca ilumineaza de trecut tot acest har-
nic present M.A. coloare, in care si natura pare fabri-
can. In serie.
Grand-Island. Alt centru agricol. Companie pentru
gaini", deposit de ghiata, deposit de petrol, deposit de ser
contra holerei porcilor. Micutele case se strang timide;
velocipede strabat strazile abia pavate. Loc de hrana, de
praf, de linistita munca. De ce afisurile de cinematograf
si de distractie pe scandurile din margenea drumului? A-
celea nu sant pentru oamenii de azi, ci pentru fiii lor,
cari nu vor mai munci.
Karbiss, cu ziduri de biserica in stil modern engles,
Odessa, in legatura cu tine stie ce Germani din Sudul Ru-
siei mutali aici. Pe alocuri vitele, caii, pile sant crescuti

103
NOTE DE DRUM

In adevarate vaste ceaire. Ma$inile preseazd fanul, care


se incarca in automobile. Pe drumuri, totdeauna hi ma-
sini, sant ei, rascolitorii plugari ai Vestului roditor.

De la un loc, In gari, pe brazde pare a ar fi cazut


zapada. Sant silicatele pentru Imbundtatirea pdmantului
Din ele va iesi hrana de mane, care se pregateae.

Vre-un $fert de teas mai tarziu. pamantul invalurat e


acoperit de nisipuri Inalte, de si samannturile de porumb,
fecurtde, urmeazd Inca ; undeva, e o mare turma de of
negre, care par merinoase. Drumul de tarn. tot alearga la
dreapta, parand nou. Cel mai fin prund trecut ca prin
slid asteaptd sa fie prins inteinsul pentru pavagii de
acestea de-aici, care tin zece ani nereparate. Si. astfel
trecem o larga apd, Northern Platt, revarsata pe in-
tregi intinderi la sfarsitul zapezii $i ploilor de iarna.
Apoi un lung desert, roditor une ori, pe alocurea in-
trebuintat numai ca pdsune, se cufunda incet in apele
tulburi ale unui trist amurg.

Pana in dimineata am strdbatut atata pamant cat ar


face o tarn. mare in Europa. Avem de jur imprejur mun-
tele stropit, acoperit cu zdpadd proaspatli, un mute de
piatrd brund, pe care crest copaci saraci, ingran-aditi
ca peria. Din loc in be adancituri largi rdsfatd aceia$i
miserd vegetatie. Intregul e ca o veche mantle de cersitor
spaniol din zilele lui Lesage. In loata aceasta pietrArie
prost cnptusitd nu e nimic din ceia ce face maiestatea
muntelui. De jur imprejur zarile sant inchise. Usorul al-
bastru al cerului, tintat cu o paha lunitd incepatoare, pri-
veste ca speriat atata desolatie.
Intr'un loc o injghebare de casute parasite ; alaturi
gardul american, din scanduri brutal imponci$ate, inchide
o proprietate de nimic. Cine s'o fi lacomit la dansa? De-
desupt ghiata unui parau increment.

104
DE-A CURMEZIWL AMERICEI

Lostopanele de argila galbena, crestata de ape care nu


curg, urmeaza in scadere, stropite cu foarte rani casute
pierdute. Se incearca totusi o folosire a pamantului care
s'a format din. dumicarea Inceata a inaltimilor: cal pasc
iarba ascunsa supt zapada, capite de fan supt fulgi. Bos-
chete de Inal i copaci se aduna darz.
Subit, muntele stancos" s'a dat In laturi pentru a face
loc unei vaste Intinderi locuite. Langa stivele de lemne
Mate fabrici isi profileaza fumul invMmasit. E Inca indus-
tria de ferme, cu elevatoarele ei pentru grane. Un orasel
abia injghebat.
Reincepe campul de pietre si de maracini. Vai adanci,
Intortochiate se taie intre coastele absolut sterpe. Un singur
popas, Castle Rock, Castelul de stanca, fara castel. Dar
piatra se aduna sus in ziduri de estate. De acolo, de sus, inset,
marunt, sec, fulguieste.
Acuma muntele rosu se cladeste in trepte de giganti,
goale, aspre, scrijelate ca de pe urtha unei cumplite rosto-
goliri. 0 formidabila isprava a puterilor imense, in-
cremenite. Pare o uriasa flacara Impietritil. Si mai de-
parte, dupd ce modalca surd si-a reluat stapanirea, piatra
rosie Idsneste in negi uriasi, ca in grupul celor Sapte cas-
tele". La Devils Slade doua imense jghiaburi taie coasta
prapastioasa a muntelui.
Si totusi si aici casutele se gramadesc unde pot. Grupe de
caluti cu capetele maxi pasc prin zapada. La Morgan,
unde scad inaltimile, e chiar. ult intreg oral cochet. Sta-
tul Utah a inceput $i amintirea vechilor saturnale conju-
gale, profund religioase insa, fie si numai de forma, ale
Mormonilor, rasare.
Acuma, supt poalele muntelui, ne gasim in mijlocul
unei paduri, pe care o continua largi spatii de zapada.
groasa. Dar muntele rev:ne, gi zapada se inteteste. Prin
deasa fulguire trecem pe la localitati cu vechi nume in-
diene, ca Utah, Okden, unde sant oarecare industrii.

105
NOTE DE DRUM

Trecem Lacul Sarat, nesfarsit, cu-pcte de ghiata pe dan-


sul. Norii surf II fac sumbru, plumburiu. Valurile se misca_
Incete, grele. 0 trista ploaie deasa 11 bate. In fund fanto-
matica visiune a Inaltului munte alb. II strabatem inde-
lung pe o ridicatura de pietre Inlocuind podul.
$1 apoi Intram In bataia viscolului pe stanca sterila sa-
manata cu maracini. Dar e numai un promontoriu, la pi-
cioarele caruia rasufla baltoacele negre. Din nou incepe
vasta Intindere a lacului; acuma verde ca o mare, agitat,
cu valuri spumegande. VInata furtua in dreapta, argintiu
luminis In stanga. La capat geana de argint a cuprins in-
treaga zare. -Muntele ne chiama iargsi in prapastiile lui
Inzapezite, care rash-Aug in straluciri orbitoare saracele
raze ale zilei acoperite. Am Intrebuintat un teas pentru a
strabate pe aceasta minune a unei geniale- tehnice o lun-
gime de peste o suta dou'a'zeci de mile.
Acuma, la malul alb e o glorie de lumina. Soarele a
spart panza de nori si Imbrat,iseaza intr'o calda lumina
reparatoare piscurile ninse. La termul pietros varful va-
lurilor se aprinde de luciri de otel. Nazariri dulci de al-
bastru, topind cer si munti, se deschid in fund.
Sarea e Inca, Inghetata, supt zapacia, multa vreme. Pe-
tece de van.at o arata pe pravalisul muntilor. tine on apele
se aduna iar in largi Intinderi, slobode, Incremenite. Un
haos de munti, de formele cele mai ciudate, (le supra-
fete sarate, cu sarace grupe de maracini prin gropile ca-
rora se aduna zapada. Una din cele mai frumoase hao-
tice privelisti din lume. Un munte pare o risipa de mo-
luz si de caramida, aruncata de lopetile monstruoase ale u-
nor uriasi. Altii imbraca forma a vagi dune. Varfuri iese
amenintatoare din scheletul altora. Cutare se sfarseste cu
un ciudat tumburuc de vulcan Inca nedestupat. La capat
In stanga e un imens front de Inaintare muntoasa, taiat
brusc. Un Gibraltar In Nevada.

$1 apoi, f#ra sMrsit, desertul. Aceiasi munti, aceleasi as-

106
DE-A CURMEZIpL AMERICE1

pre, dese tufisuri, aceiasi zapadd supt soare. Santem sus,


foarte sus: vadat ciudatelor dihanii de piatrd, aspre, sd-
mInate cu tepl, se insoteste cu nourii. La enorme distante
un grup de case, cai ratacind in margenea pAdurii pitice..

Ca prin minune un Intreg oral curdtel rdsare in mar-


genea pustiului, Elko. Pare mai mutt un pupas (le auto-
mobile; un altul mai departe, cu ceva fum peste casele
de care sprijind turturi.

Apoi iardsi santem in inima de piatrd. a muntilor celor-


mai Ina lti, abrupti, scorburosi, si in umbra for casele oa-
menilor eari muncesc. Pentru prima oard un cuvant spar
niol: la pravdlia Italianului Martinelli, pentru Mexicanii
not ai muncilor celor mai grele, vechile cuvinte iberice:
Se Labia (sic) espariol".Prin aceste adunaturi firmele par
o glumd: General merchandise', Mercantile Co.", pentru
doui baraci, si pentru o chichineata de scanduri big
hotel".

Trecem printr'un viscol. In cdteva momente el s'a im-


prdstiat. Muntele singer mai pastreazd zdpada pe co-
rogita-i piele ca de elefant Miran. Apoi, pe cand soarele el-
z'and strapunge nourii surf, pustiul de mdracini ramane
neted. De-o parte muntii sant albi de zdpezile adiinci din
faldurli lor, de alta ei apar clar-albastri, cu vdhul lungi
de negri care sam:Ina a se ridica spre dan$ii, pe cand de
sus un vast zabranic vine sd-i intunece.

107
VI.
CAPITALELE GRADINILOR
Trecem noaptea prin vdile reci ale Sierrei Nevada. Ne o-
Trim indeltmg la capitala Californiei, Colorado. Ziva ne
prinde cu aceiasi priveliste inaintea ochilor: greoii munti
pititi in fund, $esul vag, acuma curdtit de zapadd.
Dar peste putina vreme tot aspcctul se schimiad. Stanca
e asternuta cu o catifea verde proaspdtd. Din cc in ce,
.supt influenta curentelor calde ale Pacificului, vegetatia se
Inteteste. Boschete frumoase de arbori sudici, tufi$e de foi
lucitoare, muwate inflorite; cate un platan, mai mutt de
reclamd deck ca produs al acestui pdmant pietros. Gol-
ftd albastru mije$te in fund, mangclietor. Dar nelipsita coli-
bd de lemn a settlerului se ingramddeste rapAnoasd. E o
strigatoare disarmonie fatd de aceastd calda, generoasa
natura, can/ si fata de amintirile spaniole, nu gat de cu-
ceritori, cari nimicesc, ci de umili calugari, cari aduc Intre
Indieni vestea bund a Dumnezeului bland si indurator, amin-
tiri care rasar din toate partite, intrupate in urine care
nu vor peri.

2. San-Francisco.
Strabatem un ochiu at golfului cu ferry-boatul, ca sa
ajungem la Berkeley, iar de aici din nou in tren pand
la Oakland, Tara Stejarului". Aceiasi suprapunere

108
CAPITALELE GRADINILOR_

de civilisatie nordica pe o natura de Miazazi, peste o


cultura populara si istorica, inlaturata ca nefolositoare.
Trecaud Inca °data apa albastra link a sinului de ocean,
avem in fats insula care cuprinde $coala Nava la intre ve-
chii ei copaci sumbri $i, fatada orasului refacut dupa ca-
tastrof a cutremurului $i incendiului de acum vre-o douazeci
de ani.
E o paracla de skyscrapere, mandre, trufase, ca o garda
de onoare a bogatiilor ingranadite, a freamatului neconte-
nit pentru a le adaugi. Cand patrunzi inlauntru pe strazile
relativ Inguste, pe care le umbresc cladirile de obiceiu
inalte, to leveste disproportia creatiunilor individuale care
stau alaturi fail a crea un. ansamblu. Case le cu zee, cu
douazeci de ran.duri alaturi de altele ca in bietele noastre
orase europene, asa de pline de caracter; risipa de mar-
mure colorate, de coloane aurite, Incercari de arta care
pun cupola de-asupra terasei monstrului arhitectonic; ici
$i colo, la cate o biserica, amintirea stilului iesuit spaniol,
cu fatada sprijinita de cele doud.turnuri laterale. Pe pie-
tele verzi monumente in genere prea mici pentru slri-
vitoarea for Incunjurime. E sigur ca in asemenea cetati
comemorarea oamenilor $i a evenimentelor trebuie Mena
altfel decat in copiile noastre de cetate elenica.
Cateva mari cladiri in centru area nu numai ambitie,
ci si gust. Astfel Primaria cu o frumoasa fatada armo-
nioasa si o cupola de tipul Soufflot alaturi casa de con-
ferinti cu prelungirile ei In stil de manastire franciscanO
facuta din caramizi in secolul al XIV-lea italian.

Vazut in amanunte, ora$ul Sf. Francisc, care asa de pu-


in raspunde azi smereniei patronului sau, e deosebit de
simpatic. Strazile lui, de o perfecta ordorianta, suit dea-
lurile Incunjuratoare; flori de Sud sant samanate in brazda
de 'naintea caselor de formele cele mai deosebite, in care
se vede Insa adesea un tip potrivit, ale carui elemente sant
luate din vechea traditie spaniola.

169
NOTE DE DRUM

Populatia din aceste case cochete si sdnatoase e de


multe feluri, cea mai mare parte imigranti, mai vecni
sau mai noi. Pe cutare terasa o mama iaponesa, frumusick
rumens In obraji Isi alinta copilul; mai departe, la ie5irea
din scoli, in grupul fetelor voioase, indraznete, cateva Chi-
nezoaice cu asprul par negru ratezat scurt pe cealA; Me-
xicani a caror fats reproduce numai une on curatul tip
spaniol, cei mai multi presintand umerii obrazului, rosii,
iesiti in relief, ai Indienilor din cari se coboara in mare
parte, se vad in cafenele cu inscriptii numai In frumoasa
limbs a lui Fernando Cortez: o libra.rie vinde roman spa-
niole cu coperti violent colorate, un Anuario hispano-a-
mericano", revistele din Madrid 5i cele din. Mexic; un ci-
nematograf anunta in italieneste representardle viitoare.

Intram in cartierul chines, care cuprinde o Intreagg


strada si se revarsa $i asupra altora vecine. Totul apartine
galbenilor:. librarie, fotografie, magazine de aprovisionare,
In care langa pasari si iepuri de casa sant expuse broaste
si tot feint de dobitoace, si comestibile de acasa, uscate cu
un antic sistem special, sant puse in fereasta: muschi de
broasc, soparle, pesti de toate felurile. carnati, sunci,
limbi, total redus la niste foite desgustatoare; nu Iipseste
undeva 5i un puiu pus in spirt, care poate fi prefacut in
friptura pentru cine nu se desgustA. Un mare restaurant
cu doua randuri, cu scara de piatra, serveste in boxele lui
supe de vegetale 5i cu ou, in care plutesc bizare paste si
din care se desface un miros de vase spalate 5i de spital,
orez admirabil fiert a carui sare e luata di a sosul negru
special, cu apa de mare $i mirodenii, feluri de verdeturi
la care se adauga bucati de came de port 5i de puiu sear-
man ate Intr'un chip special, branza chinesg, pane nu-
mai dupa dorinta; cu o piesI de cinci tend aruncata in
gaura din parete poti capata cinci minute de musical negra.
Sant pravalii stralucitoare, cu vitrinele foarte lngrijite de
discretul negustor care nu iese In prag si nu pofteste ni-

110
CAPITALELE GRADINILOR

ciodata; ele vand cutiute de lacd de toate colorile, bibe-


louri de os, inele de sidef cu pietre false, bronzuri lu-
,crate grosolan, dar mai ales cele mai stralucitoare pija-
male In toate colorile curcubeului, samAnate cu flori de-
licat raspandite din phn. In cutare magazin pdretii sant
impodobitd intregi cu acel bielsug de sculpturd auritd in
care sant increngate toate dobitoacele naturii $i toti mon-
trii inchipuirii, acoperiti bogat cu aur. Sant case in stilul
national, milenar, cu galerii sprintene si acoperisuri car-
ligate la mijloc, cu toate colorile vii imbinate pe fatadele
Ior. E undeva si vre-o pagoda, langd. care o mare bi-
serica crestina 1$i chiamd din acest neam de vechi pagani
noii credinciosi. Si e teatrul, Mandarin Theatre.

Il ceroetam seara. E complect gol cu 'woe minute Ina-


inte de oara $apte, cand incepe nu stiu ce piesd. Doi,
bdieti dueleaza pe scenes, cu sabii de modes veche Si bas-
toane, evitand cu maestrie loviturile. Intr'o log la stanga
musicanti incearcd vioara, fluierul si gongul. Directorul cu
ochelari cerceteaza ceasornicul. Cativa copii se joaca in
fata cortinei, foarte frumoasd, cu reclama unui negustor
din Canton. Atata.
Totusi se incepe. Splendid decor de palat, la care, prin
simpla coborare a panzelor, se vor addugi apoi altele.
Strdlucite costume istorice: rochii largi aurite, coifuri tar-
cate, cizme cu talpile late de 'Asia. Popi poartd bgrbi
albe ca fuiorul pe care la manic le agita cu mana. Du lci
femeiuste cu ochii carpiti, vapsiti imprejur cu rosu si cu
obrajii albiti de pudra se dau in vent pentru dureri mie
nestiute, lunecand pe scanduri cu piciorusele de papusd;
una, eroina, si-a Ojai pdrul cu cutitul, biata fates micutd,
$i de aici bateliile intre eroi $i preoti, cari infra, iese, cad,
se dau de-a tumba, se ridicd si mai ales vorbesc. Re-
citativul e continuu intovdrdsit de asurzitoarea subliniere a
gongului. Lumea se adund dupes opt ceasuri; afard fac
coadd. °dad in said, cei de moda noun, bdtranele cu largi

111
NOTE DE DRUM

rochii negre, copiii vorbesc, mananca, Oran(' ca nu-i pri-


veste ceia ce este pe scena, unde zgomotul ritual urmeaza.
lung si solemn.

Un colt cdtre Pacific, MIT poarta de aue, a fost con-


sacrat frumuseteIor naturii Si artei. Toate infatisdrile va-
riate ale abundentei vegetatii sudice sant adunate in gradi-
nile intinse care incunjura cladirile. 0 gradina iaponesd
presinta flora depdrtatelor insule ai caror vechi locui-
tori pot sd-si mangaie astfel nostalgia, data o au. 0-
bi$nuita casuta goald, cu paravane miscatoare, copacii pi-
tici cu monstruoasele radacini urnflate, poduri peste ape
dare se strecoard prin bolovani. Acvariul e unul din cele
mai bogate, cu pestii ca o foita de sidef, ca niste fluturi
multicolori, ca niste sageti in care se mists vioiu ochi de
aur.

Museul, M. H. de Young, Memorial Museum", e asezat


lute° cladire care leaga de un turn ca de sky-scraper o,
lung zidire in eel mai bine iinitat stil manuelin din Por-
tugalia, venit poate prin Brasilia. Sant cateva vechi panne,
a caror identificare, ca a unui neispravit Rembrandt
(Hotii") si a unui bizar Lionardo, daed nu i unui Veronese,
e supusa la revisiune. Dar este un Bassano, cloud imitatii
ale lui Rembrandt de Denver si este si un mare Watteau,.
cu uh vast peisagitc Arta americana presinta cateva fru-
moase peisagii. 0 dulce figura de rata a lui Bouguereau,
un Courbet si o impresionanta noapte de Daubigny sant
ce a dat de saind koala francesa. Curioase tabIourile
rusesti, care stramuta in Cu totul and' lame; supt flume, alt-
fel necunoscute, de pictori contemporani, scene din alt
mediu natural si uman: alaiul de nuntA Intr'un sat in.zd-
pezit, cu bulbii auriti ai bisericii, cu caii cari trag din. greu
rosia carutd inchisd, cu mutrele naive si speriate; intoar-
cerea de la Incoronarea Tarului in casuta plina de pose"
unde toti se uimesc de povestirea splendorilor neinchipuite;

112
.

Grup de Romani americani.

- .in u.

. . .. s' ropt..

t:
111:
t,,,
ii 8
r Cri ' '

A ji .
- ,
'
. '. 4,

:1
1111Mm
;
O

P.'
V

Grup de Romani la Los Angeles.


CAPITALELE GRADINILOR

pregatirea de nunta cu femeile infoiate, inzorzonate, pur-


tand pe cap cacosnice" de parada (de Masovschi); o
seeeratoare rosie-blonds infasurata cu triumful reeoltei sale,
visiune de our si de lumina; caruta mulietllui care duce pe
nacealnicul cu sapea intr'o visits ca a Revisorului" lui
Gogol, fora a mai pomeni un stupid Napoleon in ajunul
pa'rasirii Moscovei, al carui evident model e tabloul lui De-
lacroix. Totul vazut de alti ochi, trilmacit de alt gand.
Pe rang o adunare ciudata de uniforme, instrumente
de musics, miniaturi pe ivoriu din secolul al XVIII-lea,
strOucita colectie de ceramics din toate terile, dar mai ales
bogatia de produse ale artei chinese si iaponese: vase de
portelana si de bronz, catapitesme de lemn sculptat eu
o fantastica putere de creatiune in domeniile inchipuirii,
dragoni si monstri de bronz, realiste portrete in lemn, zei
ai Fericirii cu enormul panteee Oros, cu gatal umflat
in galci, ai Sanatatii cu trei capete si sase mini, strivind bo-
lile supt picioare, draci rosii si grasi cu cornice ca de ied,
si, alaturi, minuscule lucrari de hides, lactate cu o miga-
ioasa arts care uimeste, sperie aproape. Alaturarile, con-
trastele de colori stau alaturi cu indraznellle liniei, cu
siguranta unei visiuni de o unica acuitate.
0 scoala din Berkeley e adusa aici ca ss vada si, bagati
de sarna, cad e vorba de copii Oa la zece ani, sci ca-
pieze. Cei mai draguti omuleti, baieti si fetite, tie toate
rasele, pe tale de a se americanisa supt zimbetul ispititot
al profesoarelor, in mare parte studente, care fac astfel
scoala de aplicatie, se intind la vitrine, le ating, se trantesc
pe jos ca sa vada mai bine, lard. zgomot, atenti, cad au de
lucre, fac de la ei, creiazd. Siguranta desemnului, puterea
de a gasi imediat linia dominants, mestesugul de a urn-
plea golurile, pldcerea de a fi gacit, reprodus, pastrat
sant ra'ra de margeni. E iclealul scolii celei n.oud, in care
puterile nesfarsite care se ascund in s.ufletul copilaresc
sant starnite, puce in acliune si conduse fara a da aceasta
impresie. Fiecare alege ce vrea si interpreteaza in felul
s au.
8 113
NOTE DE DRUM

Alt Museu e eel de antropologie, ceia ce inseamna in


acest cas cultura umana". De aceia se gasesc cateva ele-
mente de arta egipteana, papirusuri medicale in scrisoare
ieratica, originale si reproduceri din epoca ptolemaica $i
romans; apoi, pentru Greci, vase din Teba cea mai ve-
che si ulciorase acoperite cu marunte figuri geometric;
pe care apoi artistii le amesteca, in forme mai mari,
cu reduceri stilisate ale subiectelor naturaliste' din vasele
ateniene; cutare vas de proporOi mari, care poarta in in-
sasi Atena acelasi roc de linii pur geometrice, stil Dipy-
Ion; o lungs $i foarte interesanta serie de vase cipriote,
in care linia, linia singura, mai simpla, legata cu mai pu-
tin gust decal aiurea, domina; din lumea etrusca o sums
de oilirie de imitatie cu figuri une on caricaturale, pe nand
in cea din Italia-de-Sud ceva barbar, purtand pecetea
indigenilor, Iapigi si Menapi, se adauga, stramband purita-
tatea originalului grec. Cate ceva din Iaponia si din Aus-
tralia.
Dar, bine inteles, ce e mai larg presintat sant docu-
mentele vechii culturi indiene din toate Tinuturile. Inte-
resante pentru not sant in prima linie covoarele si or-
namentele corespun7atoare ca forma de arta populara; u-
ncle dintr'insele sant ca linii si coloare aidoma scoartele
romanesti, dovada absolute a impruir utului din Eurasia noa-
stet, de uncle a venit, nu numai aceasta cultura de or-
namente liniare, dar, fard indoiala, prin gustul de compli-
cat si monstruos, cealalta civilisatie artistica., de un carac-
ter asa de deosebit, a grupului indo-chino-iapones (dar
si Formosa are arta lineara). Aici se vede usor transitia
de la simplicitatea Nordului, adech a Nord-Vestului, caci
el singur, din Alaska pens in Mexic si in America mij-
lode, are acest splendid folklore artistic, la a Yucatanu-
lui si a Perului, uncle capriciul individual, imaginatia crea-
toare, tendinta spre amplificare, gustul de caricature do-
mina.. Din California propriu-zisa se expun multe lu-
cruri, de tin caracter mai putin impresionant: in deosebi

114
CAPITALELE GRADINILOR

atrag Impletiturile, pentru palarii femeiesti si alte sco-


puri; aceleasi podoabe lineare, Intr'o singara coloare stear-
sa, le deosebesc.
Ceia ce face mai interesanta Inca aceasta visita e fap-
tul cn unul din oamenii de serviciu al institutiei e insusi
Indian, care vorbeste de reservele in care, prin Nevada,
Inca dainuiesc ai lui, in spor de populatie, vre-o cincizeci
de mii. Fata de arama, cu ochii marunti, foarte albi, cu
o puternica osatura a capului, scotand tare in relief u-
merii obrazului, cu parul scurt foarte negru. In discretia,
In paza Si in prietenia lui e ceva din firea teranului nostru.
Un alt tip indian ne va servi la masa in familia d-rului
Simon deseara; figura mai grasa, mai masiva, poate din
causa vrastei, fare acea amintire de ostas pe care o recu-
nosti la primul. Fete indiene, trecute prin scoala elemen-
tara din salasurile lor, servesc la orase si nu se mai in-
tore inapoi.

Museul e al Universitatii, 5i aceasta Universitate a Cali-


forniei, cu centrul in Berkeley, are aici o parte din cacti-
rile ei si sus In munte, Intre copaci, lagarul, campus. E,
cum ni-o arata, dupe amiazi, slavistul, istoricul Orien-
lui european Kerner, o lume, ceva asa de vast, de complex
si de liber, cum a cunoscut numai evul mediu in cele mai
triumfante momente scolare ale lui.
Treci prin poarta dominate de un imens turn, sprinten
totu5i, si in toate partile rasar fatadele scolilor intru-
nite supt acest nume universitar; cateva cladiri mai ve-
chi, inegrite, stau sa dispara ; fabuloasa munificenta a
Statului, darurile de o prodigalitate fare exemplu ale
particularilor, ca Rockefeller, ca bancherul san-franciscan
Giovanetti fac sä se poata ridica pretutindeni aceste ma-
rete zidiri, samanate In cel mai incantator cadru de ver-
deata, de copaci batrani, din padurea primitive, de brazde
proaspete si de flori.

115
NOTE DE DRUM

Inauntru totul e pregatit ca pentru niste tineri intelepti,


dar si ca pentru niste printi. Nu e o biblioteca singura, ci
trei, patru. Biblioteca pentru totis enorma; biblioteca pen-
tru cercetatorii stiintifiei, biblioteca pentru cartile alese, bi-
blioteca pentru grupele care doresc isolarea. In toate
partite se deschid °dal de adunare, de linistita reculegere,
samanate cu tablouri originale. Profesorii au sMi de semi-
nare, si trebuie multe pentru o mie dozed sute de invata-
tori, la cari se adauga Inca vre-o mie de auxiliari, luati
din mijlocul graduatilor", studenti Inca, dar totusi tea-
chers" (explic pentru case din ei Sintesa" mea). 0 biblio-
teca de peste 600.000 de volume e perfect catalogata;
se adauga conspecte ale cuprinsului altor biblioteci panI
la noile cumparaturi de la British Museum. Inzestrat in
astfel de chip, tineretul, cu toate seductille sexului, ds im-
presia ca lucreaza cu Incredere individuals, cu siguranta si
cu zel.
Casa rectorului, an astronom, de o larga, senina cugetare,
e pe o inaltime. De pe fereasta, se vede Marea pgna la
punctul unde, Intre cele doua varfuri ale cornului format
de admirabilul golf, se deschide poarta Pacificului". 0
dung rosie subliniaza apusul. Peste cateva ceasuri de pe
drumul indraznet care doming. totul, orasuI intreg e o i-
mensa scanteiere de lumini, care face palid cerul senin in
care stelele trebuie sä fie geloase.

Imprejurimile orasului, Mate de liniile golfului pe care-1


strabat necontenit vapoare si aeroplane, si dominate de
sirul nesfarsit al indItimilor impadurite, sant .de o fru-
museta de feerie. Intovarasiti de dd. Simon si Symonds, le
strabatem intr'o zi acoperita, umeda, rece ca de toamna,
care a rapit o parte din farmecul acestor fericite locuri.
Drumul se cufunda rapede in vane largi, vesele, on in
defileurile Intortochiate ale muntelui. In aceasta a treia zi
din Mart, totul e verde, de o verde* tanara, frageda,
care mangaie ochiul; iarba creste malts, samanata cu co-

116
CALPITALEE GRADINILOR

woana de our a papadiei. 0 ferma urmeaza altei ferme.


Cladirile sant de obiceiu Injghebari de lemn vechiu, ne-
vapsit, muted, dar livezile apar deosebit de Ingrijite.
Din pajiste sau din pamantul adanc negru sau brun-ro-
.sietee, abia rascolit pentru samanaturile de primavara, se
ridica. In siruri egale zarzarii Infloriti, zapada rosie a.
persicilor marunti, nueii cu albul trunchiu neted, migdalii
si copacelul de piper, negrele modalci ale vitei. Alaturi,
xnarele copac de padure cu cradle sucite, torturate, rasino-
ii cu acele intunecate, o Intreaga vegetatie In cea mai
mare parte ramasa verde, si mai ales inaltul eucalipt, ra-
pede crescut, cu trunchiul rotund, peticit de coaja zdren-
Villa, care cu varful lui drept domina orizontul. In fund
de tot Mount-Diable, Muntele Dracului, inalta piramida lui
cu aspre linii drepte.
Tot acest bielsug de vegetatie e hranit prin maiestrite iri-
gatii. Ele vin de la largul rau Sacramento, care-si strecoara
apele spre golf; corabii mari plutesc pe dansul. Aceasta
linie de ape argintii margeneste la stanga zarea.

Sant aid oameni.de toate neamurile. Intre carele" care


fulgera cu un fosnit ca de furtuna unele langa altele se
vad Mexicani cu dura fat rosiecafenie. Figuri adane
eachese stair in pragul locuintilor: sant Portughesi, cari
au venit pans aici sa-si caute norocul. Pe culla- de seri-
sori din margenea soselei e cate un nume german sau ita
liar. 0 cocheta vila poarta numele de Iolanda. Si aid e
soborul neamurilor.
Ce nu fac ele aici, in patria noun! Daca la Oakland, la
Oakley sant obisnuitele orase americane de al treilea rand,
popasuri cu dughene si une ori, ca In prima localitate,
cu intregi alei de vile In toate colorile, cu si lard terase,
o localitate noun, Pittsburg, a rasarit In cativa ani, doi,
trei, in jurul furnalelor Ina lte ale unei otelarii, un biel-
.sug de cochete casute noi-noute in care se adapostesc lu-
cratorii. Aiurea un grup de Italieni servesc o fabrics proas-

117
NOTE DE DRUM

OM de produse chimice. Industria prinde radacini si in


aceasta lume de idila in care abastrul profund al munr-
telui se Imbina cu dulcele verde al culturilor. In schimby
uncle o ceata Intreaga. de muncitori lucra, acum vre-o
cincisprezece ani, pentru scopurile razboiului, locuintile
frumusele sant aproape cu totul pustii si ferestile sparte
arata curios In fatadele cu asa de noua Infatisare. Omul
n'are dainuire; munca lui singurd exista si catigul.

3. Los Angeles.
Pe margenea marii, 'Mind pe alocutea tunele, calea fe-
rata duce spre Los Angeles, cetatea Arhanghelilor. Nume
spaniol, precum aici totul arata pe cei inlocuiti in sta.:.
panire, izgoniti. Toti sfintii calendarului catolic figureaza
In rasunalor vesmant spaniol, din sus de cetatea bunu-
lui Sf ant Francisc pang. la Ingerii" aceStia de aici.
Dimineata, aceiasi munti aspri, claditi in bolovani, si In
margenea for aceiasi dulce verdeata, aceleasi strati de
nuci, aceleasi vechi trunchiuri Invartite, aceiasi vita $i, ca
asezare omeneasca, aceiasi trista injghebare de lemn. Pe
alocuri lespezi uriase, ca niste monstruoase broaste tes-
toase, mananca ogorul proaspat lucrat si ingrijita

Acum taiem de-a dreptul prin piatra seaca, supt palatele


gigantilor. Dincolo, aceiasi vegetatie noua, sprintara, ca de
ieri, supt dreapta straja a inaltilor eucalipti. Si por-
tocalul apare In aceleasi ra.nduri chibzuite: fructul rosu
rade difnineata. In cutare loc, 'Ruga un raiu al persici-
lor, imense sere de flori. Ca si langa San Francisco anun-
ciuri chiama la cumparare de terenuri capabile de a da
astfel de rendement. In uncle din aceste ranch"-uri (de
la spaniolul rancho) gaini cu mu le acopar pamantul cu
o zapada de pene. Si unde nu e decat nisipul gol .i sec
fabrica vine, isi sapa gropile 'Malta masinile.

118
CAPITALELE GRADINTLOR

Los Angeles nu e un oras deal In centrul suprapopulat,


In care cat e ziva de mare se incurcd autoniobilele si se
Imbulzesc trecatorii intre inaltele cladiri, lipsite, din fe-
ricire, afard de casuri isolate, de masa mesopotamica si
egipteand a sky-scraperelor. Incolo, localitatea de un mi-
lion doud sute de mii de locuitori se desface in grupe on
se insird in nesfarsite alei.
hid de-o parte cladirile Universitatii, cu turnul vene-
tian si inaltele ziduri de cdramidd in acelasi stil de con -
vento italian din secolul al XIV-lea. Iatd imposanta masa
a Museului, cu pdretii rosii lucrati in losange, cu sapd-
turile in piatra intrarii, cu intregul complex de palat spa-
niol din epoca iesuita, bogat in terase, acoperit cu olane
foarte coscove. Inuntru desemnuri si schite frumoase, si
de Degas, de Lucien Simon, un grup important de In-
crari americane, hotarat foarte bune, ca ale lui Child
Hassam, ale lui Henri, cu simtul peisagiului de aici, cu
efecte puternice de colori sterse si de colori triumfante. Se
adauga o foarte bogatd colectie de arta chinesd multe
panze marl , una de ceramicd. europeand. Pentru mo-
ment si o expositie particulard de covoare persane inflo-
rite si de altele in care naturalismul se infr4este cu stitul
geometric at Mongoliei (deci Mongolia serveste si azi ca
element de legAturd in arta lineard intre Asia Mica 5i Ame-
rica; lucru important de retinut).

Liniile de case cu varful rdtezat, cu deschizdturi ca-


pricioase pentru usi si feresti, a mormanelor galbene dupa
dating strAmutata a Spaniei si, iarasi, dupd amintir ?a, ne-
asteptatd, a zidirilor mexicane, urmeaza zeci de mile fall
sfarsit. Te simti stramutat in aceasta lime de livezi,
dintr'o comund in alta, purtand numele iberice dc odi-
nioard on noun name simbolice pentru frumuseta acestei
admirabile naturi. Pravit lii in care se resfatd cele mai
splendide fructe, unele necunoscute, ca para auogado, cu
carnea bogatd.' si un singur sambure, intrerup sirul do ca-

119
NOTE DE DRUM

sute; reclama imbraca toate formeie inchipuirii: una se


terming printr'o moara de vant. Dar ceia ce farmecd
e livada, proaspatd livada generoash in fructe: rosiile por-
tocale, atarnand din frunzisul intunecat, pe care le in-
calzese grhdinarii cu sobite de fier, le culeg bronzatii Me-
xicani cu aspect de Indieni razboinici si le aseaza in cu-
ticle in care vor caliitori de-a lungul Americei in trenuri
speciale (este si a doudzecea expositie nationald de por-
tocale"), piperul cu frunza pieptene, care-si lash pe strada
rosele boabe abia injghebate; trandafirii se acata de tot!
phretii. In margenea acestui rain fdcut de omul singur,
de mintea si de mana lui in locuri unde adesea nu pious
°data in zece luni, muntele adanc albastru, scrijelat de
brazdele care apard de focurile dese padurile pitice.
Astfel ajungem la Pomona, numita dupa zeita care
daruieste oamenilor poamele. Larga stradd, waste livezi,
cd.teva cladiri frumoase, toate interesante in varielatea suc-
cesiunii lor. 0 biserica baptistd e cldditd, se pare, din
marrhura curata si are o impunatoare fatada.

Aici trebuie sh fie colegiile universitare la care mg


chiamd prietenia unui American initiat in toate limbile
romanice, inclusiv*a noastra, pe care o cetcste eu usurinta
si o pronunta oorect, d. Maro Jones. Dar, cum pentru zidi-
rile de acum douhzeci de ani se alesese cel mai binecuvan-
tat colt de grddind drept in fata muntelui, o dumbravii a
Armidei, Cu vechi stejari, sprinteni eucalipti, piperi, a-
thrnand in plete de salcie, platani pletosi, portocali $i Id-
mai, boschete de md.ciesi in toate colorile, acuma orasul
care dg numele sdu asezdmantului universitar e de o
parte, car inalta scoald de alta. Adecd. inteun gratios ord-
sel care s'a format de la sine si cdruia i s'a dat sono-
rul nume frances, asa de potrivit pentru aceasta claritate
subrnontand, de Claremont (Clermont).
Am din nou prilejul de a vedea o Universitate ameri-

120
Peisagiu californian. Vegetaiie in Su Jul californian.
CAPITALELE GRADINILOR

calla, data aceasta mai pe in delete, condus de (1. Jones,


de presedintele Burgess, de o studenta romanca, d-ra Pa-
raschivescu (alti doi studenti sant la Los Angelos): vad sä-
lile de clase mari, incapatoare, uncle cu scene de teatru,
-casa fetelor unde se ieau in grup mesele, locuinta oaspetelui
mieu. Sant doua colegii, cu doua randuri de profesori, in
care se preda istorie, cu biograful lui Lincoln, d. Stevenson,
sociologie, filosofie (si o profesoara), francesa (si cu fiul
lui d'Estournelles de Constant), germana (cu un German),
italiana, istoria artelor (cu un vioiu Catalan). Locuinta in
caminuri se plateste o mie de dolari pe an; fiecare-si
are odaia. Fireste, sexele stint deosebite. Din ce mi s'a
-spus, din ce am vazut, am impresia unei vieti sanatoase
$i nevinovate; fetele se lauda ca baietii nu sant primejdiosi,
niste copii mari". Sportul nu iea mai mult de patru oare
pe saptd'mand, cu tennis, foot -hall, calarie, canotaj. Exa-
menele sant semestriale, mai mult in scris; lucrdri se dau
necontenit si se lucreaza cu constiinciositate. Profesorii au
si aici Increderea ca se face un lucru bun si folositor, cä nu
-este inferioritate fata de glorioasele ldcasuri sarace din
Europa, ca aid, in domeniul spiritului, e adevdrata Ame-
rica si ca din aceste lacasuri se ridica noul vultur al vii-
torului.
In aceasta imensitate risipita sant 5i Romani, unii bo-
gati, cei mai multi Instrainati, de trufie sau de sfiala. Ar
fi vre-o trei sute. Cutare Roman din Salagiu, ca d. Ale-
xandru Pop, din Basestii lui ,,baslea Gheorghe", a ajuns la
o bund situatie materials, units si cu pastrarea tuturor in-
susirilor de intelepciune, de masura ale Romanului sala-
gean: e o pldcere sä-1 auzi vorbini! La gall patru fete
in. costume bucovinene, una cu mama ci, celelalte trei cu
tatal si mama, cu bunicul si bunica, tocmai din Cuciurul
Mare. Frumos tablou de familie! Si e o bucurie sa-i auzi
vorbind ass de frumos romanesle, cu o cmotie care face
-sa tremure buzele batranului. Fiul a lost profesor in
Canada; acuma lucreaza la lemn. Cum s'ar intoarce! Si,

121
NOTE DE DRUM

c'and ii presint posibilitati, incet, duios i se desfac cuvin-


tele: Stint ti-ar fi numele!".
Cercetez, cu bunul prieten at natiei mele, d. Jones, si
mai departe complexul de cladiri al colegiilor. Bib lio-
teca, in formatie, cuprinde o said de lectura comund Si
alta pentru reviste, dar in fiecare asezdmant se ceteste
prin oddi cu carte imprumutata; si depositele pot fi intre-
buintate de orice student pentru lecturd: nu se cunosc
casuri de instrainare. Uncle din sable de cetire particu-
lare sant de un lux deosebit. Un club de studenti are
o salt de maneare potrivita pentru orice mast de gala .
la un palat. La colegiul Scripps, locuinta fetelor are
toata InfAtisarea unei mUndstiri spaniole, cu pavagiul de
cardmizi rosii, cu tavanurile lucrate, cu mobilele de ca-
racter vechiu, cu firidele in care and lampi electrice; pe
langa chiliutele dormitoriilor, ocIdi de prisos, pentru pla--
cerea artei, ca acelea cloud' mobilate in stil trances. Pre-
tutindeni materialul intrebuintat este de prima ordine.
Cape la e o mare salt cu scent 51 piano. Aco lo se pot
executa cantari pentru toate formele protestantismului;
carti de rugaciuni sant prinse de brinei. Catolicii sant
foarte putini. In populatia scolard mai mutt de jumdtate
sant din parinti anglo-saxoni, sensibil de multi Germani,
restul 11,11 conteaza. Fete le Tara avere servesc si la res-
taurant in otelul, innul patriarhal din localitate: °data ter-
minat serviciul pe care-1 fac cu atata g-ratie, zimbind, ele
se duc la lectii. E de prisos st spun ca din partea tu-
turora 11 se arata cel mai deplin respect; nici vorba de
a li face curte", cu atat mai putin de a fi grosolan cu dan-
sele. Sant dus la teatrul elenic, in care se fac ceremoniile
vara.

Santem aici in margenea chiar a desertului, a partii


din. sterpul pdmant californian pe care omul n'a creat-o
Inca, prin munca si desloinicia lui. Chiar langa cele mai
frumoase livezi de portocali, de pc care merele de our se

122
CAPITA] ELE GRADINILOR

rostogolesc 'Ana in strada Mra sa le is nimenidar un


placard, adesea repetat, fagaduieste o rasplata cui ares-
teaza si dovedeste pe hotii de portocale", incepe terenul
pietros, uscat, in care se inradacineaza numai indarat-
nicii arbusti de pustiu si o astfel de ward vegetatie pe
care calduriledeoeamdatti norii se adunti pentru ploaie,
caldurile care pot Linea farti un pic de apa si zece luni
le vor nimici rapede °data cu ivirea verii. Aici nu mai
curg apele de supt pamant care tisnesc din muntele bor-
tilt ca un burete. Dar cate o casa a si rasarit, atrasa de
perspectivele viitorului. E un inceput si, in aceasta socie-
tate asa de activa si intreprinzatoare, in care totul In-
deamnd la asaltul imposibilului, e foarte probabil ca el va
fi urmat si gradinile de poveste vor ra.sbate tot mai a-
clanc 'Anti la poalele muntelui ocrotitor.
Caci santem in Cara unde ziluic se fac minunile, unde
improvisatiile inehipuirli se prefac in realitati solide si
spornice. Nicairi omul n'a fost mai creator decat aici, ni-
aid n'a avut mai mult sentimentul ca el face. Prietenul
care ma poarla printr'una din cele mai mauclre alei din
lume, numai bielsug de roade in arbori, numai zimbet
de flori in margene, ro5u de muscat, roz de tranclafii,
imi spune povestea acestei spindide infaptuiri. Doi Ca-
nadieni au venit si ii s'a parut locul bun. Cu mijloacele
for de cuceritori ai codrului mereu, de fundatori ai orase-
lor au Meat din nimic ceia ce se vede astazi. and con-
ductitori ai Australiei an visitat California, care li dato-
reste eucaliptul si stufosul piper salbatec, li-a placut ce
facusera intemeietorii si i-au luat cu (Mush. Astazi Aus-
tralia are prin fapta for un oras aidoma ca acesta.

Ne intoarcem supt ploaie. Norii amenintatori au era-


pat. Pamantul primeste, in aceasta deschidere a prima-
verii, darul rar al apci de de-asupra. 0 primeste recu-
noscator, dar fara sa aiba numai decat nevoie de gene-
,rositatea, putin obi.,,nuita, a cerurilor.

123
NOTE DE DRUM

4. La granita Mexicului.
Pe drumuri stropite aceiasi perfecta sosea de ciment
"taiga in doua, grin dunga alba care delimiteaza mersul
automobilelor, printre campii muiate pornim des de di-
inineata spre San Diego si Tijuana, la granita Mexicului.
La case ceasuri lumea a si inceput sa se miste. Incru-
.cisam cateva automobile grabite. Pe camp o ceata u-
soara se ridica peste araturi in pamant negru si brun ca
o rasneala de cafea. Un miros de ingrasaminte pluteste
In aierul Inca rece.
In dreapta si in stanga capriciile hispano-americane
ale arhitectilor californieni, ca niste marl flori, colorate
viu, din care nu e una care O. semene cu cealaltg.. Nu e
meritul proprietarilor trecatori, ci al acestor harnici cer-
cetatori ai trecutului si descoperitori g formelor viito-
rului. Terasele se succeda In. cea mai variata amesteck-
tura de linii. In fata brazdele de un verde adanc, perfect
ingrijit fara servitori, albele potire ale florilor de cala.
De-odata o pAdure, o adevarata padure de sonde, deasa,
dar de aceiasi impecabila ordonanta ca si portocalii si
lamaii din livezi, tasare si indata ne Incunjura. Aici pe-
troliul e a5a de bogat, luck ingaduie ca schelele, -Cu
eleganta construite, sä-si atinga coatele. Totul e atat de
strict oranduit, de asigurat contra oricarii primejdii, luck
In umbra piramidelor de scandari omul Iii poate face si
locui casuta si drumul cel mai neted, cel mai curat poate
trece in chiar margenea lor. Ici si colo vedem lingurile
in miscare.
Strabatem a.sezgri mai marunte, care se tin lant cu In-
tovarasirea tarcata a haosului de reclame. Si dupd doua
ceasuri de drum ni se arata drumul spre una din misiunile,
din vechile misiuni spaniole care Inca In veacul al XVIII-
lea puneau basele unei teri cre$tine si civilisate. E Inteme-
ierea parintelui Serra, Inchinata unui slant at carui nume

124
CAPITALELE GRADMILOR.

trezeste amintiri dunArene, de acasa. Caci Sfantul Joan de


Capistrano, profetul de lupte din Abruzzi, a catehisat Ar-
dealul nostru Si el, aldturi de loan Hunyadi, a liberat, cu
multimea cruciatilor lui simpli si sdraci, Belgradul de
asediul lui Mohammed al II-lea, In timpul razboiului care
ne-a navNlit niscaiva zelosi ocupanti de lege catoiica ii
confundasera oasele cu ale Sfarttului Grigore Decapolitul
de la Bistrita, pe care se si grabiserN a le anexa.
E un Incantator colt de natura si de istorie. Din cara-
mizi coapte si necoapte, cu ajutortu Indienilor, neobositia
propoveduitori ai Evangheliei au facut o mare mUngstire,
un institut spaniol al epocei lor. Largi curti, pline azi de
florile cele mai variate, dar ()data cuprinzand gospodNria
unei ferme, incantatoare patiuri de reculegere de-asupra
arora spanzurN clopotele unei mesteSugite renovAri pen-
tru turisti, lungi coridoare boltite, camNrute de locuinta gi
rugNciune, o capeld si o lunga biserica, daruita de ace-
iasi restauratori cu cea mai auritti din catapitesme, care
scanteie ispititoare la capaul misticei penumbre.
Si lumea vine si se roagN, pe and in pravNlia-Aluseu,
cu ceva cacti, vesminte si picturi vechi, se vinde pe prat
stump istoria In mai multe volume a Misiunilor $i ,,po-
terie cehoslovacN", purtand insasi aceasta intitulare. Sant
aici grupe de copii tnexicani, oachesi, buhosi, flenduriti,
cascand adancii ochi negri la splencioarea sacra a al-
tarului, sant fete cu figurile palide supt negrul par uns
5i lipit pe tample, sant rosii figuri indiene cu osatura proe-
minenta, care dovedeste indaratnica piistrare a rasei celei
mai vechi, sant ciudate fete de cenusa in care bAtranii
ochi sant ca punctele negre ale carbunilor stin$i. In
aceasta semi-obscuritate, aceste sumbre eletnente de rasa
to strNmutN cu veacurile inapoi, in vremea sangeroaselor
plamAdiri.
La oarecare distanta cea mai stlruitoare reclaim in-
fipta pe toate povarnisurile catifelate indeamn1 la aid.-
tuirea unui nou oral, inchinat Sfantului Clement, 0 parte

125
NOTE DE DRUM

din case s'au si facut, un alb club de o delicata arhitecturd


invita la petreceri, se arata uncle vor fi clddirile de utili-
tate publics, apa prinde a se strecura supt piatrd. Avem
supt ochi privelistea initierilor ordsenesti in aceastd tail
de suprinderi. Ceva mai departe, Sfantul Onufrie Isi as-
teapta si el ceasul. Pe cand la capatul calendarului spa-
niol Oceans Beach, ,,plaja Oceanului", e o aSezare is-
prdvita si bine Intemeiatd.
Acuma, la dreapta, Oceanul palid Isi intinde panza linis-
tita; abia la mal stancile de dedesupt rup apa In spume.
Un term Inca pustiu, pe care se usuca mari ierburi ras-
collie, cu infatisarea de coraliu moale, putred, langa iarba
grasd, cleioasa, de ghiafd cu floricele rosii, langd teposul
cactus de pe care atarnd fructul marunt ca sangele. Lang
ramasite din lemma vechilor naufragii foarte putine scoici
sfaramate pe care le Ingroapd nisipul.
San Diego e Inca departe. Crezi ca-1 ai cand se Insira
iar casutele-juarii, de cea mai pitoresca legatura, ote-
lele ascunse 'Mire arbori, clddiri monumentale, ca o scoala
milliard. Dar el fuge tot mai departe, pdna ce in sfarsit
cetatea Sfantului Didac strange Intre casele ei chipoase,
adesea de un lux elegant, in care, pe rang o lume de afa-
ceri mai putin grabitd ca aiurea, bdtrani si batrane, la
capdtul unei vieti de munca, lsi primbla agale, cu o se-
nina asteptare a mortii, oasele obosite.
Apoi aceasta civilisatie de floare umand adausd la florile
naturii se imputineazd, sdraceste, devine mai rard, mai u-
mild.. Mexicanul care a.sa de mull ajuta cu munca lui pros-
peritatea Californiei, omul bronzat, cu paldrie largd,
nu mai are din ce scoate hogAtia pentru aliii. Spre sum-
bra lui tail Invalmasita de revolutii periodice, terorisatd de
bolsevismul bandelor politice mai ieri noul presedinte
si-a avut falca zdrobita de gloante, ne ducem acuma.

Iat'o la o stramtoare unde cochetii ofiteri U. S. A." au


aierul unor cavaleri can si-an Intrerupt dantul. Lang ei

126
CAPITALELE DRADINILOR

colegul mexican cu nasul mare supt o sapcd asdmd.-+


ndtoare n'are nimic din eleganta Tor corectitudine: poarta
In voie picioarele, plesneste poclitul automobilelor, rade.
In fald necuviincioasa reclama a unei berdrii cu 75 de
cents pdharul de cerveza cu o march americans.
Aici, la Tijuana, matusa Ioana", e carciuma America:
prohibitioniste. Mexicul e represintat doar prin colorile taxi
ale frontului de dughene cu asa-numitele curio" (cu-
riositati"), dar inainte de toate cu bduturi de tot felul, cu
ispititoare curti pentru m000nlights" (chefuri de lung),
cu musical* si dantuitori, cu fete ochioase, harnice nu-
mai din ochii adanci. 0 almosferd de lene si de conruptie
otraveste si aierul. Lume saraca se tardiste, pandind ca's-
tigul neonest. In figuri e mai mull din Indianul cucerit de-
cat din nobila si crunta, neiertdtoarea rash a cuckritorului
spaniol.
Ceva mai departe e, pentru aceiasi Americani doritori
de a petrece, un splendid local de joc de carti si de res-
taurant langa baffle de la Agaas Callientes, Ape le calde".
Aid fantasia de colon si linii mostenita de la Indieni se
desfasurd in toata fantastica ei bogatie; rosul si .albastrul
doming. Plafoane de lemn sculptat ackpar marile salt,
pline de o lume ahtiatd de altf el de viatd, fard rigorismul
onest gi prohibitia sanatoasd.
Costume le se exhibeazd si ele pentru petrecerea acele-
iasi categoril de visitatori. La garderoba o fata cu panta-
loni de catifea albastrd foarte largi jos °fell tigarete. In
said musicantii se poarta ca in Bdrbierul de Sevilla", dar
cu mijlocul inteun fel de cojocele galbene si in cap cu
imense paldrii de pale terminate printr'un varf suptire.
Se cants ariile locale si bucilti de opera, si din gurd. A-
poi musicantii cantand strabat oddile ca un omagiu cdtre
oaspetii pe Enamtea carora tree. Vechiu cavalerism al Spa-
niei-mame. Si privirile se opresc indatd asupra dantului
din Cara veche: un delicios duo intre baiatul In largi haine
galbene si alba fat.h cu pieptdra.sul colorat si rochia scurta:

127
NOTE DE DRUM

petirea de dragoste se face in nesfdrsite vesele invartituri,


el ndvalind, ea, gratios, ferindu-se. Iatd-1 aruncand jos OF
'aria si ea joacd in jurul ei, nu: pe (Musa chiar, cu o deli-
catd Male in lot a piciorusului. Apoi ridick marele stog
de paie si i-1 pune pe cap. Bata lia e castigatd. E un far-
mecI

Ne intoarcem pe ploaia deasa, prin noroiul drumurilor


proaste. Mexicul eel adevArat e incolo", aratA cu mana.
d. Hey, negustor de curio" azi, consul, sef de naisiu.ne
austriacd, proprietar de rancho ieri. Acolo e o lurne, $i ce
bogatie si ce lipsd de norocl"
La intors ludm altd tale decat aceia care duce la Misiu-
nea Sfantului Joan de Capistrano. E margenea insasi a 0-
ceanului, sanidnata cu cele mai frumoase nume spaniole
de-a lungul plajei impanate cu case, pe care le incunjurd re-
dame pentru alte zidiri. In MIN. neguri Incunjurd marea in-
suld S. Catalina, vecina cu ostrovul Sfantului Clement. E
acum proprietatea fabricantului gumei de molidit", che-
wing gum, cum se vede, un binefacator al umanitAtii,
care-si merita suveranitatea insulard. Chewing-gum" si
lucrul in serie merg de altfel impreund: serviciul" social
$i clistractie.
De acolo din fund o geand de our pleacA, ldrgindu-se
pand acopere cu transparenta-i luminoasd tot cerul pand in
capdt. Nori mari, ca un sir de munti vineti, strApung au-
reola glorioasd a apusului. De-asupra soarele cdzand a-
runcd mari raze rosii ca de salve care de la un timp se
topesc Intr'un zabranicIncretit ca o draperie de statuie an-
tied. E o nagreatg. tragedie crusita acolo in. ceruri. Ve-
chii Indieni puteau sa vadd in ea luptele cele marl ale
zellor ti prIp4stioasele caderi ale Implrg.tiilor. Paul ce
aripa noptii cade grea, stingand totul.
Acuma santem In lumea sondelor In turma. Apoi mai
departe intre nesfarsitele lumini din Longwood : oteluri
strAlucesc, reclame chiama nervos, firme rosii tisnesc de-

128
CAPITALELE GRADINILOR

asupra, pravalii de fructe rostogolesc bogatiile coastei bi-


necuvantate. In fund, zgomotos pe toata noaptea, Los An-
geles.

A doua zi, intr'un intermezzo de soare vad cladirile Uni-


versitatii, unde am si onoarea de. a vorbi despre arta bi-
zantina si problemele ei. Princiare cladiri si aici, una fa-
cuta din castigurile footbalului. Rabdatoarele studii ale
arhitectilor au produs manastirea franciscana, cu chibs-
tre pe suptiri coloane, cu ocnite spaniole si azulejos a-
rabe, cu greoaie porti sculptate de lemn vechiu. Studentul
are aici, cu salt de seminar largi ca un mic Parlament, cu
holul de ceremonie ca pentru intronarea unui rege, tot ce -i
trebuie, pans la librarie, la restaurantul tinut de Universi-
tate. Apare si un ziar al acesteia, Troienii". Pretutindeni
ordine, buna cuviintit, pofta de a invtitapoate prea mult
cu inteligenta si atentie.
Parasim orasul, petrecuti de studentii nostri, acum cinci
la numar. 0 donanisoara moldoveanca, Bercea, e den-
tists; sora ei se pregateste de aceiasi cariera. E $i mama
ardeleanca, fratele unuia din cei mai buni arti§ti de cine-
matograf (este $i un al doilea). Gandul terii ii umezeste
ochii.

9 129
VII.
LIJMEA INVIN,5ILOR
1. Tinut indian. Mari le Catioane.
Pe linia Marilor Canyoane" (Cafiones) trecem Intaiu pe
la Claremont. Apoi desertul se intercaleaza. Pe alocurea
bolovanos, .salbatec, aiurea acoperit de o padurice ne-
trebnica, ori, pe lungi intinderi, nisip, valuri de nisip fard
margeni. In unele locuri masinile 11 culeg, 11 aduna, sh.-
pand prapastii necontenit marite; o bucata de vreme bu.-
tucii de vita se ridica din alba masa. nestatornica. Grgdina
de portocali se face rard, tot mai rard. De-asupra muntele
albastru scrijelat Inchide zarea.
Oprire lunga 1naintea marii, frumoasei gari de la S.
Bernardino, intreaga invelita cu iedera. De aici incolo de-
sert de piatra si nisip de maracini si de copaci salbateci
fara stgpan., de ierburi seci. De-asupra plutesc mime
vagi: Devore. Intre stand soarele e cald ca Intr'o bung.
zi de varg. Via pusa pe alocurea 1n.cepe sa miste. Cate un
fermier incearca midi plantatii de portocale. Copacii cu
frunze cazatoare prind sa se imbrace. Muntele prinde mai
strAns. Totusi pe o culme brazda de plug e trash de un
baietan. E intrebarea pusa desertului data -i vrednic ,a
primi munca omului.
La Cajon linia muntelui e intreita, (Impatrita. Stanca rosie
a Inlocuit pravalirea de pamant si de pietris. Enormi bolo-
vani, ca un schelet de chit monstruos, ameninta calea,

130
LUMEA INVINVLOR

scare se intortochiaza prin ararnAturile de piatr.1., prin,


suprafetele rotunjite, spalate de vechi maxi, care au cap&
tat infatisarea de oase lucii. Pe alocurea a5ezarea for pa-
ralela pregate5te canyoanele", aiurea piatra iea inciii-
puirea unor imense dobitoace la panda on la odihna.
Dar mai incolo caracterul aspru al muntelui se lin-
blanze5te; tocmai sus pe varf o indrazneata cale pentru
trasuri a- fost taiata in. coasta galbena. Un alt drum suie,
cu stalpi de teleg,raf, tocmai in varful escaladarii, la
Summit. Zapada se tine Inca tare de ultimul pisc.
La coborire ciudate trunchiuri nodoroase Intind pe craci
sucite ace, de brad care par enorme stele verzi raschirate.
La Hesperia, fara nimic din gradina Hesperidelor, tot
sirul muntilor stropiti de zapada iii rasfatd frontul. U-
nil din ei par a purta o larga floare alba. Cei tineri Azar,
drepti, zburliti la varf, cu aparenta de platani. Atka ra-
sare din nisip. 0 ferma pierduta a straits apa Intr'un lac
.artificial.
Cele mai formidabile claddrii de stanca sant insa alp
turi, unde o fabrica desface In bucati automobile usate.
E Victorville, saraca Injghebare de cateva casulii razlete.
0 exploatare mica de petrol pare a fi alaturi. 0 fabrica de
.ciment. Drumul de Cara duce alaturi de calea ferata. TrA."-
surile se urmeaza rapeue.

Incep arborii in floare 5i Cate up. ogor verde. Un rau


confus I5i frange apele dedesupt. Ce veche lacomie spa-
niola de our o fi pomenind Oro Grande? De aici pang.
la Bristow, e, supt dealuri, un teren de samanaturi 5i de
crestere a vitelor, In.vrastat cu de o suta de on atata pus-
tiu. Apoi acesta singer cuprinde tot supt sirul departat
al muntilor alba5tri.
La Barstow, asezare luxoasa, otel cu colonete de chios-
stre, purtand pe marmura alba o fatada, Casa del De-
sierto". Public ca In localitatile de WI scumpe. De aid se
pleaca spre Est.

131
NOTE DE DRUM

Ace lasi desert de granit roz, pe care-1 aprind, it in-


vinetesc razele soarelui care se pleaca spre Apus. Pe
alocurea si sarea iese la supracall prin maracinisul rar
si galbena buruiand, uscata, ca la Newberry.
Seara se lasa. De-asupra parnantului ros samanat cu
petele de aur ale pachetelor de ierburi uscate, albastrut
pur al cerului se sprijina pe vanatul incunjur al muntilor
Nevadei. In fata for inaltimi ciudate, cu totul negre, mu-
cede pe margeni, de un negru de aratura adanca, se in-
tind ca o amenintare. Une oii povarnisul for alb, cu pete
Inchise, e ca o imensa piele de pantera. Liniile for incale-
cate sant rupte, incoltite in felul cel mai neasteptat. Nu
se poate un munte mai sfaramat, mai faramitat. Di4n-
colo de creasta for neted profilata, parca n'ar mai exists
nimic. Fulgerari de aur incheie apusul.

Neted, cu ultima stalled vanata, straja de munte ince-


teaza. Santem In campul deschis, vesnic asemenea cu
sine. Aceasta insa numai o clips, caci un alt sir, de ace-
lasi caracter. ne cuprinde. Pe soseaua de supt ele ca niste
licurici alearga automobilele. Alte siruri ajung a se nazari
mai in fund.

0 noapte rece. Pe munte a fost furtuna. Apriga furtund


cu zapada. Cand ne oprim la El Gran Capone aierul e
glacial. Dar asa de pur, de sanatos, de patrunzator pans
in adancul plamanilor ca intineriti la o inaltime de 74961
E un platou 1nalt. Pinii II imbraca. 0 coama deasa de
padure batrana, pe alocuri neatinsd, copdcelul tanar, sfios,
rang cel care doming. larg cu cracile rosietice, langa
stramosul cazut, rasturnat peste crengile vii, prins in
mreaja Tor, uscat ca un os de peste, de chit, in fundul 0-
ceanului.
De-odata langa otelul de barne, rosii-negre, pregatit pang
In cele din Irma amanunte tehnice ale standardisarii ame-
ricane, pamantul s'a scufundat pana la aproape doua

n2
Mari le Cailoane ale Coloradului.;

n Marile Cafioane ale Coloradului.


LUMEA INVIN*ILOR

inii de metri, pe o Intindere de ci4cisprezece on atata. E


o uriasa groapg, un imens cuptor: pare a fortele nestapa-
nite din mijlocul pamantului ar fi izbucnit desehizand
43 astfel (le rang.
De-odatg ti se pare c'd ochiul care o cuprinde a $i mgr-
genit-o in hotare cu care imaginatia noastrg e deprinsg..
Trebuie sg intrebuintezi oare Intregi prin pgdure ca sg-ti
dai sama de- uimitoarea vastitate a genunii unite. Trebuie
ca, sprijinit de parapetele apgratoare, sg. privegi cu o-
chiana ca O. deosebesti c inuntru, cu toate a totul pare
pustiu, necalcat in ve,cli vecilor, trale§te o lume ome-
neasca, un grup de cgsute, un otel cu largg fatadg.", un
pod de fier, incalecand una din mile de prApgstil care se
Intretaie, se confundg intre dansele.
Dar aici nu e un ham, care inspgimantg si rgspinge.
Cei cari-$1 adund supt aceastg formula impresiile gre-
wsc. Cu sau fail explosia care a rupt paturile granitului
natui'a, servindu-se de alte ape decat, tarcatul" rau Co-
lorado care se targste glodos in profunzimi, iesind la iveala
numai ca pete de lac tulbure, a oranduit, a potrivit, a
ciddit. Sant lunechri intinse, sant varfuri darze, sant stalac-
tite monstruoase, negei uriasi ai pietrei, dar ceia ce multg-
meste, Impacg, bucura ochiul e asezarea dreaptg a ran-
durilor granitului, alinierea lui pe mii de metri, ca si cum
un olar divin ar fi fiert in cuptoarele lui vase de o formg
desgvarsita.
Ceia ce Inlaturg Inca speculata impresie de groazg. e
zimbetul de coloare palidg albastrg, verde, care incunjurg
.i terming' triumfgtoarele sunete de trambitg ale pietrei
de zori $i pietrei de sange, amestecate in toate nuantele
gloriosului rosu. Ici si colo o patg de zapadg puncteazg spa -
iul on crete vegetatii mgrunte, copaci razleti pe cari-i

' Pentru tineri e plina de invAtAminte cartea destinata copiilor a unui bAiat
de patrusprezece ant, fiul directorului parcului national din Mesa Verde,
,,Mass Verde', Deric Nusbaum, Deric with the Indians, ed. Putnam,
.New -York.

133
NOTE DE DRUM

scade departarea dau ca un rar par salbatec fibrelor da-


os sur si alb. Ce instrument deschis tuturor focurilor lumi-
nii de zori si luminii de amurg, pacilor argintii ale nop-
tilor de varal
Albii cunosc minunea de daunazi abia. Exploratorul
care a recunoscut-o intreaga e din 1869, votul care a treat
parcul national, de ieri; stapanul de veacuri ,stiutorul tu-
turor cararilor, cutreieratorul tuturor cotloanelor e In-
dianul.
Reclama-ti spune unde-1 poti gasi departe, drum de ca-
tari printre pietre. Aici el apare asa de scazut si de
umil! In fata chiar cu otelul e cladirea de piatra rosie cu
trei randuri, terase si scari, oale pe colturi, a Indienilor
Hapi, monstruoasa injghebare cu ferestile marunte, nere-
gulat samanate. Alaturi musuroaie de loadbe acoperite cu
pamant, cele mai simple forme de locuinta omeneascg. Lan-
ger obiectele de vanzare, intre care splendidele covoare cu
totul ca ale noastre, familia traieste, cinchita la pamant: for
meia tese Wand firele de land in beteala, barbatul se in-
varte in jurul ei, copiii se t'arasc in brand. Urati oameni,
neavand nirnic din talia inalta, din proportia membrelor,
din aspra figura sculptata cu .nasul de vultur a razboini-
cului. Mari fete bosamflate, strivind trupul greoiu, coloarea_
lutului si a cenusii, asprul par rar deoscbesc un trim de
alt sange decat oamenii Vestului. Cand li ceri lucreazg,
and li ceri joaca, Se feresc de slapani cand li pretind sa. fie
,epusi In fotografie ca bestii rare. Legenda lor e prea
mare penlru dansii. Sa ajunga asa o dihanie de aratat in
taro strarnosilor lor, a limbii lor care se duce si a zeilor
lor cari au murit...
Iata-i platinclu-si datoria zilnica de a Banta la cinci cea-
sari si jumatate exact, cu discursuri explicative facute in
cea mai buna englesa de unul dintre dantuitori. Din gan.-
gul easel lor, amenajata asa ca sa dea impresia salbata-
ciei", se aude toba, intovarasita de chiote. Spectator li su-
rad. Sase actori apar: patru barbati 51 dou'a femei.

134
.. CiWerr

.r.-
;7

NZ, 1 .- .":'"1
.!"'
-
1 A

1) "OP I

1t5,
nYY °
on
.4 _*_
IA

I t exam_

Dantul indienilor Hapi.

Dantul indienilor Hapi.


LUMEA INVINILOR

Acestea din urmd. sant imbricate foarte simplu: polcute


si fuste; numai parul adartc negru, gros, lucios, in jurul
fetei umflate, palide, le identified. In schimb, tovardsii for
sant mdreli. Si ce figuri, afard de mosneagul a anti fatd
de pamant e asa de scrijelatd Ineat m'am in.trebat data
nu. purta, dupa obiceiul alor sal, masca diving a dantuluit
Dar mai ales sant mareti ca echipament; inaltul coif,
lunga coamd de pene de papagal li se lasd pe spate
supt flanelele in colori vii se intind largii pantaloni de
piele; de la brau spanzurd podoabe de metal si de nar-
gele colorate, cu aceleasi figuri geometrice. Au in mina,
pe rand, buzdugane scurte si suliti ascu.tite.
Sant trei danturi. Primul e numai o paradd, barbatii tre-
cand prin mijlocul femeilor. In. al doilea ei au la umeri a-
ripi de vultur, care li cuprind toata spinarea, bidnuri ii
atarna. Dantul, un mers trIganat, e ca un zbor planat al
pasarii care-si pandeste prada. In al treilea, cu strigrtte,
armele se ciocnesc ca in luptele care -niciodatd nu vor mai
da neamului pasnic" (hapi inseamnd aceasta) cinste si
glorie.

Adevarata viata indiand e aiurea, prin pueblos, la Olda-


raib si Oraibi, la Tewa, la Sichotunouvi 11 Wallpi, apoi
la vecinii Indieni Navajo si Zuni, la Apasli razboinici ca-
lareti. Acolo danturile, al serpelui, cu sarpele la gull, at
zimbrului, al cosurilor, tinute in fata ca scuturi, sant sacre;
ele se fac solemn, cu zeci si sute de oameni la anume ser-
batori marl, cand semnul mistic al scutului soarelui" se
inaltd cu evlavie, cand se fac menirile pentru ca soareie
sd nu se piarda in Sud", pentru ca rodul campului
sd fie bogat si imbielsugata prdsila animaielor $1 pds6.-
rilor. Acolo in casele de piatrd stau gospodarii cApabili
de a smulge pentru ogorul for mic apa care se pravale
in nisipuri si se adund iu smarcuri, acolo se lucreazd
porumbul alb, galben, rosu yi negru, acolo se lucreazil
covoarele, impletiturile de pale in care se pastreazd datini

135
NOTE DE DRUM

milenare legate de ale'noastre; acolo se aduc Inca rugaciuni


zeilor de la cari pornesc marile puteri ale lumii. Acolo
prisonierii civilisatiei nu stau in vitrina pentru ca oameni
fard ocupatie sa li dea aplause pentru spectacole si sa
li arunce piesele de zece cents.

2. In pustiu. Noul.Mexic. Spre Nord-Est.


0 zghihuita noapte de tren ne-a stramutat intr'o
regiune 5easa supt munti albastri domoli, cu nil-
risti si cateva ferme in mijlocul pUstiului de buruieni,
salbatece, pe care past vite risipite. Asezarile omenesti
raman insa de o extrema raritate. Pe acest teritoriu smuls
Mexicului opera de colonisare nici n'a inceput, pe cand
In Est oamenii stau unii pe capul celorlalti, cu mule 'lute°
cash.. Cate o cisterna arata lipsa apei pe care Indienii o
cer de la zei cu fierbinti rugaciuni, o aduc in spinarea fe-
meilor, o Impart cu scumpatate ca o maul. Trecerea pe
aceasta coaja galbena-rosietica a unui automobil e o ra-
ritate.
Si, totusi o mare gara, cu santurile pline de apa pion,
rasare in mijlocul desertului. Dar, ca locuinte, Winslow
e numai e adunatura de miserabile casute de Iemn.
Dedesupt e intreaga scara de paturi ale granitului rosu.
Indata ce coaja cedeaza, rasar elcnientele constructiei ma-
rete a naturii. In margene .suvita de argint a raului.
0 noua asezare pentru cei din fund, ascunsi, nedoriti, pre-
sinta totusi incercari de a acomoda cu nevoile eivilisatiei
americans utilitare arhaicele blocuri ale zidirli indiene. La
doi pa.!A departare santem in lumea nisipurilor si a los-
topanelor ro5ii. asternute in palace ale zeilor prigani. Pe
alocurea lespe7ile imbraca dealul ca niste enorme sindile,
ca niste formidabile foi de cactus. Si apoi iarasi, dupa ce
adancurile au iesit de-asupra, pacea monotony a desertului
de maracinis. Pe fondul variat al pamantului palidul co-
yor al ierburilor moarte se pateaza une on de praful alb de
alcali.
136
LUMEA INVINVLOR

Si vechii copaci au impietrit. La Adamana se anuntd o


pd.dure, departe de cease ceasuri la Sud. Specimen din
lemnul-granit se presinta. Suprafata lustruitd. dd eel mai
fantastic amestec de linii si mai ales de colori, in care ro-
-sul, galbenul palid predorhind.
Navajo. Abia cateva case, cai ratacind prin desert, oaia
albd caret si cauta hrana in spini. Dar la una din modestele
clddiri se anunta vestitele Navajo blankets". Viata vie e
undeva in urma, acolo untie duce drumul nepietruit care
se deschide prin argil si nisip. Co voare de acestea foarte
ochioase, in. lungi varci pline de figuri, atarna si, in tale,
de coperisul cosmegelor indiene. Si valtrapul tailor e art
bdtra.nd.
Rani puturi artesiene, mills, sant adoptate si de vechii
indigeni pentru a-si addpa asezarile. Astfel cancl si cand
omul se poate totusi implanta. Pdduri pitice Incunjurd a-
cum locuinta de provisorie saracie.
La Houck, langd raul cu torentialul curs, e o incrucisare
do linii. Poate o jumbitate de teas un adevarat rand de
cationes rosii, cu adanci scrijeldri margeneste drumul;
zdpada se pastreazd Inca In sapdtmile muntelui. Uncle
mase au aspectul unor fantastici clef anti Incremeniti, al-
tele presinta fortdrete crenelate. Aceiasi bogatie de colori
ca pe aripi de fluturi. Ne apropiem de Gallure, care e la
capdtul maretului defilcu. Turme de aceleasi of albe pasc
buruiana surd. de la poalele muntilor; femei groase en
fata do aramd, copiii botosi le pasc. E gospoddria indiand.
Tata o solidd biserica de piatrd albs, cu o truce care sa-
mand a fi ortodoxa. Ce rost poate sd aibracolo in pustie?
Caci drumul urmeaza tot asa de pietros si de gol, de si
fara frumuseta zidurilor de rosie cetate.
lac ce neincrezdtorul nume de Defiance dat unui popas
la care .nu ne oprim? E pentru lupta care a fost intre gu-
vern.si bandele Indienilor apasi, radeau de orice
putere publicd? Acuma, In aceasta paha lutarie tepoasd
e linistea supunerii, supunere una cu moartea. Dupd cea-

137
NOTE DE DRUM

surf de ratacire, un grup de case se strange In jurul vre-


unei ?,factory ". Drumuri incaleca muntele stropit de za-
pada. Trenul domol nu se opreste pentru atata.
El va face zece minute de repaus numai la Gallup. Ciu-
dat ora.sel de ceva fabrici, de bungalowuri ca in Nord si
de constructii galbene, patrate, cu terase, cu feresti ma-
runte, care sant o vadita imitatie a pueblurilor indiene
din fund, ale caror odrasle ajung pana aici si a cAror re-
elama e scrisa pe marile placarde. Piatra, bolovanul gol,
haotic e in mijlocul chiar al saracacioaselor loeuinti. Mu-
latri si-au facut cutiutele de-a lungul liniei. 0 alta se in-
funcla in interior.

Ace lasi pustiu de stand rosii, de varfuri albe de zapada,


de bolovani raspanditi pe campia care nu inverzeste nicio-
data. Cai murgi ratacesc cautand o hrana saraca. Ici si
cold anunciuri scotand la iveala tesaturile si lucrul in ar-
gint al Indienilor Navajo. Din toate bojcleucele rasar copii
buhosi cari alearga dupa tren.
La Yucca, un centru indian, numa'rul caselor de forma
indigena e si mai mare. Femeile yin la tren sa vanda
delicata for olarie, de 6 linie asa de variata, cu desemnuri
asa de felurite. Naiva for imaginatie pune capete de po-
rumbei la tortile cupelor. Tot asa ue interesante ca aceste
produse ale manilor dibace, care -desprquiesc si intre-
buintarea rotii, sant vesmintele vanzatoarelor cu fata a,
ramie: salurile for lungi, fotele de aspru postav de lank,
incaltamintea lucrata in casa. Tacuta, cu un zimbet de
indemn ele aduc cu mandrie rodul unor silinti cinstite pe
care le lumineaza milenarul instinct al artei.
Ceva mai departe strabatem o scurgere de lava neagra
Incremenita, in umbra dealurilor galbenc. Pilmant fra-
mantat, rupt si batut cu pietre. Vitelor rosii si albe, tran-
tite in pail's, li place palida iarba a sovarului. Un inalt
cation vanat pazeste o lume de gropi invalmasite. Turnuri
de piatra galbena pare ca stau sa cada asupra liniei.

138
LUMEA INVINILOR

Acuma colibele de caramizi necoapte sant sing,urele


care se ofera privirilor. Carpele flutura in. vent de la o
terasa la alta. Gospodaria saraca e toata imprejur. Dom- ne-
gustorul de gazolina si de merchandise" mai represint4
alta rasa. Pretutindeni calul mb."runt paste miristea buruie-
nii de piatra.
0 lormidabila catapeteasma rosie ca pentru templul a
sute de rastigniri. In faoa se crape musunoaie de pama'nt
rascolit si incoltit cu pietre. Nicio transitie intre arama
de sus si cenusa de jos. Un templu, cu adevarat un. tem-
plu Jos, umilul inchinator, sus flacarile locuintii zeilor.
Aiurea mogaldeata a incaleeat lacasul zeilor. Trepte u-
ri w par a duce la ele. E exemplul dat de natura insM.
locuintelor de gr upe si podoabelor de cult ale rasei lo-
calnice.
Cel d'inlaiu Indian calare, cu palaria larga pe cap,
strabate campul. De-asupra soarele de dupe andazi e a-
cum, in Mart, dogoritor. Dar nicio pasare nu pluteste in
aierul luminos.
Muntele tot ajunge a fi din grunzuri de lava, Intre care
iarba seaca pune vegetatia4 palida. Numai adancurile care-
se crape dedesupt raman rosii ca si campul care ur-
meaza i in care se va infige pinul salbatec.
Prin acest teren rnasinile sapa de zor pentru a face
un mare pod de fier pregatind alta linie in inima terii.
Aici Mexicanii din corturi an luat locul indigenilor mai
putin destoinici. Dar indata stapanirea nehnpartita, ne-
controlata a acestora supt guvernorii lor, cu lotul dat de
presedinlele Lincoln, cu caciques ai lor, sefi religiose, va
reincepe, in ciuda drumurilor care li tale Cara.
Un simplu canton de aibi la Dalies. Sc incearca sadi-
rea de pomi din zona temperate. Apoi pustiu, lung pus-
tiu de nisip. Statia, cu doua-trei case, nu se poate chema
decal Sandia. Nisip unfit, invalurat, mestecat cu. bu-
ruieni. 0 singara pasare neagra trece prin arsita, eatand
o picatura de ape.
135
NOTE DE DRUM

Ce curioase par grupele de pomi din jurul slatiei urma-


toare! Incercgri de culturg a ogoarelor. Un stol de randu-
nele invie cerul. Rio Grande, vasty apg ca a Siretiului,
Intretine aceastg trezire a puterilor, pAng acum intepe-
nite, ale natttrii. Dina) lo de pod, o padure intreagg a 11-
sgrit. Ape stglatoare pgleaza campul. Sant sgmanaturi
proaspete si capite de fan tang ferme. Te simti iar in-
tre oameni.
Case mai marl, cu terasa, In stil indian. E Albuquerque,
capitala unui intreg Tinut si orasul in care un vestit Mu-
seu concentreaza tesaurele artei indiene. In sus e regiu-
nea Taos, una din cele mai caracteristice pentrru vechea
civilisatie aborigeng. Fara a mai socoti marile deposite
de petrol din vecinul Texas, Texasco".
Insasi gara orasului mgricel e In stilul local, lung zi-
dire cu arcade, purtand turnulete ca de porumbar, cu
acele ferestruici Ratrate care, aid, se pun si la biserici.
Totul de coloarea pg.mantului nears din care se face totul.
In fata unui bazar si de spoliile Misiunilor unde
lucreazg mesteri indigeni cu familiile for impreung. si
aceiasi copii can se invart si se tarasc in jurul lor, pri-
vind pe strgini cu ochii for mari.negri uhniti, asteaptg fe-
meile invinsilor. Cinchite la pgmant ca mortii in vechile
for *mcrminte, acoperite cu salul, mute cand nu e vorba
de o spurn, in cateva cuvinte pretul olgriei pe care o pre-
sintit spre vanzare, oale si ulcioare, smaltuite Si nesmIl-
tuite, pgsari rosii cu puchitei albi, si, pe lang dansa,
arce cu aspre coloraturi capricioase. Uncle fete au o
mare nobletg si copiii, cu totul albi, sant deosebit de drg.-
glasi. Femei bgtrane cd ochii intunecati si lungile suvite
de tare piir alb. Un impresionant mosneag cu fata arata
in Coate sensurile de vrasta, dar cu ochii mici linistiti, clari.
In lulgra noastrg Imbulzeall par cu totii niste figuri iero-
lice, nereale, fara viata, menind o vraja de veacuri, pe
propileele ulnae ale unui misterios templu de intunerec si
de eternitate.
140
LUMEA INVINILOR

De aici inainte, spre seara, nu ()data se intind ogoare oe


terna neagra si pomii cuprind zarile. Coperisuri ugu-
iate printre damn. Lumea indiand, atata timp stapand ne-
vazuta, se va desparti, pierzandu-se in tremurul de lu-
mina al soarelui catre Apus. Printre trunchiuri otelul rau-
lui scapara. Apa e de altfel aici pretutindeni la suprafata.
Un cimjtir cu cruci smerite: de mult n'am vazut unul!
Cei de acolo au trecut din pamant in pamant. Caci si de
aici inainte totul e din lut, ca o escrescenta a taranei co-
mune. Si bisericuta cu pervazurile albe e tot din lutul us-
cat la soare.
Numai omul lipseste gi aici; cu tot raul care sta. la In-
demand', neintrebuintat, pustiul Isi reia drepturile. Dar un
sat mare indian isi intimle haosul de injghebari sure, din
care iese fumul de seara. Biserica are doud turnu-
lete de fatada 5i supt dansele o dungy multicolora de ca-
racterul tesaturilor. Pe deal -,e vad urmele unei vechi ceta-
tui a indigenilor. Nume indiene se pastreaza, ca Elota.
Un alt sat indian, S. Domingo, are o lung biserica de
Omani, cu zimti supt terasa $i cu clopotul spanzutat in
aier. Miristile and in margene si muncitorii cu mantle
neagra si pantaloni ro5ii trebaluiesc In jurul pomilor. Au-
reola de fum albastru Incua;ard toata gruparea. Muntii
cu zapada sant In capatul orizontului.
La Bernalillo, rnicul Bernard", pravalia clasica ame-
ricana Isi chiama simplii clienti. Raul torential din margine
a secat cu totul. Triumful pustiului se pregateste.
Intram in munte. Li Los Carrillos un grup de case a-
mericane, simple, curate. La Galisteo, dear numele spaniol
In desert. Fara de capat, lnvalmasit, pustiul de granit ros.
Noaptea se lass cand trenul se opreste la Lemny, In
campia de pietre, d'inaintea elegantei statii In stil indian
care desfasura In zadar galantariul operelor de arta po-
pulara ale vechilor locuitori.

A doua zi, bogata regiune de pa$uni, pc alocurea cu o-

141
NOTE DE DRUM

goare Inca neincepute; obisnuita ferma de lemn, imbul-


zita de vite, de cal, de gaini. Sari bune, case foarte rele,
total neingrijite. $i pravaliile sant primitive. 0 cladire de
caramizi pe deal pare a fi o biserica.
Aglomerarile man sant raspandite, desordonate, fara nicio
preocupatie de frumuseta. 0 strada prafoasa cuprincte
pravaliile. Bogatia fermierilor apare Insa pretutindeni,
Utilagiul de main, marile mori de caramida apar In-
data. Cate o biserica de imitatie europeana, cu turnul as-
cutit $i rosata gotica. Inco lo, popasul muncitorului gata
sa zboare aiurea dupd un castig mai mare. CochetAria e
numai a reclamelor $i a deposilelor do benzinii, Conon)",
Vulturul alb".
Garden-City din Cansas e o gradina de grau: florile nu
par sa-si poata avea aid lacasul favorit De alminterea aid
primavara intarzie. Binecuvantatul colt de iarba noua
nu se vede Inca nicairi pe pthnantul brun ca lana. Samaria,-
tura de toamna pare a nu fi obisnuita. Abia s'au deschis ea-
teva brazde de aratura. Dar pluguri lasate pe camp arata
fineta masinilor intrebuintate. Coceni de porumb, in pi-
cioare sau in gramezi, putrezesc pe vechile postate. Vitele
nu prea ptheaza Intinderea; Obiceiul e sa le tie in tare.
Lipsa pomilor creste impresia de fertila pustietate. Fermele
sant mici grupe de caramid'a' sure cu morisca putului ar-
tesian si turnul de tinichea al petroliului. In jurul for se
face atata umbra cats trebuie.
Dar sant si dealuri de piatra, petece de maracini cart
n'au fost niciodata tulburati de plug, lungi intercalari de
pustiu.

Nume indiferente pana la marele centru, cu mandru


fronton de case rosii, de la Dodge City. Blocul de carg,-,
mida e admirabil legat. Cate o biserica pentru grupuri ri-
_sipite apare cu totul isolata In mijlocul stepei.
La garile urmatoare marl Injghebari de lemn arata de-
positele de grane: ale companiei Kansas, ale companiei

142
LUMEA INVINILOR

fermierilor, ale cate unui dealer lucrand In numele sdu


propriu. La Hutchinson patru imense elevatoare exprimg.
bogatia Tinutului. La Newton serviciul apelor Iii presintd
de departe tisnitoarea reclamd. Pe cand aiurea gara e nu-
mai o maghernitd surd $i goala, aici se ridica o mare*
zidire de cardmidd cu usile si ferestile in netedli piatrd
scultilatd.
Peste.putin un camp de sonde apare, dar raslet. ca la noi,
cu spatii largi in.tre schele. 0 exploatatie locald lard mult
rendement. Nu se vad asezdri imprejur. Mai departe nu-
mai un satisor s'a format in jurul marilor deposite rotunde.
Altituri un grup de casute povfsnite rang o rape poarta
gloriosul nume al Florentei. Dar la Emporio, cetatea ne-
gotului", noua gara splendidd e terminate; nu e prea mare
pentru grupul de case pe care-1 striveste dominandu-le.
E aici un oras cu inane cYaairi rosii, cu strazi largi si
parcuri foarte lngrijite. Pe mini din ele un simplu monu-
ment de amintire cere sa nu se uite cazutii rdzboiului,
let no forget.

Spre Kansas City terenul urmeazd, cu ondulatii rare,


In aceiasi desfdsurare a sesului Bros. Un soare rosu, fdrX
raze, infasurat in fumuri fara izvor vdzut, se apleacd in
jurul dealurilor goale. Intaiul Ian de grau plin se Intinde
la picioarele Tor. Din ce in ce forma se face mai argtoasd,
mai ing,rijitd.
Marele oras insusi, cu largile lui bulevarde, cu dealul a-
coperit de lumina, cu fatadele uriase ale fabricilor si im-
bulzeala de trenuri pare a represinta acelasi tip al centru-
lui de regiune agricold.

A doua zi industria ctomind. 0 ceatd fumurie acopere ori-


zontul la Rock Island, care-si inaltd sus furnalele. Lar-
gul Ohio Isi seurge apele printre maluri aeoperite cu ca-
sulii sarace, pentru lucrdtori. Inainte de punctul unde se
capteazd izvoarele intr'un lung canal de .ciment, mlasti-

143
NOTE DE DRUM

rile sant pgtate cu pgcurg. Poduri farg, stil injuga rani. Im-
presia e a unei Inseillri laconic si pripite pentru as-
tigul imediat.
Terenul pietros e Mat apoi adanc de soseaua vecini
Rostogoliri imense de bolovani o mgrgenesc. Cand aceastg
risipg de granit inceteaza, santem intr'o regime de pgduri
tinere care dureaza pang la masivele suburbii ale Chica-
gului, care -$i revarsa la acest teas de dimineatg vakurile de
lume in strAzile de asfixie dominate de trufia sky-scra-
perilor.

144
VIII.
CAPITALELE TRECUTULUI
1. Gettysburg.
La iesire trecem din nou in fata fabricilor care store
vlaga omenilor nostri: Indiana Harbour, Gary, cu fru-
moasa gall, de uncle pleaca strada principald' cu cladi-
rile de capetenie, zidiri de piatra in stil european.
Fabrica de ciment se lauda cu 175.000 de saci productie
pe zi. Pe urrna larasi padure, sprintend padure bine in-
grijita. Campia de hrand, ferma cu turnuletul ei de pe-
trol si-au reluat stapanirea ca si cum n'ar fi aldturi infer-
nul fabricelor si afacerilor. Numai pdduricea si calmele a-
pe ale unui lac de argint invioreazd monotona strecurare
a casutelor de muncd, Ici si colo doar cate o fabrics
isi cloceste casutele improvisate ale muncitorilor. In seara
cenusie, tristd, lard un semn de primavara, miristile, In
fundul zdrilor, and pentru a curati chrnpul.

A doua zi spectacolul sesschimba. PIdurea e mai Intinsa,


mai bogata, mai adevdratd. Ploaia multii, care continua,
a treat o primdvara ce lndrazneste a miji. Uriciunea ca-
sutelor de tail va incepe indatd a se ascunde. 0 mare apd
ne urmdreste o bucatd de vreme cu dunga ei largd albi-
cioasa.

E Imprejmuirea Washingtonului. Orasul se pregateste

10 145
NOTE DU DRUM

de inmormantarea fostului presedinte, apoi Sef al Jus-


titiei, Taft. Dar nieio risipa de decor teatral. Gara nu e
in negru. Nicairi steaguri atarnand, decal doar la Legatii si
ambasade. Cavaleria trece, peste cloua ceasuri apoi si ar-
tileria. Tinuta ireprosabila, farg intepen.eala; frumosi cal;
lame puling, care nu se descopere toata la trecerea steam-
rilor. Deocamciata, pe un afet de tun sicriul, invent In
steagul instelat, e dus la Capitol.
In ziare pgrerile de ran sant sincere, dar discrete. Un ar-
ticolas simtit, un desemn: Unchiul Sam onorand catafal-
cul, drapelul lasat asupra ramasitelor. E mai impresio-
nant decal mull zgomot gra o adevarata emotie. E va-
dit insa ca orice tine de politic nu pasioneaza si nu
zguduie multimea. Si apoi Coate tree aid asa de rapecte!

A doua zi la campul de lupta din Gettysburg, uncle, in


Tube 1863, inaintarea trupelor sudice, aogratoare ale scla-
viei, a fost oprita in loe, cu patruzeci de mil de morti din
ambele parti, de armata pe care o insufletia convingerea
de neinduplecat profet biblic a lui Abraham Lincoln.
Drumul tale prin terna rosie ca de sange, despartind
bucati de padure prin care sant samanate casele de lemn
in colori variate. El atinge orasele curate, linistite din a-
ceasta Maryland, ca Fredericks, Lewisburgh. Caracterul ru-
ral de ferma veche, usor inseilata, ramane. Figuri de _tie-
gri rasar foarte adesea in pridvoarele sprintene. Ei for-
meaza o mare parte din populatia scolilor elementare.
Cateva high-schools de Stat sant suite pe deluletele verzi,
cu turnuletele si cupola marunta a capelei. (Matta, intr'un
asezamant particular, o maica'era in mijlocul fetitelor;
aiurea, pe urma gliganilor cari se strambau la trgsura
noastra purtand un om cu barba, doar corecti tineri ac-
rid isi purtau cu eleganta gulerele albe pe negrele sutane.
$i aici catolicismul lucreazg, putere oranduitoare, sigura
de sine.
Ajungem la locul unde odata un modest tovaras al lui

146
CAPITALELE TRECUTULUI

Penn I i ridicase coliba. War fi gacit ca peste doug sute de


-ani se va da aid o crancena lupta nu numal pentru idei de
egalitate Intre creaturile lui Dumnezeu, idei care erau si ale
lui, ci pentru a se sti data munca va fi liberg sau nu. Cu
atiltea sacrificii ea s'a liberat, dar Intrebarea e ce usa-
giu s'a facut din libertatea declaratg legal Inaintea Ceruri-
lor judecatoare. Negrii chelneri, negrii argati, negrii dg-
Aclace, negrii portari pot raspunde si poate raspunde a-
proape intreg sufletul for farg. Incredere Intr'Insul, ves-
nic cu ochii la ordinele vechiului boss, ale stapanului care a
ramas. Si totu.si vechea rasa britanica, pura, pentru ei s"a
jertfit asa de genero's.
Dar poate a aid, In terns scormo.nitg de ghiulele $1
framantata de alergarea luptatorilor s'a mai hotgrat ceva:
datoria de a fi impreuna a Statelor Americei libere, State
vechi, de la inceput, State adause prin cuceriri si alipiri.
Unirea era de buns voie; ea a fost impusa cui voia s'o rupg.
Jiegim elor cu principii deosebile li s'au substituit aceleasi nor-
rue superioare ale vietii constitutionale. In acest pamant
inuiat de s'ange, opera unitatii national s'a infaptuit.
S'a' nu se uite planurile latine ale lui Napoleon al III-lea,
care s'au risipit In aceasta lupla.
De aceia locul, cele saptesprezece acre" de pamant,
merita sfintit, prin memorabilul discurs al Invingatorului,
ca si prin recunostinta vremurilor urmatoare. E acuma
un pare national" al amintirilor, cu peste patru sute de
nionumente, tele mai multe de un gust discutabil si in ge-
neral rau grupate. State le, orasele, regimentele au vrut
sa pomeneasca pe ai lor, si e duios cg, alaturi de aseme-
nea scumpe dovezi de amintire, stegulete, coronite de flori
se infig, se aseaza la'ngg pietricelele celor marunti, dupg
trei sferturi de veac de la trecerea for din. viata. Un vant
de lama arunca furios fulgii In valuri de-asupra mormin-
telor.
Stau alaturi in.vingatorli si Invinsit Poporul american.
poate lega Impretma sentimentul de mandrie pentru cei

147
NOTE DE DRUM

d'intaiu cu acela de iertare pentru cei din urma. °data ce as


biruit causa care trebuia sa. biruie!
Ar fi fost de dorit ca in jur sa fie liniste, marea liniste
care e supremul omagiu adus eroilor, adeca oamcnilor-
cari si-au dat bucuros viata pentru credinta lor. Dar lumea
nu se poate opri, cu nevoile i cu trivialita ile ei, si astfer
iat'o adunand calguza a trei dolari explicatia" si cochete
restaurante pu orge mecanice. Dar pretutindeni pacea ci-
mitirelorte profanata; de ce 'ear fi si aid?

2. Baltimore.
La un teas de orasul facut, acela care s'a desvoltat de
la sine, vechea creatie coloniald, Baltimore, asezata in
mijlocul aceleiasi padurici de peisagiu engles din veacul
al XVIII-lea.
Centrul catolic de pe vremuribsi aceasta se shnte pans
la Washington a cautat sa ramaie credincios, pe cat
se poate, originilor sale.. Nu sant fabric' visibile, cu ca.-
sutele pentru lucratori. Doug sky-scraperuri, imediat tre-
cute pe cartile postale,' nu stria vederea generals, asa curb
sant puce. Strada principald, intre cladiri de piatra rosier
are mersul ticnit al unui oral de provincle.
Stilul colonial" e afeetionat pentru zidirile de interes-
public. Cu coloanele lui albe, cu tesatura 1W de caramizi, cu
Iunga desfasurare a aripilor de castel de-o parte si ue
alta, a miezului Incununat cu o cupola, el face cea inai
prietenoasg. impresie. Numai naicul Museu, bine croit si
perfect impartit, presinta puri stalpi ionici in fata, pe
cand pe laturi alcatuirea de cargmida samgna cu o ve-
die manastire italiang.
Universitatea, cladita cu sacrificii de multe milioane de
dolari, e o fundatie particulars, si ea poartg. numele Inte-
meietorului, John Hopkins. Neniturile sant luate din doban-
zile unui fond de 35 de milioane si din taxe, din grele
taxe pe student'. Ca mai pretutindeni in America, scoala

148
CAPITALELE TRECUTULUI

tehnica e cuprinsa si ea in organismul unniversitar. Geia


.ce am vazut din salile de ceremonie ca si din obisnuitele
odai ,de curs; o la nivelul celor mai Inane oerinti moderne.
Biblioteca are poate cea mai luminoasa sea de Iectura; bl
largile feresti sant prinse semnele marilor tipografi de
pe vremuri.
Aici s'a introdus pentru In.Eitia cors tendinta germana a
inaltei scoli pentru cercetari personale. Traditia conti-
nua. Fara a fi prea oercetata, Universitatea I i pastreaza
-rangul. Intalnesc un medic roman, d. Olinescu, care la
marele Institut de higiena se bucura de o bursa. Rockefel-
ler. Un fost elev al mien e profesorul care da lectii de ro-
maneste. Romaneste mi-a vorbit; cu atata bucurie, d-na
Silverberg, o doamna care asculta bucuroasa lectia mea
i o alt. doamna, Frances., care traise in Bucuresti o
parte din viata ei, avea la gars. ochii In lacrimi. Nu se
poate spun in de ajuns ce farmec lasa. In inimi Para pe
scare asa de usor o despretuim si o ponegrim.
Am vazut colectiile Museului. El are un. Rafael de eel
mai mare interes, represintand o princesg. italiana din
veacul al XVI-lea, un zaraf de Rembrandt, un Tiziano, is-
calitnu pune aceasta pe ganduri?, un foarte bun Franz
Hals, dar pe langa aceasta aquaforte, de Darer, de Rem-
brandt insusi, intr'o bogata donaJie. Si, nu mai putin, o
lunga serie de aquarele In care iese la iveala, cu masura,
o visiune noun, clara, precis., a colorii americane In pei-
sagiu si a valorii pe care poate s'o alba coloarea in sine.

3.. Philadelphia.

Daca Baltimore pastreaza colturi din vechea asezare a


secolului al XVIII-lea, in care a trait Franklin, o Intreagl
patura, pastrata cu greu, dar Inca existenta, Incunjurata de
respect macar la zile mari si cand vin strainii se poate
vedea la Philadelphia, care devine astfel mai mult decat

149
NOTE DE DRUM

orice alt oral american depositara trecutului de nobil idea-


lism convins Si luptator.
Iata inteun colt ce colt Imbulzit de urate cladlii
noi, lipsite ue drept si lipsite de sens !hala Independen-
tei. Vechea cladire in acelasi gust al secolului al XVIII-
lea engles, al epocei georgiene, cu simpatica fatada rosie-
si sprintenul turnulet. Aici adunarea Pennsylvaniei si-a ti-
nut sedintele. Aid s'a format pe Incetul, intre represintanlii
vastei provincii, spiritul de independenta, si era natural
ca 'tot aici, In orasul de frateasca si sentimental a numire
greats, sa se adune si delegatii tuturor alcatuirilor ame-
ricane pentru a lua mares hotarare. Ea n'a fost efectul u-
nei miscari de entusiasm, ca in deciSiunile Adunarii fran-
cese din August 1789. Nu, ci indelung, tuna de Luna, Ora
la acea glorioasa data din 1776, s'au sfatuit intre ei acesti
fermieri, acesti oameni de diferite profesiuni, mai ales a-
cesti oameni de drept. Caci, data un conflict economic a
fost la basa miscarii de separalie, pentru intruparea ei In-
teo formula filosofii" ca Franklin. si Jefferson si-au dat
mana cu acesti jurisconsulti. Astfel s'a stabilit textul pro-
punerii facute, In scrisoarea lui latareata, de un deputat
dintre cei marunti pentru ca apoi sa se poatr stilisa de.
un Jefferson larga expunere pentru independenta.
Se pastreaza cu pietate cateva mobile si obiecte din a-
eel limp; In fundul odaii steagurile de lupta sant stra'nse
In manunchiu. In odaia din mijioc clopotul, vechiul clo-
pot pennsylvanian, topit pentru Adunarea cea mica. In ziva
aniversarii lui Washington au Incercat sa, deie glas ara-
mei sparte si carpite, dar sunetul n'a iesit. El nu putea
sa iasa, atata vreme cat asa de puline sant urechile, nenau-,
cite de zgomot Si ne astupate la pornirile ideale, care sa.-I
poata auzi. Cand noua viata moral care se formeaza in
aceasttl tara ba ajunge sh castige terenul, atunci din nou
valurile chemarii la altd fericire se vor raspandi asupra
terii, si atunci pentru omenirea intreagii va porni de aid
din America alt vint, fraged, inoit9r.

150
CAPITALELE TRECUTULUI

Tot- trecutului ii e inchinath chsuta unde pe ascuns s'a


cusut primul steag al liberthtii si se Incearch a face
In jurul ei calmul unor palisti. bogate, rascumparandu-se cu
banul fiechruia toata obrhznicia care s'a straw Impre-
jur. Aceluiasi trecut fi apartin Si cimitirele, cu vechile for
pietre fora truce, mdrunte, sure, ai zice: speriate de ce
se aude Imprejur, de ce umbra deash, plink de fum, lash
asupra for Goldsteinii vecini cu prhvaliile for imense pen-
tru copii. Cea mai goalh, cu o aparenta mai pariisita e
a lui Franklin insusi, omul color mai IndrAznete conceptii
si celor mai smerite inventiuni de folos general, acela
al celui mai mare rol si at celei mai modeste vieti. 0
'alta lespede aminteste pe fiul lui. Nicio floare, niciun semn
de amintire. Poate ca marea statuie ajunge, dar ea e mai
rece decat terna, care se infloarh de frig si tremurg de
soand, a lacestel gropi.
Peste aceasta lume smerith In proportii, mare in avant
pretentia timpurilor harnice, bogate, Indraznete a fAcut
imensul oral nou pe ambele termuri ale vastului Dela-
ware, un adevarat golf de mare, purtand usor marile
corabii ale Oceanului. Doll/ milioane de oameni, trei mi-
lioane cu suburbiile trhiesc pe o suprafath de phmant
mai mare decat a oriehrui alt oral. In centru volumi-
noasele serii de cutii distantate ale sky-scraperilor, care,
hind aici de aceleasi dimensiuni, samrmh o lung straja
de uriasi. Incolo case de cardmizi, case de lemn cu prid-
vorasele in fata ocuph larga campie. Un formidabil pod
leaga cele cloud phrti ale orasului, care tine si de. Pen.nsyI-
lania si de Statul New-Jersey. Panh in sala unde trei sute
de ai nostri, mai malt BAndtenl, asteptau cuva.'ntul bun de
acassi (se va face o noua bise:ica, in locul celei vechi care
abia se tine), lungile alei de mici clhdiri prietenoase se
,continuh.
Dar aici este 5i o mare vointa creatoare, o mare vointa.
de a crea din nou ceia ce razleata initiative particular4
a amestecat confus. De aici marile cladiri pentru artk gi

151
NOTE DE DRUM

stiinta si admirabilele pieti care le incunjura, desehizand


asupra haosului de case, asupra largilor artere care Ie
despart una din cele mai vaste perspective de pe lame.
IntAiu biblioteca, opera de binefacere privafa. Imensa zi-
dire cu un larg fronton senin cuprinde tesaure adunate In
cativa ani. Este o sectie italiaal, aranjata de noua Ita-
lie, o sectie pentru orbi. Comunicaiile intre sala $i deposit
se fac prin telegrame. Imprumuturile se dau cu cea mai
mare darnicie $i tot odata si cu socoteala cea mai buna.
Sable de lectura sant adevarate saloane, scaldate in lu-
mina. Nu numai atata, dar o superba terasa cu vederea
asupra orasului intreg pate fi 5i ea intrebuintata pentru
kctura..
Museul, de o impunatoare arhitectura elenica, un Parte-
non Pe aceasta Acropole, cuprinde o foarte vasty colectie de
portrete englese din secolul al XVIII-lea: Romney, 'Law-
rence, Reynolds, Gainsborough,' cel de-al doilea Incer-
cand $i o scena mitologica din chipuri de persoane con-
temporane; un mare grup de Americani din aceiasi epoca
e alaturi. Peisagiul engles trece de la jocurile de lumina
si aburi ale lui Turner la coloratura puternica, adanca a
lui Constable, la delicateta lui Wistley: cloud Venetii de doi
maestri contemporani pun alaturi melancolia palida a
iunuia cu tisnirile de flacari rosii de-asupra cupolelor a
eeluilalt. Marea pictura veche e represintata printr'o bunk
alegere de primitivi Italieni, ca Basaiti, printr'un Oriental
sticlind din pietrele turbanului in intunerec al lui Rem-
brandt, prin fragedul Rastignit cu ploapele rose al lui Ru-
bens, de la care si doua .curioase peisagii Incercate, prin-
tr'un Van Eyck de un migalos lucru de miniaturist, prin
cateva panze italiene din secolul al XVI-lea si printr'un
interesant Zurbaran.
In f aka, mint lui Mastbaum a adunat de pretutindeni, In-
tr'un Museu cu poarta de bronz pecetluita de ode mai a-
1.1se lucrari ale maestrului, o foarte mare parte din o-
pera lui Rodin. E acolo replica Ganditorului, e zvarcolirea

152
CAPITALELE TRECUTLILUI

Martiridui, e nespusa puritate a PrimOverii cu trupurile


gringas imbrgisate, topirea in val a Nerektei, e falfairea de
roams leoning, a lui Balzac si apocaliptica Incruntare a lui
Hugo, de-asupra si dedesuptul cgruia se desfasura. si se .
Inlantuiesc alegoriile, e Dragostea pierduta intr'un singur
trup 51 e Gandirea simbolica, intrupata si in manile care
inchid catedrala, In manile care se deschid oercetaloare,
in manile ridicate spre cer si in manile crispate de du-
rere. Toate acestea presintate cu o gratioasN. ospitalitate,
.care face ca simpaticul batran ingrijitor sa. redeschida
cu Ian zimbet usa odatg. IncuiatA. Cand care aceste mora-
-vuri vor Otrunde in Europa, ale aril Musee par date
pc myna celor mai brutali dintre politisti?

4. Trenton, Princeton.
De la Philadelphia, prin cele mai frumoase dumbraivi de
.copaci neatinsi, prin grIdini de sere si mai ales prin Ii-
vezi in care mugurul piersicelor celor mai dulci asteaptg
chemarea primaverii, spre locul unde ne asteapta har-
nicul grup de Romani din Roebling si din Trentor, din
'Florence, a caror caldg, ospitalitate n'o voiu putea uita.
niciodatg. La acesti S'arageni e cea mai duioasg. amintire
a terii unde poate nimeni dintre dansii nu se va mai in-
loarce.
Cea d'intaiu localitate e o creatie a fabricei de sarna.
De ea atarnI mai totul pand la casele de acelasi tip,
prinse in marl blocuri. in care cineva e suferit numai cat
hicreaza stapanului. Tot el a dat si clAdirea bisericii u-
nite.
0 altli biserica unity, una din. cele mai marl_ 51 mai
frumoase. din_ America, avand geamurile impodobite cu
sfinti peste colorile neamulai, e in orasul vecin, capi-
tala a Statului New Jersey, una a ortodocsilor, malt mai
modesty fiind la Roebling, Ce frumos suna corul con-
dus de harnicul parinte Bungardean, care, impreunK cu
153
NOTE DE DRUM

celalt preot, Craciun, face ce poate ca sa. Impiedece nexwro-


1
cita 1n.strainare a ge,neratiei noun (fete de dncisprezece
ani ieau Italieni pentru a Intemeia o familie de limbs
englesa.).
Drumul de la o asezare la alta, tot pe margenile largu-
lui rau, printre copaci de padure si vile, e de toata, fru-
museta. Undeva se vad ruinele caselor la care a locuit
printul Ludovic-Napoleon, visand de Imparatia de mai
tarziu: principalul pavilion, privily" peste rau, la Ma-
re, deschizatoare de drumuri spre viitor, a lost refacut
de un milionar.
Trenton e un centru linistit si simpatic, cu clacliri mad
pentru guvern si pentru Primarie, pentru episcopal ca-
tolic. Fara trecut visibil, de si aid s'au arestat In pra-
gul revolutiei liberatoare .efii banuiti Si s'a pregatit cioc-
nirea deciviva, de 5i amintiri ale lui Washington se pus-
treaza cu sfintenie, el saingng cu cutare bun oral engles de
provincie.
Noaptea, spre Princeton.
Nu e o Universitate aceia la care ajungem dupa stra-
baterea catorva zeci de mile. E o lume Intreagae deplin*
cetate a evului mediu, despartita, de once i-ar putea stin-
gheri lucrarile,, fara zgomot, fara. praf 5i, In cele cateva
casute din jurul zidurilor ei. Rua ispitii, oasa de recu-
legere Incunjurata ,de cea mai splen,dida natura si labo-
ratoriu de vesnica munca mangaiat de toate farmecele
campnlui, livezii si padurii.
Din vechile coleg-ii modeste, cum erau, dupa imitatia ce-
lor din Anglia, incercari stangace ale secolului XVIII-
lea pentru copiii acestor raiz/4i cari au facut libera Cara lor,
donatiile, necontenit crescute, Ingramadite de la un om la
altul, de la o generatie la alta au facut ceia ce uimeste as-
tazi si Indeamna la respect. Ceia ce niciodata nu se sfar-
seste, caci si acuma se luereaza, din alta ploaie de dolari,
la un nou palat al chimiei.

154
CAPITALELE TRECUTULIT

Bogatii State lor Unite au dat Stiintii un astfel de templu


cum nu se mai poate gksi aiurea, pentru ca fill lor
sä nu OA brutalitatea muncitorului si racilele parvenitu-
lui. Protestanti, In aceasta lume catolick ei impun traditia
for religioasl.
Copia Europei englese se vede in aierul de catedrale pe
care -1 au toate aceste imense cladiri. Ferestile ogivale scan-
teie de lumini ca la o liturghie de noapte. Portalele de cas-
tele par sa. Inchida razboinici. Si e In adevar In orice U-
niversitate si Inviersunarea luptei §i sfintenia unei de-
votate rugNeiuni.
Nu se putea stilul potrivit cu locul si cu vremea. Puter-
nica, armonioasa zidire a Universitatii catolice George-
town, in care nu cutezam sä intru seara pentru conferinta.
mea, asa de mult parea aceasta maretie arhitectonica su-
perioara contingentelor noastre de studii si expuneri, ras-
punde la aceasta, Aici lima, la Princeton, au vrut autono-
mia colegii1or, despartirea actiunii grupelor de profesori.
Un fel de State-Unite ale InvatImantului. Nu lipseste oare
autoritatea necontestata a unuia singer, a unui adevgrat
rector? Nu ar fi necesar6 si o alts unitate de vederi cleat
aceia, poate mai mult exterioark a unui crez religios?
Dinco lo, la catolici, ordinea romans" mostenita de Ro-
ma pontificalk Indeplineste in mare parte aceste cerinti.
Daca aceasta lipseste, o Universitate riscit sa fie pentru $ti-
int It un fel de begninage, ficcare locuitor al cetatii studiilor
avand rosturilc si ragazurile sale, si la beguinage" este eel
putin biserica adunand, totdeauna la aceleasi ceasuri, pin-
tru aceiasi rugt.ciune.

5. Boston 0 Harvard.
La Boston santem iii vechea, in 'Duna America. Natia
s'a putut schimba, strainii din toate 'erne, Evrei, Greci
cetesc la un restaurant popular: ia-ctatlipcov $i al-

155
NOTE DE DRUM

iii s'au putut adaugi, dar caracterul general al orasului a


ramas tot acela.si.
Largi strazi, une on mai putin bine Ingrijite caci bo-
gatie mare nu samana sa fie aici, un frumos pare cu sta-
tui intr'ales, monuments care In acest loc nu par asa de
marunte, de strivite $i disparate ca aiurea, biserici care
macar prin lungimea turnului cauta O. fie la Inaltimea ma-
rilor constructii vecine, dar inainte de toate casa solida,
gospodareasca, vechea casa de caramizi rosii si violete, pe
care nu °data o Impodobesc an,anunte de arta, facute si
privite cu iubire. Chiar cand treci podul peste largul rau
Charles, cu Infatisare ca a unui golf de Mare, si ajungi In
orasul ingemanat Cambridge, locuintile de lemn, foarte
cochete, care rasar in mijlocul grldinilor ingrijite, nu
-sant Injghebari de ieri de alaltaieri, ci au o poveste a lor.
Iata accia in care a trait poetul Longfellow, cel mai iubitoic
de traditii europene dintre toti scriitorii lumii noun, si, a-
laturi, profesorul Merriman, istoricul Spaniel moderne,
iii arata titlurile de vechime ale unei vile datand din vre-
mea razboiului pentru libertate. Vechi tapete naive cu lupte
contra Englesilor, fiare de camin cu chipuri de generali
prinsi, atatea amanunte documenteaza origini istorice, a.sa
de rani in aceasta tars.
E drept ca nobila rasa de la inceput, fara sa se ti
stans cu totul, nu mai stapaneste orasul. In cluburi spiritul
protestant din secolul al XVII-lea se pastreaza; ziarul eel
mai intelectual, mai preocupat de chestii morale, din toal6,
America, Christian Science Monitor, se pu,blica aici. D.
Cornish, presedintele unitarienilor, imi arata casa acestui
grip religios asa de stimabil, cu chipurile de episcopi si
cartile de propaganda. Dar dimineata e, pe malurile u-
mede ale apei, In aceasta dimineata de frig strabatastor,
navala obisnuita la fabrici. Intr'un colt un batran Evreu
de tip gilitian aduna cu grebla hartii lepadate, in altul
doua Tiganci in costum special chiama ta gacirea tutu-

156
CAPITALELE TRECUTULUI

ror tainelor, expunand la usa, o diagrama craniana cu


compartimentele lui Lavater.
Idealismul ales al trecutului glorios se vadeste $i prin.
marele rol pe care-1 joaca arta si scoala.
Museul, de stil grec, e unul din cele mai, bogate ale A-
mericei. E uimitor ce s'a putut strange si presinta cu
o perfecta metoda In ceva mai mull ca o jumtitate de'
secnl.
Jos, misiunea Universitatii vecine si a Museului insusf
a adus din jurul Piramidelor statui de regi, ale lui Chefren,
si Mykerinos, ale cutarui print, care sant dintre cele mai
nobile produse ale artei egiptene; prin comparatie s'a pu-
tut fixa ca si sfinxul are un cap de realitate regala. 0 sta-
tuie de lemn, care se poate pune alaturi cu a Seicului de
la El-Beled", elemente de piatra si de ceramica se adauga.
Etiopia presinta chipul, rar, al regelui Antaman.Din Creta
vine una din cele mai sprintene statuete ale acestor mesteri
de o neintrecuta eleganta simpla si, clack', din arta greaca
mai tarzie, ar fi numai unele arnanunte din Egina si 0-
limpia on fragmentul, plin de o gratioasa miscare, care e
Amazoana calare, 5i Inca aceasta parte a eolectiilor ar fi
vrednica de atentie. 0 serie de Pt blicatii explica tinerilor si
marelui public ce s'a putut strange aici.
0 reconstituire inteligenta, din materiale procurate cu
greu, si de la castelul la Mouette, legat de amintirea Ma-
riei-Antoinette, a putut da seria de odai istorice, de la
Anglia secolului al XV-lea, prin camarutde umbroase
ale vechii Amend coloniale, la hicriperile luxoase ale Fran-
eiei lui Ludovic al XVI-lea. Nu °data tablourt bune, chiar
celebre, 'Ana la doua mari scene de Boucher, impodobesc
paretii.
Seria tapiteriilor, Incepand din a doua jumatate a seen-
lului al XV-lea, a tesuturilor multe coptice, cate una
perUviana, sarda,, e foarte bogata. Se adauga smalturi bi-
zantine un frumos Sf ant Nicolae de pe la 1200 si de
Limoges, faiantO 5i foarte multe obieete de metal ma-
157
-NOTE DE DRUM

runte. Dar, Inainte de toate, acesta e un Museu de pictura.


Cu multa truda s'au adus aice fresce catalane (de Ia S.
Maria de Mar), $i navarese (S. Bandello) din veacul al
XIII lea, cu obisnuitul caracter oriental, bizanlin, cu gama
rare de colori pierdute. Italia primitivilor a dat un Crivelli,
In care calma iesire din mormant a lui Isus, in miscarea
de uimire a celor incunjuratoare,e cu totul noud, un Memmi
de inflorire $i, trecand pe la Fra Angelico, un Luini din cei
mai buni, doud foarte frumoase portrete de Tintoretto (un
Alessandro Farnese). Venetia lui Guardi sta alaturi de a
lui Canaletto. Spania e represintata printeunul din cele
mai impresionante tablouri ale Grecului", printeun as-
pru Ribera, prin copiii regali si Camara viitoare regina
francesa Maria Teresa, de Valasquez, prin chipul, cu asa de
vii ochi negri, al fiului lui Goya, de la care $i tin altul, pa-
lid. Dintre vechii Germani, o dulce figura de femeie calma
a lui Cranach. Una din cele mai delicate panne ale lui Ro-
ger van der Weyden: Sf. Luca zugravind pe Maica Dom-
nului. Batranul lui Rembrandt e numai o aburire de lur
Mina, o aureola., sotia lui Tulp are-un zimbet de Giocond,,
Si ispitirea cutdrii doamne, Intr'un cadru care cuprinde
Si femeia scotand apd din fantana, a pus in joc toate
artificiile marelui maestru de umbre si licariri. Familia
lui Carol I-iu al Angliei de Van Dyck e de o perfecta gru-
pare. Un dublu portret de Rubens. Micii Flamanzi sant
numerosi.
Pictura englesa e destul de larg represintata, printr'o
frumoasa serie de portrete. Daca Turner 15i Incearch jocul
de raze prin negurd si de-asupra muntilor Sviterei, In
Cascada de la Schaffhausen, el are si una din cele mai
Infocate vedenil de Mare ale lui. Americanii, pand la cei
mai noi, ocupa un loc potrivit si meritat; pe langl catiya
Copley, cele mai bane portrete, .neispravite, de Stuart, ale
lui Washington (redat si In marmura senina a marelul
Houdon) Si sotiei lui. Sargent are o mai variata fatada ca
-oriunde, cu panze neasteptate, o Venetie, un Apolon si Mu-

158
CAPITALELE TRECUTULUI

sele, un stol de Danaide. Bine represintat e si pictorul


Winslow Homer, cate ceva din Hawthorne, cu sfanta sa
mama; curatele gravuri ale lui Blake cu istoria Fericirii si
ispitelor Raului.
Dar mai ales la Francesi, iubiti si aici, s'a facut harnica,
iubitoarea recolta. Ea Incepe cu portretul, de un maestru
neeunoscut, al lui Pierre de Bourbon din al XV-lea veac.
Cate ceva din -epoca lui Clouet. Pictorul lui Richelieu, Phi-
lippe de Champagne, are un Arnauld d'Andilly, luminos,
Gratia figurilor mitologice ale lui Poussin se adauga supt
penelul lui Claude Lorrain la farmecul scenei dominate
de cerul celui mai dulce apus. Secolul al XVIII-lea are
si un. Watteau de o extrema delicateta, ate un Chardin,
un fermecator portret al lui Franklin de Duplessis, un portret
de femeie al lui Greuze (.,Chapeau Blanc"). Un onest $i
solid portret de Ingres si o lupta cu leii a lui Delacroix,
in fata careia e larga panza asamanatoare a lui Henri
Regnault, asa de curand pierdut.
Noua scoala francesa insa a fost in iandul intaiu al pre-
tuirii din partea donatorijor. Corot apare si cu visiunea
puternica a insulei S. Bartolomeo, cu incercarea in-
.drazneata de a crew un peisagiu de Infern pentru intrarea
lui Virgil si a lui Dante. L'hermite are obisnuita lui pre-
sintare socialists cu Hristos inaintea truditilor mosnegi.
Dar o intreaga odaie e consacrata lui Millet aici e viteazul
Samanator, idila Nasterii mielului, sacra Reco RA; icoana
de nevihovatie a Pastoritei, triumful rosu al Soarelui de
iarnit truda Sapatorilor, vedeniile de adevar iubit. A-
laturi o scena de vanatoare, sumbra, dull a lui Courbet,
diafane nazariri ale lui Monet (un peisagiu frances si o
Venetie), un Renoir, unul din cei mai buni Degas. Se
merge Oa la Laugh' Rau" a lui Lero lle, asa de pas-
nica. Cu mirare descoperi o paned a lUi Veresciaghin.
La Harvard.
Aici Universitatea nu imbraca armatura evului mediu.

159
NOTE DE DRUM

E in tonul intregului oral tesatara usoara de caramida ro-


5ie, repetata in lungul mai multor strazi. Pavilioanele se-
par prea marl, cuprinzand prea multi studenti, cari nu
pot avea astfel o viata In adevar comuna. De aceia se in-
cepe acuma, dupa sistemul engles, un alt sistem de cla-
diri, cu case (homes). Profesorii locuiesc In constructiile
de lemn. din vecinatate, care li dau ale'', lumina., verde*,
Cetatea nu mai e aici, dar obstea de tineri si de batrani a
ramas. Numarul profesorilor se ridica la o mie case
sute, cuprinzand, fireste, si pe patroni si pe simplii au-
xiliari. Este si un lector de romaneste, d. Rafail, pe care
nu 1-am vazut.
Bibliotgca e In mai multe incaperi. 0 parte duloasa o
formeaza colectia, aleasa, a unui tanar de douawci si
patru de and, care s'a Inecat cu vasul Titanic" in timpul
razboiului. Chipul lui, umbrit parcel de prevestirea apro-
piatului sfarsit, priveste necontenit cartile lui iubite. De-
desupt, o inscriptie Latina fericeste pe aceia can au unit
moartea cu victoria si se vad chipurile tinerilor Americani
intinzand mana Franciei luptatoare si Iii suferinta.
Mai departe o alta comunitate universitara, Wellesley,
si, In drumul spre New-York, o a treia, Yale. Mii si mii
de tineri se formeaza astfel in fiecare an pentru noua viata
sufleteasca a harnicei natiuni care, avand toate ambitiile,
pare a vol sa aseze acum in randul Intaiu pe aceasta.
Amin!.

160
SAPTE CONFERINTE
LA ThATRUL NATIONAL DIN BLICURESTI
(APRIL -MAID 1930)

11
I.

P6mOntul
Pcntru o tail care nu e ea celelalte si pentru o societate
foarte deosebita de celelalte societUti, cum e America $i
ceia ce am putea numi poporul american, pentru o astfel
de societate si pentru o astfel de natie farA indoiala cS ol-
recare modificari d: plan fata de conferintile pc Cara Willa
acum le-am tinut cu privire la terile cercetate de mine ar
fi indicate.
De si State le-Unite ale Americei represina o tarn cu un
caracter cu totul particular unii zic o tall care se face;
dad. se gandeste cineva la o tarn care se va face imediat,
noi vom muri, cei mai tineri dintre noi vor muri, si Sta-
tele Unite tot nu se vor face in scnsul altor teri , de 0i
e vorba de un teritoriu care, si el, trebuie sä se faca in
foarte mare parte, precum veti vedea, America, aceia care
este, o parte din America, mult mai mare, care poate sä
fie, va fi presintata, c i toga aceasta complexitate, cu
tot acest caracter de noutate care iese chiar din extraordi-
nara-i complexitate, tot in cadrul pe care 1-am intrebuin-
tat cAnd am vorbit de alte teri 5i alte natii.
Prin urmare in aceasta d'intliu conferint'a va fi vorba
de Cara americana si numai in a doua de oamenii cart
se gasesc In America (am evitat formula de natie ame-
ricana", pentru ca ea s'ar putea intelege in multe feluri,
§i eu in ca lucrurile pe care le spun aici O. fie intelesp

163
APTE CONFERINTE

In sensul for adevarat, iar nu in sensul fals, obisrruit). Du-


pa aceia va fi vorba de desvoltarea Americei, $1 multi
vor fi mirati cand vor vedea ea nu e o America, ci un,
sir de Americi. Caci Intre America de la Inceput, aceia de
la sfarsitul secolului al XVIII-lea, America luptelor pentrm
libertate, a Republicei, $i America mistica a lui Lincoln,
America muncitoreasca de ieri si America tuturora,.eare e
America de acum, pana la America socotita ca nu mai
trebuie sa fie a tuturor, prin urmare America viitorului,
sant foarte mari deosebiri. Astfel, conferinta a treia poate
O. fie cea mai mare si intr'un oarecare sens cea mai In-
teresanta. Dupa aceia voiu fi iarasi Inpotriva opiniei pu-
blice, nu numai cea de la noi, urine s'a gandit si s'a scris
mai putin asupra Americei, dar In general si mai ales.
cea din cartile francese, pe care publicul romanesc le ce-
teste mai mult. Si, Intre oamenii cari n'au Inteles America,
in randul intaiu sant cei veniti din. Franta, pentru ca, in-
tre Franta, tare cu liniile cele mai simple, si America, In
care liniile sant asa de complicate Incat nu le poti urmari,
exista deosebiri care fac ca un. American poate sa pe-
treaca foarte bine la Paris fare. a Intelege Franta, iar
Parisianul venit in America O. nu poata Intelege nimic
din America. Voiu fi acolo impotriva opiniei obisnuite ea
America este Cara fapricilor. Eu nu m'am dus In" America
sa vad fabrici, si, dad. ar fi fost sa fie acolo numai fa-
brici, m'as fi intors cu primul vapor. Am si declarat so-
sind acolo: n'am venit sa vad aici fabrici, ci suflete ome-
nesti. A fost chiar o mica discutie, asupra careia lull veti
permile sa tree, in presa americana, data am avut drep-
tate sau nu, si multi au spus: are dreptate card zice ca
sant de vazut In Stale-Unite Intaiu suflete omenesti si pe
-arra. fabrici.
In contra parerii acesteia obisnuite, represintata in ran-
dul Inlaiu de Francesi, America are o literature $1 are o
arta. Si nu o literature si o arta Imprumutate; nu, ci a-
mericane, de acolo. Ele s'au format incetul cu Incetul

164
PARANTUL

dupa. deosebitele epoci ale realitatilor americane. Acea lite-


ratura, prosy si versuri,' naratiuni $i cante,ce, area arta:
peisagiu, portret, presinta un mare interes. Asa Incat ul-
tima conferinja va fi consacrata literaturii si artei ameri-
cane, prin urmare sufletului american. Poate ca in a-
ceasta cOnferinta si-ar gasi locul mai potrivit Universi-
Lana amerjcana, koala americana, care e cu totul altfel de
cum se crede de obiceiut pentru unii, foarte bung supt
raportul ieftinatatii, multamita pomenei atator fundatiuni
particulare, dupa altii si acestia sant si Americani ea
.n'ar avea niciun fel de importanta, fiind numai o imita-
tie europeana luxoasa si fara resultate. Un American haz-
liu spiritul lui Mark Twain traieste Inca, acolo vor-
bind de Universitatile terii sale, spunea cu o gluma buna,,
dar foarte nedreapta:, Eu ma mir de donatorii cari dau
Universitatilor americane, fiindca din ele nu iese nimic; e
ca si cum cineva, prins de pasiunea automobilelor de
care sa fereasca Dumnezeu pe oricine ! ar face danie
unei fabrici de automobile care nu merg. N'ar avea nici-
un sens. Cat al iubi de mult automobilismul, e zadarnic
sä incurajezi o fabrica incapabila de a produce un au-
tomobil care merge. De ce au &fruit deci miliardarii Uni-
versitatilor care nu pot produce oameni de stiinta? Nu e
adevarat de loc. Veti vedea ca Universitatile americane
sant extrem de interesante si ca praduc.
Fireste o spun de la ,Inceput in fiecare din con-
ferintile acestea vor fi si lucruri favorabile si lucruri ne-
favorabile terii pe care am cun.oscut-o. Eu fnsa sant foarte
recunoscator tuturor oamenilor cari sant amabili cu mine,
$i Americanii au fost extrem de amabili cu mine, peste
meritele mele. Probabil reputatia Terii Romanesti m'o fi
precedat in a.sa grad, Meat din aceasta causa a fast to-
lerata englezeasca mea insuficientA, pe care, scriind acasa,
un anume student roman din America s'a si grabit sa. o
critice, afirmand ca am prea mult accent strain; eu n'am
avut bursa de la nimeni si deci am stat putin, asa ca, se

165
5APTE CONFERINTE

poate lntampla ca accentul acelui tanar bursier roman say


fi fost mai bun decal al micu; oricum, nu cred ce era
cel d'inlaiu lucru care trebuia comunicat prin cablegram
la Bucuresti. Dar in America eu am fost primit asa de
bine, Inca aceasta constitute pentru mine o datorie tic fe-
cunostintd. Datoria aceasta n'o voiu talcs. Once popor e
sensibil, si e sensibil mai ales In partite sale slabe. E
crud sd insisti asupra pgrtilor slabe ale cuiva; din feri-
cire am mijlocul de a spune multe lucruri in asa fel Ineat
fiecare sd inteleagg. cum vrea. E o practicd' veche: cu dansa
m'am putut apara In viatd. Asa *Meat voiu spune lucrurile
incat, chiar data ar putea se se supere cineva,
astfei,
O. nu poata arata textul exact pentru care s'a putut su-
para.
Voiu arata (feci tot binele pentru care sant recunosedtor,
tar, in ce prive.5te partea mai slabd, o voiu presinta ca
observatie personals, declarand de la inceput ca as fi
cel d'intaiu care ar dori sä nu fie asa.
Vorbind in aceasta conferintd de piimantul american,
nu poate fi niciun motiv de bucurie sau de suparare, ci
e numai de Infatisat o regiune dintre cele mai curioase
din lume.
Americanii insii nu izbutesc totdeauna, in literatura si
arta, sa dea nota americans.; nota socials o dau de la o
bucatii de vreme, dar nota naturii americane n'am gdsit-o
mai nicairi, nici in arts, nici in literature, dar aceasta vine
cu vremea. A fost un timp 51 in literatura si arta roma-
neasca, in care cineva infatisa pdduri si campii care se
chemau cs sant romanesti, dar a trebuit sa vie Nico lae
Grigorescu ca se &eased ce da atnaosfera speciald roma-
'leased tuturor colorilor si combinatiilor de colori.
Americanii tin de sigur foarte mult la tara lor. Multi
dintre emigrantii din a doua generatie o iubesc peste me-
sure. Rdmane deci, bine inteles, ce tara cea mai fru-
moasa este pentru fiecare tara lui, dupe aceia vine tara

166
PAMANTUL

prietenilor 5i cea din urma Cara dusmanilor celor mai raj.


Aceasta este gradatia. Pentru ca. America a facut foarte
mult bine Romaniel, Si pentru Romani, America este o
tarn frumoasa.

Acum ramane sa vedem care sant caracterele acestei teri.


Sa cautam metoda.
Profesorul e totdeauna persecutat de metoda. E mai bine
sä o marturiseasca singur decat s'o observe ascultatorii.
Iata metoda pe care o voiu urma eu: voiu presinta intdiu
partea cea mai caracteristica din natura americana, si
aceasta, dupa mine, e pddurea.
Dupa aceasta padurecum a fost la Inceput, cum s'a
transformat si a disparut In mare parte, al doilea element
care mi se pare mai caracteristic este piatra: stanca, mun-
tele; nu numai muntele, dar muntele si stanca, pentru ca
muntii americani sant munti ridicandu-se id 5i colo peste
imense gamezi de bolovani rasturnati, asa de multi Meat
poti merge, spre Sud, trei zile si trei nopti si tot nu
iesi din regiunea care samana cu resultatul unui formidabil
cutremur de pamant.
In al treilea rand Marea 5i tot ce ea poate sa creeze.
0 Mare mult mai putin 'seducatoare de cum se crede.
De 5i America se dill intre cloud Oceane, cu teat.
acestea Marea n'a lucrat asupra solului american. 0 corn-
paratie: Norvegia de o parte, America de alta. Norvegia
este o tad. sculptata foarte adanc de un mester divin
care a treat fiordurile ce patrund, scobesc, danteleaza coasta
norvegiana; dincoace, este nu nai n solids coasta de stan-
d., In stare O. resiste geniului artistic al naturii. i cu-
rentele sant deosebite: cele care ating coasta Americei 5i
cele care bat coasta Norvegiei.
S'a facut in timpul din urma o c:omparatie interesanta,
de un scriitor frances care nu este eel mai nou desc,riitor
al Americei, d. Paul Morand, cel care a publicat o carte
despre New-York. In parentesa, d. Paul Morand, care,

167
APTE CONFERINTE

cand va veni la Bucureoti, oi din fundul provinciei va a-


lerga lumea ca sag asculte, pentru ca noi santem cea
d'intaiu dintre natiile care alearga dupa celebritati exotice
verificate si neverificate, scrie Intr'o limbh care e a d-sale,
pentru initiatii ttilului d-sale, deci nu pentru a descrie o
Cara., ci pentru a arata Inca °data cum tic d-sa sa scrie
altfel decht alti oameni. Totuoi aceasta carte, pentru cli
ea trebuie sa se valuta in America, $1 pentru ca Ame-
ricanii n'au facut studii speciale de stil modernist este
cevl mai pe inteles si cu mita fata de viitorul traduca-
tor american. Comparatia de care vreau sa amintesc se
gaseote Insa _in cartea d-lui Siegfried, distins economist
of financiar, care a Post de trel on In America, o cunoaote
foarte bine, $i in special cercurile care-1 intereseaza. I-
deia fundamentals a arta lui este lush' cu atat mai falsa,
cu cat toate amanuntele sant foarte folositoare, numai cat
din ele se trag teorii care nu se Invedereazh.
Intr'un articol recent dintr'o revista americana d. Sieg-
fried pune aceasta Intrebare: au dreptul unii Americani
sa spuna ca America este Cara cea mai mare, ca Ameri-
canii sant natia cea mai activa, cultura americans este
cultura cea mai inalta?
Mie nu mi-a spus nimeni aoa ceva, ceia ce arata ch. A-
mericanii au foarte mutt discernAmant; data gasesc pe
cineva la care sa prinda orice, i-o spun, dar aceasta nu In-
semneaza ca o spun oi unor oameni despre can n'au
dreptul sa creadh ca vor primi orice. Se pare totusi ca
sant scriitori americani cari cred ca Europa este o biath
peninsula legata de Asia. Si d. Siegfried, raspunzand,
spun: e foarte adevarat, dar la noi, in Europa, totul este
Incheietura; dlncolo, in America, totul este masa, bloc; la
noi totul e prins in legaturi foarte fine of foarte mobile;
noi santem articulati, Europenii; d-voastra, Americanii,
santeti un corp care -si cauta Inca legaturile Intre oase of
muochi, pentru ca ele sa fie capabile de a fi Intrebuintate
pentru miochri mai delicate.

168
l'AMANT UL

Aceasta este foarte adevarat. Vedeti, coasta americana


este in cea mai mare parte o coasta dre,apta; rar o pe-
ninsula ratacita. Si de aceia, pe tot lungul coastei, por-
turi foarte putine.
Din. aceasta causa am lasat Marea in randul al treilea
si am pus intaiu padurea ai pe urma muntele, stanca.
America este si o tail de lacurL Prin urmare nu se
poate vorbi de America fail a vorbi de lacurile acestea.
Iar dupd Infatisarea tuturor acestor elemente, voiu veni
la partea aceia care asteapta pe out pentru a capata o in-
fatisare pe are, inainte de coborarea omului alb in A-
merica, tara nu o avea.
Aici, e o mare deosebire intre America si tara noastra.
Nu poate vorbi cineva de partea sudica a terii noastre,
de Muntenia, fara a pomeni inainte de toate de 52sul plin
de toate minunile jocurilor de soar; transparentelor de
aier, capriciilor de ceata, de negura, frumusetelor de apus,
suprinderilor de rasarit. Aceasta formeaza nu opera noas-
bra, ci tatUa 'MOO 5 naturii noastre, ai pared une on to
Intrebi data agricultara cea d'intaiu, in partite noastre,
n'au facut-o niscaiva zei, mult mai harnici decat noi, cari
au putut lucra sesul muntean cuprins pe vremuri nu-
.mai de pa."duri. Cine stie ce puteri divine ni-au dat un e-
xemplu pe care 1-am imitat slanut dupa aceial Raposatul
Nicolae Densusianu credea, de altf el, ca toti zeii Olimpului
au locuit In Carpati, ca leaganul lui Zeus si tuturor ce-
lorlalte divinitati era undeva pe la Caraiman. Iupiter tre-
buie sä fi avut atunci si o vila la Sinaia, pe care a schim-
bat-o pe urma pentru o resedinta pe termul Eladei, mai
calda.
Deci, la urma va veni vorba si de ceia ce omul a treat:
§esul, ogoarele de grau 5i porumb. In multe parti agri-
cultura americana, este inferioara agriculturii noastre, care
este una din cele mai modeste, dar pentru admiratia
careia am chemat la Bucuresti un Congres agricol, la lu-
.crarile crtruia am colaborat $i eu. In ceia ce priveste Irish

169
§APTE CONFER INTE

originea acestor dgoare, livezi si gradini, pe acestea nu


le-au facut in America zeii, ci le-au facut oamenii. Ele sant
creatiuni omenesti, resultatul iriga iilor si sobitelor c1e lieu
asezate la radacina fiecarui portocal. Caci fiecare portocala
vents din California este datorita si caldurii soarelui, dar
si sobitei de mangal asezata langa radacina copacului.
$i florile frumoase care se wand pana si in partile de
Nord ale Americei, omorand pe gradinarii din regiunile
nordice, florile aduse din California cu trenuri specialc,
care sosesc cu precadere, sant iesite din truda omenea c-,
Acolo avem a face, nu cu un dar_ al zeilor, ci cu re-
sultatul unei munci omenesti admirabile, care insa, In
ce priveste valoarea ei, in ce priveste suferinta pe care
o provoaca, multamirile pe care le procura ca rasplatI
si suferintile, lipsa placerilor celor mai elementare, va
fi juclecata, cand vom vorbi de locuitorii teril, de gru-
pele omenesti adunate pentru o munci solidarA pe pil-
mantul american.

rncep cu padurea.
Padurea americans ocupa o foarte larga parte din a-
ceasta Cara- continent avand 125 milioane de locuitori si In_
care ar putea trsi cel putin de 203e on pe atata. Fasts Cara,
dar mai mica decal vecina ei, Canada. Prin numarul lo-
cuitorilor, prin opera Indeplinita, prin valoarea civir
lisaiei create aid, d^ sigur ca Statele-Unite ale Americei-
de-Nord intrec Canada. Canada insa are foarte mune In
susiri, pe care le vom mai vedea la randul lor. Canada nu
este o veche provincie englesa demodata, incapabila de a
fi comparatit cu spiritul fara pareche al Statelor-Unite-
Padurea aceasta americana a fost foarte mare, cand
era neatinsa de oameni. Cei mai vechi locuitori ai terii net
eonsiderau copacul, ca In Franta vcchea populatie galic I,
cu druizii in frunte, ca sacra; tolusi, daca nu era copacul
sacru, de sigur ca in mintea Indienilor padurea intreagil
avea un oarecare caracter sacru. Aceasta se vede din cele

170
PANIANTUL

d'intaiu descrieri ale Europenilor cu privire la viata In


dienilor, descrieri care totu$i trebuie A. fie luate cu foarte
mare socoteala, cad, cu cat sant mai frumoase, cu atat
sant mai fictive. Istoria literary francesa a eonstatat cfi
multe din cele ce le spunea Chateaubriand, marele roman-
tic frances de la inceputul veacului al XIX-Iea, despre pa
durea americana si despre ce era In acea paclure, repr.
sinta o opera de fantasie. El a vazut ce a vazut In A-
merica, uncle s'a dus, nu pentru a cerceta frumuseta na-
turii americane, ci fiindca void sa faca o cariera. Cariera
n'a facut-o, si a fost si foarte suparat pe Americani cari
1-au primit foarte rece. S'a dus sa faca nitel teatru lui
George Washington, fara indoiala un foarte insemnat our
de stat, un foarte bun general, dar care nu era leatral
In general, noi, cari santen teatrali In buna parte, tea-
tralitatea s'o lasam la garderoba in America, pentru ca
nu plateste doi bani acolo, State le-Unite fiincl o tail de sim-
plicitate, de aspra simplicitate, in care mofturile nu princl
de loc. Chateaubriand a venit plin de mofturi" filosofice
francese si a crezut sa sperie pe George Washington, dal
nu 1-a speriat, si marele scriitor a ramas cu parerea
ca. Washington nu e asa de mare cum se credea; un om
rece, sec, cu care nu to poti intelege. Pe urma a facet
atatea descriptii ale paclurii americane constatate ca false;
s'a dovedit ca Chat-aubriand, in scuitul time cat a fost
In America, n'a putut sa vada tot ce spune si ca n'a fost
niciodata In uncle locuri pe care le-a descris. Cine cu-
noaste natura americana, a putut sa -si dea sama ca nici-
°data astfel de plante si animale n'au existat In locu-
rile pe uncle zice ca a calcat.
Oricum, padurea americana trebuie sa fi lost splendida.
In. museele A wericei se mai infatiseaza cateva exem-
plare din copacii aceslia enormi7 si sectiunea trunchiului
arata, prin cercurile concentrice lasate de cresterea anuall
a copacului, ca el trebuie sa fi inceput a creste de pe vre-
mea vechilor Stat- indiene; secolc intregi au trecut asupra

171
§APTE CONFERINTE

lor. Padurea aceasta va fi avut un mare farmed. Din ea a


iesit toatai religia Indiana, toata poesia Indiana, din su-
fletul hranit inainte de toate de pacture.
Din nenorocire ea n'a fost crutata. A Intrat Europeanut.
de si unul din Anglia, unde copacul este iubit. Dar America
a fost de la inceput socotita ca o tarn pentru castig,
uncle nu se stabileste, cineva, ci unde sta cativa ani sau
cateva luni, data are mai mult noroc, pentru ca pe urma
sa se Intoarca acasa. De atunci, natura americana a fost
tratata totdeauna In acest fel.

Pot spune de pe acum ca aceasta face imposibila 5i


existenta satului american. Americanul n'are sat. Sant
numai aglomeratii improvisate, din care unele au ramas,
allele s'au desfacut. Chiar din aceasta prima conferinta
pot spune lucrul acesta, de sigur neasteptat pentru foarte
multi, ca sant targuri maricele in care nu mai e niciuh
singur locuitor, targuri not si moarte, fiindca ele se ridi-
casera cand se intemeiase acolo o fabrica si fabrica n'a
mers. Pentru ca in America fiecare fabrica sta. cu gura
deschisa asupra concurentei, gala s'o distruga, on s'o a-
traga, s'o robeasca, s'o cumpere pentrn ca sa-i interzica
a mai lucra. Atunci mule de lucratori adunati In jurul fa-
bricei se imprastie, pentru ca nimic nu-i retina, nicio amin-
tire, nicio biserica, niciun tintirim, nimic.
Sau, chiar clack' a fost o biserica, ea, ramasa fara preot
o bucata de vreme, mai e lasata unui pazitor, pans pleats
si el $i -si poate lua fiecare ce vrea: usi, ferestre, sticle.
Ferma americana n'are a face cu ferma franoesa. Fer-
ma francesg e de zid, cu feresti midi, usi inguste si doar
pe d'inuntru ceva mai atragatoare; dar ea are un caracter
familiar, istoric, ceia ce la ferma americana nu exists. Fer-
mierul american nu-ti poate arata un- portret Ounanduli:
Tata, acesta a fost tatal mieu; el a defrisat aceste W-
end", caci de la defrisare cati au trecut pe aici: astazi un
_Suedes, mane un Italian, poimane un Danes sau Grec, sau

172
PAMANTUL

Roman, dupa dorinta fiecdruia. Stau cateva luni intr'o


cast de lemn, apoi nu li mai vine la socoteala, pleacd ci
vine altul sau nu vine nimeni, in locul uncle nimic nu
leaga pe om de pamant.
De aceia natura americans a suferit, groaznic, 41e pe
urma acestui fapt. Oamenii au lost extraordinar de vi-
tregi cu dansa. Aceasta se datoreste si unor defecte pe care
marea rasa anglo-saxona le uneste cu caliatile sale. S'au
asezat Francesi In Canada, s'au asezat si Romani, In cea
mai mare parte fermieri, pe cand In State le-Unite Romanul
este In cea mai mare parte muncitor la fabrics. Fran-
oesul, Romanul au mild de pamant si mild de 'Allure. Mila
aceasta Anglo-Saxonul nu o are. Pamantul, padurea pen-
tru el este un material oarecare. Cum la Chicago, in fabri-
cile de conserve, se is boul sau porcul, se Vaga de picioare,
se aseazd la inceputul intregului curs de fabricatie si el
trece prin fel de fel de masini care li taie gatul, picioarele,
ii desfac muschii, 11 sfarteca tot mai mult pdnd ce la ca-
patul celdlalt animalul se gdseste etichetat In cutii de
conserve, 51, dacd un om ar cddea prins In angrenajul ma-
sinilor la un capat, s'ar trezi jambon la partea cealaltd,
tot asa padurea pentru Anglo-Saxon este un simplu ma-
terial lemnos. Cea mai mare fabricd de lucruri pentru co-
piii din toata America este a unui Evreu din Romania, d.
Feldman, de la New-York. li vin in fabricd vagoanele care
aduc lemnul din padure, lemnul merge din odaie in o-
daie 5i, In fiecare, masini rup din copac, 11 tot prelac,
pant ce la capaLul celalt iese zn carucior de copil sau ce
alta voiti. La intrare materialul lemnos primitiv, la ie-
sire marfa gata Impachetatd.
Natura, prin urmare, e considerate de la Inceput ca o
simply materie prima. Nici chiar primii pionieri, cu tot
idealismul lor, nu veniau sd se b ucure de frumusetile na-
turii americane. Si astfel padurea, acea is frumuseta mare
a naturii americane, si-a pierdut sufletul: este o plidure
rupta, persecutatd, niciodatd pe deplin iertatd, ci numai

173
.§APTE CONFERINTE

tolerata pand la anul viitor. Cel d'inraiu semn pe care-I


face un. proprietar nou este O. mita ceva din copacii gra-
dinii. Aceasta lnseamna a va cladi acolo.
Cats deosebire, Inca odata, Intre sufletul nostru fata
de natura si sufletul fag de natura al oamenilor de rasa
amestecata asezati In America! Pentru noi e o durere sa
dobori un cop ac. Am dada Si eu la Sinaia, pe un loc cu
vechi copaci frumosi, si-mi era o durere gandul ca vor
trebui dati la pamant; nici n'am vruf ss yin pana ce
nu s'a ispravit cladirea din caramida, si una din conditiile
pe care le-am pus prietenului mien arhitectul a fost sa
crute cat mai multi copaci; brazii pe cari va trebui sa-i
doboare sa -i dea de o parte, sa nu-i vad morti. Sentimentul
acesta este foarte rdspandit la noi. Ifni aduc aminte de o
foarte frumoasa nuvela a nu stiu carui scriilor mai tartar
de la noi, poate N. N. Beldiceanu, In care e vorba de du-
rerea unui bolnav pentru caderea until salcam; taierea
salcamului a contrihuit la moartea lui.
In America, precum ant spus, acest sentiment nu exista.
Pa'durile sant Intr'un hal de suferinta care face ran. Aici
nu exists paduri ale Statului si ce putin Inseamna Statul
american pentru societatea americana! Ce desavantagii si
ce enorme avantagii sant In aceasta! Noi toll,. aici, san-
tern, data nu cu picioare de lemn, dar prinsi In obloje-
lile Statului. Daca si-ar face odata cineva cu noi pomana
aceasta sa ne sileasca a umbla, fie chiar schiopatand o
bucata de vreme, pe picioarele noastre proprii, scotand
odata scandurik acestea In care santem cuprinsi, atunci
ar fi momentul cand am Incepe sa traim infeadevar.
In America, Statul n'are paduri : padurea e a cuiva care
nu vine niciodata sa o admire; e a unei societati. Ce suflet
poate sa aiba o societate pe actiuni? Pentru o asemenea
societate n'are niciun fel de farmec o padure pe care n'o
vede. Pana si in acele locuri ferite, aparate, luate de Stat,
Oita si acolo vezi copaci arsi. Pe o regiunea Intreaga, cea-
suri cu trenul, erau numai copaci de o curioasa aparenta:

174
PAMANTUL

iiindca era iarna, &Wain ca n'au dat Inca frunze, acesti


copaci negri si suet% fi m'am intrebat ce fel vor fi, cu
o coloare si o forma atat de deoschite de coloarea si forma
copacilor obisnuiti, Erau copaci arsi; mersese focul pe
intinderi de sute si mil ae chilometri, distrugand totul.
$1 In alte parti au lost distrusi copacii, $i nici macar pen-
tru a se face o fabrica sau o locuinta, ci in vederea viito-
rului. Durerea to cuprinde de cate on vezi invelisul acesta
impadurit, desfiintat. Si la C afioanele cele marl din Colo-
rado, minunea aoeia de forme si coloH, sapata In stanca
rosie si galbena, in parcul national de alaturi se poate
ceti o rugaciune pentru crutarea copacilor ramasi, ca
s5 nu fie si ei distrusi de focul ciobanului on mai ales al
excursionistului.
Distrugerea padurilor tied ste o pierdere foarte mare
pentru frumuseta Americei. Once tars trebuie sa alba. o
taina a el: taina Marii, taina lacului. Noi avem langa Bu-
curesti lacul Snagov. and va fi acoperita padurea cu toate
hartiile invelind mancarurile Bucurestenilor In exclu.sie,
taina lacului se va duce.
America sufere, In genere, de lipsa de taine; este o Cara
In care prea vezi totul: n'ai nimic de gacit, ramie de des-
coperit; o lard puss pe hartie, catalogata mai rau de,cat
Elvetia, cad Elvetia adauga si o anumita cantitate de poe-
sie. Dar poesia pang. acuma n'a ajuns sa fie socotita in
kilowats, de si ar fi o foarte Nana reclama sa poti ceti pe
cate un stalp: drumul spre muntele cutare avand atatia
kilowats poesie romantics ", si atunci toll doritorii si toate
cloritoarele, de toate vrastele, ar sti cantitatea la care se
pot astepta si data ar isocoti ca e prea mult si n'ar
putea resista, ar alege un be in care conditlile ar fi mai
moderate.
Desfacuti de farmecul naturii, Americanii sant Salsa oa-
meni eminenti supt raportul activitatii. De voie sau de
nevoie urmasul lenesului din Europa ajunge in America
un om harnic. Esti ridicol daca nu lucrezi; se uita lumea
175
APTE CONFERINTE

pe fereaslra la d-ta data staff inaintea unei cafenele si des-


chizi un jurnal. Dace ai face una ca asta, ai fi fart indoiala
omul eel mai extraordinar din orasul acela.
Dar, in America, afart de aceasta activitate mInunatii,
sant oameni cu desavarsire superiorif cu conceptii largi, in-
drazneti fart. margine, can stiu ca Indrazneala omului
poate once si abdicarea omului nu poate nici lucrul eel
mai simplu. Lauda fats de un om trebuie sa se adreseze
numai atunci cAnd omuI face un lucru socotit imposibil,
caci lucrul posibil It poate face toata lumea, si niciun om
nu trebuie sa fie laudat pentru ca a Mut un lucru posi-
bil; ci numai Indrazneala lui atinge imposibilul .si In
saplezeci gi cinci de cazuri la suta, trebuie, aceia me-
rits lauds.
Una din conceptiile uriase ale conducatorilor din Ame-
rica sant 51 parcurile rationale. Parcul national are miff
de chilometri patrati, e un tinut intreg transformat in
Parc National, la Yellowstone si alurea. Acolo Intalnesti
rbnitsitele vechii vieti i4diene, colturile de padure primitive.
America, trebuie sa stiti, este o tart foarte rau locuite.
Vom vedea inteo conferinta viitoare care sant ptrtile in-
tens locuite; numai trei regiuni care se pot chema locuite
In sensul european, uncle sant casele dese, cu acele sky-
scrapers de cate saizeci de randuri, pane la cea, in pre-
paratie, de o suta douazeci de caturi. Un conferentiar bu-
curestean vorbia cu un sentiment de admiratie despre
casele acestea asa de Inalte de zgarie cerul" cum Ii se
spune, asa de Inane Meat pentru ca sa li vezi acoperisul
trebuie se -ti cads caciula din cap".
Eu m'am dus cu caciula in America, dar n'am. pus-o
niciodata, fiindca singurul fapt ce veniam cu barba fa-
cea din mine un exemplar unit al omenirii, VI puteti in-
chipui ce ar fi lost dace veniam si cu caciulaT Poate ca,
data purtam caeiult, as fi putut plati, expunandu ma, o
parte din cheltuielile de calatorie care au lost grele, su-
ferite de nenorocitil nostri frati din America 51 suferite,

176
PAMANTUL

nu din lericire, si din punga mea. 300.000 lei au trebuit sä


treaca, in conditii din cele mai modeste, pentru sederea
In America timp de cloud. luni de zile.
Dar $i jn regiunea aceasta unde populatia este foarte
deasa se pastreaza o parte din padurea primitive, chiar
In mijlocul orasului. Parcul, american nu e parcul euro-
pean, nu e un pare sada, tuns ca in Pranta veche, unde
copacii iau toate formele: triunghiulara, patrata, ovala,
in forma de lira, dup4 capriciul friserului-gradinar; In
America nu se atinge nimeni de copac, ci el traieste cum
vrea. In mijlocul New-Yorkului vezi un astfel de pare,
care nu. e altceva decat o ramasita din padurea de odi-
nioara, de pe vremea tend New-YorRul era numai un sir
de palcuri omenesti, unde fiecare, cum debarca, Isi Biwa
casa de lemn, carpal cu tot felul de cutii furate de pe co-
r abii.
Dar, dace New-Yorkul are in mijlocul sau o bucata de
padure, Washingtonul traiegte in padure. Capita la este un
alt tip de oral american, ferit de industrie, cu foarte pu-
tin comert, uncle n'are cineva vole se ridicc cladiri cu
foarte multe randuri. De acela orasul este extrem de In-
tins, cerAnd pentru aceasta foarte multe automobile la in-
dema.na celor 200.000 de albi si 200.000 de negri. Nu se
voteaza la coinuna la Washington, pentru ca alegerile ar
trebui se. dea o niunicipalitate pc jumatate neagra. Aici
cel din urma lucrator are si el automobilul lui, iar bogar
tul de obiceiu atatea ca #i membri ai familiel.
Washingtonul e deci in padure. Nu e un part in mij-
loc; ci orasul acesta artificial, cu cladiri in stil clasic de
preferinta, e asezat In mijlocul chiar al padurii, care aici
n'a lost distrusa.
lata ce ramane din padurea americana: parti lntinse,
unde padurea e numai provisorie, parcuri nationale, cele
mai frumoase din lume, dar nu totdeauua accesibile, fiind
la prea ,mari departari de drumurile obisnuite, parcurile
din orase si imprejurimi.
12 177
§APTE CONFERINTE

Dar America este o Cara extrem de interesanta si prin


caracterul particular al muntilor ei.
State le Unite au cloud sisteme de munti: mai ales siste-
mul nruntilor de Apus. La Rasarit muntele nu to impre-
sioneaza; niste simple inaltimi Impadurite. Ku se vede
stanca 5i, cel putin in partite pe care le-am strabatut, nu
se gasesc varfuri acoperite 5i vara cu zapada; muntele este
un simpatic element de decoratiune, un element necesar
varietatii In peisagiu, dar nu e elementul dominant. In Vest
e cu totul altfel: aici are cineva a face cu muntele stancos,
Rocky Mountains, care porneste din Alaska si se Intinde
'Ana dincolo de granita Statelor Unite. 0 imensa regiune
de piatra, din care nu iesi cu zilele. Drumul de la Chicago
Oa la San-Franciscor. cu trenul rapid, inseamna patru
zile si patru nopti. Ei bine, din aceasta enorma distant
pe care trebuie sä o parcurga calatorul, cea mai mare
parte se face prin tinutul acesta pietros. Cauti in zadar e-
lemente de varietate in pustiul de piatra ce-1 strabati, si
nu le poti gasi. Dupe Lacul Sarat, nimic nou, ci mereu a-
ceiasi rostogolire imensa de piatra intepenita. Para. un
zeu rau ar fi scuturat cu.mana lui uriasa scoarta Oman-
tului, si s'ar fi desfacut bucati asupra carora apasa un
blastam, pentru ca nicio vegetatie nu se prinde. Numai
icx colo o nenorocita de planta care -si a Coate sfortarile
ca sa rasbata prin radacinute fn granit si izbuteste cu
desavar5ire relativ. Aceasta saracie a naturii, aceasta ne-
sfarsita miserie a solului explica pustiul care este, in cea
mai mare parte, pe aceasta coasts a Oceanului, pana de-
parte in interior. Muntele merge pana aproape de coasts.
Sä nu credeti ca e tin rain lasat de nature vestita Califor-
nie, a aurului si a petrolului si e Inteadevgr mult pe-
trol in California, sondele frind foarte cuminte asezate pana
si la margenea drumului: sate, orasele de sonde, a5a de bine
pazite in cat rare on se Intampla ceia ce din nenorocire se
Intampla asa de dese on la noi, cu focul nestins al sonde-
lor neIng-rijite.

178
PAMANTUL

Totusi tara aurului si a petrolului este si tara florilor.


Far` indoiala sant aid foarte frumoase flori, dar pentru
negot; ele nu se cultiva 'pentru frumuseta florei, ci pentru
castig, unele orchidee ajungand la cinci -$ase dolari. Ca-
lifornia este si o tarh de copaci minunati: drumuri intreg,i
margenite cu. copaci de piper adus din .A.ustralia; primh-
vara e o ninsoare de flori rosii. Dar toate aceste flori si
fructe pentru negot nu. s'au putut produce decat printr'o
munca uriash, prin irigatiuni facute cu foarte multa chel-
tuiala, si toata frumuseta vine din mestesugul crearli ph-
rnantului.
Asa incat, in toath partea aceasta de Vest, America este
pe piatra.
lath sistemul osos, am zice, al Americei, sistem osos care
In momentul acesta este strabatut de o multime de tune-
luri. Pentru ca aid. nu s'a adoptat sistemul saraclei noa-
stre, de a nu face tunel decal atunci cand nu se poate alt-
fel. Ca sa se vada mentalitatea Americanulua, e de ajuns sh
spun ca, de si este un drum care ocoleste Lacul Mat,
Americanii au facut socpteala ca s'ar pierde astfel un sfert
de ceas, si atunci an facut un pod care strhbate in linie
dreapta Neal, pe la mijloc, si pe care trece trenul. Podul
e asa de lung, incat trebuie un ceas si zece minute pen-
tru ca -sa ajungi de la un capat la celalt al lacului."

Dupa ce am vorbit 5i de munti, vin la partea a treia, Ma-


rea,
Coasta de Rasarit a Americei este scaldata de Oceanul
Atlantic. El ofera in partile canadiene un caracter mai va-
riat, pentru ca acolo Oceanul are In ce musca, parnantul
permite aceasta muscaturh, dar de la granita canadiana
pana In Florida nu mai a asa, si de aceia sant asa de pu-
tine porturi. Pe toga aceasta linie singurul port adevara,
este New-York, Bostonul fiind in legatura cu Oceanul nu
direct, ci printr'un rau, Charles River, un fel de brat de
mare, ceva analog cu liinanul Nistrului la Cetatea-Alba.

179
APTE CQNFERINTE

E o coasta resistentg la actiunea valurilor, o coasta neospi-


taltera, asamanatoare cu coasta adriatica a Italiei. Coastal
Atlanticului este si mai putin ospitaliera, o coasta seacg,
fara frumuseta, pans tocmai in Florida, si de aceia pe-
ninsula Floridei a capg.tat o atat de mare importantg, In-
cat multi nu set mai due In California, ci prefera Florida,
si an dreptate, pentru ca aceia ce in California este sfor-
tare omeneascg, In Florida vine de la bungtatea lui Dum-
nezeu; data Spaniolii an .numit aceastg provincie Flo-
rida", a fost pentru cg au gasit acolo frumuseta tuturor
florilor.
Coasta Ins pe care am vgzut-o mai bine a lost a Ocea-
nului Pacific, pentru ca de la San-Francisco llama la gra-
nita Mexicului este un drum destul de lung, pe la Los
Angeles, San Diego, si pang. la Tijuana si Ape le Ca lde,
Aguas Calientes, strabatand mereu de-a lungul coastei Pa-
cificului, $i am putut sg vgd acest Ocean albicios, laptos,
lovind intr'o coasta suparatg, fara nimic din splendorile
Mediteranei sau ale Mara Adriatice, o coasta pustie in cea
mai mare parte si foarte pietroasa. Companii cu foarte
multe greutati incearca a crew orase: tumpara o bucata
de pam'ant, fac un casinou foarte frumos, de si nu este
Inca nimeni, dupa aceia anunta foarte multe avantagii, clan
panjant si pe gratis si asa mai prind pe ate unii, pen-
tru ca, apoi, printr'o reclatna obsedanta, sa dea suggestii:
Aici sa va opriti data void sangtat- . Nicairi nu este
atata soare bland". 0 persecutie a reclamei: on se impusca.
trecatorul, on cumpari un loc.
Astfel, America e o tara avand trei Mari, dinire care
niciuna nu e deosebit de frumoasg, afara ue coasta Floridei,
si de regiunea unde se yarsa MiEsissipi, la Noul Orleans.

ajung la sistemul raurilor.


ySi

Acuff' o suta de ani corguille aveau o truda extraordi-


nara ca sg rgsbata prin gura raului, prin noroiui ccl
mai urat si, mai greu do strgoatut, oamenii fiind In con-

180
PAMANTUL

Iinua primejdie de a se ineca. Missisipi e un ran salba-


tec, un imens fluviu nestapanit. Tot ce tehnica americana a.
in,trebuintat ca sag stapaneasca, n'a reusit pe deplin. Ni
.aducem aminte de mares, n,enorocire de arum cativa ant,
card s'au rupt zagazurile. Pank astazi terniurile Missis-
sipului sant locuite numai intamplator de aventurierii cei
mai saraci. Noul Orleans este, in adevar, un mare oral
frances intrat in stapanirea rasei anglo-saxone, cu car-
liere francese pastrate papa acum, cu toate amintirile,
cu toate legaturile sufletesti fall de Cara veche, in ciu.da
opcsitiei din partea societatii care vorbeste alts limba. Dar
rant curge Intre fertile sarace si adaposturi intamplatoare.
Raul acesta, care se poate zice ca este Dunarea ameri-
cana, are mai mult un caracter de granita, intre start. de
civiisatie deosebite. Pe langa Mississipi, Ohio este un
ran important, dar cu mers lens, cu Infatisare urata,
spurcat de scurgerile tutulor fabricilor, cu malurile man-
.cate, foarte rare on pietruite.
Daca se gandeste cineva la Europa apuseana, el ar fi
Rinul Americei.
Mississipi este tatal apelor", cum zic Indienii. Pe ma-
lul lui nu se aseaza orase. Este o lupta infatisata foarte
frumos intr'un roman american recent, lupta intre un
grup foarte sarac, care strange scanduri plutitoare, cu-
tii de tinichea, tot ce-i cade supt wank si-si face ma fel
de coliba; de alts parte acela care trece pe fluviu cu va-
Torul si rascoleste vs., punand In pericol colibele de
pe term, riscand sä le inece.
Raul american nu are o irnportanta. mare. Civilisatia
nu e orandulta de rats, pe cand la not e strans legatal
mice civilisatie de aceasta notiune. In afara de Mississipi,
caul este un element Qarecare, arrestecat, pierdut in hao-
sul vietii americane.

Daca poti insa ascunde an rau, nu Doti acelasi lucru cu


:lam& Lacurae americane sant adevarate Mari. gste o

181
APTE CONPERiNTE

splendoare sirul acesta de oglinzi de ape imense care


se gasesc la granita dintre Canada si State le-Unite: Lacul
Superior, Michigan, Huron, Erie si Ontario. Ca sä vA
dati sama de Intinderea lor, trebuie sa be proiectali pe
harta Europe', si atunci v puteti da sama cat sant de
marl. Cuvantul Sea", care inseamna si mare si lac, se
potriveste pentru astfel de Intinderi de apa. La Chicago,
lacul Michigan din marginea orasului este o Mare nu
numai in ceia ce priveste Intinderea, dar si adancimea,
care permite ca vase mar' sa pluteasca pe apele lui;
iarna, pornesc furtuni, se ridica valuri, care Ineaca si co-
rabii de mare tonagiu.
Licul este Intr'adevar una din minunile terii, care n'a,
putut fi stricata, pangarita sau scoasa oarecum din us.
Si se Intampla ca, seara, dupa o zi calda de lama., sa
vina de-odata un vant rece, in mijlocul noptii sa vuiasca.
tot aierul de-asupra lacului si pana dimineata sa Inghete
apele, incremenite In cele mai ciudate forme ale undelor,
/ncrelite ca niste sprincene furioase de-asupra luciului.
Dar cum este parnantul de hrana, sesul?

Cine ar crede c tot restul marii intincleri americane este


un camp de grau sau de porumb pentru ca. nu prea sant
culturi variate, cine ar crede ca tot sesul nu e-decat un
loc de agricultura, t'h'at cu plugul primavara, ingrijit, gu-
nolt, cu cea mai mare luare. aminte In timpul verli, se-
cetat .I.n. Julie si August, pregatit in Septembre, s'ar In-
sela. Cea mai mare parte a sesului este pustiu. Este
Intaiu un mare desert de potasa, tot pamantul fiind aco-
perit de un praf alb. Intr'o astfel de regiune, cu toate In-
grasamintele din lume, nu se poate face nimic. Pe de o
parte o foarte mare uscaciane, de de alta o starpire a pa-
mantului, prin otrava depusa, care Impiedeca orice vege-
tatie. Sant Insa si vaste regiuni de cultura. Imi pare ran
cA o foarte importanta regiune, Wisconsin, In partile de
Vest, n'am. vazut-o. Nu vreau sä generalisez IntinzankT ca-

182
PAMANTUL

racteristica resultata din ce am vazut eu asupra regiunilor


in care n'am putut aka. Dar in regiunile pe care le
cunosc, din causa carlterului locuitorilor, oameni veniti
de ieri, de alaltaieri, oameni cari se schimba, cari nu sant
Inradacinati in pamant, can nu pot fi_ agricultori de pro-
fesiune, agricultura se face cat totul altfel ca la noi. Cei
mai buni agrciultori sant de obiceiu Italienii, cari calla
foarte bine pamantul ce li se incredinteaza, fac agriculturd
intensive $i scot produse frumoase. De obiceiu insa lu-
crarea pamantului se face prea in pripa, cu masina, in
cateva zile. Au masini din cele mai perfectionate $i pen-
tru orice munca o ordine foarte precise, o ordine stiintifica,
prin care se impiedeca gre$elile agriculturii noastre. Au
ce vor. Au in mai mica masurd, dar ceia ce au voit sa
alba, au, pe cand, la noi, de la vointa omului $i pane Ia
resultat este toata intinderea pe care o cunoagem prea
bine. Chiar dace resultatul obtinut de agricultorii din A-
merica nu e bun, el ch.'s-lig-a prin aceia ca se prelucreaza
In orasul care se afla in mijlocul regiunii:
Au cooperative de tot felul, mori dupe cele mai noi sis-
teme, pe Una toate posibilitatile de a deposita produc-
tele, de a gasi debu5euri, toate avantagiile de credit.
Totu$1 o mare problema agrara este $i acolo, costal grau-
lui $i al celorlalte cereale fiind o chestiune necontenit Ia
ordinea zilei $i particle intemeindu-se pe nemultdmirile
regiunilor agricole impotriva regiunilor inclustriale, cu
mai mull spirit revolutionar la lucratorii pamantului de-
cat la lucratorii din fabrica. Pena acum fabrica Inca pro-
ducea vom vedea problema ei mai departe, dar, in
ce prive$te pe lucratorii pamantului a caror muned nu
se plateste, se cere interventia Statului.
Mana de lucru in agriculturd 1ipseste in mare parte.
Pre$edintele Hoover se gande$te la un project pentru a lua
prisosul oraselor $1 a colonisa cu el regiunile de Vest. Dace
va reusi, va fi cea mai mare binefacere pentru America,
dar oamenii, vazand ca acei asezati la muncile agricol©

183
APTE CONFER WIT

nu castigg., nu par de fel Indemnati sk tack ferme si sa


punk in valoare terenurile occidentale.
In regiunile din centru mi s'a intamplat sk mers cate
trei sferturi de teas cu trenul rapiI fara sa intalnesc alt -
ceva decal campul gel. Unde este o fermi, aceasta In
semneaza a s'a spat un put artesian. Fiecare fermier
Isi aducc automobilul, ridicg o clildire de scanduri pentru
el, vitele-i past in libertate.
0, nu este raiul lui Dumnezeu, cum si-ar inchipui .atatia
la noi Vedeniile binecuvantate ale terii romanesti tree
inaintea ochilor 5i, facand comparatie, 10 spui ea orbi
trebuie sa fie °amend cari nu vad re an in Cara for si
fug de dansa ca niste blastamati Si imbecili, ea aceia
cari, aiurea, *mg si stranga gunoaiele Parisului potrivit
cu conventia pe care am Incheiat-o cu 'Statul trances, pen-
tru exportul muncitorilor romani. sau se duc O. crape de
foame in pustiul coloniilor portughese ale Americei, on
sit se asfixieze in infernul fabricilor din State Ie-Unite.Mun-
citorilor din America li-am vorbit astfel cum trebuic
sit se vorbeasck unui om ratacit, si, cum mama inea nu
m'a nascut demagog, li-am spus: dueeti-va inapoi la da-
toria voastra, care este si fericirea voastra.
Veti nice: acestea sant locuri castigate de curand de la
reaua gospodarie spaniola, sant ramasite de barbaric in-
diana. Dar am vazut si regiunile din partite lacurilor, am
mers de la Pittsburg la Youngstown, cale de cinci ceasuri.
Pittsburg este marele centru al otelgriei, si Youngstown
unul din cele mai mari centre ale ei, prin urmare un loc
unde suferinta omeneasea striga mai mutt catre ter. Am
observal campul. Regiunea este roditoare, fara indoiala.
Aceleasi case de- lemn, aceiasi parasire a plugului In
brazda, in locul unde e capatul; adese on aceiasi parasire
a porumbului in. local unde a fost taiat. Oamenii sant
fusk In conditii bune. E foarte greu Sit spuie cineva cand,
un om este in conditii bune. De obiceiu, and se im-
braca bins si man'anca prost, se ziee ca e mai bogat de-

184
PAM AN TUL

.cat omul care mananc4 bine si se imhracg prost. Dali-rni


vole sä g4sesc mai bun. traiul cehri care se imbraeg mq-
dest, dar se hrIneste nu numai pe dAnsul, dar si copiii
lui. Sa zicem Ins a In aceasta regiune ornul trglesIte
bine. De altfel orn descult si out in zdreule in America
-aproape nu se vede, pentru foartc multe motive, dintre
care unul foarte usor de inteles: dacI ajungi sä nu mai
poti castiga, nu te tine nimeni; familia nu, te ajula, Si to
curtgli, cum se zice. Cat ai castigat, bine, dar, cand, dup4 pa.-
truzeci de ani, ajungi netrebnic, treci in randul fericitilor
ca sa nu mai superi vederea acelora cari se gasesc in
.conditii mai bune. Deci, in regiunile acestea uncle ourne-
menii trNiesc mai bine, castigul li vine mai ales de la
cresterea vitelor, a vacilor. Laptele se aseazK in vase de ti-
nichea pecetluite, la margenea drumului; vine automo-
bilul, le ia, vinde laptele la oral, $i, a doua zi, depune va-
sul golit tot la margenea drumului, uncle fiecare fertrnier
i le culege.
In ce priveste alimentarea, nimeni nu te sileste sä ma-
nanci carnea conservata sau puiu cu gust de carton fiert,
pastrand foarte atlese on urine visibile ale penelor pe care
le purta In viata; nu e$ti silt sI-1 mInanci, de $i nimeni,
nu se Impotriveste sit -1 consumi, cu compoturi te you
Linea un numar de sAptg.mani; cu carnea e altceva; e nea-
-gra pe din afara si rosie pe dinguatru, tot ce poate fi
mai apetisant, dar laptele IA America este cel mai bun
din lume, pastrat in vase speciale, acoperite cu perga-
ment, pecetluite, necontenit verificat de organele sanitare,
cele mai harnice organe sanitare din lume, poate cu cele
germane.
tin agricultor in aceasta regiune, aceasta inseamna deci
un om care-si manX vitele in pgdure, $i, in momentul
.cand aceaasta nu se mai poate, li da sg. manance In con-
ditiuni perfecte de stabulatie,
Aceasta este viata sesului american.
Dar yeti zice: in pra aceasta cu pAduri distruse, in Cara

18,q,
APTE CONFERINTE

aceasta de piatra aspra si de pustiu, in care apa se g-


seste numai la aenorme adancimi, in tara aceasta cu dis-
t2nte nesfarsite, pe care le poti strabate numai cu sute
de rnii si milioane de automobile, in tara aceasta uncle
ogcrul este restrans, care este populatia de basting si care
este populatia adausa? Care este fclul cum aceste doua
populatii s'au intalnit, dand admirabila colaboratie ome-
neasca pentru productie, car.3 f; ce fAra indoiala una dirt
gloriile Americei?

186
IL
N atiile
Mentin parerea ca. in America se poate vorbi de o nalie
americana, car supt natiunea mericana se vad inch: no-
celelalte. Sant oameni, foarte optimisti, cari-si in-
chipuie ca ele nu se vor mai vedea peste catava vreme
si, prin urmare, cum spunea cinev a intr'o revista, ocu-
pandu-se de chestiunea negrilor, la care vom veni, nu se
va incheia secolul fara ca negrii sa fi disparut cu desa,-
varsire, topiti in societatea americana. Chiar astazi, de
exemplu, Americanii an o deosebita placere sa nu zica
negrului negru" de alminteri nici negrii n'au placere
sa-si zica asa, ci prefera sa fie intitulati gentilomi de co-
loare". Va veni, zic unii, vremea ,cand toti acesti gentle-
men. of colour" vor disparea cu desavarsire si nu se va
mai putea intrebuinta nici macar terminul cel mai pia-
cut, si cel mai acceptabil pentru negri, acela de Aframeri-
cani, adeca de Americani de origine africand.
Eu ered ca secolul se va ispravi si natiunile deosebite
vor fi Inca visibile In America. Ca din amestec, intr'un
anumc moment, supt raportul material si moral, va iesi
o splendida rasa, in aceasta privinta nu e niciun fel de in-
doialk. Rasa aceasta' este In pregatire. In anume stra-
turi procesul e terminat, in altele Insa el este abia indru-
mat, si in straturile de jos, ale acelor cari an venit de cu-
rand sau al raselor prea deosebitc, procesul nu e nici ma-
car inceput.
187'
§APTE CONFERINTE

In parentesa pot spune ca oricine judeca. America asa


cum o judeca d. Siegfried, ca un lucru foarte simplu, care
se poate interpreta frantuzeste, pc Emil drepte, greseste
foarte mult. America e un lucru foarte complicat, $i pen-
tru Americani, $i cu atat mai mult pentru strain, un lu-
-cru care se schimba Mereu; astazi este ceva, dupa treoere
de cateva decenii va fi ceva cu totul deosebit. i mai ales
o parte a Americei. Imprejurarile care au treat America
.sant Imprejurari atat de rapede schimbatoare, ameste-
cate cu Intoareeri de front asa de Intl $i asa de nepre-
vazute, Inca desPre America trebuie O. vorbesti totdeau-
na intr'o forma dubitativa, lasand totdeauna an.urnite ori-
zonturi deschise, ferindu-te foarte mutt a precisa. Daca.
precisezi ran, in special vorbind unui auditoriu american,
se supara, $i nu e un molly sa supararn oamenii; dar
nu numai a poti supara, dar se poate Intampla ca pre -
cisarea a sa fie falsa, cum e casul celor mai multi ca-
latori francesi.
Deci, eu cred ca rasa care va iesi din aoest amestec va
fi o rasa admirabila, care Inoepe sa se arate astazi, dar
nit in fabrici. Aceasta este un adevar, pe care, ca Roman,
II simt mai mult decat altii, ai caror conationali sant in-
trebuintati la un lucru mai usor, mai Sine platit, mai pu-
tin storcator de puteri, dar eu, care am vazut miseria din
otelarii, care am vazut Romani lucrand supt o ploaie de
.scantei, cu pielea goals, urmarind cu ochii, oricari ar fi
ochelarii can se interpun intre bietii for ochi si flacara
-cumplita a otelului In fusiune, topirea otelului inainte de
a-I turna in forme, eu care am vazut pe ace$ti lucratori
romani mutilati $i distrusi fisiceste, barbati ca si fe-
mei, nu pot sa lie altoeva decat ceia ce am incercat. Nu
In lumea aceasta a suferintii se poate gasi un tip al Ame-
ricanului de mane.
Dar, cand lucrurile se vor aseza, and nu se va cere,
prin perfectionarea masinismului, corpului omenesc sf or-
tltri fara nume, ca astazi, aoest tip, rasa aceasta noun, va

10.
NATIILE

trezi admirajia oricui. Am vazut, in clasele bogate, in lu-


mea universitara, Intre studenti, minitnate trupuri ome-
nesti, trupuri de energie, cue Vioiciune, care nu se strica In.
nimic prin aceasta desvOltare corporala, intretinuta prin
cel mai potrivit mijloc de gimnastica rationala care este
miscarea de fiecare moment, iar nu suciturile ridicule ale
trupului dupN anume precepte de asa-numita gimnastica
suedesa sedentara. In aceasta Mime universitara am vazut
astfel de oameni supt raportul fisic, Inca urez tineretului
de la noi, caruia ii dorim Atka bine si facem, In Sara a-
ceasta saracita, tot ce putem pentru dansii, fi urez sa
aiba o asemenea infatisare. De si nu putem in1ocui prin
nimic lipsa de Ingrijire, care de cele mai multe on lsi
are obarsia In familte, si nu putem sa Inlocuim retUlta-
tele teribilului regim scolar din scolile noastre' primare
si secundare.
0 rasa americans superbN se va naste. Deocamdata taut
aici se Infatisez munai dlernentele din care aceasta rasa
se va forma, natiunile care exists astazi, si la urme se
va putea trage conclusia cat s'a realisat din natia ameri-
cana, din natia defiailiva americans pe care patriotii, na.-
tionalistii americani, foarte multi dupa razboiu, o do,
rest si li-o dorim si noi din toata inima. Insa procestul
acesta nu e unul de simplu creuset de topit, de meltingi
pot", ci un lucru care cere timp. Cere actiunea unor fac-.
tori moral! cari sa lucreze foarte multa vreme, si atunci
numai rasa va fi terminate.

Deci trecem la rasele care sant represintate In Ame-


rica, la elementele care vor servi pentru alcatuirea acestei
lumi noun, si in cepriveste trupul, si in ce priveste min-
tea oamenilor can vor fi Americana secolului al XXI-lea,
o America pe care ngi nu o vom apuca, dar pe care o do-
rim cat de Nars pentru cat a dat America de azi In desvol-
tarea -omenirii, pentru cat bine a facut raselor celorlalte,
care au cautat un adapost, intr'un moment, pe acest pa-

189
*APTE CONFERENTE

mant binecuvantat de Dumnezeu si cu posibilitAti infinite.


Mi s'a intamplat O. spun unui American spiritual si
un om de spirit nu se supArA cand ii spui curat gandul
tau : Tot ce aveti aici, este ce au fAcut la voi lenesii de la
noi. *i formula este foarte adevAratA.
SA ineepem, a Vedea care sant aceste rase.

Inaintea lor, rasa indianA, extrem de interesanta, pe


care cei mai multi cAlAtori din. Europa n'au vAzut-o. Eu
am vazut-o, dar nu in mAsura in care as fi dorit, caci n'am
putut merge in fundul Vestului departat, in acel Far-West,
unde ea s'a pastrat mai bine. AceastA rasa este mull Arita
astazi. Nu e urmAritA cum se urmaria In timpuri de o
moralitate mai aspra decat acum, cu mai putin sim%
pentru omenire, represintatA prin orice rasa. Acesti Indieni
cari mai sant nu se vor stinge; ei se vor Inmulti numai cat
se inmultesc bietele rase persecutate si istovite de puteri,
dar se vor mentinea. Aceasta rasa n'am vAzut-o in Vestul
depArtat, ci numai In regiunile sudice, capAtate de la
Mexic.
Se va spun mai pe larg pe urma prin ce proem
foarte mica America de la Inceput, America anilor 1770,
a devenit foarte marea America pe care o vedem acuma.
Aceasta e facutA din. bucAti alipite Incetul cu Incetul. Ea nu
s'a facut dintr'odatd, si, dad. George Washington ar iesi
din mormant, ar fi foarte mirat sand ar vedea ce este tara
lui astAzi.
Am vAzut rasa aceasta in regiunile din Sud, cApAtate
de la Mexic, In Noul Mexic, in Arizona, in regiunea uncle
aceastA rasa s'a pAstrat mai bine. Dar este oarecare deose-
bire intre represintantii acestei rase, indiene aid, si repre-
sintantii ei In Far West. In Mexic rasa e foarte amestecata
-cu albi. Mexicana nu spun niciodata cati dintre inaintasii
for erau Indieni, dar e de ajuns sa se priveascA fata u-
nui Mexican din grAmadA pentru at avea convingerea ma-
relui amestec de sange indian. Si acelasi lucru in repu-

190
NATIILE

blicile din America centrals si din toata partea de Vest


a Americei-de-Sud.
voie sa v descriu putin aceasta rasa indiank
cu privire la care se face si In lumea de la not oarecare
confusii, chiar In Parlament, mutandu-se Theile Rosii din-
tr'un continent Intr'altul, in Africa si In Indiile din Asia.
Pieile acestea Rosh, pe care trebuie sa le lasam unde
sant deci in America, sant socotite de multi altfel de cum
apar in realitate.
Ar crede cineva ca un Indian, o piele rosie", este in-
ti'adevar rosu, cu toate variatiile de rosu introduse de mo-
d de la o bucala de vreme, si c toate aceste nuance
foarte placute se ga$esc pe obrazul Indienilor. Nu e
asa. Fata Intunecata a Indianalui este usor de recunoscut,
Insa ceia ce ajuta to recunoasterea unui Indian, fiindca
sant foarte multi Europeni cu fata intunecata, e alt ceva.
Un Tigan nu va fi niciodata. expus sa fie luat drept Piele
Rosie, precum si negrii, de $i sant de colori foarte deose-
bite, unii apropiindu-se de tenul nostru si putand fi ac-
ceptati ca albi, nu pot fi confundati cu Indienii. De la pri-
ma vedere recunosti pe Indian. Daca se intampla sa fie a-
hnestecat In afaceri, Inteo societate de capitalisti, cari
doming. viata Americei, sau dm11 -1 intalnesti in vagoanele
Pulmann, care strabat America si unde esti servit cu eel
mai made respect de negrii cari fac serviciul in toate aceste
yagoane, cum 11 fac de altminteri si In Casa Alba a Pre-
sedintelui Statelor-Unite la Washington, imediat poti spun
fail a gresi, tine e de rasa indiana. Caractenele rasei in-
sliene nu stau In coloarea pielei, ci in osatura fetei si In
linia ochilor, o osatura proeminenta, stancoasa, parch,
Intre Muntii Stancosi, leaganul Indienilor, si Intre acest
chip al oamenilor este o legatura, parca este ceva din pia-
tra rosietica a acestor munti, din coloarea ca si din duri-
tatea pietrei, in Infatisarea omului care I i trage obar$ia de
acolo.
Cad, -atunci cand o populatie ramane foarte multi. vre-

191
$APTE CONFERINTE

me intr'un loc, se stabileste Intre loc Si om o legatura: o-


null muntean, omul podgorean, omul de ses $i eel din
balta are ceva care aminteste locul in care traieste. Tot
sa la Indieni gasim fata aceia de roc.5-, am zice, ca si o-
chit prelungi, cu cautatura a panda.
Astazi, Indianul nu mai poarta areal sau pusca pentru a
trage In eel daintaiu alb pe care-1 Intalneste. Astazi nu e ne-
voie sa se ieie niciun fel de mijloc de paza; toate locu-
rile sant cu desavarsire Sigure. Cu toate acestea orice
rasa poarta In figura ei pecetea si a succesului si a In-
frangerii, si a triumfului si a persecutiei din trocut. La
dansii se vede omul pustiului care cauta In zare vrajmasur
si care este gata oricand O. se apere de dansul. Unta-
tura Indianului este totdeauna laturalnica, dar nu fricoasa;
cautatura vulturului care tie ca. necontenit cuibul lui este
in primejdie de a fi turburat si rasturnat.
Rasa e frumoasa In felul ei, tend to deprinzi cu dansa.
In uncle regiuni ea se resimte, ce e drept, de lunga apasare.
Nimic mai trist deccat sa vezi, in loealitatile indiene din.
Sud, In regiunea Santa Fe, Albuquerque, unde anumili an-
treprenori sed ca paianjenii in fund si valid obiectele fa-
bricate de Indieni, sa-i vezi pe acestia, barbati 5i femei, ti-
neri sau batrani, stand asezati in sir, de o parte si de alta
a Intrarii, asa cum, in anumite morminte din America
centrala, s'au gasit Inaintasii for cu genunchii la gura, cin-
chiti. Femeile sant invaltucite in bucatele de stof a colo-
rata, ca in giulgiuri pe care si be atern cum se intampla
pe umeri, pe spinare, fata fiind trista, cu'ochii plecati la
pamant, de multe on acoperita cu un lung val. Aici este
cu totul alt tip de Indian decat al celor cari traiesc in
Vest sau se infunda In interiorul Statelor-Unite. Sant In
aceasta regiune sudica Indieni cari mai an drept la oare-
care via libera. In multe sate din aceasta regiune, ad-
ministratia americana nu, se amestea aproape tie loc.
Sefii sant alesi de locuitori si au un amtme bat de comanda
din care cele alai vechi sant acelea care li s'au dat pe la

192
NATIILE

1860 de presedintele Lincoln, dupa anexare.


Deci nu trebuie confundat cu cel ramas liber, Indianul
din preajma vanzatorului de obiecte de arta indiana,
Indianul tolerat In margenea unei gari, Indiamil de la
Cafioanele Coloradului, Indianul pastrat intr'o casa de
stil indian, unde lucreaza toate obiectele de arta de care
e capabil on barbatul on femeia Inteun atelier la dis-
positia oricui. La un anume ceas, antreprenorul u scoatz
ca sa joace danturile lor, danturi eroice de caracter reli-
gios, foarte impresionante. Toata credinta, toga vitejia,
toad mandria, tot trecutul lor se manifests In aceste dan-
turi. Dar acolo, In preajma gsrii., ei le fac grabit, si
simti desgustul lor de a presinta ceia ce au mai sacra In
fiinta lor istorica si morals inaintea unei adunari de oameni
eari vin sa priveasca la clansii si, cand ispravese, li arunca
doar cativa bani. Ce ar fi fost daca, pe vremea ocupatiei
germane, ar fi chemat un general comandant aici, la
Bucuresti, terani cari sa cante doine, ss joace calusarli
/naintea lui 1 Ace Iasi e sentimentul Indianului cand se
presinta cu ce are el mai vrednic de respect inaintea
multimii care, la sfarsit, nici nu i intimie mana, ci-i a-
runca banul de pomana.
E o mare deosebire intre acestia si Indienii din interior,
Indienii traind In satele lor, sau Indienii din Vest. Este o
deosebire 5i in ceia ce priveste locuintile lor. In Vest, el
locuesc in parte in corturi mereu mutate, pe cand Indienii
din Arizona nu se mutil niciodata.

Voiu spune cateva cuvinte despre originea a ceia ce


n.umhn not lndieni, dar numai atat cat trebuie pentru a
nu Impieta asupra conferintei a treia.
Indienii sant de inulte feluri. Ca rasa, samana, dar ca
origh e ¢i indeletniche, sant deosebiti. Cel ce traieste In
corturi pastreaza vechiul lui caracter razboinic. Undeva,
in fata uneia dintra cele mai mar ste eladiri din Philadel-
phia, este o statuie, foarte frumoasa represintand Ultimul
13
193
§APTE CONFERINTE

rilzboinic indian". Suit pe un cal marunt, care samana


foarte mult cu calul nostru, ceia ce are o importanta
pentru legaturile preistorice, In cap cu coafura facutk
din pene de vultur, imbracat intr'un costum stralucit In
care e infatisata, In toate nuantele ei, o veche, foarte veche,
milenara arta populara, asamanatoare cu arta popu-
lara de la noi, calaretul, inteo ultima sfortare, cauta. sa
resiste dusmanului si cade pe spate. Statuia se chiama
Ultimul Indian". Nu se poate vorbi insa de ultimul In-
dian" pentru ca se mai gasesc in Vest, numai cat nu se
mai lupta intre dansii, nu mai iese in calea albului, nu
mai vor sa rasbune rasa for de infrangexea de odinioara;
cu toate acestea iubirea pentru cal, adorarea calului, lega-
tura aceia intima, nedespartita intre om si tovarasul lui
de ratacire si de lupta, se pastreaza pang. acum. E ceva
asamanalor cu Cazacul si calul lui. Legatura aceasta
to de stransa Intre oamenii stepei europeno $i bidiviii
for se intalneste tot asa de stransa intre micutul cal ame-
rican si intre rasa care 1-a intrebuintat in ratacirile si lup-
tele sale. Indienii din Sud locuiesc in case foarte curioase,
!acute din but sau din caramizi uscate la soare, necoapte :
ele sant pe mai multe randuri;linia for de arhitectura se
regaseste In anumite case din New-York si Chicago, ala-
turi de acele sky-scrapers care braveaza cerul, ofensand
si gustul nostru, al celor de pe pamant. Eu nu le pot
suferi, dar aceste sky-scrapers, cand sant facute mai
bine, adeca un rand in retragere fata de celalt, nu fac de-
cat, sa imite cladirile de argila ale Indienilor. In easel°
acestea indiene din Sud, cel care locuieste In randul al pa-
trulea pune o scary, o razima de zid si pe aceasta scary
de lemn ajunge la fereasta lui. Casa e fara indoiala pri-
mitive, dar de o infatisare foarte pitoreasca. Fara indoiala
cele mai multe din aceste case sant cu totul nesanXtoase.
Imbracamintea Indianului e facuta la el acasa. Femeia
lucreaza necontenit, femeia de obiceiu urata, cu fata bo-
WA, fara urma de cochetarie, caci foarte rar gasesti tipuri

194
NATIILE

ode relativa frumuseta etnografica intre Indieni. Se ves-


tejesc foarte rapede; au copii multi; traiesc toti in aceiasi
-odaie unde, la mijloc, este razboiul la care lese mamele,
pe,cand barbatul, Intr'un colt, indeplineste rosturi de me-
_serias dupa datini foarte vechi. In acea casa se face toata
Imbracamintea Indianului si Indranei, o Imbracaminte
-care, supt foarte Triune raporturi, a liniilor, a colorilor,
-este Imbracamintea milenara, preistorica a teranului si
mai ales a terancei de la noi. Covorul indian este covorul
nostru; se deosebeste numai prin aceia ca e mull mai
stump decat al nostru, fiind comercialisat de societati
foarte pricepute. Pentru pretul cu care la noi ai putea
sä ai o lady de scoarte, taped acolo o bucatica de covor.
Intrebarea, care insistent se pune, este: de unde au a-
-ceasta arta?
Aici este momentul cand trebuie sa raspund la aceasta
Intrebare fundamentals, la care Americanii, foarte ade-
se ori, data nu totdeauna, nu 5tiu sa dea niciun raspuns.
Sant unii istorici $i etno.grafi americani cari cred ca .In-
dienii au venit mai tarziu prin Stramtoarea de Behring,
Scare leaga America de Asia.
Cand am Intalnit aceasta parere, m'am bupurat foarte
mult, nu fiindca este adevarata, dar fiindca ea sprijina
un adevar pe care skit sigur ca. 1-am gasit In alt do-
meniu.
Indianul e aborigen In America. In aceasta privinta nu
poate fi niciun fel de Indoiala. Nu umbla rasele cum le
poarta istoricii din loc In loc, si cum le poarta mai ales
lilologil. Unde nu be poarta un filolog cu millocul de lo-
comotiune care-i este imaginatial Dad,' convine istori-
cului, imediat si el mull o rasa peste marl si teri, peste
munti ai pustiu dupa plat. E o foarte mare greseala.
Rase le nu se muta; mutarea unei rase este un lucru ex-
trem de dificil. Indienii prin urmare sant acasa la clan -
ii; dar arta Indienilor nu e the aici; ea este de aiurea.
Covorul nostru represinta gustul $i tehnica celor mai

195
§APTE CONFERINTE

vechi rase preistorice din Sudul Europei. De. la Basch dim


Pirinei pans la locuitorul din Pind si din Balcani si Car-
pati, a fost aceia$i patura de populatie care a treat o
arta liniara, geometria, abstracts, stilisata, reducand tot
ceia ce este complicatie in natura la simplicitatea unor
scheme. Arta aceasta a mers din Peninsula Balcanica in
Asia Mica. Asia Mica si Peninsula Balcania formau odi-
niocra o sing,ura unitate geografica. De acolo arta s'a ri-
dict t spre Nord, a trecut prin regiunile sibexiene, care
odinioara n'au fost asa de slab iodate, ca acum, si de
aid in America.
Am avut o mare bucurie cand acolo, in America, uncle
sant cele mai frumoase colecfii de covoare In musee, am
izbutit sa fac a se primi covoare de-ale noastre. Adana
ca, pentru ca un dar facut unui museu sa poata fi pri-
mit, trebuie o cercetare atenta din partea comiktului de
patronagiu (trusties); daps aceia trece cato'va vreme Si vine
raspunsul ca s'a primit darul. let= sant covoare romanesti
la New-York, la Boston, la Pittsburg, la San-Francisco si
in. alte cateva mari musee americans. Am simtit, zic, o ma-
re multamire and, intr'o colectie de acestea, am vazut co-
vorul nostru pus alaturi, de covorul persan si de covoa-
rele din Manciuria care si ek sant liniare, geometrice,
stilisate, Intocmai ca la noij peste covorul persan, care este
realist, naturalist, merge covorul acesta cu linii geome-
trice papa ajunge acolo, In Manciuria, la Nordul Chinei.
Si aceleasi linii geometrice in desemnul covoarelor, tree
de Stramtoarea de Behring, coborand pans in America
Centrals, unde e alta arta.,-o arta fortata, iesita dintr'o ima-
ginatie bolnava, o aka tragica 5i caracteristica, care cauta
efecte din schimonosirea liniilor fetch 5i ale corpului.
Banuiesc ca si arta aceasta din America-de-Sud are o
origine asiatica, pentru ca arta strambata este si arta din
Indii si aria din China.
Deci doul curente, unul la Nord, care aa arta covoarelor
noastre, unul din Sud, indian, chines, care da arta Ameri-

193
NATIILE

tcei centrale $i a Perului. Pentru Statele -Unite ins nu e-


xista decal o singurh arta, acea aria stilisath pe care o gA-
sesti din Alaska $i panh la granita Mexictgui. Ce fac a-
-cesti bieji oameni cu orice li cade in mans, e de necrezut.
-Si Americana au recunoscut un lucru pe care-1 spuneam
eu cu convingere $i durere: ce pacat a aceasta civilisatie,
cu astfel de inceputuri, a fost thiath bruScr Ce n'ar fi iesit
din manile Indianuluil Dar viata lui istorich s'a curmat,
el a lost redus la o viata animalicS, $i e de mirare cum
a pastrat hick' iubirea de artS, necesitatea aceasta ineluc-
pe care o are $i teranul nostru eel mai nenorocit de
a crea necontenit arts. Cine cunoaste anume sate din
Gorj tie a sant case inaintea chrora te sperii si te In-
trebi dad. este cu putinta sa locuiasch awl° o fiintS o-
rneneasca, dar usa se deschide $i in prag apare o fata Im-
bracata In. cele mai mimmate vesminte, atata gust pentru
arts supraviejuind in miseria cea mai absolutS. Si se-
-poate iarasi Intampla ca lipsa de gust sa continue $i In
lroghtia cea mai revarsata. E un lucru care se poate ori-
-unde, $i la not ca $i in America.
Aceasta este deci rasa inthiu. Este inch In general vi-
sibilh etnografic, nu In America-de-Nord, ci in Mexic.
liexicul tot e frdmantat cu aceasta rash rosie. N'a.$ zice
cs defectele AIexicanilor vin de -la dAnsa, pe care o cred
-clemnA pAna la sfar$it, panA la ultimul tablou din ulti-
mul act al tragediei, pe cared din nenorocire la unii din
albi o viata politica de care sa ne fereasch Dunmezeu,
dar santem pe acelasi drum, a ciistrus orice urmS de
mandrie $i de demnitate omeneascA. Asa Inca nu rasa
.rosie e .aceia care a adus aceasta stare, cum nici la ceilalti,
nici la minunata noastra rash albh, ci vicisitudinile isto-
rice in stare sa discrediteze orice rash.
0 rasa train.d foarte linistitS mai ales in regiunea su-
died, prin insule, regiune calda, cu camera putini, mole-
$iti, razboinici une ori, dar nu tocrnai de temut, pe cand,
In Nord, Indieral erau rai, bhnnitori, gata de ceartS, in$e-

197
§APTE CONFERINTE

Mori adesea, Chateaubriand pomeneste de felul cum In-


dienii primiau pe Europeni, dandu-li acel chalumeau de-
la paix", din care data fumau, deveniau frail cu (Music
Indienii cari vorbiau de 'Tare supreme", Cerul, dar s'a
dovedit de foarte multa vreme ca Fiinta Suprema nu e-
decal traducerea In indiana a Dumnezeului nostru si ca
nu facea parte din vechile divinitati in,cliene. Acestea e-
rau un fel de idoli strambi, urati, si, pe ranga aceste divi-
vechea religie Indiana cuprindea ,grozave superstitii.
Intunecate, capabile de a duce la yarsare de sange si la
crima. In America se judeca astazi un foarte urat proces-
al unui desemnator de museu a arui femeie a lost omo-
rata de o squaw", (pr. stub ") o baba indiana, pentru ca.
se zvonise a femeia desemnatorului ar face vraji si,
data n'ar fi omorata, vrajile ar fi putut aduce moartea. se-
fului Insusi al tribului. Aceasta e religia primitiva in-
diana. Indienii de Nord erau gata Insa sa apere cu urma.
pamantul for Impotriva tuturor.
Inainte de a vorbi Insa despre aceasta, trebuie sa a-
daug un lucru: O. nu ni Inchipuim ca, Indienii acestia de
la Inceput au lost multi. Atata lume sentimentala, de
la clerical spaniol care a aparat drepturile rasei origi-
nare, Las Casas, pana la calatorii si diletantii din timput
nostru, si-au Inchipuit ca era o rasa formidabila, care a
lost distrusa de Europeni. Nu, totdeauna Indienii au lost.
putini; ici colo triburile acestea strabateau padurile; sate
erau numai in Sud, pe anume urme de-a lungul raurilor,
pe urme secrete pe care le stiau numai ei singuri, asa In-
cat biruinta Europenilor a fost usoara. AltfeI nu s'ar fi
putut capata. Cum O. credem ca. oameni abia debarcati de
pe corabille Tor, gasindu-se intr'o regiune cu totul necu-
noscuta, avand Inainte un dusman In stare sa se lupte
cum se lupta Indianul, cu siguranta aruncarii sagetii, cu
siguranta asaltului pe care-1 da, sä fi putut birui? Pa-
rerea pe care trebuie sa o accepte cineva este ca Indienii
erau putini, ca albii au format 1%1.51u oarecare prietenii..

198
NATIILE

Era atata pamant, incat cc Ii era Indienilor data oameni


Incl.inandu-se la alti zei ocui au un colpor de padureT
Ye urini an venit luptele, dar niciodata n'a lost o distru-
gere in masa Nici Indienii n'au viut sa distruga cu totul
pe albi. nici albii n'au urmarit inainte de toate o vanatoare
de Indieni. Un calator din seeolul al XVIII-lea poveste$te
un lucru hazliu: a patruns in funclul padurilor locuite de
Indieni $i acolo a gasit un Frances maestru de dant care
invata pe Indieni si pe Indience sa danseze danturile fran-
cese ale vremii, Fiindca era om politicos el se adresa cu
toata politeta catre ei, spunandu-li Messieurs les sauva-
ges, Mesdames les sauvagesseS" I Deci lupta pe care si-o
Inchipuie cineva, tragedia aceasta, Inclestarea nemiloasa
Intre doua rase, n'a existat.

Venim acum la Europenii asezati in America: Dacca asu-


pra stratului indian, cel mai necunoscut, a fost necesar sa
insist, nu va fi necesar sa descriu pe Englesul de pe la
1600: n'o sa spun nici cum era imbracat, nici care era re-
ligia lui, acestea apartinand locurilor comune etnogra-
lice $i istorice. Dar a doua categoric de locuitori, care din
nenorocire astazi se poate recunoaste foarte cu greu
pentru ca n'a ramas intr'un anume loc $i pentru ca s'a
amestecat cu ceilalti, nu cu Indienii, deck foarte rar,
dar cu elementele europrne care au venit pe- urma , a-
cestia sant Anglo-Saxonii. E o foarte mare .mandrie pen-
tru un American din timpul nostru sa spuie a el este
suta la suta" Anglo-Saxon.
CuvantuI acesta Anglo-Saxon" a ajuns sa fie intre-
buintat asa de nepotrivit $i cu atata abus, Inca cineva
spunea ca s'a intalnit pe un vapor cu un gentilom de
coloare", $i acest negru, cu ghetele bine vacsuite, dar bu-
zat, cu nasul turtit, cu parul cret, tot spunea Ia fiecare
moment: Noi, Anglo-Saxonir
Eu am intalnit Anglo-Saxoni suta fa suta". Sant foarte
usor de recunoscut. Ei represinta aristoeratia cea mai au-

199
§APTE COM ERINTE

tentica a Americei. Ei au venit Intaiu in America, dar nu


numai pe vestitul vapor Floare de Main" (Mug Flower),
corabia aceia a emigrantilor plecati din causa iIegalitar
tilor englese de pe vremea Stuartilor si inainte de 1650-
60. In tot seeolulul al XVIII-lea s'a continuat aceasta imi-
gratie in America. Cei cari vreau sa glumeasca pe S000-
teala acestor suta la suta" li spun: ,.Stiu eu, d-ta esti din a-
cei cari au venit pe May Flower", Evident ca aceia au
fost foarte putini. Multi dintre dansii s'au $i pierdut in-
tr'un chip tragi-comic. Negrii se intercaleaza intre vechiul
strat anglo-saxon din secolul al XVII-lea si al XVIII-
lea $i intre cele douazeci $1 cinci milioane de albi, cari au
venit din Europa in America de pe la jumatatea secolu-
lui al XIX-Iea $i pang in zilele noastra $i cari represinta
enorma majoritate a elementului alb care nu e anglo-
saxon.
Anglo-saxon. este dialectul american, limba englesa, pe
care Americanii o vorbesc cu o anumita intonatie. Englesii
prelim' ca nu e asa de frumoasa. Nu cred ca. e tocmai
asa, mai ales dad. auzim englezeasca unui Scotian, ca sa
nu mai vorbim de Irlandes. Nu se iubesc totdeatma cei
doi frati John Bull $i Uncle. Sam, cum se poreclesc reci-
proc. Englcsii afirma ca Americanii vorbesc prea pc
nas. Circula o poveste ca aceasta: a venit o doamna. din
Londra $i s'a coborat inteun otel din New-York. Voind sa
vorbeasca la telefon did totul se face natural prin con.-
vorbiri la telefon de dimineata pans sears; in fiecare o-
idaie e elite un tckfon foarte bun , la Intrebarea London.e-
sei, Americanul raspunde: Nu inteleg ce spui!". Aceasta
°data, de cloud ori, de trei oH, pans cand Englesa a avut
avut o inspiratie: s'a strans de nas, a spus pe nas exact
acelasi lucru $i imediat a fost inteleasa de American.
Natural ca Americanii au mostenit toata literatura en-
glesa, de $i n'o pre.tuiesc chiar asa de mult. Se va vedea
tragedia literaturii americane silite sa aplice o limps
ca pentru Insulele Britanice unui continent cu desavar-

200
NATIILE

sire nou si traind in ImprejurAri cu totul deosebite. So


da o luptA teribilI pentru a se 'Astra cat se poate pu-
ritatea limbii englese, dar resultatul este II marturisia
de curand un Engles inteo revistX ca, dupN ce En-
glesii au criticat pe Americani. Americanii isi bat joc
de un anume accent engles. Dar, spune scriitorul, ei
sant 125.000.00Q si tin cu indaratnicie la limba cea
noua pe care o fabricA incetul-cu incetul, ereand expre-
sii proprii lor, asa O. nu se mai poate rade In Anglia
de Americani pentru eN. si Englesii au Inceput a vorbi
americaneste". Se pare ea este oarecare adevar in a-
ceastl constatare si ca pitorescul si vulgaritatca stilului a-
merican au trecut si in Anglia.
Dar rasa pull anglo-saxona nu s'a putut pastra. Spu-
neam ea este in aceasta si o tragi-comedie, iata care :
In'teun moment, oamenii acestia din Sud an cultivat
bumbacul si ce grozav de nenorociti erau oamenii cari
lucrau in aceste fabrici, cel putin prin anii 1900, cand a-
vem o ancheta facuta de doua aristocrate americane care
s'au coborat acolo, imbricate ca lucrNtoare, ca sa vadN
exact ce este : se vede ce nenorocire Insemna fabrica de
bumbac. ce focar de pneumonic infectioasI pentru copii de
zece, anti si mai putin,cari maturau scama cNzuta jos. In
parole acestea s'au adus, din secolul al XVI-lea sclavi si
astfel yin la a treia pNturN, care c alcatuita din Africani. Ne-
grii din Africa an fost adusicu gramada: multi au murit, cci-
lalti s'au inmultit cu o rapuiciune extrardinara, pe cand
populatia albA abia se Inmulteste. Conditille de viatO
sant, acolo, foarte gr, ele: copii nascuti In sanatorii bol-
navi, batrani cari mor prin. spitale. Lumea e asa de o-
ocupata meat n'arc vreme omul nici sa nasca in ragaz,
nici sä moara in ragaz; totul se face lute. Dar in re-
giunile din Sud, unde s'au introdus negrii in, numar foarte
mare, la inceput ca sclavi, se traieste mai usor. 0 curio-
sitate nesanatoasA face apoi ca omul alb O. se lacomeasa
la femei negre, ba chiar ca femei albe A. se lAcomeasca.

201
§APTE CONFERINTE

la barbati negri. De aici a resultat o rasa de mulatri, de


quarteroni, care une ori, cand se supdra, amintesc des-
cendenta lor din cea mai veche aristocratic anglo-saxona_
Totusi In Sud Negrul este in afara de lege, cu tot triunt-
fu.1 lui Lincoln si al egalitntii legale. In general pentru le-
galisti, de oriunde, ceia ce e In lege are valoare; de fapt
legea are atata valoare cata i-o dau morayurile; acei cari
sant in Parlament ea teva luni pe an ca sn voteze legi nu-$1_
dau sama de acest lucru: cd legea nu c cleat exprimarea
legala a unor moravuri infipte In societate. Deci negrul din
Sud este considerat si acum ea nefiind un om ca altul; de
exemplu el n'are vole sä mearga pe trotoar, ci In mijlocuI
strdzii; trenurile au anume locuri pentru negri, tramva-
iele tot asa. De la o bucatd de vreme insa pe alocuri a
inceput sd nu mai fie asa, pentru ca negrii s'au in-
muljit asa de mult, incat an inceput sd creeze o class.
intelectuala. Sant si negri capitalisti; cel d'intaiu depu-
tat n.eg,ru a intrat in Congresul din Washington de cu-
rand, de si se expunea sd-si gnseascd moartea la un
colt de stradd inainte de a vedea ce da scrutinul. Asa erau
obiceiurile, si din ele a pnrnit legea lui Lynch: linsarea se
putea face pentru un compliment prea grosolan cdtre a
femeie alba; se putea intampla ca negrul sd fie spanzu-
rat de cel d'intdiu- felinar ori ingrdnandit Intr'un colt de
padure careia i se dadea foe. Vechea urn. e sporita de-
spaima teribila ca nu cumva negrii sd castige majoritatea
politica si sd devind ei stdpani. Am spus ca 200.000 de albi
stau In rata a 200.000 negri in capitala Republicei Star
telor-Unite ! In timpul razboiului, apoi, albii au fost
trimesi pe front si, fiind lipsd de brate, s'au adus negri
din Sud, can vor ajunge pe incetul a stapani cu numarul
si Nordul.
Am spus en. rasa neagra are acum intelectuali, poeti,
nuvelisti. Am avut si eu supt ochi frumoase poesii ale
unor negri ; in vorbd, u cunosti imediat dupa accent. Ne-
grul a ajuns sd capete in viata americana un rol foarte

202
Cu negrii in Putman.

Gara din Albuquerque.


NATIILE

mare, nu fati$, ci pe ascuns. Om de serviciu, Inca de la


1800 era greu de gasit $i atunci a trebuit sa se recurga la
fostul sclav care e legat prin dispositiile lui haturale de-
serviciu: ii place a servi, e atent O. nu ranulie gol o clipa-
paharul stapanulur; dad se Intampla sa fiii patat pe
haina, din coltul celalt al odaii alearga el sa. ti-o $tearga;
a aduce un serviciu bos"-ului, este pentru dansul cea
mai mare multamire. E politicos: nu se supara nici-
data cand tipi la dansul, e bine crescut In felul lui.
Foarte salbatec, In fond, une ors, poate ucide zeci de-
oameni cand Ii yin furiile, dar de obiceiu e om foarte
bind. Dad. to superi pe dansul, Isi zice ca esti om rau
crescut, dar dupa fata nu cunosti nimic. Dad i-ai dat un
bacsi$ prea mic, nu se supara, ci zice thank you very
much", ca $i atunci cand ii dai un bac5i5 mare.
Tanar $i batranfata negrului e foarte curioasa; dad nu
i-a lbit parul, nu poti face deosebire Intre negrul tanar
$i cel batran, negrul este in toate casele; el $tie toate lu-
crurile; el create copiii, 5i In apcentul american poate sa
fie $i o influents a cutarii Mace negre. Musica neagra a
patruns pretutindeni, musica pe care o putem auzi $i la
cinematografele vorbitoare, musica intovarasita de anu-
mite miscari de balabanire continua 5i de gemete dure-
roase. Musica astazi la mon. vine de la dansii; danturile
rapezite, sariturile pe loc, imbrati$arile stranse, acestea
este neastamparul salbatec al negrului de odinioara. Rasa
de sclavi patrunde pe scara mare a societatii americans.

De la o bucata de vreme, de cand a inoeput marea in-


dustrie 'americana, pe la jumatatea secolului al XIX-lea,
inainte de a se inventa masinele care astazi cruta. din
munca omului, crutare dureroasa prin faptul ca marina
ajunge de nu mai are nevoie de bratul omului $1 muncito-
rul trebuie sa is batul pribegiei $i O. se dud aiurea, a fost
nevoie de multe brate.
A fost Insa un timp cand in America trebuiau create

203
.§APTE CONFERINTE

toate soselele; podurile, liniile de cal ferate, sky-scraperele;


$i pentru acestea se cerea o lame noua, cum se cerea una
$i pentru ca sa se deschida tinuturi agricole care pans a-
tunci erau numai paduri si maracinisuri.
Ai nogri fac parte din acest nou val de munca. Pe Ro-
manii din America i-am cautat din loc In loc; unde e-
rau doar 300 de oameni, luam un automobil $i ma du-
ceam in mijlocul for sa li simt toate durerile (until care nu
mai putea rabda mi-a spus: asta este o tara de rupt oa-
sele"). I-am vazut, cand ii lass munca, trupurile difor-
mate dupa, cativa ani de lucru potrivit cu sistemul Ford,.
uncle fiecare Incleplineste numai un gest, mereu acelasi,
In fabricarea obiectelor, $i trupul Intreg is linia neeesara
gestului mecanic repetat la infinit, el se desvolta in direc-
tia aceasta, pocindu-se. Cu toate hainele de serbatoare, cu
toata bucuria intampinarii unui Roman din Vechiul Be-
gat, care nu cerea nici aderenta politics, nici bard de po-
mar* cum au Mout multi, de la acei cari stint printre cei
mai nenorociti dintre Romani, tristeta zbucnia. °data, cand
cautam sa-i imbarbatez la Roebling, una din ultimele lo-
calitati pe care le-am vazut, li-am spus: D-voastra nu
santeti aici miluitii nimanui; d-vcastra santeti in tara os-
tenelilor d-voastra; santeti in tara in care, pentrulibertatea
americana, au luptat un Pomut $i un Dunca, santeti in tara,
cunt spune un poet american, de praf $i sange", unde nu
se afla fabrics americana in care sa nu fie $i din sangele
d-voastra. Cu sangele d-voastra s'au Mut aceste case
Inane $i linii drepte, In sangele d-voastra s'a implantat
copacul imens al prosperitatii industriale americane".
Pentru aceasta munca au fost chemati oameni din
toata lumea. Suedia singura a dat doua din cinci milioane.
Cand, pe vremea marelui razboiu, ministrul Statelor-Unite
la Stockholm, d. Morris, s'a presintat Inaintea regelui
St.ediei $i isa spas: vin dintr'o tail care are cloud mi-
lioane de Suedesi, buni muncitori", regele i-a raspuns:
Credeti ca-mi faceti o mare placere laudandu-va astfel?

204
NAT IILE

Mie imi trebuie acele doua milioane de Suedesi acasa la


dansii"-. Si eu am spus tuturor Romani tor, de la inceput si
pang la sfarsit:cei cart voiti sa va faceti Americani,
ramaneti; nu ne Incurcati, n'avem mijloacele trebuitoare
pentru a mai Linea In via pe cineva care va muri pen-
tru not si va trai pentru altii; acela care e pentru not, sa
vie acasa!".
Au venit deci toti oamenii acestia, si ei au treat prosperi-
tatea Americei.
D. Siegfried presinta lucrurile asa: au venit toti, Ir-
landesi, Scandinavi, Italieni, o imensa multime de Evrei
New-Yorkul este in mare parte evreiescsi, unde a pleat
fiecare, acolo a ramas.
Dacca to duci la New-York, te izbesti intaiu de linia sky-
scraperelor, anume puse in fats ca sa le vada Europeanut
care soseste; vezi apoi strazi largi, vechiul Broadway ne
mai avand importanta fata, de noile artere care au lost
deschise; strazi paralele uncle cu altele, Mate de altele ia-
rasi la fel, toate fara nume, indicate doar prin cifre, ca
de pilda strada No. 10 din Avenue VI. Cateva monumente
..prin pare se pierd. Nu e viata istorica de loc. Dar, data
te cobori in partea de jos a orasului, vezi un cartier locuit
numai de Italieni, numai firme italienesti; de alta parte
cartierul irlandes; de alta cartierul Evreilor, deosebiti si
ei dupa tam de unde au venit; astfel cartierul Evreilor din
Romania In care vorbesc toti romaneste 5i foarte bine,
chiar acei sari de treizeci de ani n'au mai lost in Ro-
mania La un banchet, unde steagul american se unia
en steagul romanesc, a fost tin moment Induiosator, cand
un Evreu din Romania, toastand, a spus: Eu nu stiu
a tin discursuri, dar am lost soldat pe vremea regelui
Carol, si, cand vad steagul romanesc, lac drepti si sa-
Intl". Era si comic, dar si foarte miscator. Firinele sant
romanesti: Carnatarie Romans" si asa mai departe. New-
Yorkul este, de fapt, unencampment", un loc de debar,
care, o foasta colectie de corturi, de asezari provisorii ale

205
§APTE CONFERINTE

oamenilor cari au coborat de pe corabii, si urmasii se ga-


-sesc pe locul uncle au poposit Inainta5ii. Ca sa v da'i
-sama de ce Inseamna elementele neasimilate, va voiu spune
-ca in ziva Sfantului Patrick, patronul Irlandesilor, la
New-York toate strfizile erau pregatite pentru defilarea 'or;
toi purtand cate o foaie de trifoiu, emblema Irlandei; se
Inaltasera tribune, ca la 10 Maiu la noi, pentru a privi
,defilarea Irlandesilor; servicii s'au tinut la toate bisericile
catolice, si biserica acestei confesiuni joaca un foarte mare
rol; e una din rnarile forte ale Americei. Irlandesii defi-
lau cu trambite si tobe, cu pusti, presintand Foli mili-
-tarisate, oarecum. S'a spus chiar cd New-Yorkul este gu-
vernat de Irlandesi; mai toti sergentii de strada sant Ir-
landesi, cu fata rosie, rotunda, vesela; gIumeti, ei sant cei
mai placuti agenti de circulatie din lume. Era chiar sit
-se aleaga presedinte al Statelor-Unite un Irlandes, d. Al
Smith. Dad. Irlandesii mai ales sant asezati la New-York.
Scandinavii se afla mai mult la tail, Italienii mai mutt
la gradini, Evreii la comert sau la finanta mare, fiecare
nationalitate ramaind la rosturile ei. Cand vine un Fran-
ces, ca d. Siegfried, el zice: am Inteles; aid este o lupta
mare. D. Siegfried e crescut In cetirea tragedlilor lui Ra-
cine; un erou de o parte, alt erou de alta parte, si, atunci,
In jurul eroilor, se aduna ceilalti asistand la lupta. D-sa
zice: vechea America e stransa la Boston, In jurul sectelor
protestante 5i sant atatea secte meat puteti numara zeci
de nuance, pana la unitarienii atat de respectati la Bos-
ton, unde e centrul lor, In stransa legatura cu tovarasii
for din Cluj, oameni foarte respectabili si cari exercita si
,o foarte mare influents acolo. Ceilalti sant In lagarul opus.
Si mai adaug ceva ca O. se vada cat de falsa este teo-
ria d-lui Siegfried: de o parte veshil Americani, de alta
acestia noi, lupta cumplita dandu-se Intre nationalistii de
o parte 51 navalitoril de alta.
Nu e adevarat. Mai Main, unde se gasesc Americanil cei
-vechi, a5ezati ca dupa o baricada cu Anna ghimpata,

206
NATIILE

Bata sa traga In imigranti, iar imigrantii facand front con-


tra lor? Imigrantii sant unii Scandinavi, altii Italieni, din-
colo Danes', ceva mai departe Rini, Poloni, Evrei, Ro-
mani. Poate fi unitar un asemenea front? E foarte frumos
ca teorie, dar e cu totul fals. La Boston, in cetatea purl-
tanilor, a Americanilor curafi, suta la suta", sant car-
tiere intregi In care Intalnesti Evrei galitieni si tot ce
poftesti din imigrantii cei mai recenti. Intr'un colt de
strada, cand amicul care ma dusese cu automohilul lui
nu gasia loc ca sa-si gareze marina, am vazut niste
Tiganci care gaciau norocul. Tiganci gacitoare in Bosto-
nul puritan Una la fereasta I i juca prunculetul, fn timp
ce alta poftia pe trecatori, printr'un come in", sa. Intre
In casa. Era si scoica, si, pentru ca America este o Cara.
de civilisatie Inaintata, vedeai si un craniu cu Insemnari
frenologice.

Toata lumea aceasta, alat de complexa, athestec de rase


din care vor trebui sa iasa lucruri care vor InspaimAnta
lumea, sta, in ce priveste locuinta, lntaiu, nu In sate, ci
In ferme. Fermele trimet produsele for la centrele de mo-
rarit, sau animalele la fabrica de jamboane din Chi-
cago.
Pe langa ferme sant orasele; orase de tot felul. Lumea
care eked ca Americanii stau numai in sky-scrapere, se
Inseala foarte mult. Sky-scraperele sant necesare In New-
York, unde terenul e foarte scump, ca sa alba concentrate
toate birourile unei Intreprinderi. Sant si unii proprietari
cari, avand un coltisor de strada, ridica, pe dansul un zga-
rie-nori; vazand ca. vecinul are, In loc de zece caturi,
cat are el, treizeci si castiga mat mult, face si el casa cu
patruzeci de randuri. Cu mijloacele tchnice moderne se
cladeste atat de usor, lncat fad o casa imensa In cateva
luni de zile. De oare ce grinda de lemn costa mai mult
decat parghia de otel, scheletul easel e din parghii de o-
tel, umplandu-se golurile cu beton armat. Daca se in-

207
§APTE CONFRRINTE

tampla un foc, se evacueaza doar un etaj, pe care-1 lasI


sä arch, iar vecinul de de-asupra si de-desupt nici nu -$i
bat cupid, thud complect isolati de zidul de fier si be-
ton armat.
Aceste sky-scrapere nu sant resultatul gustului amerl-
can:, Americanul le gaseste tot asa de urate cum le iasim
si noi, si sant incercari pentru a transforma acesti ele-
fanti de piatra in ceva mai acceptabil pentru gustul $1
ochiul omenesc, care nu poste sä prinda nesfarsitele fatade
decat fragmentar. Dar alaturi de acest earlier al zgarie-
norilor, ceva mai departe, se gasesc cartiere sarace, untie
nu sant decat case de lemn. diplomatii, la Washing-
ton, locuiese in case de lemn, care nu mi se par comode,
caci la orice miscare rasuna toata cladirea ca o vioara. Dar
Lot asa sant casele in Norvegia, unde oamenii cei mai bo-
gati n'au alte salasuri.

Ceia ce merits Insa, a fi tinut in sama acolo in America,


si va fi adus inainte, aici, si in alts conferinta , este o-
rasul universitar. Acolo se pregateste viitorul Amcricei.
Acei cari vad numai fabrica de rupt oase" si nu vad U-
niversitatea de luminare a mintii, aceia nu inteleg nimic
din America. Poti sa spui tot rata despre fabrici, dar sa
fereasca Dumnezeu sä spui, fara dreplate, ceva rau des-
pre Universitati! De aceste Universitati Americanul e mai
mandru decat de toate indeplinirile in domeniul tehnicei.
Fara indoiala si de acestea sant mandri, dar inainte de
toate de Universitati. De indatii ce un bogatas are bani la
dispositie, u inlrebuin.teaza pentru a face donatiuni mu-
seelor, bibliolecilor, Universitatilor: suine enorme. Noi a-
vent oaraeni bogati, pe langa atatia saraci, dar nu exists
tara in care sufletul omului bogat sa fie mai inchis ca
aici in Romania. Am facut experienta la Universitate:
de cite on ma adresam .unui club de jucat carti sau unei
case de banca, on au facut o astfel de pomana de ni-a
fost rusine sa o primim, on nici macar n'au raspuns la

208
NATIILE

cererea Universitatil. In America nu e zi in care sa nu


vezi marl donatiuni !Acute de sefii industriilor americane.
Dach shut pacate de ispasit, miliardarii americani le is-
pasesc prin daruri. De exemplu Carnegie a creat infer-
nul din Pittsburg; el bine, nu exists museu mai liixos
decal acela creat acolo de Carnegie, nu exists biblioteca
mai bine organisata decal a lui Carnegie. Temple ale cul-
turli contemporane en cite treizeci de randuri, ca si, alu-
rea, cu donatiile lui Morgan, lui Rockefeller. Ford a da-
ruit mai puffin. Pretutindeni numele miliardarilor ameri-
cani sant legate de cele mai frumoase colectii din lume;
tot ce a avut mai pretios Europa, si a lost clisponibil, a
lost carat In America. Europenii fac glume proasto, spu-
nand de pilda: se stie ch. pictorul Corot a lasat 300 de
panze, din care 750 se gasesc In America!". E o gluma
rea, -pentru ea cele mai bune cataloage de musee sant
cele din America, facute cu dorinta de a informa si pe
eel mai analfabet cu privire la obiectul de arta ce i se
pune la disposi%ie. Pentru ea museul nu este pentru chliva
esteti pretentiosi can critics totul, ci pentru orice om In-
tra acolo, ca sa primeasca lumina 5i Invatatura. Noi n'am
avut nicioclata un adevarat museu, n'am rnteles ce este
museul. In America se is omul din strada, se aduce cu
sila la museu sa Inv*, nu' i se da drumul pans canal n'a
profitat de ce se gaseste In. interiorul museului. Bibliotecile
americane, mai ales, sant o minune; a Congresului din
Washington biruie orice biblioteca europeana, Biblioteca
din Filadelfia are °dal pentru toata lumea, dar tine urea
sa ceteasca mai comod, are si alts odaie, foarte mare, cu
fotolii; daca urea sa ceteasca la aier, are o terasa minunata
cu cea mai frumoasa vedere. Gandhi -va la ursuzul bi-
bliiotecar din Europa: cand ii ceri o carte, se Incrunta
si face tot posibilul ca sa n'o ga.seasca In catalog; $i,
cand vine iandul servitorului sa ti-o aduca, si el face tot
posibilul sa n'o afle pe raftul inclicat, iar, daca o ell,
ti-o tranteste lnainte cu un despret obraznic. Si intr'o

14 209
5APTE CONFERINTE

mare biblioteca francesa, bucuria cea mai mare a Intre-


gului personal este cand se apropie ceasul de iesire si-ti
poate strip intaiu: Messieurs on va termer!" si dupA
aeeia, rastit: On ferme'r, iar dupa on ferme" toate
scaunele sant trantite, cu cea mai infernal a musics, de
trebuie sä iesi; pe cand 'in-- anume museu american, la
Philadelphia, mi s'a intamplat de am venit dupa, ora
fixata pentru inchidere. Ei bine, s'a intors gardianul a-
nume pentru noi; am stat cat am vrut $i, cand ne-am gan-
dit sa-i dam un bacsis, insotitorul mi-a spus: aid nu
merge, strange ii mana ca unui gentleman, caci a facut
un gest de gentleman, 5i se cade ca si d-ta sa fad alt gest
de gentleman, ca Intre oameni egali".
Si aceste biblioteci $i musee nu sant raspandite unul
aid, altul dincolo. La Philadelphia, alaturi de 'Drawi cel
vechiu, al fabricilor, este orasul luminii: de jur Imprejur
asezaminte de cultura: in fund Biblioteca, o cladire in stil
grecesc, In partea stanga Museul Raclin, iar tot ce a ra-
mas pe alaturi se va darama si se vor face numai zidiri
pentru luminarea sufletului. Va fi un fel de sacra. Acropole.
La Chicago s'au !gent musee fara pareche pe lume.
In ce priveste Universitatea, ea nu e, ca la noi, un pa-
trat de cladiri asezat Intre patru strazi, unde balanganese
de dimineata pans seara toate tramvaiele, unde sviera toate
sirenele celui mai zgomotos oras din lume. Am cautat,
intr'un moment, O. impiedee mhcar deschiderea strazii
dintre Scoala de Arhitectura $i Universitate si am propus
sa se faca, un pare care sa uneasca cele doua scoli. Natural
mi s'a fagaduit mi se fagaduieste totdeauna orice; In
ce priveste realisarea, e altceva, dar toate automobilele tree
pe supt ferestile Universitatii pe noua strada deschisa in
locu' parcului ce propusesem, In America, Universitatea e
,un ora$ in mijlocul unei paduri, cu poiene largi In mijlocul
ei, care sant ale Universitatii; acolo, In mijlocul padurii, se
riclica cele mai friunoase palate din lume, Yn stil gotic, din
care una costa cateva milioane de dolari. Sant Universitati

210
NATIILE

care au 2.000 de studenti si 2.000 de profesori cu rlaboranti


cu tot. La Harvard i-am numgrat eu pe anuariu: erau
1.600; fiecare student cu profesorul lui. Dar studentul pig-
teste, iar tine nu plgteste, este om de mana Intniu, fiindca
a plati o tarn pentru oameni de mana a patra inseamna a
_zvarli banii pe fereasta. Rectorul -Universitglii o spune.
Iatn cum e Universitatea americans.
In California, la Clermont, s'a facut din nimic, In pus-
tiu, o Universitate noun, in care profesorul Maro Jones
tie romaneste, ceteste pe( Eminescu, si doreste ss vie fa
Bucuroti. Ce lucru frumos ar fi dacn un numgr de aso-
-cialii din. Romania i-ar plgti drumul, pentru cn e om ss-
aac! Ar fi cea mai mare bucurie din viata lui sg vadg tam
pe care o iubeste ass de mult.
Universitatea americana nu se tine cu mana Intinsa Sta-
tului: ni dai on nu ni dai?". 0 Universitate care are 60
milioane de dolari capital e socotitg ca sgracg. 60 de mi-
lioane de dolari!
Acolo, in California, Universitatea e asezatg. In mijlocul
livezilor de portocali, a grldinilor de trandafiri, in mij-/
locul naturii, fgcuta de om, dar cea mai frumoasa naturl
Primgvara, to Imbeti de mireasma florilor; iarna aproa-
pe nu exists; In timpul caldurii celei mai strasnice, acolo
e rgcoare. Lumen universitarg e impgrtifg In colegii, uncle
locuiesc, deosebit, studenti $i studente. Ordinea-tperfecta.
Daca se Intamplg, in clasa de sus, ca se mai Imbata cate
un fiu de mare bogata$, Impotriva prohibitiunii dar de
-prohibitie s nu mai vorbim! data la Universitate se
nntampla ca un student sg fie grosolan -fall de o colegg
a lui, acela se expune a fi luat de urechi si dat afarg de
propriii lui colegi; nu e nevoie de interventia rectorului sau
a profesorului. Studentii fac polilia for pentru a niciodatg,
toti profesorii laolalta nu pot apara onoarea unei TJniver-
isitgli cum trebuie, si pot s'o facg studentii ei Insii.
In alegiile acestea, uncle baietii sant de o parte, fe-
tele de alta nu sant cgminuri mixte In America, fetele
ml s'au pgrut une_ ori foarte cochete.
211
§APTE CONFERINTE

Am Intrebat pe una, o strains, data aceasta n'are con-


secinte, $i mi-a rgspuns, era punctul ei de vedere
studentii sant a.5a de progi Incat nu se Intampla niciodatg
nimic". Ceia ce i se parea fetei ca era prost, nu-era ass:
studentul e tm om careli pregateste onest o cariera si
care are ochi pentru cartea dupg care Invata $i care va
fi temelia vietli lui viitoare.
Sallie de solemnitate biruie trei sferturi din sable de
tron din Europa, dar bine Inteles niciodata la o festivitate
nu se Intanapla sa zgarie cineva paretele casei de lux
puse la dispositia tuturor. E un respect pentru aceasta
donatie care nu cere sprijinul nimanui; nevoia acestui
respect este In sufletul fiecaruia. Nimic mai miscator de-
cat sa vezi sapat pe tate un parete : In amintirea fiulut
mieu, lost student al acestei Universitati si care a lnchis
ochii In anti sal de studii". Parintele Indurerat tladege um
Monument pentru folosul natiei sale, mai .miscator decat
toatc pietrele de cimitir. Pang. si In musee sant parti create
in amintirea tinerilor Americani cazuti pe front. La Har-
vard, una din cele mai miscatoare sail de biblioteca se
compune din cartile unui tang". American mort la doug-
zeci $i patru de ani pe frontul frances. Parintii au clap.
dit o parte din biblioteca pentru cartile fiului sau iubit,
le-au asezat a.$a cum le-ar fi asezat el, $i studen.tii cart se
succeda privesc la nobilul chip bland al tanarului de la
care vine aceasta comoara.
Oricine vorbeste ritu de America, are vole sa entice toath
suferinta omeneasca pe care a Inaltat-o o class de mi-
liardari earl de sigur nu merits In randul intaiu ad-
miratia $i respectul lumii, dar, cand se gandeste cineva
la ceia ce ace$ti miliardari, adeca initiativa particulars,
au facut, data nu pentru lnvatatura celor de astazi, nepre-
gatiti poate, dar pentru Invatatura de mani a tinerilor A-
mericani, acela are datoria sa se Inchine Inaintea celei
mai mari opere de munificenta pe care bogatia a fgeut-a
in folosul culturii.

212
Istorie
Nimic mai greti decat sk presinte cineva, Intr'o conic-
g int5. de o oark istoria Americei. Eu cunosc un singur
mijloc de a face o conferintA istoricA suportabi1 pentru
public, aniline aceia de k o face ca un istoric, iar nu ca
-un profesor de istorie. Dacki o face cineva ca profesor de
istorie, conferinta este pierclutA. DacA o face ea istoric,
ceia ee luseamnA cu totul altceva decat ca profesor de
istorie, ,atunci conferinta poate sk fie suportabila si une-
cri se poate intampla sa fie chiar interesanta.
In orice cas, parerea si sant silit sA o repet pentru
a nu stiu cata oars , pArerea el. o conferintA istoricA este
gin. fel de fir de- care atarni nume si date este cu totul
aleindreptatitA fa fa de oricine intelege viata trecutului,
care este istoria, si legaturile dintre evenimentele trecu-
tului, care formeazA tesAtura istoria. In mice cas, acest
fel de presintare nu se potriveste en mine, istoric intam-
plator. La Inceputul carierei mete de profesor mi se des-
-chideau mai multe drumuri ; s'a intamplat ck am rii-
inas pe acesta.
Asa ffind, sl-mi permiteti sk Infatisez ca un istoric,
-jar nu ca un profesor, trecutul Americei.
Aid cred ca vor fi si unele lucruri noi, eel pulin ca in-
terpretare, jumatatea cealalta ffind de la altii. Cand zic:
jumAtate de la altii insemneaza lucruri oarecum stiute, dar

213
§APTE CONFERINTE

care, prin interpretarea tor, pot 0 aparX tot asa de not cat
lucrurile pe care nu le-a atins aproape nimeni.
Cand vorbeste eineva de istoria Americei si incepe, cunt
se incepea acum cateva decenii, cu rKscoala contra An-
gliei, cu declaratia de la 6 Janie 1776, data de Intemeiere a
republicii State lor-Unite, cand pune In Hula intaiu cali-
va eroi $1 mai ales pe George Washington, atunci nu,
poate decat sg presinte o explicare a evenimentelor care,.
acum, e cu totul demodata si InlocuitA. Acei cari socotesc.
Inceputul Americei la 1776 $1 o inteleg ca o revoIntie izbu-
titA, se bucura nu pentru resultate, dar, In randul intaiu,
pentru a. a fast o revolutie.
In materie de revolutie sant doug pareri: parerea oame-
nilor cari se bucurg .de resultatul el bun- si regretg revo-
lutia, si parerea altora, cari se bucura de revolutie fgra sa
li pese de resultatul rgu. Doua pAreri deosebite. Acei ca-
rora li place revolutia, oricare ar fi efectele, aceia MI In-
doiala vor presinta in randul Intaiu constituirea, prin re-
volutie, a unui Stat nou si person alitatea eroulni care a
Indeplinit actul. de rupere a legaturilor\cu trecutul, pentrit
crearea terii celei not.
Pot spune cg astazi punctul de vedere eroic si revolu-
tiOnar In presintarea istoriei Statelor-Unite este un punt
de vedere oarecum trecut. Istoricii actuali al Statelor-Unite
nu mai studiaa. istoria Americei in acelasi fel cum o.
studiau lnaintasii lor. Astazi se cauta lucruri mai adanci,,
Care nu sunt totdeauna $i mai stralucitoare, asa Incat ele-
mentul eroic iese prin aceasta scazut. George Washing-
ton nu rgmane singer pe piedestalul lui, cu figura pe
care i-o cunoastem. De la Inceput pot sg vg spun a Wa-
shington nu samga. cu eroii antichitatii, cel putin, asa cunt
sant Infatisati de izvoare. Era un om foarte uman, ii pia-
cea sa steie foarte multg vreme la masa si, in ngeazul pro -
Iiibitionistilor din timpul nostru, cari nu beau In public,.
ci numai In particular, Washington obisnuia s beie-
bine. Nu era un om de o mare pregtire intelectuala, un.

214
ISTORIE

fel de ideolog hranit din teoriile. lui Rousseau, cetise doar


In tinereta lui cateva carti $i credea ca e dispensat sa
mai c,eteasca altele.
Mi$carea n'a plecat de la Washington, ci s'a adresat lui
Washington Intr'un anume moment Intocmai precum re-
volutionarii nostri din Basarabia, cand au vazut ca li tre-
buie nu numai oratori cari stiu mai mult sau mai putin
romaneste, pe cari-i aveau la Chi$inau sau pe cari i-au
desgropat din cimitirul ocupatiei din Bueuregi, and $i-au
-dat seama ca o revolutie cere si altceva, s'au adresat ge-
neralului Brosteanu. Rolul pe care 1-a jucat generalul
Brosteanu fata de ideologii din Chisinau este rolul jucat.
de Washington fall. de ideologii din Philadelphia, care a
fost ease ani capitala Statelor-Urilte, lnainte de a se fi mu-
tat capitala In orasuI care poarta numele creatorului rc-
publicei.
Este prin urmare un alt fel de a presinta istoria Statelor-
Unite. Acest fel este infatisat in ultimul Limp, foarte bine,
de- tovarasia a doi oameni, barbatul $i sofia, can s'au in-
tovarasit pentru -a face cea mai buna istorie a terii lor. In
cea mai deplina intelegere, cei doi autori nu se cearta
de la pagina intaia pana la cea din urma, de $i sant sot ,
Charles Bard si d-na Mary Bird, au dat o frumoasa lu
crare:. Formatiunea civilisaiei americans'' (Rise of A-
merican. civilisation"). Sant doua volume reunite, in a
doua editie, intr'o singura presintare tipografia, de 800 de
pagini.
Acela care vine cu amintirile despre Washington, eroul
care creiaza din nimic, cum a iesit Minerva din capul lui
Zeus, America libel* acel care- cauta pe Washington In
fiecare colt ca sa vada ce a facut in cutare moment, sau
tare se aaeapta la descrieri de batalii, se 1n$eala. Noi
scriem istoria altfel, cu totul deosebit de istoria pe care
am Invatat-o In $coala: ca o presintare, in linii generale,
a explicatiei deosebitelor, situatii. Aceasta este istoria.
E mai mult cleat sociologiacare cuprinde asa de putin!
$1 e mull mai putin decal vechea istorie.
215
5APTE CONFERINTE

Asa incat sa-mi dati voie sä infatisez istoria Americei


a.sa cum se scrie istoria scum, pe liniile aoestea generale,
cautand explicaii fara multe date si fax% multe nume,
mai ales, farit elementul anecdotic din care formeaza cei
mai multi istoria -vorbita sau scrisa.
Totdeauna mi s'a parut df in istoria Americei se face
o !carte mare greseala a se Inocpe pe la 1760-1770, sau
unii, cari vreau sa introduca si istoria coloniilor englese
care s'au rasculat la 1776 si au format Statul eel nou Ti-
ber, inoep de la 1500 si ceva, adeca de atunci de and apar
cei d'intaiu colothsti. Eu lm'am Intrebat Insii totdeauna:
bine, dar Inainte de aparitia Europenilor, a fost aici o
Intreaga lume indiauai aoeia n'are interest Din nenoro-
cire Indienii nu scriau carti de istorie pentru foarte multe
motive, dintre care unul era ea nu aveau o -catedra de isto-
rie. Ma intreb data s'ar desfiinta toate catedrele de istorie,
dad. nu ar mai da Academia Romans premii pentru_ su-
biecte de istorie si data nu s'ar gasi niciun editor de la
care sa spere cineva publicarea unui volum, ma Intreb
tine ar mai scrie istorie? Cum in America nu era nicio
Academie indiana, nici catedre de invatamant superior
si secundar de istorie si nici editori pentru carp de istorie
a Indienilor, nimeni n'a scris istoria Tor.
Dar istoria aceasta o putem reconstitui papa la oare-
care punct, si, (Wei, acest capitol nu poate lipsi cand vor-
besti despre istoria Americei. De sigur ca pentru a infatisa
eu acest capitol mi-ar trebui un intreg sir de cercetari
pe care nu din Bucuresti be pot face, dar cred ca a-
cest capitol este cu desavarsire necesar. Bietii Indieni au
fost expropriati de la mice: de la Wilma Tor, de la sta-
panirea raurilor Tor, de la pamantul Tor, au fost Ingram&
dii in reserve" si chiar din aceste reserve li se mai ciu-
peste mereu cate ceva, se mai muta din loc in loc, pen-
Ira a face placere colonistilor; dar nu se cuvinc sa-i ex-
wpropriem din doug domenii. Unul care ne priveste astazi:
domeniul istoriei, fiindca ei au creat tam, cu drumurile

216
ISTORIE

.ei,Cu un ineeput de agricultura. $i-ar inchipui cineva: In-


dienii erau v-anatori, erau razboiniei pastori foarte pu-
%in ; cea mai mare parte din aniMale au fost introduse
,de Sflanio 11; in momentul cuceririi America n'avea nici
icai, nici magari. Dar, data isi inehipuie cinevd ca Indie-
nii erau numai atat, se inseala. Nu, erau si agricultori.
Cultura porumbului e un lucru Indian. De la Indibni avem
noi porumbul, introdus prin secolul al XVII -Iea, de si nu
.cum se crede de obiceiu. Astazi, in unele regiuni, uncle Eu-
ropeanul hnu patrunde, unde-i este imposibil sa patrunda
i mai ale& sa se aseze, pentru ca nu gaseste niciun avanta-
giu, in Catloanele Coloradului, tocmai in fund, in lumea
aceia atat de aspra Inca numai indigenul cel mai au-
tentic se poate prinde de bucatica de piatra, si astazi,
prin metode de irigatie proprii, Indienii ajung sa cul-
tive ceia ce li este necesar pentru viata. Este o adevarata
minune agricultura pe granit a Indienilor. Dar, cand a-
junge un popor spa despadureasea fie si o foarte mica.
parte a unei regiuni, sa tale drumuri, cand ajunge sa in-
Jiinteze comunitati mai mici sau mai marl, sate, cu ca-
teva case sau cu foarte m-ulte case, camd ajunge sa-si dea
o organisatie sprijinita pe familie, si familia indiana
foarte stransa, de si nedreapta pentrn femei , cu o
-foarte puternica autoritate, absolut necesara, a parintilor
asupra copiilor, cu sentimente filiale foarte frumoase din
partea copiilor rata de parinti, cand ajunge societatea a-
ceasta sa-si aiba un fel de administratie locals cu sefi spe-
ciali, carora America li-a dat numai batu1 de comisari supt
Lice In, acel popor poate sa-si alba un capitol in istoria
teritoriului pe care 1-a locuit. Istoria nu e numai istoria
-datata, istoria stransa in jurul unor anume personalitati;
.istoria este crearea culturii, a asezamintelor. Daca Indienii
au cultura si au asezaminte, oricat de desagreabil ar fi
pentru stapanii cei noi ai terii, cu toate aeestea lOcul In-
-dienilor nu trebuie sa. fie luat de nimeni.
Dcci am avea intaiu un capitol Indian pe care 1 -alt a-

217
§AP'rE coNFEkINTE

tins In treacat atunci and am vorbit despre rasa. Fiindc.1


aici istoria si etnojrafia se confundt. Indata ce un popor
nu ajunge sa Indeplineasca acte individuate, indata ce -un
popor nu presinta, in anume personalitati $i In anume
Momente, -Viata sa, istoria Si etnografia sant una, $i, deci,
un capitol de etno-istorie Indiana ar trebui st se pule Ia.
Inceputul vietii Statelor-Unite.
Dupt aceia, vine, natural, un alt capitol; cea d'intaiu a-
paritie a colonigilor apartinand rasei noastre.
Inainte de a ajunge la acest capitol, dati-mi voie ss
intercalez ceva care se tine tot de Indieni.
Spuneam, In cea d'intaiu conferintA, ca In toath America
se intalneste o foarte veche arta $i a in regiunile din
Sud este o forma naturalists, realists, iar, alaturi, o sfor-
tare a imaginatiei de a presinta oameni si animale in-
tr'o forma tragica $i caricaturala in acelasl limp. Partea
de Nord, $i toga Canada, are alt4 arts: arta liniaa, geome-
tries, stilisata, care nu a obiectele si fiintile a$a cum sant,
ci le prelucreaza ass cum le prelucreaza $i arta noastrt
populara. Deci douA feluri de arts deosebitt.
Am. mai spas un lucrut In ce priveste arta din Sudul
Americei, care are asamanari cu arta chinesa si cu cea
din India, asamtnarea e ass de mare 'Mat trebuie sit to
gandegi la- posibilitatea unui contact candva, sa crezi ca
a cost candva, peste Oceanul. Pacific, posibilitatea unui
schimb Cum a trecut civilisatia chinesa in Iaponia, nimic
nu impiedea faptul a la ml alt. moment O. fi putut
trece $i in America. Drumul este foarte lung, de $i press-
rat cu insule, dar lndrazneala noastra, de cand avem ma-
sini de tot felul, este -mult mai mica. deat a oamenilor
de de mult, din vremea and ei n'aveau ajutorul ma-
sinilor. Granditi-va la piramide, f acute de oameni earl
n'aveau la Indemant scripetele noastre; la Bretonii cars
$i-au inaltat dolmenele si menhirii fart sa aibt mijloa-
cele tehnicei moderne. Atunci cand ii lipsia ajutorul teh-
nicei, omul a putut st fact minunt Tot a$a $i in clomeniul

218
ISTORIE

strabaterii marilor. Se poate intampla ca in timpuri


foarte Indepartate sa Yi existat intre Iaponia $i coasta A-
mericei, dacd nu o At lantida nu mai creel in Atlan-
tida de cand a trecut In romane 5i In cinematograf, daca
nu un continent, dar insule marl care astazi sant mai mici,
sau insule disparute cu totul astazi Oricum sa fie, nu se
poate explica prin generatie spontanee existenta In A
sia, de o parte, si In America centrals, de alts parte, a
unei arte atat de asamanaloare. Rise foarte mult spuind
ca Si Intre infatisarea Indienilor celor adeNarati $i a unor
locuitori ai Asiei trebuie sa fi existat oarecare legaturi.
Acum in prma, vedeam. In Bucuresti Tiganca, cu co-
pilul, stand chircita intr'un colt, $i imediat mi-au venit
In. minte femeile din Albuquerque care in aceiasi atitudine
vindeau broderiile lor. Nu indraznesc sa spun a pariasii
din India si rasa rosie americana sant una §i singura rasa,
cu toate acestea sant similitudini asa de mart Incat, cu
foarte multa socoteall, se pot admite si anumite ameste-
curl etnice.
Dar partea aceasta nu intereseaza, pentru ca nu pri-
veste Statele-Unite. Intereseaza Insa altceva: un covor In-
dian nordic este un covor romanesc. Cutare covor mare
ihdian ai putea zice ca e de la noi, din Prahova sau din
Basarabia, on din Moldova de Nc.rd. A$ admite deci ca o
dinioara, pe la stramtoarea de Behring, a patruns, data
nu rasa insasi, cum admit unii istorici din America, dark
macar arta.
Prin. urmare a fost, pe Fang capitolul indian propriu-
zis, nut alt capitol, foarte vechiu, un capitol de co-
munitate de cultura preistorica intre America indiana si
Intre Asia si, prin Asia, cu anumite regiuni din Europa,
un capitol pe care numai arta ne permite sä-1 gacim,
dar cu privire la care nu se poate ajunge la precisari.
Acum yin la rasa alba..
A patruns Intaiu intr'o forma pe care nimeni n'a de-
finit-o, si a facut ram, pentru ca e foarte usor.
219
§APTE CONFERINTE

Cercetari In domeniul asa-numitelor sage, at cantecelor


opiee populare scandinave, au aratat a din Islanda cante-
cele au trecut In Groenlanda. Pentru a, vedea cat de In-
drazneataputea fi navigatia In vremile de de mult, gandi-
ti-va la distal* care separa Islanda de Danemarca me-
tropola. Astazi, cu corabille manate de aburi, trdbuie mai
mult de zece zile ca sa se faca acest drum. Sant serbari
maxi anul acesta in Islanda, la care vor asista si uveranii
Danemarcei, si evident ca n'o sa fie oomod drumul pentru
invitati. Acei cari vor veni in Islanda pentru comemorare,
vor avea un drum lung de strabatut. Din Islanda, se
stie cd anumiti navigatori, mai putin Indrazueti dec.at cei
sari din Danemarca au ajuns In Islanda, au mers In Groen-
landa. Groenlanda a fost o bucata de vreme o colonie
scandinava. Aceasta se stia numai prin poesia epic... As-
tazi Insa se poate sti mult mat mult: s'au facut sapAturi
In Groenlanda care au adeverit legenda, la care Americanii
tin foarte mult, mai ales cei din Statele-Unite, uncle sant in
majoritate Anglo-Saxoni, ca nu un latin, Cristofor Columb,
e descoperitorul Amsricei, ci descoperitorul este unul din
rasa careia-i apartine majoritatea locuitorilor din Sta-
tele-Unite, Leif Erikson, a earth statute se' poate vedea la
Washington.
Sapaturile facute In Groenlanda au aratat ca intre seco-
lul al XI-lea si al XV-lea a fost o colonic europeana, acolo,
ca s'a desvoltat o Intreaga viata .europeana organisata,
cu un. episcop. Dupa aceia, nimeni nu stie de ce, pe la
1400 si ceva, aceasta intaie asezare europeana din Groen-
landa a disparut.
Daca, deci, precum fac dovada sapaturile, era o co-
fonie scandinava In Groenlanda, ni putem Inchipui a nu
.era nimic mai usor deal sa. se ajunga In peninsula La-
brador, care si-ar fi avand chiar un vechiu nume scandi-
nay.
Asa incat, de fapt, avem a face cu donci descoperiri
ale Amenicei sau, data voiti, eu trei si chiar patru, Cris-

220
1SToR ir

tofor Columb a descoperit Antilele, altii au descoperit Me-


sten], altii. America-de-Sud, si, cu mult Inaintea tuturor,
cu patr4u secole Inainte, Scandinavii au descoperit Groen-
landa si, prin partea de Nord, eontinentul american.
Aici intervine o explica tie pe care-mi permit sa o
pr'esint, si anume: presenta Scanainavilor In Groenlanda
nu e lucru Intamplgtor. De obiceiu se spun cg n'are
nicio valoare IntAmplarea care a fgcut ca vantul sA dud
pe Scandinavi pang prin aceste regiuni. Dar nu e asa.
In conferintile despre istoria Norvegiei, am argtat a au;
trebuie sa ni inchipuim Norvegia ca o bud-I:leg de pW-
mant Intre fiorduri si sira spingrii a muntilor peninsulei .
scandinave. Norvegia de odinioarg nu Insemna aceasta, ci
un adevarat Imperiu al mgrilor; insulele din Nordul An-
gliei face= parte din acest Imperiu norvegian, Islanda
fgeea parte si ea din Norvegia, $i astfel Imperiul scan-
din,av s'a Intins pang. in Groenlanda. El, e la basa
fundgrii Imperiului rus prin Runic, a regatului Celor
Doug Sicilii, a regatului engles, prin rasa de Scandinavi
francisati. Gloria mare a Norvegiei din evul mediu, pe
care n'o presintg In de ajuns recnnostintii al admiratiei
noastre, este acest splendid Stat scandinav, sprijinit, pe-
de o parte, pe pgmantul acesta din Nordul Europei, si, pe
de alta parte, pe coasta nordica Si nord-esticg a Americei.
Dar acest capitol s'a Inchis. Dupg el a venit altul, cu
multg vreme Inainte de revolutia din 1776. Au Inceput a
sosi In America Europeni in alte eondi ii si anume: dacg
de pe la 1400 a incetat viata europeang In Groenlanda, nu
s'a asteptat multg vreme pentru ca Europenii sit apart
din nou, poate urmand traditia navigatorilor Inaintasi.
Exists si un fel de societate secretg a navigatorilor care -5i
transmite anumite traditii si legcnde, care merg din tarp
In tart. Gandhi -vg. la Nordul Franciei care se chiamg Nor-
mandia. Aceasta nu Inseamng dedt teritoriul porvegian,
nortman; jar Rolf, pe frantuzeste Rou, care a Intemeiat
ducatul normand, era Norvegian ca oricare altul. Nordul

221
§APTE COEFERINTE

Tranciei, ca $i poate Scotia, facea parte din imperiul scan-


dinav, si e posibil sa fi xamas din foarte vechi timpuri
anumite traditii. Din Franta au plecat, Intr'un anume
moment, Normanzii si in Anglia, dar Anglia cu Nor-
mandia sant teritorii oarecum legate; este acelasi punct
de plecare. Din regiunile acestea, de Tanga Canalul Ma-
necii, au plecat exploratorii pe same for cari au ajuns
In America. Raul Sfantului Laurentiu a fost desceperit de
dansii, ca si toate insulele vecine pe la 1500, in vremea
lui Gabotto Venetianul, numit de Francesi Cabot, pe vre-
*le? cand, Inca de la sfarsitul secolului al XV-lea, porniau.
.asenturieri francesi si englesi, and s t creat un N. de
Franta americana din care a ran;'as dstazi Canada, bra a-.
tat de interesanta supt toate raporturile. Dar aceasta Cara
francesa a fost cu totul neglijata de Franta europeana; a
administrat-o foarte prost, n'a hranit-o cu oameni, si. a
lasat-o cu totul in sama ei.
Si, data vorbesc de rolul mare al Francesilor, mutt mai
-vechiu decat rolul eagles, sa mergem mai departe cu
-dansii. Nu numai ca s'au asezat in valea raului St. Lauren-
tiu, dar au intemeiat ora.5e: Quebec, Montreal, si nu nu-
mai ca au aleatuit acolo o rasU, care n'a sporit ca acea an-
glo-saxona, dar a insemnat ceva foarte mare si Inca In
plina vitalitate. De obiceiu se .crede a Englesii mananca.
pe Francesi. Nu totdeauna; in Canada este o regiune In.
,care Englesii mananca pe Francesi, dar este si alta re-
giune, uncle, din potriva, Francesii mananca pe Englesi.
Deci Francesii nu numai ca au ramas In Canada, dar re-
giunea lacurilor a lost intr'un moment francesa. Mai tar-
ziu Francesii au venit si prin Louisiana, aka Incat cele
doua mari rauri ale Americei au fost francese. Pe Missis-
sipi s'a Intemeiat Noul Orleans. De Ia Montreal si 'Ana
Ia Noul Orleans era o continuitate de colonif latine la care
s'au adaus mai tarziu Spaniolii din Florida.
Dad. Statul frances, care n'a creat asezarile acestea, nu
le-a ajutat cum era dator, rasa latina are un avantagiu

222
ISTORIE

Tata de celelalte, pentru ca a fost si creatoare si desintere-


sata. Francesul din Canada este cel care a Mat Inta lu pa-
. durea pentru a face ogoare. Vste o carte frumoasa, care
ar trebui sa fie in manile tuturor, cred ca exists $1 o
traducere romaneasca, cartea lui Hemon: Maria Chap-
delaine", care infati$eaza tocmai aceasta opera de pio-
nieri. Sant $i lucruri de inchipuire in cartea lui Hemon,
dar el a trait si a murit in regiunea canadiana, $1 car-
tea lui e foarte pretioasa. Intre ce au facut Francesii 4i ce
au indeplinit apoi Anglo-Saxonii, este * deosebire. An-
glo-Saxonii s'au dus pentru a chtiga bani, pentru a face
afaceri, pe cand rasa latina rasa franoesa in Nord $i
la Sud, au lost cei d'inUIiu colonisatori. Primele marturii
cu privire la America secolului al XVII-lea sant ale a-
cestor calugari. Inaintau de multe on cu cele mai marl
greutati, manati de dorinta de a scapa de Iad pe salba-
teci, aphpiindu-i de Dumnezeu, $i Indienii se aratau
une on inviersunati impotriva preeicatoillor religiei strai-
ne, profanatori ai zeilor lor. Bietii calugari erau inselati,
une on atra$i in cursa, omorati; fugiau pe luntri, de-
a lungul raurilor americane, urmariti de sagetile Indie-
nilor. Cu toate acestea nu s'au dat biruiti. Asa se face ca
si astazi, la Chicago $i in regiunea de Apus, se intalnesc
necontenit nume de localitati francese. Si astazi la Detroit
se vorbeste totdeauna de La-Salle, acel care a facut kga-
tura intre Sf. Laurentiu si valea raului Mississipi. Cand um-
bla cineva. la not intr'un automobil Cadillac", nu -$i da
sama cg nu e vorba de numele fabricantului automobi-
lului, ci Cadillac este unul din exploratoril acestor re-
giuni francese. Numele lui Cadillac e foarte bine cunos-
cut in regiunile acestea; el a intraL oarecum in legenda
intemeierii unei vieti europene in aceste parti.
Astfel, are cineva a face cir o oolonisare lrancesa foarte
importanta in Nord $1. ea se coboara spre Sud de la raid.
Sf. Laurentiu intinzandu-se pans la gurile fluviului Mis-
sissipi. A fost un moment caad ar fi fost posibil sa avem

223
,1APTE CQNFERINTE

nu o- America anglo-saxona, opusa unei Americf central&


si sudice a Latinilar, ci ar fi fost cu putinta ca amandoug,
Americile sa fie latine. Aceasta nu s'a, Intamplat. In lo-
cul primilor descoperitorf si peste &Ansa a venit alta fu-
me, lumea anglo-saxona.
Dar n'a venit munai ea.
Sant silit sa desfac din legatura cronologica anumite
notiuni pentru a Invedera ca Anglo-Saxonii n'au fost cei
d'intaiu descalecatori exclusivi In regiunea care li apar-
tine istoriceste mai mult din America-de-Nord.
Acolo au fost foarte vechi Scandinavi, in secolul al XVII-
lea, si unii Germani; acolo au fost foarte multi Olandesi. 0-
landesii, pans la Cromwell, erau stApinii Marii. Olanda
cea mica de astazi a fost in stare sa cucereasca insulele
Sondei, sa aiba un imens imperiu: Sumatra, lava, Borneo.
Acesti Olandesi au venit si in America-de-Nord. jku vent
cu planuri foarte mart. Undo e acum New-York, era odi-
nioara Noul Amsterdam; unde a fost fortul Albany a fost
la inceput Fortul Orange, dupa numele printului din
casa de Olanda. Nu numai atat, dar Intreaga America-de-
Nord trebuia sä fie Noua Olanda, Noile Teri-de-jos. Gu
vernul din Haga concepea lucrurile asa. Familiile cele
mai vechi si cele mai marl de la New-York -sant -olandese.
A putut sa rada un scriitor, cu care vom face,cunostinta,
Washington Irving, de Dietrich Knickerbocker", si orice
American rade, cand se gandeste de uncle vine piesa de
Imbracaminte care se chiama knickerbockers".
Dar In Olanda aceasta Noun a fost o foarte ptiternica viata.
Casa de lemu americans, care are o vekanda. si, Inaintea
verandei, catre stradA, sari cu rampa de fier, si de o parte
si de alta, este tipul easel olandese. Cum am Intrat In Ame-
rica, locuintile de langa gara New-Yorkului mi-au amintit
de cele pe care le-am vazut la Haga si In alte localithtf
din Olanda. E casa care se vede si in Anglia, casa din re-
giunile invecinand Marea Nordului: Danemarca Si Olanda,
die o parte, Anglia, de alta.
224
!STOWE

Prin urmare n'avem a face Cu o trecere wail. a Olan-


desilor in America, ci cu a indAratnica inradacinare a a-
aeestei rase, care, ceia ce 1iu trebuie sa ne mire fats, de
cuceritorii Insulelor Sondei, a ravnit la Brasilia. A lost un
plan al guverniului olandes ca sa prefaca $i Brasilia In
colonie olandesa.
Va sa zica avem a face Intaiu cu Scandinavii in se-
colul al XVII-lea, avem a face en o adevarata Instapanire
a rasei olandese, care a lasat urme si in alcatuirea popu-
latiei Granditi-va la Vandervelde, Van Sickel i atAtea nu-
me care vadesc originea olandesa.
Prin urmare, $i in ce priveste rasa, $i in ce prive$te
cladirea easel, si in ce prive$te rosturile cele vechi ale A-
mericei-de-Nord, Olandesii au jucat un rol important

Acum vin la Englesi, la rascoala colonistilor englesi


5i la Stahl' pe care 1-au format.
Eu am crezut multa vreme, marturisesc, pe basa ce-
lor d'intaiu dill de istorie care mi-au stat la. Indemana,
ca. In epoca lui Carol I-iu, atunci sand regele iinpunea
taxe care erau ilegale,pentra ca nu fasesera votate de
Parlament, cu care regele era in conflict, ceia ce a adus
apoi judecarea si decapitarea Suveranuluif un numar
de nobile suflete englese, vrand sa salveze, de o parte, le-
galitatea, si, de alts parte, Biserioa anglicana presbiteriank
s'au suit pe o corabie 5i an debarcat In mipacul salbate-
cilor, pe coasta Americei. De aici ar veni elementul anglo-
saxon in America, de aici $i numal de aici.
Nu e aclevarat. Parerea aceasta, foarte raspandita, nu
e adevarata ca Intreg, de $i e adevarata pentru un a-
nume moment, dar nu se poate intinde acest adevar asu-
pra intregil patrunderi a elementnlui ang10-saxon in A-
merica.
De fapt au venit intaiu auenturieri englesi. Cea d'intaiu
colonie au format-o Englesii pe vremea reginei Elisabeta:
Virginia. Virginia n'a lost Intemiata de puritanii cari

15 225
APTE CONFERINTE

fugiau de prigonirile absolutismului regal si de primejdia


catolicismului. Regina Elisabeta era protestanta, fanatics
protestanta, $i deei politica ei n'a putut goni pe nimeni
din Anglia.
Era un Parlament pe vremea Elisabetei, dar se $tie ca
oamenii inteligenti se "pot juca totdeauna cu Parlamentele.
Deci, data au plecat Englesi $i s'au asezat, pe vremea
reginei Elisabeta, in America, n'a fost din causa pri-
gonirilor $i amenintarilar in domeniile aralate. A lost,
ca si pentru Francesi, a expansiune romantics a unor su-
flete formate de Renastere.
Renasterea, acest mare fenomen cultural si psihologic
din secolul al XVI-lea, a dat aripi omului. In evul mediu
omul a trait foarte bine fail Area largi apipi. Evul me-
thu n'a lost nisi o epoca de Intunerec, nici o epoca de
saracie .sau de antrerupere a desvoltarii omenirii; cu
toate acestea el era prins Intr'o anume raza. In Renas-
tere, Ili era permis sa scrii orice, sa. Incerei orice. Este o
opera individualists magnifica $i desfranata.
Multi din cei veniti In aceasta regiune americana s'au
asezat, ca sa Intrebuintez un termen vulgar romanesc,
ca de unul singur". Pe langa dansul- s'au strans altii.
Colonii acestia au Insemnat foarte putin la inceput.
De la o bucata de vreme, este adevarat, au plecat cati-
va $i din causa prigonirilor, dar vestita corabie ,,May
Flower" n'a parasit Anglia din causa prigonirilor. Este
vorba de o actiune indrazneata cuceritoare pe continentul
eel non in care si Inaintea acestora existasera atatia En-
glesi. Pe urma Insa continuu au. venit in pachete En-
glesi $i s'au asezat aid, Englesi din Anglia, Scotieni pro-
testanti i Irlandesi catolici, foarte multi. Insulele Brita-
nice Au dat represintanti al tuturor natiilor de acolo con-
tinentului celui nou.
Aid vin Insa la deosebirea care se face astazi neted
§i care explica o multime de lucruri. Nu toate ooloniile,
anti macar o mare parte din colonii, nn pleats de_ la

R26
'STORM

initiativa individuala: are cineva a face cu. o donatie re-


gala in toata forma. Anglia secolului al XVII-lea a trimes
oameni aici, si anume mai ales In a doua jumatate, suet
Carol al II-lea si Iacob al II-lea: regele dgruia cuiva ca
proprietar o bucatd de paniant. Proprietarul avea drep-
tut sa-1 stapaneasca asa cum void el, caci era o moste-
nire a la El atragea alti oameni, $i oanTenii liberi pu-
teatt sumpara sclavi.
P ceasta este o forma de asezare a Englesilor, ca pro-
prietari.
Pe urma s'au Intemeiat Companii si s'au dat privi-
legii acestor Companii. Acestea sant coloniile corporative.
Compantille tineau la dispositia oricui void o bucata. de
pamant din domeniul pe care-1 capatasera prin charta
regala.
Avem, prin urmare, aici in America, in secolul al XVII-
lea trei categorii deosebite de colonii: colonii intemeiate
tie un individ pe sama lui, colonii intemeiate de un pro-
prietar care era Improprietarit de rege, colonii Intemeiate
-de Companii carora regele li &idea dreptul sit se aseze
In America.
Mai este Irma $i a patra categorie. Puritanii, cand au
venit $i s'au asezat In America, aveau In cap o ooncep-
tie calving. care sta in aceasta: cetatea lui Dumnezeu tre-
buie fgcuta pe pamant; omul n'are rosturi ale lui, ci are
=mai pe acela de unealta a puterii ceresti $i trebuie sit
traiasca potrivit Bibliei. Biblia it stapaneste, In Biblie gg.-
seste el Constitutia lui. Atunci s'a treat In coloniile
acestea o forma cu totul deosebita: asezarea oamenilor
lui Dumnezeu, stand mereu cu Biblia deschisa Inaintea
for $i Interueind asezaminte foarte curioase. De exemplu,
pang. foarte tarziu, la Boston, daca to prindea Dumi-
neca vesel, cantand din ghitarg sau din vioarg., erai con-
clamnat foarte aspru, fiindca In ziva. lui Dumnezeu nu-i
e permis omului sa, se bucure altfel decat ascultand.
cuvantul dumnezeiesc; sau, daca i s'ar fi Intamplat cuiva

227
§APTt CONFERINTE

ses vales pe fereastk pe un barb,at stdrutiindu-si nevasta,


era pedepsit foarte aspru, fiindcd in ziva lui Dumnezeus
nu se poate onora o fiintd de pe pamsant, ceia ce ar fi
o usurpare a drepturilor lui pumnezeu.
Iu felul acesta s'au alektuit un fel de mici State cu ca-
racter religios. Ele s'au desvoltat 'incetul cu incetul, $i
de la o bucata de vreme un tip a ajuns sa biruie pe ce-
felt. Tipul care a ajuns ses biruie pe celalt, impiedecand
pe puritani de a impune felul lor de traiu altora, silindu-i
sa faca,deci, conoesiuni, e datorit ideilor francese, precum
se va vedea. Aceastd schimbare s'a fdcut incetul cu in-
cetul panes s'a treat un fel de. uniformisare, care ar fi
putut pastra coloniile, dar numai in cadrele coloniei, dacI
n'ar fi intervenit in secolul al XVIII-lea un lucru care a_
proviocat o revolutie.
Americanii nu s'au rasculat contra regelui landed vo-
iau, ci o anume politicd de la Lontha i-a silit ses se re-
volte, impotriva sentimentelor lor. N'as putea zice si
impotriva intereselor lor. Anume : Anglia secolului ar
XVIII-lea a vrut ses imite Franta; a vrut ses domine de
fapt America. Dar coloniile fdeeau plug. atunci ce vo-
iau, aveau aclundrile lor, guvernarea lor.
Un lucru se poate in istorie: ai sidpanit pe un om
5i i-ai dat drumul, omull e bucuros; dar dai drumul
$i sä vii pe urma sä-1 stapanesti iara$i, aceasta nu se
poate. De aceia, orice guvern nu trebuie sd piarda din
mans, o societate, cxci n'o mai poate recdpdta, si, chiar
Back ar veni un guvern mai bun, nici acela n'ar mai
putea prinde societatea pe care celalt guvern a scdpat-o-
din manes. Statele-Unite au sckpat din mina guvern,u-
lui engles si cu toate acestea guvernul engles a vrut sk
be recapete.
Sotii J3yrd observes un lucru foarte adevarat: cel d"intditi
rege din casa de Hanovra, Gheorghe I-iu, era German.
si nat-i pasa de Anglia, de America, deci, cu atat mai,

228
ISTORtE

Tuin.; interesele lui erau in nanOvra, la el acasa. Cam


tot asa a fost si Gheorghe al IT-lea, dar Gheorghe al M-
ae& a fost un adevarat Engles, $i a vrut Sa guverneze
imitand pe regele Franc lei. Partidele englese pe vre-
mea lui Gheorghe al III-lea, tories Si whigi (conserva-r
tori si liberali), pierdusera insemnatatea de odinioara; ele
nu mai erau atat de diferentiate ; se formase o siii-
zuru clash politica, In care, daca se pastrau doul ramuri,
era fiindca nu Incapea toata lumea la guvern. Ateasta
se Intampla. si In alte teH, unde nu pot manta toti in
.aeelas timp. In vremea aceasta deci, rand era un rage
care guverna, o class politick al aril stop era exploata-
rea cat mai deplina a tot ce se Linea de Anglia, acestora,
rcolonistilor diti Statele-Unite, li s'a impus, for cari Ince-
pusera a se desvolta, a avea fabrici, organisatii cultu-
rale importante, personalitati de mana ihthiu, cum an fost
Franklin, Washington, Jefferson, Hamilton, li s'a impus
sa this la dispositia fabricilor din Anglia materia prima
.$i s'a cumpere, In acelasi timp vedeti ce rol degradant1
produsele fabricilor din Anglia. Aceasta, pentru o parte
ciin populatia americana. era d impbsibilitate.
Cand a izbucnit revolulia, a fost pentru tin lucru de W-
illie. Americanii, Inch d'inainte; formasera o Conventiune,
o Adunare pentru a se Impotrivi unor anumite cereri din
Londra, asa Incat Adunarea din 1776 nu este cea d'intaiu,
lei a fost pregatita de allele en scoputi economice.
Revolta a izbucnit din urrilatorul molly: fabricantli
de oeaiu din Indii se simtiau nedreptatiti de la o bucata
<it vreme: erau pe tale de a da. faliment. Guvernul engles
.a vrut sa li acorde anumite avantagli $i Intre acestea a
fost acela de a vinde direct cealul In Statele-Unite, In loc
as se vancta, ca Inainte, printr'un intermediar engles. hi.-
termediarul engles avea aSociatii sal In Statele-Unite, Si
atunci, prin masura guvernului engles, a fost lovit si En-
leSul din Londra si aSociatii lui din America. Deci n'a
lost o revolutie spontana.

220
§AFIT CQNFERINTE

Eu am o larga experientA de revolutii. N'am facut .nici-


una si nu doresc sX-fac niciuna, dar stiu cum se fac. Re-
volutiile se faC totdeauna deg altii decat acei cari se vad,,
iar acei cari"nu se vad in timpul luptei se vSd pe urna,
cand se- capaa -cAstigul.
Prin urmare revolutia aceasta din 1776, cine a fa-
cut-o? BogRasii cari vindeau ceaiu In America. Ceaiul
era sä fie mai ieften, fiindca se vindea direct, IAA. inter-
mediari, dar intermediarii pierdeau.

Aceasta mI face O. vä arat din ce categorii era compusA


populatia americanA de acolo. Erau In majoritate oa-
meni de afaceri. Omul de afaceri american este Inc. de
atunci. Oametili de afaceri cari au pornit rascoala an
pus sä se Inece in ocean un transport de ceaiu. S'au In-
teles chiar cu acela pentru care venia ceaiul: iii ardem
casa dacK to opui la Inecarea ceaiului; on ti se Ineaca nu-
mai ceaiul si d-ta ramai cu casa, on ramai .si fgra ceaiu
si far. casa. Si astfel, cu voia lui, i s'a inecat transportul.
Oameni de .afaceri cari Incepeau sK-si arate urechea.
Pe ran& acestia erau fermierii. George Washington este
tipul fermierului. A lost fericit cand a putut sä se re-
tragg, la ferma lui de pe malul Potoma.cului, ca sA,
traiasca In liniste singura nevasta lui, fiindca n'a a-
vut urmasi, Din picturile vremii se vede foarte bine cum
era Washington, un om bine nutrit si, alaturi, supt_
bonetica obisnuita acum cateva decenii, Mrs. Washington_

Erau, de o parte, oamenii de afaceri si, de alta, fera


mlerii. Dar mai era o categoric: advocatii.
Eu mi-am Inchipuit foarte multi vreme cI rascoala din
1770 au filcut-o fermierii. Nu. Fermierii au tras greul,
au riscat, si-au presintat pieplul baionetelor englese. El
au putut pe Englesi, ei au ridicat pe Washington, dar,
a doua z1 dupe libertatea castigata, puterea a trecat, cu.
cativa oameni de drept, In mana oamenilor de afaceri_

230
ISTORIE

De la Inceput erau multi oameni de drept In America.


De ce? Pentru el erau nenumarate procesele: afaceri pen-
tru delimitarea parnanturilor, afaceri cu indienii, certe cu
atatea feluri de guverne care se amestecau acolo, asa In-
cat clasa avocateasca era foarte raspandita. Acestia ce-
tiau carp din Europa, it cetiau pe Rousseau.
Unii Americani se apara spunand: nu sant ideile lui
Rousseau, ci ale lui Locke. Ba nu! In 1776, atunci cand o
biata aclunare de treizeci, patruzeci de membri a pro-
clamat independenta Americei, ramanand sa faces o Con-
stitutie cativa ani mai tarziu, In momentul acela doc-
trina care stapania a fost fares indoiala doctrina lui Rous-
seau: Orice om e nascut liber. Nimeni n'are voie sa)
atace libertatea nimanui. Daces guvernul isi calca datoria,
cetatenii sant in drept sa rastoarne guvernul". Teoriile
acestea absurde, copilaresti, nebune, erau In capul mul-
tor oameni din 1776.
Atunci s'a produs declaratia. de drepturi. Englesii n'aa
atacat Indata. Cand au atacat, aveau soldati germane,
cumparati in Europa, condusi de un general care nu
cunostea Tara. In scurta vreme Americanii au lost bi-
ruitori $i au intemeiat Statul lor.
Cea d'intaiu constlinta americana a fost o constiinta de
formidabila mandrie. Mandria Americanului e de atunci_
Sä ia cineva cutare carte a unei Englese, a doamnei Trol-
lope, $i va vedea cum se judecau Americanii. Ii spuneau
ei: D-ta ai venit in America pentru ca la d-ta toti mor de
foame; regele Angliei pandeste pe fiecare si, cum stran-
e,e uri ban, 11 ia imediati etc.". Doamna Trollope e OW.
de ura contra Americanilor, dar totu5i din cartea ei sta-
rea de spirit a Americanilor se vede Inca de atunci, din
1800.
De alta parte, spiritul omului de afaceri, spiritul desco-
peritorului, al exploatatorului de bogatii, a staplanit din
capul locului. N'avem a face, in ereatiunile enorme ca-
pitaliste din timpul nostru, in triumful industriei prin

231
5APTE CONFERINTE

intrebuintarea masinilor, n'avem a face cu un lucre non,


ci $i cu uncle lucruri IncA de atunci. i, dacA s'au alcAtuit
douA particle, partidul republican, de .o parte, ai Par-
-tidul -democrat, de alta, particle care exists $i astazi idar
veti vedea ce puting importantg.'au, daelt de la Inceput
viata constitutibnalA s'a ImpArtit In aceste particle, in
ciuda presidentului cu, apuckturi napolooniene, cum a
fast, pi'ulta vreme Jackson, aceasta vine din insu$i carac-
terul hotArator al vietii americane. Viata americanA a
fost clAditk pe lu,pta pentru exploatare $i pentru ca$tig,
Si America a avut norocul neinchipuit, de la Inceput, ca.
i s'au cedat pe rand toate teritoriile vecine. Gandhi -vg. el
not am luat Ardealul dup6 secole, printr'o luptA foarte
grea, In care am pierdut sute de mii de oameni. El bine, Ame-
rica a lost alcatuitA numai din cesiuni. Statele-Unite n'au
purtat niziodatA un mare ra.zbaiu pentru a capita ceia
ce au astazi; toate au venit de la sine, cu cea mai mare
rtusurintA. Nu numai el America n'a vrut sA cucereascA
teritorii, dar, cand i s'a oferit ceva si suma i se pArea
prea mare pentru teritoriul ce se oferia, se iviau protes-
tNxi: ce fel de guvern avem de arunca banii terii pe
fereasta!".
In felul acesta, din America de la inccput, din cele trei-
sprgzece State initiale, s'a ajuns la imensul Stat de astazi.
Chiar $i Canada era O. intre, In posesiunea Statelor-Unite,
candva Anglia fiind dispusA sa cedeze fie iusulele,
fie Canada, $i numai la urma s'a hotarat sg. pastreze
Canada $i sA cedeze insukle. Valea lgississipiului a fost
vandula de Napoleon I-iu, care a crezut ca un continent
asa de depArtat n'are niciun fel de viitor: fi trebuiau bani
$i a vandut Louisiana, care a fost o bucatA de vreme spa-
niola $i apoi revenise Franciei, aceasta nestiind mar ho-
tarele acestei regiuni. A lost o chestiune intreaga pentru
a se fixes aceste hotare. Mai tarziu, Spaniolii, gAsindu-se
isolati, au vandut Florida, iar, 4i mai tarziu, Rusii au
vandut Alaska. Si au lost protestAri $i atunci, acusAri

232
istrarE

de risipa. cand s'a achisitionat teritoriul acesta, asa de


important, mai ales pentru pescuit. Pe urn* prin des-
compunerea stapanirii mexicane, $i dupa un usor rAz-
boiu cu Mexicul, s'a capatat California, Arizona, Texas,
Noul Mexic. Mai pe urma, dupl un. moment de intrentpere
$i veti vedea de ce s'a continuat aceasta inaintare.
Cuba a chemat pe Americani, bancherii americani au
capatat apoi Filipino le. Vice- guvcrnatorul Filipinelor in-
treband ce zic locuitorii din Filipine de alipirca for la Sta-
tele-Unite, i s'a raspwis: Dad. intreb inima, zic: bide-
pendenta; dar dad. intreb capul, spun: mai bine ramanem
cu State le-Unite". Nicaragua a intrat in State le-Unite, gol
ful Caraibilor a intrat in sfera de influentA a Americei;
in Anti le, San-Domingo, $i celelalte insult au intrat fAra
niciun fel de lupta in Statul american. Sant sau oarneni
cari au nevoie de bani $i se valid, sau proprietari prea
departati cari nu pot sa exploateze pAmantul lor, cum
le Rusia, sau State care se nescompun $1 cad de la sine
in gura Statelor-Unite.

Cand s'au cApatat teritoriile acestea, enorme, in Ame-


rica s'a produs Q formidabila miscare plinA de incredere
catre productia cea noun. 0 productie uria$a implica oa-
meni cari sa coloniseze. In California, care fusese spa-
niall, s'au dus, invingand Coate greutatile, si au colo-
nisat. SA nu va inchipuiti nici astazi ca o colonisare im-
plicA o populatie extrem de numeroasa; adese on ase-
zarea americana nu este decat un put artesian $1 un au-
tomobil care a$teapta la scars.
Pentru a face ca productia aceasta americana sa creasel
Inca $1 mai malt, i s'au .adaugat descoperirile cele mai
indraznete. Navigatia cu aburi se datore$te unui Ameri-
can, Fulton. Cand a aparut cea, d'intAiu oorabie pe Mis-
sissipi, aceasta a insemnat un eveniment colosal. Atunci
numai a pus America stapanire pe apele ei. $i nu mai
vorbesc de uimitoarele descoperiri ale mini Edison, care

233
*APTE CONFERINTE

une on an o valoare practica, dar alte on uimesc mai_


mulf clecat folosesc. Afars, de aceasta, cand s'a alum la
descoperirea mijloacelor de masinism in industrie, cam'
cu putini oameni s'a putut face mai mult cad aceasta
era situatia: sa creezi bogatii maxi cu oameni, putini,
atunci toata mintea americana a fost Indreptata in a-
ceasta directie: cum am putea sy facem lucrurile marl
pe care le doreste sufletul nostru cuceritor, cu oamenii pu-
tini pe can Ii avem? Si au fost siliti la descoperiri. VA
inchipuiti ce revolutie a produs in domeniul agricol ma-
cand un singur om en ma5ina poate sa are,
sasamene,sä -tale productia de cereale si un om e In stare
face munca a o suta. Iar, cand. au Inoeput cafe ferate,
ma.sina putea trece la poarta fermierului pentru a lua
productia, reducand tot mai mult nevoia de brute.
Dar, fata de cresterea aceasta si acum ajung la ulti-
mul capitol din aceasta expunere, fats de cresterea a-
ceasta formidabila a productiei si fats de imigratia eu-
ropeand noun de, care vorbiam, milioane de oameni au
venit din toate partite lumii: Scandinavi, Irlandesi, Rusi,
Poloni, $i cei 120.000- oameni ai nostri. FAta. prin urmare,
de materia prima In abundenta., fata de ma$ina care pu-
tea inlocui pe cm si facea minuni, fats de realisarea celor-
mai uriase lucrari care s'au pomenit vre- odata. In istoria
omenirii, viata politica a terii ce a facut? Cum s'a putut
adapta o viata politica rudimentary si confusa, Ears tra-
clitie, la cel mai mare avant de productie al lumii?
Este un lucru foarte curios in aparenta 51 foarte expli-
cabil In fond acela ca o societate saraca are guverne tari
si o societate bogata are guverne slabe. In casul societAtii
sNrace, guvernul intrece cu mult ce poate da societatea;
fn casul unei ten cum e America, din potriva, societatea
Intrece cu mult ceia ce poate da guvernul.
Guvernul american, iesit din mAnile lui Jackson, a Inca-
put de la o bucata de vreme in data, n'ar fi vorba de
un om asa de mare, de un erou al omenirii prin. credinta
234
ISTORIE

pentru care a luptat pang. la moarte, pentru triumful


ideilor lui, un fanatic al Bibliei as zice societatea ame-
ricana a incaput in ghiarele lui Abraham Lincoln.
Aici el e cunoscut foarte ram si Inteles foarte ran. Stiu
cativa oameni cari voiau sa. fie Abraham Lincoln; 'Ana a-
cum n'au ajuns, nu se poate preNedea ce se va intampla
In viitor. Lincoln a lost Insa un muncitor ignorant si mar-
genit, trebuie sa o spunem, dar cu toate acestea un foarte
mare om, flind un mare caracter, un om in stare st
lupte cu toate puterile Cerului si ale Iadului pentru bi-
ruinta credintilor lui. Un om cu vecIeri largi, foarte cult
se pierde de multe on In drumul ce se deschide, dar e
teribil omul care n'a cetit deal, o carte, care nu cunoaste
decal un drum si o tints; acela e ca glontul de puscrt
Se poate vedea ceva analog in Rusia; Lenin are ceva din
Abraham Lincoln. De sigur ca Lenin represinta o ah-
jecta fiinta, pe gaud Lincoln are toata nobleta Bibliei din
care se inspira, dar era ceva din profetul revolutiei ru-
sesti in Linscoln. Pentru dansul, data ar fi lost sa se
despopuleze toata America si sa ramaie numai el in mij-
loc, represintand dogma lui, ar fi zis; prefer aceasta decat
sit parasesc dogna mea. El a socotit 'societatea ameri-
cana cum socotia fierul muiat de caldura supt ciocanul
lui, si de aceia a lovit puternic cu ciocanul in societatea
americana.
Pe vremea lui Lincoln an fost ajuns a.fi cloud societati
americane: societatea depuritani, morala, severs, filantropi
din partile Nordulul, si societatea din Sud, alcatuitil iii
parte din plantori de bumbac cu sclavi negri. Cultura
bumbacului fart negri nu se putea. Anumiti teoreticieni,
unit foarte distinsi, spuneau, de si cugetatori foarte nobili:
nuse poate fart negri; negrii nici nu vreau libertatea. Si a
ceasta era adevarat. A fost intrebat un negru, zece ani du-
pa liberarea lui: ce zici de libertate?". Si negrul a ras-
puns: o, domnule, pe bine era cand eram not la proprie
taxi!". Societatea de Nord era.grupata hi jurul lui Lincoln.

325
APTE CONFERINIT

Ea n'avea nevoie de negri, . pentru a nu cultiva bumbaeuI


regiunilor tropicale, si pentru ca avea masini, iar imigtan-
tii nu veneau la New-Orleans, ci la New -York.
Si astfel s'a ajuns la un rgzboiri civil.
A fost strtvit Sudul, de si 'Area el va fi biruitor, de
si Europa recunoscuse Sudul ca Stat de sine statator, de
si Napoleon al III-lea si Gladstone in Parlamentul engles
recunosfeau existenta a doua Americi in loc de State le-
Unite de odinicara. S'a dat Walla de la Gettysburg. Am
fost pe acel camp de luptg, si 1-am strabatut cu foarte
mare jena. Aid au murit albii, cei ma,i frumosi repte-
sintanti al lor, pentru fratii nostri cu pielea neagra. Ori-
cat te-ai sili, 'nu poti sa recunosti In el oameni repre-
sintand aceiasi umanitate cu tine. Era si o vreme potrivita
pentru tristeta sufletului mieu; pornise un vant salbatec
si o zapada neasteptata, care biciuia obrazul. Totdeauna
voiu ramane cu visiunea carnpului de la Gettysburg le-
gat de amintirea rascoaki tuturor elementelor care para.
Inadins se bateau Iftaintea istoricului peste monumentele
de marmurg ale celor egzuti in razboiul civil.
A doua zi dupa aceastA victorie, Sudul a fost ruinat. A
cautat cu ce sa Inlocuiasca pe negri. Pentru unii, oarnenii
albi saraci, a fost foarte bine, cad au gasit o ocupatie
pe care n'o aveau inainte. Acum, In Sud, sant trei feluri de
.oarneni : omul alb bogat, omul alb sarac, si negrul, care,
Indata dupa liberare, a prosperat, si acum stapaneSte. 5i,
cand albii se bateau pe Rin, negrii au venit In facto-
ries, in fabric4 asa bleat, azi, ei se intind necontenit. La
Washington si nu e de mirare, pentru ca orasul e In
margenea Virginiei, intr'un teritoriu cu populatie nea-
gra, ei au paritatea, si se intind tot in spre Nord, care
New -York. Asistam astfel la triumful negrului, iii fun-
dul caruia se gaseste totusi vechiul salbatec, duios de obi-
ceiu, dar teribil in. momentul cand se deslantuiesc in-
stinctele sale. Cu America cenusie, jumatate neagra, nu
4tiu cum se va putea Intelege Europa noastra.

236
ISTORIE

Dupa Lincoln, o serie de presedinti dintre can unii


au fast asasina4i: Lincoln, Grant, Mac Kinley,,au avut iy
mina America.
Nu e nevoie sa spun capresedintele insemneaza acolo o
mare realitate; e mult mai mult decal un rege consti-
tutionaL El poate impune vointa sa Congresului si, cu
toate formele tonstitutionale, poate .brava Senatuj. Prose-
dintele este slapanul Americei, uie si n'are o sail a tro-
nului. La el Intri sand vrei. E 5ervit de pegri. 1Negrii au
servit si pe regina Maria, cand a visitat pe presedintele
Coolidge. Oricine poate infra la preseclinte. Dupa ce am ie-
sit eu, cu ministruj Romaniei, de la audienta presedintelui.
Hoover, fostul hranitor al Europei in timpul razboiului,
era un cetacean care adusese o pasare impuscatar de dan-
sul si pe care voia sa o presinte direct presedintelui Hoo-
ver. Totusi, de si formele lipsesc, e o formidabila rea-
litate puterea presedintelui american. Hoover, despre care
adversarii spun ea este un Coolidge, dar fisiceste mai mare
si Coolidge n'a fost dintre marimile lumii, dar, cu toate a-
oestea, atata vreme cat a avut puterea, America-i sta la
dispositie cum sta astAzi la dispositia lui Hoover, are
un mare plan de crestere a agriculturii in Vest. E un otn
de foarte mare energie si un realisator destul de fericit.
Societatea americana insa nu apartine nici presedintelui,
fnici Congesului, alcatuit din oameni alesi, nu apartine
nici Senatului alcatuit din cate doi represintanti de fiecare
Stat., indiferent de cifra popuiatiei. Societatea americana a-
partine asociatiilor, ligilor, apartine forxnatiunilor de inte-
rese materiale sau apartine asociatiilor religioase.
Omul politic nu domina societatea. Omul politic repre-
sintA pe cineva, democrat sau republican sau socialist,
care sta la dispositia acestor asociatiuni. Alegerile sa'nt
determinate de problemele eoonomice, si une on si de
oarecare curente morale. Rolul omului politic este extrem
de restrans, si necontenit el pierde puterea din mans. Spu-
nea unul din scriitorii mai recenti, ea el se Asia intent),

23T
§APTE CONFERINTE

mare otel cand se fAcea alegerea pre5edintelui Repu-


bliceir oamenii vorbiau despre ce voiti, dar despre alegerea
presedintelui nu vorbia nimeni; Jucrul li era indiferent. Po-
litica nu mai este Intre preocupdrile societAtii americane.
Atunci aceasta societate, de tine este guvernatA? De oa-
menii cari nu apar, cari sant In fund, de oameni ca Mor-
gan, Rockefeller, Armour, Carnegie, de omul petrolului,
otelului, tailor ferate, jamboanelor. Acestia sant cei ce con-
due de fapt societatea americans, ei o au In mans. In a-
ceastA standardisare a Intregii societati americane, puss
la dispositia catorva Napoleoni ai productiei", in AceastA
statidardisare Si domeniile spirituale sant. stranse in anu-
mite mani.
Era o vreme cand, data aveai o ideie fecundA, ajungeai
bogat, dar, cand ideia d-tale lot este un lucru organisat si
ar putea saraci pe oamenii cari represinta productia de
acum, ea poate fi cea mai fericita si totusi va fi zdrobita,
pentru ca nu poti sA schimbi tot aparatul de fabricatie.
I-a trebuit lui Ford un curaj extraordinar pentru ca sA
schimbe numArul usilor automobilului salt ; a trebuit
creditul lui Ford pentru ca ss poatA ajunge a schimba tot
utilagiul in vecierea fabricarii automobilului cu patru usi,
si s'ar putea Intampla, fereascA Dumaezeu, ruina lui
Ford, fiinda a facut Incercarea aceasta in momenta cand
vanzarea americans este din ce In ce mai slabl, and se
licentiaza lucrAtori, cand stint 3.500.000 de someri si numarul
lo,- se mAreste in fiecare lunA, cand unii incep sA vorbeasca
de revolutie printre sefii somerilor. Capitanii" acestia ai
Americei, oameni de rasa anglo-saxons, cari samanA cu
ce erau In secolul al. XVI-lea unii Spanioli cuceritori ai
Mexicului, un Pizarro, un Almagro, un Cortez, acestia sant
stApanii Americei.
Ali s'a Intamplat sA asist la r) scena foarte interesantA In
redactia celui mai Insemnat jurnal american.
Puterea ziarului este imensA; un articol publicat de un
Ziar trece In sute de gazete; el. e standardisat: cu un sin-

238
ISTORIE

gur articol poti st pui in miscare toatd opinia publics a-


mericana, care nu e conasa de jurnalul de partid. Jurna-
lul politic de partid nu exists. Daca vrei sa injuri pe cine-
va, trebuie sit te duci la dansul acasa. Tiparul nu te podte
servi. Ziarul american e un jurnal de informatie. Ca sa
capeti zece linii Intr'un jurnal american, despre o cites-
tiune de interes general, trenuie truda. Cand, cu ocasia
visitei mele, am capatat un numar, nu de informatii, ci
de articole, cu privire la aceasta visits a unui Roman, a-
ceasta a fost consillerat ca un triumf.
Cea mai mare gazeta americana este New-York Ti-
mes". Are ca proprietar-director pe d. Ox. L-am vtzut
la dejun. St obtii o audienta la d. Ox este mult mai greu
decat sa ai o audienta la presedintele Republicei. N'are
timp. In jurul mesei d-lui Ox erau oameni de Intaia
mans, cari-i faceau raport d-lui Ox. Vice- guvernatorul Fi-
lipinelor a asteptat ca sa fie primit la dejun de d. Ox;
spre a-i face 'un raport despre situatia in Filipine, in
vreme ce d. Ox i i porbia laptele. Diva ce ai lost Ia d.
Ox si i-ai hmltamit, data -ti raspunde cu iscalitura sa au.-
tografA, e o foarte mare favoare, de care poti fi mandru.
Dad: intrebi, tine e mai mare Ia New-York? Este el-
neva, In afara de d. Ox, cineva care sta in fund si care
conduce totul. Omul la suprafata se compromite, dar e
plata jentru a se compromite, iar omul din fund, acela
e intangibil, nimeni nu-1 poate apuca. Daca vrei un lucru,
trebuie sa te duci la dansul : nii va fi thciodata un gu-
vernator_ fart sprijinul lui. Acela e omul In maim caruia
sant cele mai multe fire de productie, sau cele mai multe
fire ale finantei.
Ce poate iesi de aici? De alai poate sa iast cea mai for-
midabilt catastrof a pe care societatea omeneasca va fi
suferit-o, fiindca familia e desfacuta, iar viata politica
neeexistenta.
In privinta aceasta, voiu intercala o declaratie a a-Ali
Coolidge, ca sa vedeti ca aceasta nu e numai opinia mea.
239
§APTE CONFERINTE

D. Coolidge spune: Noua sclavie industrials are sa fie


forta brutala peste haos".
luta ce inseamna o localitate cum e, de exemplu, Ro-
bling, uncle se fabried sauna. Se cumpara un teren, se
aseaza o fabrica, se fac locuinte pentru lucratori, magasii,.
o biserica. Totul se plateste in bartie, la orice greva la-
cratorul trebuie sa iasa din casa lui, sa pgraseasca tere-
nul fabricii. Este evident o sclavie.
Aceasta in ce priveste judecata asupra industriei. In
ce priveste viata politica, ea e socotita pretutin,deni ca
hind complect naufragiata.
In America Insa este $i o alts viata, cum spuneam si
in conferinta a doua, si Univ-rsitatea aceasta, caloinniata,
ea pregateste o noun viata. Fabricantul, inainte de a se
duce la fabrica ldi, a fost la Princeton, la Harbour, la,
Yale : a fost la marile Universitati americane. Nu e
lucrgtor in America a carui mandrie sa nu fie aceia de
a face ca fiul lui sa treaca, prin high school", la college,
la Universitate. Este aici o sete de cultura fara pareche,
si cartea, oricat ai cduta sal dai un sens practic, cuprinde
Intr'insa un sens moral pe care nu-I poti inldtura. Nu e-
xist' cultura practica, exists intrebuintarea practica a
culturii. Orice culturit are Intrinsa un sarnbure ideal care
ramane in suflet, uncle lucreaza fara sa-ti dai sama, $i to
trezesti Intr'un moment ca faci lucruri contra interesului
d-tale. Dati-mi voie sa o spun: adevgrata vrednicie a unui
om se arata numai In momentul cared face ceva contra
interesului salt celui mai evident.
A fi moral pentru interesul sau poate oricine, dar
sa vada lamurit ca interesul situ e acolo si totusi sa apuce
alt drum, fiindcd pe acela are datoria sag ia, aceasta este
afirmarea valorii morale a omului. In America nu °data
aceasta s'a facut. Ca A, nu fiu crezut alaturi cu ideologii si
cu romahticii, iata, in America nu exists om mai preocu-
pat de fructificgri economice, cu un orizont mai sec, ai
zice, clecat acel foarte important om politic, care e d.

240
ISTORIt

Coolidge. Nici nu poti sa stai de vorbd cu el. Se Ace a


a vent o persoand din Europa care voia sa o facd, si la
o masd, dupa multd trudd, d. Coolidge a zis doar da"
sau. nu". Ace tsta a lost' toatd. conversatia. D. Coolidge
nu este un poet. Cu toate acestea iata-i ideile, in ce pri-
ve5te viitorul Americei. Citez din discursurile lui:
Data o societate n'are In Itatura, 5i virtatca va muri"
Mai departe:
Givi1isa is nu depinde uumai de cunoa5terea unui ade-
vhi ci de folosul pe care-1 stii trage dinteinsul".
Pare ca Biblia se continua prin profetii aceStia not
Alta:
Natia cu cea mai mare putere morala, aceia va in-
vinge."
Sau:
Nu prin. revolutie ci prin evolutie, si-a taiat omul
calea lui",
Sau:
Politica nu e un seep, e un mijloc."
Ori:
Nu ni trebdie mai multe gm erne ci mai multd cul-
turd"_
Si, in sfarsit:
Democratie nu inseamnd a trage pe eel de sus in jos,
ci a riutca pe cel de jos in sus",
Cand un fost presedinte al Statelor-Unite, de tempera-
mental d-lui Coolidge, poate sa infdtiseze acest crez,
nu trebuie sa despereze cineva de viitorul uneia din cele
mai stralucite societdti pe care omenired a Intemeiat-o
pand acurn. Si, cand oamenii noslri politici in viatd, toti,
in loc sä se mdnance intre dansii pentru ca invingatorul
sä poata exploata sfantul budget al sdraciei noastre, vor
fate toti astfel de declaratii si &Ind viata for va fi do-
minatil de astfel de declaratii, nici in ce prive5te viitorul
natiei noastre nu vom avea a ne teme.

16 241
Iv.

Literature si arta.
Sant si actin; din nenorocire, persoane care cred ca. A-
merica n'are o arta si o literaturl a ei, ceia ce este o foarte
mare greseala. Se va vecjea ca artei si Iiteraturii Americei
li se pot aduce oarecare critici; criticile sant indreptatite,
dar trebuie sa avem In vedere ca este o arta si o literature
care a aparut tarziu, care o bucata de vreme a dibuit, a
facut greseli, si cea'mai mare greseala a fost de a fi repre-
sintat ceia ce a vazut si a cetit din arta si literatura altor
teri. Critica ce li se poate aduce Americanilor este ca au
fost in aceasta fasa prea buni elevi. Eu, care n'am lost un
escelent elev, recomand tineretului sa, fie buni elevi, dar cu
masura. Americanii au fost escelenji elevi al Europei,
si se simte. Aceasta greseala se Indreapta; nu e indrep-
tata in intregime, dar In mare parte.
Asa cum Impartim not de obiceiu lucrurile, ne gandim:
cutare lucru s'a facut intro tart si Intr'o limba, prin ur-
mare acest lucre este al jerii aceleia. Aceasta nu e adeva-
rat; mice lucru este al spiritului care este intr'insul. Se
poate Intampla ca o opera literara sa fie in limba unei
ter! cu spiritul altei teri. De exempla poesia d-rei Elena
Vadirescu este romaneasca, de si scrisa in frantuzeste,
pentru ca spiritul ei nu e fare Indoiala eel ;trances, care e
cu totul altul; sae jocul cutarii actrite romance din Paris
e joc romanes; daca scena e francesa, nu Inseamna ca
$i jocul e tot frances.
242
LITERATURES V ARTA.

De sigur ca,, in aceasta intaie rasa, America a dat ceva


Europei, dar nu si-h dat ei. Datoria de capetenie a unei
'teri si a unei Datil este- Insa ca, atunci cand face arta, 5i
literatura, sa dea -umanitatii prin ea, adeca Incepfind de
la ceia ce e ea, de la mediul natural, de la elementul- et-
nic, istoric, de la imprejurkile presente, ceia ce o cate-
gorie de sa-mi iertati cuvantal de imbecili moder-
nisti de la noi numesc vegetativul etnografic", proba-
bil din causa enormei cantitati de vegetale care li popu-
leaza craniul, si acest name revine de cate on se vorbeste
de arta si literatura.
America n'a avut vegetativ etnografic". A vrut sa fad.
lntr'un moment .picture asa cum se facea la Barbizon, In
Franta, in felu7 lui Millet si Corot, si a izbutit, dar noi
am fi dorit, ceva mai stangaciu, mai primitiv? dar mai
expresiv, mai capabil de desvoltare. Un lucru repetat
In arta si literatura nu exists; exist numai lucrul care
-creiaza, care da-o directie. Urr temple grecesc, fkut de
nu stiu -cate oH, in timpul Renasterii sau in cutare oras.
american pentru musee sau biblioteci pentru -teatru
mai putin, Mudca teatrul n'are niciun fel de influents in
America, nu. e un lucru nou, si noi zicem: l -am mai va-
zut la Parthenon. Miliardarul american raspunde Insa :
se poate, dar acela are numai atatia metri patrati, pe
e4nd Ia noi este de o suta de bH mai mult. Cum am cu-
noscut- un amator de tablouri, mort acum catava vreme,
care avea In colectia lui tabloul unui pictor cunoscut. I
s'a spus: bine, dar griginalul e aiurea' . Si el a raspuns:
Intaiu, contest ca acela este originalul si, al doilea, al
mien este ceva mai mare".
Voiu presinta arta si literatura americana dupa. o me-
'toda tare e de sigur noun si pe care o cred buns. Am
Infatisat-o ci Intr'o carte care se muneste Arta si Li-
'teratura Romanilor, sintese paialele", L'art et la littera-
lure des Roumains, syntheses paralleles". Inhauntru, pen-

243
PTE CORFERINTE

tru fiecare epocd, este vorba de arta si literatura iesinct


din aceiasi inentalitate si sentimentalitate a societaii. E
o Incercare pe care am continuat-o 51 In alte conferinte
aici, si ma gandesc la o Istorie generals a literaturii si
artei universale presintate in sintese paralele". Din sufle-
tul uman, Inteun anume loc, inteo anume Ord pleaca In-
tr'o directie o literaturg si in alta o arta. Tehnica literary
si tehnica artistica far. Indoiala Introduc deosebiri; pe
de altd parte o literatura este un organism, arta cite 5i,
§i ed un organism, care datoreste ceva elementelor sale
proprii, dar nu e mai putin adeN drat ca, in linii
generale, presintarea aceasta paraleld a cloud lucruri care-
iese din acelasi izvor sufletesc presintd foarte marl aKanta-
gii.
Inainte trebdie sa `vorbesc insa cl si aceasta va ocupa
cateva minute si acei cari se intereseaza, de literatura in
limba englesa, de arta asa cum o intelegem not, de arta
contimporang, ar fi nerabdatori sa ajung a vorbi de lite-
ratura americana in limba englesa, de arta americana.
modernii, din secolul al XVIII-lea 5i al XIX-lea, fiindca nu
exists arta americans inainte de a doua juniatate a seco-
lului al XVIII-lea trebuie sa vorbesc de arta indiana.
si cle ceia ce pufea fi literatura indiana.

Este imposibil sa desfac pe vechii locuitori ai unui pg.-


mant din desvoltarea lucrurilor petrecute pe pamantul
acela. Lumea e de obiceiu foarte crude pentru acesti Inain-
ta5i, cari sant adese on niste Invinst niste distru5i in cea
mat mare parte; dar tocmai fiindca sant invinsi si fiindca
sant distrusi, noi, cari atn lost foarte adese on Invinsi pe
pam-antul acesta, si atatia au Incercat sa ne distruga de
pe plimantul nostru, dar n'au izbutit pane acum si nu vor
izbuti,trebuie sa avem un sentiment de simpatie pentru
Indieni.
Am spus ca e vorba de o arta liniara, geometria, im-
portata din Asia, pe calea pe care am inclicat -o in pre-

244
LITERATURA 51 ARTA

,eedentele conferinte. Am aratat ca este o arta eurd-


peana de Sud, trecuta prin Asia Mica In regiunile sibe-
rune si manciuriene, si suind apoi, in spre stramtoarea de
Bchring.
Un lucru insa. n'am spus: a arta aceasta este de o va-
ri.tateinfinita. Ea nu se manifests numai in covoare.
In costum nu in momentul de fall, dar aceasta nu In-
seamna ca nu s'a manifestat candva si fn costum; n'a-
vem nicio infatisare a Americei in momentul cuceririi de
cue catre Spanioli a Mexicului si Perului, 5i nu slim exact
um erau Imbracati oamc,nii atunci, iar cateva intiicatii li-
terare nu inseainna nimic: astazi, fare indoiala, este im-
bracamintea spaniola a secolului al XVI-lea mutate in A-
merica Cand mi s'a infatisat salul eel mare care acopere
drei sferturi din trupul cutarii fe,nei incllene, am spus: e
foarte probabil acelasi sal careiormeaza principalul elem,nt
de cochetarie si in Spania i, la Venetia. Fustele largi, polcu-
tele st -an e stangaciu. string, desagreabil pe trup arata
europeand. Eu cred ca un popor care se arata atat
.de artist in covoare n'a putut sa alba o astfel de imbrack-
-minte la inceput. Prin urmare vechea Imbra'caminte de
la inceput a most parasite. De sigur a in pamant nu
poti gasi nimic pentru acest domeniu; in pamant ga-
sesti materialul care se pastreaza, prea rare on lemnul,
obiectele de metal si de piatra.
Dar Indienii nu-si arata gustul pentru arta numai in
:atat: tot cc!, pun pe ei, tot ce se &este in coliba lor, are
-un element de arta, Ei au creat o arta unite a penelor;
.de vultur, de papagal si alte pNsari, cu care formeaza
un fel de Mantle de un foarte frumps gust. in alegerea
4olorilor.
In cc priveste cladirea, Indienii au in uncle parti cladiri
foarte remarcabile; insa in America centrals si sudica,
si mai ales in Mexic. Face O. se vada Mexicul pentru tem-
plele indiene pastrate pane acum. Se Intampla si stazi
sa se descopere, in adancimile unei paduri nestrabatute,

245
§APTE GONFERINTE

urmele aceslei arhilecturi Astfel In timpul din urma un


aventwur p yang un intreg sat indian. parasit de nu stiu
cate secule.
Cat despre corturile Iudienilor din- Nord sau casutele de
argil/ ale Indienilor din Arizona, sant in ele .elemente eu-
rioasei dar nu de arta-
Ca literature, Indienii an avut fare Indoiala cantrce po-
pulare si legenue, dar acestea flu le-au strati§ nisi ei, $t
nici altil pentru a a fost, mutt timp, un despret far/
naargeni fate de salbateci. Ce poate le$i din mintea sal -
batecului!" Omul cu carte are acel despre nesta'rsit pen-
eel fern carte, fare a -si da sama ce Intelepclunea n'ar&
a face cu cartea.
Prin urmare oamenii acegia !Ara carte, far/. $coli, car',
In unele regiuni n'aveau macar materialul pentru a pu-
tea scrie, iii Insemnau evenimentele cronologice cu no-
dud., cum Inoada cineva un colt de batiste pentru a nu.
uita un lucru, sau Intrdbuintau tot felul de figuri, In Met
xic s'au gasit foarte interesante scrisori" de acestea, pre-
sintari religioase sau istorice facut prin figuri foarte
complicate, confuse, monstruoase, caricaturale si inspal-
mantatoare. In urma sapaturilor ce se fac, iese necon-
tcnit lucruri pe care mintea noastra nu le poate Intelege_
Oricum, legends, poesie trebuie sa fi existat.
Si, fiindca evorba de elementul acesta_barbar, salbatec,.
primitiv, lnainte de ivirea unei arte si unei literaturi ame-
ricane, nu exists in State le-Unite ale Americel o arta nea-
gra; pe aceia o cauta cineva In Africa. Sant lucruri foarte-
interesante si In insulele Oceaniei, uncle traiege o popu-
latie de coloare amestecata, producand lucruri extrent.
de interesante, mai ales ca stilisare. TJnele muses din Ame-
rica, precum e eel din Chicago, an bogate colectii de
lucruri din Melanesia.
Exists rose, data nu o poesie neagra mai curand
a.$ crede ca exista, dar n'a fostculeasa, o poesie in dia-,
lectul negru al limbii englese, ass cum e vorbita de negri

246
LITERATURA gl ARTA

in America, o poesie care une on Infra si In antologii.


Spuneam ca inusica negrilor joacd un rol foarte im-
portant. E cantecul dureros al celor cari merg cu vasele
pe Mississipi, al oame;nilor pusi la muncile cele mai
grele.
Negrii acestia, Intrebuintati fa funcliuni servile, au Os-
trat o duiosie a sufletului care se exprimd In area musics
a lor, mult mai interesanta cand o auzi la ei, cari lu-
creazd din greu, deal atunci cand e adoptata deb albi si
potrivita pentru nevoile unui Café Concert sau Intr'un film
vorbitor. Ea are note sfasietoare une ori, impresionanle
prin durerea ce o exprimd..
Acum yin Ia ceia ce fArd indoiald are o nesfarsit mai
mare importanta decat ce au fdcut rasele pe care le nu-
mim pe nedrept inferioare, pentru ca tine stie ce ar fi
iesit din rasa rosie data ar fi avut putinta de desvoltare a
raselor celorlalte. Nu poti sä judeci niciodatd o rasa asa-
sinata, si aceasta a fost o rasa asasinatd, si in ce priveste
civilisatia ei.

Vin deci la prima perioadd a artei si literaturii ame,


ricane de caracter anglo-saxon, de si erau si In acea
vreme In America atatia Olandesi, Scandinavi, Irlandesi si
Germani.
Cel d'intaiu caracter al manifestarii sufletesti a litera-
turii si artei asa-zise anglo-saxone din a doua jueatitate a
secolului al XVIII-lea sta In caracterul ei practic si realist.
Dar este o intrebare,prcliminard care s'ar putea Tune:
de oare ce Europenii au fost, in colonii mai mici sau mai
marl, raspanditi In toate partile Inca de la N500 si ceva,
de ce trebuie se asteptdm pand in a doua jumatate a se-
colului al XVIII-lea ca se avem o literaturd si o arta? Ce
a lost pand atunci?
A fost o vreme de raspandire, de lupte cu salbateci, de.
munca intense. N'au fost orase si nici ceia ce putea da
Mai tarziu orasul. Orasele santlarzii, facute la intamplare.

247
"'APTg com.E1211s TE

Pe celc d'intdiu le-au facut Francesii sl Olandesii; Mon-


treal, Quebec, Noul-Amsterdam (care va deveni: New-Yor-
kul), Noul Orleans nu s'au facut de Anglo-Saxoni, ci ei
le-au mostenit.
Orasele sant astfel, de fundatiune Latina sau neerlandesd.
Ntexistand orase, nu s'a putut avea ceia ce un oral
poate da ca artd. si literatura. Ganditi-Va la un pictor care
ar fi vrul sa fa-cd portrcte: ce via -ar fi trebuit sa duch! err
11 trebuit sa. se suie pe cal 5i sA strabata spatii imense
pand sa ajungd la vre-un fermier ca sd-i Intrebe: Vrei
sa -ti fac portretul d tale?". Evident ca fermi rill i ar fi
raspuns: Dar de portret imi arde mie in momental de
JAM". Ce putea fi un portret pentru (Mitsui, om muncit,
on pentru nevasta lui, unbatranitd la treizeci de ani in
munca grea! Portrete fac oamenii bogati si frumosi sau
cari se cred frumosi, cum se crede societatea celor ou bani.
Pe atunci oamenii aveau alte griji: sa -si asigure viata,
sa Intemeieze o famille, familii formidabile cum not n'a-
vein ideie: de excmplu a murit la inceputul vwcutui al
YID lea un batrau de noudzeci de "ani care a ldsat cinci
'sute de urmasi. In aceste conditil de tralu nu fici arid si
literatura- sant uLvoile omene5ti fandamentale care cer
toatd truda i grija oamenilor.
Dar n'a ,fost nici poesie populard. De ce? Aid se im-
pune o explicatie interesanta pentru Insdsi notiunea ge-
nerala a poesiei populare. De ce atatia oameni cari au
trait la terra, cari au vazut cele mai frumoase apusuri,
cum -sant cele din America, intrecand si apusurile noa-
stre, n'au av,ut poesia ler? Padurile insd, nu cant ca ale
noaStre; sufletal padurii a fost izgonit de la cea d'intdiu
lovitura salbateca birda; e o padure fara cantec, fara
pasdri. L'=,cest phduri, aceste campii nesfarsite, imensele-
rf.uri, oglinzile de argint care sant laeurild uriase,ale
Americei pot inspira o poesie populara, (Mr n'au lost
[Aston in America. Vita e Ma4.a singura in phdure,
duper ce i s'au pus zurgaldi la gat. Perna astazi o Into-

248
LITERATURA §1 ARTA.

nesti la distante foarte mart de local. uncle std stkpanult


ferma. Pdstor, deci, care sd-$i petreacd toata viata la
-camp, nu exists. Sant turme $ilintifice, cu ciobani giinti-
fici can tree pe urmd la fabrici $llintifice, la Armour,
-din Chicago, dar pastoria primitivd, simpla, poetics, plink
de neajunsuri igienice, dar plink, fdra indoiald, $i de a-
tata- farmer poetic, nu exista. Astfel, 'America nu va a-
vea poesie populard. Singura p- car- o poi auzi 3 aceia
a imigran-tilor. Se poate intampla, ca, de la fereasta
unei case de lemn, tide s'au succedat tine .tie cati loeui-
toil, sd auzi, un cantec de pe stcpele rusesti, din vaile u-
crainiene, o &Ana de a noastra, de si a doua generatie va
ptrica acest cantec de acasd. tar a treia nisi n'o va mai
cunoate de fel. E numai atata poesie populard calk a
fost adusa de imigranti si cats poate Linea in acest me-
diu cu totul nepotrivit pentrn dansa.
Ce putea fi insd literatura americana de pe la 1770 $i
pand dincolo de 1800? Pentru a o defini, n'are cineva de-
-cal sd is in mand opera relui mai representativ expo-
nent ca sd intrebuintdm o expresic la modd -- al spi-
ritului american din acea epoch; e vorba de Benjamin
Franklin.
Cine -e Benjamin Franklin? Um om de stiinta aplicatd,
dc descoperiri imediate, un om de oportunitatea. momen-
tului ridicata la valoarea unui principiu, si un om de prin-
-cipii care se coboara imediat In oportunitatea inamen-
tand. Nu-i place cum sant facut scdrile, cosuriTe case-
lor; atunci el se ocupd de edilitate in cele mai mid amk-
nunte A fost Un om complect. Europa nu, mai avea, din
timpul Renasterii, asemenea oameni: fiecare era specia-
list, cum $i azi specialisti santem mai cu totii. Anume
lucruri refusam sa le facem; ne -socotim umiliti cand e
vorba de a le face.
El Insd., Benjamin Franklin, lacea de Coate. Din cores-
pondenta lui, de cel mai mare interes, tradua in frantu-

249
§APTE CONFERTNTE

zeste In trei volume, se Vede ca nu a fost subiect contim-


poran care sh nu-1 fi interesat Nicairi nu face teorii prea
imalte, nu se Infunda in filosofie doctrinele acestea
nu 1-au atras. A venit la Paris, a vazut Revolutia francesa,
nemilos de abstracts, incisiva, taind tot cc. intalneste In cale-
intocmai ca $i compatriotul lui, Governor Morris, care a
stat mai multa vreme acolo $i a lost si represintantul o-
fitial al Statelor-Unite, pe vremea cand era_ o chestiune
de imprumut.
Memariile lui Morris au fost tiparite, exists si o tra-
ducere francesa mentalitatea lui este absolut menta-
litatea lui Franklin. Deci o singura mentalitate ameri-
cana, mentalitate liberals. Egalitara? Stiu -eu? Nu prea.
In acea vreme, intre negustorul -american -i industriasul
american era o deosebire, $i tot ,asa era o deoseOire intre
industriasul american si simplul mester. Doamna Trolope,
Englesa, care a fost In Statele -Unite la, Inceputul secolu-
lul al XIX-lea, spume el, la o petrecere, n'a vazut anumite
persoane care i s'au parut foarte importante. Intreband
de ce nu sant, i s'a spus: da, Inteadevar, sant oameni
foarte bogati, dar, vedeti, nu sant negustori, ci numai in-
dustriasi sau mesteri i prin urmare AU pot fi invitati in
socictate ".
Prin urmare liberalism da, egalitarism nu. Nici acum,
Este numai o aparenta pentru .Europeni. Fiecare dupes
munca lui, data vreti, dar fiecare la aceiasi masa, aceasta
in *uncle parti ale Europe' se gaseste, in unele ferme
olandese de exemplu; in America Insa, nu.
Franklin a aratat totdeatina o mare curiositate stiin-
tifica, o curiositate aproape copilareasca,, atat de pu-
tdrnica, incest a ajuns la cele mai importante descope- -
riri. El n'a urmat nicio koala, ff totusi- a fost unul dintre
cei dintaiu alcatuitori de scoli, precum fusese si tinul din-
tre cei d'intaiu creatori de norme edilitare $i -unul din-
tre primii gazetari, ba chiar unul dintre cei mai bun' ti-
pografi din vremea lui la inceput muncitorz patron
:

250
L1TERATURA §1 ARTA.

pe urma, Intr'o masura nu prea stralucita. Caci nicio-


data Franklin n'a facut parte din plutocratia americana..
Era totusi prieeput In afaceri; and se gateau Englesii
colonists cu Francesiit a fost- aprovisionatorul armatei en-
glese.
A ajuns la o filosofie practica pe care t pus-o si In-
tr'un fel de decalog care nu e fara. indaiala de natura KO
ne Impiedece de a zimbi putin. Sant lucruri foarte bunt.
dar pe care le stie toata lumea, si noi santem a5a: de in-
data ce_ stie un lutru toata lumea, nu mai e bun; e bu.n.
numai ceia ce nu Intelege nimeni.-
Franklin; inteo forma *patriarhala, a spus lucruri minu-
.
nate. In general, pentru orice am cult, cetirea a doua carp
ale lui Franklin este aproape o necesitate. Autobiografia
lui, pe care n'a putut-.o duce pans la sfarsit pentru ca a
4nceput-o tarziu 5i a murilla optzeci si patru cie ani, cu o
seninatate ca pe vremea filosofilor greci. Ultima lui
scrisoare este cld toata frumuseta. Autobiografia" a fost
tradusa in toate limbile. Este- apoi 9 lucrare de stiinta vul-
garisata, Poor Richard's Almanack, pe care Francesii ail
tradus-o supt ,numele de Science du Bonhomme Richard",
In care nenea Richard", am zice noi, spune o multime de
lucruri tame. Cana eram In scoala secundara, se dadeau
premii cu- multa Ingrijire; la- Ministeriul Instructiei, la
Prefectura se- gandiau sa nu puie cine .tie ce carte In
m'ana elevilor, si Intre premii, pe langa uncle carti di-
dactice foarte vechi pe care autorul nu le putea vinde, si
literatura buna $i carti de §tiinta, printre care §i aceasta
a lui Nenea Richard", care putea sa foloseasca si unui
elev de liceu din Moldova-de-Sus, prin anii 1880-1890.
Tata omul care a represintat literatura americana.
El a represintat si jurnalistica, putin deosebita de In-
vataturile lui Nenea Richard", pentru ca omul mai are
si pasiuni, $i, Cana scrie, o carte, se mai stapane§te, dar,
cand face un articol de gazeta, mai putin. Erau 5i pam-
fletari 'pe vremea aceia; Baca nu Franklin insusi, fratele

251
AP rE -CON FER1NTE

lair care a Si fost condamnat pentru un pamflet. Pe vre-


mea eand era condamnat fratele lui, Benjamin a con-
tinuat ziarul.

In ce priveste arta din aceasta vreme, peisagiul aineri-


can, pe-la 1780, n'are nicio importantl, cum in general
nu are nici eel frances, peisagiul fiind numal intov' .4irea
unor personagii. La Watteau, la 'Boucher el este o gra-
ding., un raiu artificial care incunkul 'pripusile omenesti
cele mai elegante $i mai sprintene. Natura pentru na-
tura n'a existat ptins in secolul al XIX-leaf nici in litera-
tura, de altfel.
Dar Rousseau? La 'Rousseau e un cas special: lacul de
Geneva, Alpii; dar si natura lui Rousseau e dejapt foarte
artificiala, foarte, abstracts in fond. Mai tarziu, la Cha-
teaubriand chiar nu-totdeauna lucruri vazute, ci lucruri as-
ternute de asupra realitatii, o tebnica de birou suprapusa
pes,e o observc.iie foarte relatives si care dovedeste o mare
parte din irnaginatie. Mirosul sintetic al naturii intregi,
parfumul iesit din fiecare pont, din fiecare floare, din fie-
care brazda taiata lit padurea primitives, farmecul multi-
plu si indescriptibil care ne imbatg pe noi astAzi, caild
lie rupem din viata oraseueascg pentru a ne cufunda in
aceasta imensa natura din care santem o mica. parte, care
ne-a dat lumii si care ne va cufunda din nou in brazdele
ei, aceasta natura nu se &este nicairi, nici in Europa In
acea vreme. Declamatiile sentimeptale ale bunului Bernar-
din de St. Pierre nu-i pot Linea locul. Cum era se se ceara,
deci artei americane simthl pentru nature? Natura? Math.
suprafata de padure cats poate fi taiata In atata Limp si
care, dusa la lierastrati, poate sa produces atata sums
Un, rau? 0 posibilitate de a face o cascades, punand in mis-
care o moara sau acelasi fierastrau.
Dar omul in vremea aceia era interesaul. Oricare °in si
mai ales acel care avea, bani sau, daces mai era si erou,
cu \atat mai bine! Si tine nu se poate siLti erou Inteo

252
LITERAT'URA 51 ARTA

epock de eroism ?Dacd doresti tare un lucru, incepi


sa crezi ca-1 ai. Atunci portretul omului distins omului
de sus, al eroului, se impune. Avem astfel o serie Intreagit
de portretisti. Cel mai important dintre dan5ii poate fi
celebrul Stuart, ale carui piinze represintd insa o imitatie
a porfretului engles.
Nu trebuie sd uitdm a trdim Inteo vreme In care
Anglia der un Sir tie strAluciti portretisti, aproape ge-
niali: Gainshorough, Lawrence, Reynolds, can, in ce pri-
veste adimcimea analisei, puterea de expresie, mestqatgita
Intrebuintare a colorilor celor mai delicate pentru a da
teinul engles, a celor mai serpuitoare contururi pentru_
a desface liniile sprintenului corp al arAtocratici englese,
in eleganla modd a secolului al XVIII-lea, n'au fost Intl
cuti niciodata. Dintre dansii eel din urma a gasit Si teatia
picturii Si a presintat una din cele mai interesante edrti
-acest gen. Anglia mai avea $i un alt gen cle pictura, cte
care America a ramas strainer: rasfrangcrea lumii prin
ceatd, razele chizand asupra mdrii, peisagiu cu desavar-
sire non, cu total altceva deck al lui Claude Lorrain sau
al Italianului Salvator Rosa. Peisagiul represintat Inainte
cle Coate prin personalitatea artistica geniald, In crea-
tiuni cu total noi, care e Turner. Precum se stie, toatd
pictura noua de peisagiu, care tine same de aierul inter-
calat, pictura francesd in primal rand,. vine de la scoala lui
Turner si de la pictorii englesi cari pe la 1800, an treat
aceasta noud vedenie si interpretare a naturii.
Va sd zicd: in fasa intaiu avem o literaturd de caracter
practic, moralisator, filosofic, patriarha4 cum' e a 1ui Fran-
klin. Si avem in acelasi timp o arty de portrete individuate
on de grape de familie, pe vremea cand familia avea a
foarte mare importantd,

Duper aceasta, la In.ceputul secolului al XIX-lea, pang


pe la 1840-1850, este- o noud fasd, in cugetarea 5i simtirea
americ2nd. Aceasta 15i gaseste expresia mai putin in
literaturd deck in arts.
253
§AFTE CONFERINU

Acum, cand un popor vrea neaparat se alba. o literal


tura si o arta intr'o anume vreme, el poate presinta, un
numar oarecare de nume fära niciun fel de valoare deo-
sebita. Nu e vorba Wse de ce se. poate presinta astfel, ci
de ce a ramas In desvoltarea civilisatiei umane. Pentru e-
poca aceasta, dacS s'ar Intreba cineva care nu e American,
ar fi foarte impiedecat sit spuie un nume. E Boar vremea
cand se creiaza societatea, cand se intemeiaza Statul, cand
lupta spiritul lui Jefferson cu al celorialti, cand indus-
tria Incepatoare este In razboiu Cu viata dIe lerma, alt fel
tic traiu 5i de conceptie a vietii. Pe o vreme turburata, Cons-
titutia trebuia se se schimbe; erau chiar unii can -toiau
sa o rastoarne cu desavarsire. Atentia Americei era, apoi,
Indreptata asupra Europei, din causa lui Napoleon, de
la care a avut America Louisiana. 0 adevarata literatura
pe vremea aceasta nu. o gasim, esceptand pamfietul po-
litic. De sigur ar fi interesant O. se caute acelea care au
o valoare literara, cad foarte adese on pamfletul are va-
loare literara. Oriunde se puree suflet omenesc mull,
on cugetare, on pasiune, valoarea literara vine de la sine.
In gazetele care presinta. procese criminale, se Intampla
sä se afle unele admirabile scrisori de femei care se Intl-
tiseaza juratilor. Acum In urma, In Franta, s'a tiparit o
culegere de scrisori de femei din toate timpurile, femei
care au facut literatura si femei carora prin cap nu li-a
tlecut sa face literatura, $i colectia e totusi foarte intere-
santa.
In cc priveste arta, pe vremea aceia ea cauta se In-
trupeze anumite directii religioase. Ca si In Germania,
unde, pe la 1820, a lost un curent religios, mistic, Infati-
sand figuri diafane, senine, gesturi sacramentale, cu un.
-el de simpIicitate impunatoare figuri, In miscari a
person4ilor sfinte; scoala lui Cornelius si Overbeck,
Ceva corespunzator cu aceasta scoala, care nu se Intal,
neste in Franta decat intr'o forma mult mai colorata, in
pictura lui David, mai mult emit- si une on prinzand rea-

254
LITERATI-7RX BSI ARTA

litati contimporane, cum eintoronarea lui Napoleon, se


_gaseste ici si colo i lit America, dar rar, prin edificii pu-
blice americane, dintre acelea de care Amerieanii sant
mai mandri, de exemplu Congresul, adeca locul uncle se
gaseste Camera si Senatul.
'Tablouri de razboiu, cu lupte cumplite, eroice in su-
biect, dar saracute In inspiratie.
Perioada nun.' in literature, slabi in arta. Dar Ameri-
canii continua a se ,satisface prin ei, adeca nu chiama plc-
tori si sculptori de aiurea, ca astazi, cand pictori euro-
peni fac chlatorii triumfale in America, precum a facut,
de curanct, una, conationalul nostru d. Stoenescu, din Cra-
iova, care stb.' la Paris. E Inca o epoch. de autarhic ame-
ricana, a unei societati patriarhale care se multameste cu
product-la indigenV, cum o numesc unii snobi de la
noi.
Pe urma a venit alta epoch, aceasta de tot interesanta.

In perioada aceasta trebuie sa vorbese inteliu de arta.


Arta a dat un pictor 4e foarte mare importanta. Un
sculptor american de mare valoare nu e nici acum, din
care- cause _se comanda cea mai mare parte din sculpturi
fiv strhinhtate, pane la cetateanul roman cu nume ungus-
resc caruia i s'a Incredintat o lucrare, un fel de Partenon,
lntr'un oral de provincie american, cu tot felul de or-
namente sculpturale.
Acel pictor cu total remarcabil are numai defectul, de
care vorbiam la inceput, de a represinta o scoala strains
si de a, pune pe panza privelisti care nu sant americane.
E vorba de Georges Inness. El e din epoca. marilor pictori
francesi, sari au icunoscut natura de-a dreptul, la Bar-
bizon,. in padurea de la Fontainebleau; acolo a lucrat o le-
giune Intreaga de maxi artisti cari au revolutionat peisa-
giul in Franta, Corot, Millet, Diaz, koala de care e le-
gat un pictor roman, cu Impietate acoperit de care-
care despret al modernistilor de astazi, pe care insa In-

255
APTC CONFA TWIT

treaga societate romaneasca p gala st.4 apere totdeauna


pentru geniul sau care este In ranclul intaiu adevar, un
incontc tabil si etern acievar, Nicolac Grigorescu, Imstsa
inst. an e un Nicolae Grigorescu al Atnericei, pentru ca n'a
lute les natura americana. Meritul lui Grigorescu este el
el a prins lumina de la noi, a prins umbra pa'clurilor noa-
stre, spiritul vailor care eoboart prin podgorii; in el e
intrupata In anume aspecte ale ei natura romaneasoa,
Poate fi criticat pentru. ct din natura noastra a ales nu-
mai o parte, ca aIaturi de carale* sale cu boi n'a pus si
ceva automobile contimporane, dar acelea abia Incepeau
St apara, ca, in be de an pastor, n'a presintat un tanar
intelectual in propaganda agricola sau industrial. El a
preferat sa reprocluca terani si ciobani mai molt ciobanul
'ead teratrul, de Si tine cunoaste Watt. opera lui Gri-
,gorescu isi aduce aminte si de un anume iarmaroc, cu toga
populatia speciala misunand acolo, tot Lisa precum a r -
dal grozavia razbolulul nu cu masele de trupe merganci
in atac, ci in rtzlete figuri representative; el isi aduce a-
minte de anumite scene din Normandia sau de langt
Parisul uncle a trait atilta vreme, de foarte fxurnoasele
poi trete, de florae lui fragede si poate vedea ca Grigo-
rescu nu era un fabi icant in sute de exemplare al acelo-
rasi tablouri de nuralitate cu boi albi si ciobani Iran lafini,
de feti frumosi Si pastorite, ci un pictor in cea mai inaltt
conceptie a cuvantului.
Inness nu e asa; el face numai copted suptiri din pa-
duricile americane. Doar In peisagiile acoperite cu brumit
e c incercam de a se auropia de solul lui nZtiv, fart st-i
fi aflat Insa toate secretele.

Literatura acestei epoci are exact acelasi caracter. Ame-


ricanii sanl si pe vreinea aceasta, dar cu deosebire in fasa
de astazi, calatori. Numai cat azi calatoreste inainte die
toate miliardarul de bate vrastele, fetele frumoase Si bo-
gate, inteligente si culte foarte adese ori; care se intampld

256
LITERATURA 51 ARTA

sIt is in casatorie pe cine stie ce scapatat nobil maghiar


sau vre-un hobereau frances de provincie, care nu-i aduce
decat o tinereta furtunoasa si datorii care se vadesc Ince-
tul cu Incetul.
In vremea aceia Insa calatorul american era foarte adese
on un intelectual. Nu debarca la Paris la otelurile cele
mai scumpe, deci nu cele mai bunt, ci dd obiceiu cele
mai zgomotoase si mai nelocuibile, ci se ducea prin vaile
fluviilor germane, strgbatea orasele si satele de pe linia
Rinului, se interesa de amanuntele de arta, ori, visitand re-
giunile Italiei, respira si acolo mirezmele de trecut ale
Europei, care nu se Intalnesc In America. Era adoratorul
unor zei cari nu trecusera. Oceanul. Intre acestia unul
este cu desavarsire representativ, Longfellow. El a lasat
astfel o opera literary din cele mai Intinse, in care
Intalnesti toate subiectele. Am tradus multe din poesiile
lui pe vremuri, publicate Intaiu in reviste si adunate In-
tr'un volt= nestiut, tiparit la Craiova, Din opera poe-
tica a lui N. Iorga", cuDrinzand traduceri din literatut
rile straine. Se Intalneste acolo si o bucata asa de fru-
moasa ca a Ceasornicului". Intr'o casa pradata, mobila
toata a disparut, ferestile au fost sparte, usile date de o
parte, dar pe scarf s'a Intel un ceasornic care Inca merge
si se pare poetului ca zice totdeauna, niciodata; ni-
..i

ciodata totdeauna", si pe tema. aceasta Inseileaza: Da, aici


au fost mirese bucuroase In ziva nuntii si lume din toate
partile adunata acolo, si petrecere 5i strigate 5i cantece,
dar ceasornicul de pe scara spune Totdeauna, niciodata,
niciodata, totdeauna". Aici oameni au murit, cum oa-
meni s'au nascut, viata lumii a trecut prin odaile acegtea
si to intrebi: lucrurile acestea au fost candva sau nu?",
iai ceasornicul raspunde: Totdeauna, niciodata; niciodatad
totdeauna".
Parfumul acesta de misticism german $i engles se In-
tabaeste In cea mai mare parte din opera, deosebit de a-
tragatoare, a lui Longfellow.

17 257
APTE CONFERINTE

Trebuie sä recunoasca insd cineva cd poetul n'a mers In


padurile americane, nici pe brazda tliata de plugul des-
chizatorului de pamanturi noun, ci sim i un parfum complex
In care ce este mai vechiu, mai rafinat, mai pregatitz e
de Imprumut. Dar el a vrut, cu geniul lui, comprehensiv,
Ba nu se tins numai In margenile Inguste ale unei bo-
gatii lirice, si a scris, de exemplu, Evangelina, o foarte
frumoasd bucata, care ar merita sd fie tradusa si rds-
panditd in lumea noastrd scolard, hranita cu literaturd
de rdspopiti si alti scriitori moderni, care e o curatd o-
trava pentru suflet, cu tot talentul scriitorilor; duhoarea
aceasta artificiala, perverse, nu trebuie confundatd cu mi-
reazma adevaratei poesii.
Evanghelina" lui Longfellow, dacd se uita cineva de a-
proape, samdnd cu Hermann fi Dorotea a lui Goethe. Este
vorba de un sat Intreg izgonit pentru motive religioase. E-
vangelina e o fate care pleaca din Acadia si Intrebuinteazd
cele mai mari silinti ca sa ajungd a Intalni pe logodnicul
ei. Il va gasi pe un pat de spital, un Miran in agonie 1.
Multor critici nu li place din causa lmprumutului evident,
din causa incercarii foliate de a da literaturli americane
un lucru pentru care ea nu era pregatitd.
Alta data, lui Longfellow i s'a parut ca poate lua ceva
,din trecutul Indian si a alcatuit atunci Cantecul lui Hia-
watha", o poveste a Indienilor df pe Mississipi, piina de
mentalitatea speciala a Pieilor Rosii. Tot ceia ce imagina-
tia simbolied a salbatecului poate aduce, se &este faun-
tru. Fiecare pasare, fiecare animal are un nume special
Indian, care Intra in tesatura versului erigles.
Alaturi de Longfellow, este insd un scriitor In prose
care-i corespunde perfect. Cu totul necunoscut la noi,
Washington Irving e autorul unor schite In care sant multe
lucruri foarte hazlii. Inceputul humorului american se gd.-
0 parte, acea care s'a pAstrat, din traducerea mea, Mud la mai
putin de doulzeci de ani, am dat-o In revista Cuget Car pe tulle-
August 1930.

258
LItERATUIU *I ARTA.

seste de rapt aacolo. In a lui Carte de schite"(Sketch Book


of Geoffrey Crayon) o sa. Intalnim, de pada, la Paris, o
societate literara alcatuita numai din oameni de ,prima
clas5, care se uita cu foarte mare despret la altii de clasa
a doua; cei d'intaiu vorbesc, cei de clasa doua numai din
-cand in cand spun $i ei cite un cuvant, iar la ceilalti li ra-
man cuvintele pe buze. Dupa aceia alto societate uncle cei
<le clasa a doua vorbesc extraordinar de malt, dar alai,
de clasa a treia, tot scriitori $i intelectuali, nu zic nimic.
Acesta este genul humorului, une on foarte subtil $i de-
licat, al lui Washington Irving.
Influentat putin $1 de Ultimul dintre Abenceragi"
(Le dernier des Abencerages) al lui Chateaubriand, el a
scris i ceva In legatura cu Maurii din Grenada, $i de a-
ceia e foarte iubit In Grenada $1 Spania. Pe langa aceasta,
a compilat Viata lui Mohammed, a lui Washington, a lui
Columb, a lui Goldsmith. Irving este creatorul stilului pro-
sei americane, simplu, dar vioiu $i istet.
Alaturi de acesti doi, sant, formand o alts categorie
decal a eclecticilor europeni, cugetatorii religiosi $i mis-
tici, In versuri $i prosa, ai Americei. Un Bryant $i ina-
inte de toate Emerson, cari concentreaza tot ce Ad, tot ce
and, tot ce vine din afara care dan$ii. Tot trecutul, tot pre -
sentul, toate varietatile fiintii omenegi, toate aspectele na-
turii, toate glasurile care se and In afara, toate cele cari
vin din launtrul omului, se unesc apoi Intr'un. sentiment
de superioara armonie misterioasa. Sant poetil universa-
litatii lucrurilor g fiintilor. Dona din cartile lui Emerson
stau In randul Intaiu al Intregii literaturi contimporane.
Dintr'una, pe vremuri, In revista mea Floarea Darurilor"
am dat cateva traduceri: Oamenii representativi", care
trebuie puss In legatura cu Cu ltuI Eroilor" al lui Carlyle,
cu deosebirea ca Emerson e mai delicat, mai discret, ca
izbeste mai pupil auzul decat profetica vijelie a lui Car-
lyle; pe de alto parte, la dansul nu sant strigatele acelea
voit de vulgaritate sfidatoare, unul din farmecele stilului
lui Carlyle $i una din primejdiile pentru imitatori.
259
§APTE CONFERINTE

Cea de a cloua carte, care n'a Post tradusa niciodata bat


romaneste si cred In nicio alta limbs europeana, este Con-
duct of life" (Cum trebuie sd trdiesti") minunat opuscul,
care ar trebui sä faca parte din toate bibliotecile sco-
lare.

Dupa epoca aceasta vine cea de a treia care se conti-


nua pang. astazi, asa incat de la 1880 si pang. la 1930 se-
poate face o singura perioacla In literatura americana.
In aceasta perioada, Americanul se simte American si
in arta si in literatura.
In aria, literatura Americei incepe a se defini tot mai.
mult. Urmasii lui Inness (t 1893) in peisagiu, sant mult
mai Americani decal danshl; padurea, sesul, oceanuI ii
intereseaza mult mai malt, tipuri din societatea americana .

sant prinse de acesti arti§ti ai unei epoce noun. In aceasta


vreme agar doi represintanti caracteristici ai artei ame-
ricane, unul care- a fost descoperit nu de multa vreme,
care a razbit cu multa greutate, un geniu timid, stangaciu,
misantrop, lucrand pentru dansul, nu pentru lume, asa In-
cat nu poate sa existe o opositie mai mare decat aceia din-
tre el si acela al carui nume e cunoscut pretutindeni, sunat
din cele mai zginnotoase trambite de argint ale notorietAtii,
n'as urea sä zic ale reclamei, care 1-au facut cunoscut pre-
tutindeni. Cel d'intaiu e Whistler (-1- 1903), iar celalt, pe
care-1 stie orice Ainerican, ale cdrui panze se gasesc la lo-
cul de cinste in orice museu, care a facut si fresce pentru.
palate, si portrete pentru toata lumea bogata americana
precum a fost, un moment, Carolus Duran la moda In
Paris, si fiecare voia O. fie zugrd.vit de dansul---, un om
Insa care, ducandu-se in Venetia, era capabil slit schimbe-
imediat visiunea, Sargent.
Pictorii americani sant astazi foarte numerosi, museeler
marl si mici, de acolo, sant pline de productii americane,
si pictorli sant foarte mandri sa Insemne nationalitatea
for americana spre a nu fi confundatl cu pictori englesi_

260
LITERATURA §T ARTA

Literatura acestei epoci vine toata de la cativa oameni. In.


poesie, nu atat de la scrasnirile din dinti si visiunile ete-
rice, de la Iadul si Raiul fantasticului, din temperament
i vointl, Edgar Poe, totusi un contemporan al lui E-
merson, ci de la Walt Whitman (t 1892), poetul Indraznet,
care Intrebuinteaza versul de deosebite lungimi it cu deo-
-setith armonie, amestecat cu prosa, un vers mai scurt, al-
tul mai- lung, pentru ca sg. continue Intr'o prosa ritmata,
Walt Whitman a patruns acu.m fn cunostinta tuturor, dar,
n d, acum vreo treizeci de ani, scriam un articol despre
-dansul intr'o revista din Bucuresti. multa lume se va fi
Intrebat de uncle am scos pe acest poet nestiut de nimeni.
Ceia ce impresioneaze la dansul, este credinta In viata
Americei, In vial a industrialL a Americei; e strigatul a-
cela de optimism, de apel catre. viitor, si nu In numele c§.-
pitanilor industriei, ci In al maselor muncitoare. Pentru In-
thia oars vorbeste America toata, din toate fabricile, des-
pre toate ogoarele ei, unindu-se Intr'un singur glas prin.
-versul acesta zbuciumat, rupt, disarmonic, al lui Whit-
man.
Dups aceia vor veni -coli deosebite, dar nota particulars
:americana n'a mai perit din aceasta literature 1.
Pe de alts parte, alauri de poesia de strign a lui Whit-
-man, intraductibili, este o and poesie, poesia pentru ea
o poesie de ungher, de semi-obscuritate, o discreta
poesie chinuith, scrisa pe buciltele de hartii aruncate, pe
care pe mma rude si prieteni, admiratori le adung. A
fost o Intreag4 tragedie publicarea versurilor Emiliei Dic-
kinson. Ea nu s'a gAndit niciodata a versurile ei vor fi
publicate. Le Insemna cu o scrisoare a.sa de Brea de des-
cifrat bleat a trebuit sa se uneasca prietenii ca se publice

1-Cea mai buns antologie a poesiei americane e cea din Oxford r,


The Oxford book of American verse, 18th to 20th centuries, chosen
and edited by Bliss Carman, Oxford (1927). 0 prefer acelela; ameri-
cane, a lui Louis Untermeyer.

261
yAPTE CONFERINTr

numai putine versuri, pentru ca mai tarziu sa se revie


cu toata opera
Ca sä se vada, cum, alaturi de poesia zgomotului fabri-
celor, se putea face si poesia timiditafil In America, WI
cateva bucati scurte ale Emiliei Dickinson:
Murit-am pentru frumuseta,
Si-abia cram In groapa,
(Ind langa mine-au asezat
1.1.n mort pentru-adevar.

De ce-am murit? m'a Intrebat.


Raspuns-am: Pentru frumuseta".
Fiind mort pentru adevar,
Shntem ca frati, acuma.

Si astfel am vorbit ca doi


Amici gasiti In noapte,
Pana ce muschiul ni-a cuprins
Si numele pe plata
Sau:

0 bazaire de albine
A pus o vraja.'n mine...
De-ati urea sa stiti cuvantul
Mai bine vreau mormantul,
Deck sa.-1 spun.

Amurgul cel Impurpurat


Vointa 'ntreaga mi-a luat.
0, nu glumiti, rauvoitori,
Caci Domnul e stapanitor.
S'o stiti !

Si zorile ce s'au -ivit


Pare ca m'au Inebunit.
262
LITERATURA. §f ARTA

De vreti .sd 5titi ce s'a 'ntdmplat,


Doar mesterul ce m'a. creat,
V'ar spun.
Pe urma:
Acest praf linistit a fost domni si-au fost doamne.
135101 a fost $i fete.
A fost si ras, si mandrd putere, si suspin,
A fost cosite, plete.

Si-au fost aid, In pacea dainuitoare-a veriir


Si flori si zbor de-albine,
Ce si-atufacut intregul cerc de viata 5i
S'ai 7n* cfarsit cu bine.
In sfarsit:

Acuma patul tie-mi larg.


Evlavios mi-1 faced,
In el voiu sta lung, asteptdrul
0 judecata buna.
SA fie drept cearsaful lui,
Si perina rotunda,
$: qiciun zvoh din blonde zari
SA nu -mi trezeasca soninul!

Vom regasi aceiasi nota, cu ciudate complicatii de re-


voila, la ma tumultuos poet, care traieste si acum, mergand
din loc in loc pentru a face lecturi literare, Sandburg, de o-
rigine scandinavd. El represinta cloud lucruri cu totul deo-
sebite, pe de o parte o poesie care, In discretia ei, samAnA
cu a Emiliei Dickinson, de exemplu:

Aduna trupuri cate 'n Austerlitz $i 'n Waterloo,


Ingroapd-le si lasa-mi pace sa lucrez.
263
tAPTE CONFER INTE

Sant Iarba si-s in stare sA cohar orisice.


SA fie sus gramada, cum e la Gettysburg,
SA fie sus gramada ca 'n Ypres si Verdun,
IngroapA-le si lasa-mi pace sil ,lucrez.
poi ani vor trece, zece. si-or spune cAlAtorii:
Ce be este nice?
In ce loc ne gAsirn?
Sant Iarba,
$1 lucrez.

Ori:
Soseste ceata 'ncet
Cu pasi ca de pisicA.
Priveste un moment
La port si la cetate;
Se lasa In tAcere,
Si lata a s'a dus.
E o foarte delicata poesie de moment. Dar acela.si
Sandburg, cand e vorba sA infatiseze Chicago, O. apere
Chicago, atunci vorbeste alifel, Intrebuintand un vers In-
tocmai ca versul abrupt al lui Whitman. El isi glorifica o-
rasul lui cu o putere extraordinarA:

Da, sti-m cum toti te batjocuresc,


Oras de fier, oral de-otel, oral de fabrici :
Eu pentru-aceasta te iubesc
Pentru puterea care-i in tine.
Atatea civilisatii se vor duce;
Din cosurile fabricilor mele
Tot Ira striga o putere
Cum n'a fost niciodatd in omenire.
MAcelar de porci al lumii
$i fabricant si fainar,
Jucand cu trenuri si 'ncarcari,
Focos, krAbit si furtunos,
Oras de umeri largi.
244
LITERATURA 5SI .ART4

Imi spun ca esti stricat cred, cad am vazut femeile-ti


vapsite supt lampi de gaz ispitind pe bgietii de la ferme?
Si-m.1 spun cg esti conrupt i .raspund: dar e drept, am
vazut pe ucigas omorand si revenind Tiber ca iar sa o-
moare,
Si-mii spun ca esti brutal si raspund: pe fetele femei-
lor si copiilor am vazut semne de cumplitg. loathe,
Si astfel rgspunzand, mg Intorc iar la cei cari-si rad
de orasul acesta al mieu, ii li arum Inapoi rasul 5i
lizic:
Vina si arata-mi alt oral care cu capul ridicat, cantand,
sä fie asa de mandru de a tili i aspru si tare si capabil,
Aruncand puteri magnetice In mipocul trudei de lucru
peste lucru, e un nalt si mandru luptator stand viu Impo-
triva micilor orase,
Mandru ca un dulau cu limba scoasa pentru faptg,
tare ca un salbatec incordat contra salbatAciei,

Cu capul gol,
Lucrand,
Pignuind,
Zidind, stricand, refacand,

Supt fum, cu gura pling de praf, razand cu dinti albs,


Supt teribila sarcing a soartei, razind cum rade un tanar,
Razand ca un. luptator ignorant care n'a pierdut nicio
batalie,
Razand fudul ca supt pumnul sau e pulsul si supt coastele
sale inima poporului,
Razand,
Razand focosul, orbitul, furtunosul ras at
Tin eretei, pe jumglate gol, asudand, mandru a t.
mgc,elar.

Macelar de porci al lumii,


Si fabricant 5i fdinar,

265
*APTE CONFERINTE

Jucand cu trenuri $i 'ncarcari,


Focos,, grabit $i furtunos,
Ora de umri largi."
Ca A. se vada cum trateaza el fabrica, iata o alts bu-
cata din opera lui:

0 ball de otel e doar


Fum In inima ei, fum $i sange de om.
Ta$nire de roc trecu, ie$i, merse aiurea,
Lasand un fum $i sange de om,
i-otelul gata, racit, albastriu.
A$a focul Infra $i iese $i merge aiurea,
Si bara de-otel e un tun, o math., un cuiu, o lopata,
0 helice supt Mare, un catart dire bold;
Fum $i sange de om.

Este imnul durerii omene$ti Intrupate In productia f a-


bricei.
Altii represinta In poesia aceasta noun aliceva. Inchi-
narea catre Lincoln, eroul americans a poetului Markham.
a In acelae timp $i mila de omul care sufere, dar $i
bucuria de omul care, lucrAnd, a ajuns la capat:

Mid a Nornelor mama vazu ceas de-uragan


Crescand $i 'n Intunerec prinzand pe lume totul,
Ea parasi eroii din cer $i se lasa
Spre-a face omu'n stare sa sprijine nevoia.
A luat cu grija lutul din calea tuturor,
A$a cald de caldura pamantului genial,
i-1 strabatu cu darul cel rar al profetiei.
A stamparat caldura cu lacrimi omene$ti,
A pus in stof a aspra un zimbet de lumina,
Si'n trup sufla pe urina o clara flacara
Pe fata cea duiobsa $i tragica a lui,
I-a dat $i simiul tainic al misticei puteri

266
LITERATURA. §I ARTA

Miscandu-se 'n tacere supt valul muritor.


Asa facu pe omul sh stea 'mpotrivi lumii,
In stare sa Infrunte si muntele si marea.
Coloarea ternei Insesi era In el, roscata,
Si tot ce se cuprinde In primul element:
Dreptatea si rabdarea din stancile de piatra,
Si calda bunatate a ploilor pe foi.
Intampinarea bunk a putului din cafe,
Curaj de Infruntare c'al pastrii pe marl,
Usoara fluturare a vantului pe gran,
Mila zapezii care acopere-orice rani,
Taina din raul care Isi tale totusi calea
In muntele cu stanca cea aspr'asupra lui.
Cand un fiu de imigrant, James Oppenheim, ni vor-
beste de negri, el spune:
Au liberat pe selav, rupandu-i lantul,
Dar tot un sclav a fost ca mai halide:
Era legat de-a lui venalitate,
Legat de indolenta si de lene,
De frica lui si de incbipuire,
De nestiinta, 'Annie% salbatacie;
Sclavia lui nu mai era In lanturi,
Era In el,
Caci numai oameni liberi se pot libera,
Si nici nu e nevoie de aceasta,
Cad oameni liberi se fac singuri hstfel.
0 alta bucata, in acelasi spirit, este aceia In care poe-
tul Edward Rowland Sill presinta pe cei doi apostoli
Ion si Toma:

loan si Toma 'n drum se prind,


Toma 'ndoit, Joan iubind.
Inane, spune-ai Inctrazni
Cu cel putini a to 'ufrati?

26t
§APTE CONPERINTE

In gindul tau pierdut sg. fii


SA n'ai a' vietii bucurii?
De orice om sA to fereei,
SA creadA cg Busman li eSti?
SA 111 tot singur i hulit,
Ca de un blastam tintuit,
SA treci prin noapte 'ntre eel vii,
Ce cred ca farmed pe copii,
SA porti In viata ta nonos,
De eretic necredincios?
De vrei asa, cu mine yin:,
Om liber, de mandrie plin!

..Si apostolui loan raspuftde:

0 Toma, poti sA. ma asculti,


Intrand in turma celor multi?
SA fii cu ansii cufundat,
Ca ei ae Domnul mangffiat
Si sa prime.ti si tu, smerit,
Ce e in ei sAlasluit,
5i'n viata ta sA nu_fii pas
Intre blastmele de sus,
SA nu ai faima ta nici cand,
Sarac In suflet si In gaud?
SA fii de oameni nenteles,
Cum este iarba de pe ses,
Pe care toti o cala 'n mers.
De ai curaj, cu mine yin'
SA fii cu totii unit deplin

E una din cele mai frumoase bucati de solidaritate u-


snanA.
Si lath. una In care se presintA durerea muncitorului
calcat In picioare de toata lumea si ajungand s6 fie un
represintant degenerat al speciei. Poetul a vAzut undeva.

268
LITERATURA §I ART

un tablou al lui Millet care infatiseazg. un out cu sap;


salbAlAcit; oasele ii iese prin fata supta; are o Infatisare
preistoricl pe care parc'o scoate din adancimile paman-
tului.
Poetul Edwin ,Marckham 11 Infatiseaza a.sa:

Plecat de greutatea de veacuri, el se las1


Pe sapa si priveste pamantul de supt el.
In fa -i goliciunea de' veacuri petrecute,
Pe spatele-i povara intregii noastre lumi.
Cine a fost sl-i ieie plAcerea si sperarea?
Cine-1 facu sa n'albA ndcaz, nici asteptari?
Stupid, uimit, de pare a omul nu-i e frate?
Cine-a lAsat sA cads aceasta asprA Wel?
Cine-a Inchis luminii aceastA frunte grea?
A cui suflare-i stinse lumina de pe creieri?

Acesta-i cel pe care-1 facu Domnul din cer


SA alba stApanire pe mAri si pe uscaturi,
SA caute in ceruri si drumuri i puteri,
Sa fie prins de marea pasiune-a vesniciei?
Acesta-i visul care-1 visa cand facu sorii
Si li'nsemnA o cale pe apele adanci?
PAnA'n adanc de pesteri in Iad nu poate -fi
IcoanA mai grozavA decat a lui, acesta,
Mai plinA de osanda acestei oarbe lumi,
Mai plink de ursire a sufletului nostru,
Mai stransa de primejdii pentru Intreaga lume.
Genuni sant intre dansul si Intre serafiini 1
Legat de roata muncii, ce oare-i poate fi
Si Platon $i miscarea eternelor Pleiade?
Ce-i toatA 'nsirarea de piscuri a cantArii?
Ce-i sant lui oare zorii si rasa din grAdini?
Prin fata-i chinuitA privesc amare veacuri,
Si tragedia vremii e 'n trupu-i chinuit.

26g
§APTE CONFERINTE

Prin fata lui, o groaza, tradata omenire,


PrAdala, profanata, furata de averi,
Protesta'n sfrigat fata de domnii marl ai lumii,
Si e proorocie in profestarea lor.

O domni stapani, in sama cui terile sant date,


Aceasta e isprava ce-o dali lui Dumnezeu,
Aceasta chinuire de trup si jale-a mintii?
Cum veti putea vre-odata taria sa-i redali
Si sa-1 atingeti iarasi cu imortalitate?
Cum yeti putea privirea-i spre cer s'o ridicati,
SA recladliti intr'insul si inusica sf visul,
SA indreptati de veacuri cladita infamie,
Perfida nedreptate, durerea Ears leac?

O domni sta.pani, in sama cui terile sant date,


Ce va fi socoteala cu acest om candva?
Cum veti raspunde oare la aspra intrebare
Cand val, de rebeliune tot termu-1 va lovi?
Ce va fi oare Statul 5i regele atunci,
Tot ceia ce aduse pe om In acest hal,
Cand oarba rasbunare va sta sa judece
Dupa tacerea care de veacuri s'a Mat?

Cine crede a in America e sims numai pentru miliar-


dari, sa ceteasca. pe Markham, ca sa simta ce se miscii
In inima acestei societati, cu una din cele mai grozave in-
josiri morale, pe care o &esti la omul din fabrics.
Alaturi de acesti poeti, este si prosa corespunz4toare,
care-si are doua caractere: on cauta pitorescul, di, dad.
e vorba de pitoresc, atunci gAsesti pe Fenimore Cooper,
cantaretul Indienilor, pe Bret Harte, descoperitorul spiritual
al Vestului, iar, data e vorba de omul inchis in casa lui,
atunci ai pe Nathaniel Hawthorne, tradus si in frantuzeste
(Scrisoarea rofie). Daca, in fine, e vorba de a rade pe rui-
nele naturei si pe injosirea omeneasca, de un ras vAnitt

270
LITERATURA $1 ARTA.

i amar, aceasta se intalnqte la scriitorul care, pentru


un cetitor superficial este surazatorul represintant al not
literaturi americane, dar, e, In fond, un nihilist in %ara in
care nu s'a putut inchega Inca un inalt ideal moral pentru
toata lumea, Mark Twain.
De literatura curenta, a romanelor sd -mi fie permis a nu
ma ocupa: nu e vremea sa. se judece aceste zugraviri so-
dale In care nu e atata arta, cat adevar.

271
V.

Romanii.
In aceastt conferint Imi indeplinesc o datorie fatt de Ro-
mAnii din America.
Romanii din America imi pareau altfel Inainte de a
merge acolo, decal pe urmt. Este o legendt a Romanilor
din America, si aceasta legendt este bine sa o InlAturam,
fiindct legenda face pe multi oameni st calatoreasca in
America In vederea unor profituri materiale, pe care nu
e bint A, le caute, nici din punctul de vedere al bunei
pe de alit parte, fiindct. nici nu ajung la dansele.
Legenda Romanilor din America este aceasta: c ei
swat foarte numerosi. Ni se dau cifre fantastice, uimitoare.
Atunci cand cauti mai de aproape, vezi a ele n exists si
nici n'au existat vre-odata. CAlttorlile Romanilor In Ame
rica sant In legaturt cu anume posibilitati de desvol-
tare, foarte variate. Foarte variate, dar nu si foarte In-
tiuse, aceasta chiar Inainte -de restrictiile actuate, puse
la imigrare.
Se stie et, acuma, Americanii, voind st fact a fierbe al
for melting pot", de asimilare a tuturor raselor, au in-
frodus un fel de rationalisare a imigrtrii. Se prevede
un anumit numar de imigranti pentru fiecare tart, cari
pot fi primiji In fiecare an In America. In ce ne priveste
pe noi, numarul acesta este foarte mic. Si de aceia toti
oafnenii saraci can se ingramtklesc necontenit la birou-

272
ROMA NI1

rile de pasapoarte, i§i pierd vremea degeaba. Unii din-


tre dansii, poate and vor ajunge la vrasta de patru sute
de ani vor putea fi primiti in America, dar inainte de a-
aceasta respectabilh vrasth hotarat eh nu. Mind* precum
spuncam, in America nu sant primiti mai mult dealt 0
anumita cifrh pe an, si, gdata implinita cifra, nu mai in-
trh nimeni.
Stiu foarte bine ea sant Si mijloace de a scapa con-
tingenthrii americane. Mhsurile restrictive nu exists in
Canada si nu exists in Mexic, cele douh teri vecine, la
Nord si la Sud,cu Statele-Unite. Si, atunci, unii Romani
fac asa: iau pasaport pentru Canada, si Incearch sh se
strecoare de aid in Statele-Unite, on iau pasaport pentru
Mexic, de unde cauth sh patrunda prin granita de Sud in
Statele-Unite. Insil in niciwa cas procedeul nu este reco-
mandabil. Na, din punct de vedere moral: Americanii nu
vor mai multi Romani decat atata, si ' atunci de ce sh se
indese in locul unde nu-i pofteste nimeni? Din fericire, a-
ceasta interzicere nu este numai pentru noi, ci pentru toate
natiile. Americanii vreau sa creeze o societate unitarh, si
atunci emigrantii noi u suphrh. Dach, din punct de vedere
american, este bine sau ba, alth cliestiune. Americanii sta-
biliti, aceia nu se inmultesc. De la prima generatie el mar-
genesc numitrul copiilor. In a uoua nu-i au aproape de loc.
Si atunci se poate intampla ea previsiunile facute, cu o
mare seninatate de constiinta, de un sociolog american sh
se realiseze, sh vie, adech, Q vreme cand Aframericanii se
vor confuncla cu rasa albh, si va fi o singurh rasa. Dar
se poate intampla ca aces rash sh. nu fie tocmai albh, ci
de in negru foarte pronuntat, cu toate instinctele care se
pot ascunde supt aceasta rash neagra.
in general, orice clash superioarh care margeneste nu-
marul nasterilor, de chide drumul pentru o clash infe-
rioarh care-i is locul. E bine sh o tie si societatea roma-
neascd, de exemplu cea din Banat, unde margenii ea naste-
orilor este scan.daloasa si criminals; sant case cu un sin-

18 273
V.PTE CONFERINTE

gur copil sau cu niciunul; sfvabii si Sarbil fac acelasi in-


cru, $i resultatul va fi ca satele vor ajunge pe manile Tiga-
nilor, cari nu margenesc nasterile.
Deci, numarul Romanilor In America nu poate sa fie
asa de mare cum iii Inchipuie hunea.
Pe de alta parte, se crede. ca Romanii din America stint
oameni extraordinar de bogati. Prin urmare, mice om
politic roman caruia Ii trebuie bani pentru alegeri, orice
gazetar care se &este in situatia in care tocmai mi se
spune ca se gaseste ziarul ruieu, din care pricing. poate
peste catava vreme, ca o multamita a societatii roma-
nesti pentru ce a insemnat acest ziar In fimpul razboiului,
el ar fi silt sau inceteze aparitia--, orice ziarist, zic, care
n'are cu ce scoate ziarul, crede ca poate apela la Roma-
nil din America. Oamenii au punga plina de dolari. Do-
larii ii curg prin toate buzunarele, $i, buzunarele fiind
sparte, n'are decat sit Intincla cineva, supt buzunar, pal-
ma pentru ca sat i se umple de dolari.
atunci, pleaca fel de fel de oameni In America avand
acest gand.
Cand am plecat eu in America, erau prieteni care-mi
spuneau: ai sa faci o calatorie strasnica si foarte profita-
bat, pentru ca, imediat ce au sa to vada Romanii din A-
merica, or salt dea un automobil si fondul pentru Intre-
tinerea lui, Iar, pe langa aceasta, cum or sa afle ca Nea-
mul Romanesc", gazeta d-tale, este In primejdie, o sa se
gandeasca la vremea razboiului, si subventiile vor fi asa de
multe, Incht o sa trebuiasct sa Inchiriezi un vapor special
pentru d-ta, din causa sacilor cu dolari, pe cari o sa-i cari
In Romania.
Deci, cloud pareri: ca Romanii sant extraordinar de nu-
merosi In America si, al doilea, ca sant foarte bogati, um
fel de marl negustori, industriasi, capitalisti.
A treia parere este ca. Romanii din America sant niste
intelectuali, cu gandul numai la tricolorul romanese, la
casa for din tardy ci inima li bate numai pentru lucru-

274
Misiunea S loan de Capistrano.
ROMANI(

-rile, bune sau rele, care sant la noi, fireste laudand pe cele
lmne, iertand pe cele rele. Si, daca aceia de facem noi In
-taxa se iarta ceva mai greu, este pentru cs ei nu-si (Tau
sama de Imprejurarile grozhve In care ne gasim.
Se Mai trade ca Romanii acestia din America au atata
limp liber, lucat de dimineata pans seara nu fac decat sa
-cultive; in forma cea mai romantics, patriotismul 5i na-
fionalismul romanesc. Pentru aceasta iau si cetesc fru-
mOasa gazeta care se numeste America", foarte bine
redactata $i de care voiu avea prilejul ss vorbesc pe urma.
Isi Inchipuie lumea cs intaia grip, a Romani lor din A-
merica, Indata, ce se scoala 5i evident se scoala foarte
pentru ca Romanul este capitalist, e sa deschicla
gazeta, ca sa vada cum stain cu lacustele din Dobrogea, si
la orice nacaz al nostru ei sant gata a trimete fin sir ne-
sfarsit de dolari celor din tail.
Dimineata, cants Desteapta-te Romane", la dejun Tra-
iasca Regele", catre seara Isi aduc aminte de La arme"
si 1 cants inainte de a se aseza la mass pentru pranz,
1111 pranz foarte copios.
Romauii din America ar trai deci ca Intr'un fel de pays
de Cocagne", o tart.' a bielsugului, In care trebuie sa se
Auca toata lumea care nu vrea sa munceasca, pentru a-si
reface sitaatia materials.
Ce. n'am auzit In America de pe urma, unor anumite
drumuri, Mute acoloT Ce ecouri ale luptelor politice de
la foil Si mi se spunea: ,clar.kl-ta nu ni spui lucrurile asa
cum le gpunea domnul cutare, care a lost Inaintea d-tale".
Si trebuia sa raspund: Nu, pentru ca nu ma chiam4
asa cum se chema domnul cutare", nu voiu zice si eu:
.,,Ma voiu presinta Inaintea regelui ui -i voiu spune: Rege,
America este republics,! Ori fad Ministeriul asa si asa,
Cori poporul va veni $i Iti va cere socoteala".
Si aid este o foarte mare gresala sa se creada a a-
col° In America poti Intrebuinta un astfel de limbagiu.
Americanii sant republicani, fart Indoiala, dar republics

275
*APTE CCfNFERINTE

for este une or,i foarte conservative, si, pentru a an trecut


prin scoli, ei stiu imposibilitatea morale $i socials de a
Intrebuinta un anumit limblgiu.
Drumul acesta In America s'a facut totusi si une on a
adus foloase, dar, hotarat, pentru astfel de foloase nu tre-
buie sa intreprinda cinema drumuj in America. Gaudul ca..
In America sant oameni can to pot Linea necontenit pe-
palme., satisfacand toate dorinSile si toate capriciile d-taler
trebuie p.arasit.
Se mai crede a Americanii au obiceiul, tend pled,
sa-ti face darurile cele mai extrordinare, Incat din da-
rurile adunate sa poata trai emul cai-jva ani de zile.
Sant persoane care se stabilesc pe acolo, pentru a re-
presinta cultura romaneasca, gata a tipa.'rk tot felul de-
carti, pe care O. be plateasca Ministeriul din Bucuresti.
Oantenii pot 1i imseluti si -in Ar.tieiica si in Romania si fa
orice parte din lame, pentru ca 1 niea este asa, incat cu
obraznicia razbesti cu siguranta. Greutatea pentru multi.
oameni este sit o aiba. Oamenii cinstiti, muncitori, morali
sant, orfunde, prada oricarui. sarlatan. Multe succese roma-
n.esti la Paris se explica. astfel. De indata ce vede France-
sul, si prin urmare Americanul, pe un om cu o sigu-
ranta extraordinara, luandu-si aiere grozave, parand ca.
in el se cuprind comori Intregi de stiinta, vorbind de
importanta, lui In tara la dansul, isi zice: ca sa alba
cineva un astfel de obraz, trebuie sa fie deosebit de im-
portant, si, cum n'are mijlocul de verificare, it accepta.
Aceasta insa este o nota tot atat de bung. pentru eel care.
se lasa Inselat, pe cat e de rea pentru Inselator.

Legenda aceadta Intreagd not trebuie sä o inlaturgm.


E adevarat a se pot duce cu succes In America oameni
capabilf sa resiste la orice, sa treaca printr'o inchisoare
pentru a face avere si printeo a doua inausoare pentru a
o creste. Oameni de acestia se pot duce si se pot impune .
,une on si ca printi si conti; vor gAsi oameni pe cari sad.

276
ROMANII

Use le. Vor razbi si )3614i frumosi de la noi, cari sa se o-


fere unor doamne de anumita vrasta. In America mi s'a
vorbit de un print Popes Cu si un conte Popescu; contele
era la New-York, iar printul la Chicago. Conte le o ducea
ceva mai greu, dar printul mult mai bine, imprumutand
de la toata lumea, pentru a dumpara bomboane si bu-
ehete, pe care le oferia unei mostenitoare de multi do-
lari, izbutind 61 fie acceptat de dansa, care a avut place-
rea sa fie, astfel, cateva zile principesa Popescu. Cum
nu stia nimic despre Romania, a fost incantata de a-
ceasta Iraltare sociala asa de neasteptata si asa de stump
plAtita. Dar, cum omul era ce era, i-a cazut masca dupa
catava vreme, si princesa Popescu a vazut cu cine are
-a face,
Inca odata, legenda aceasta a Americei bogate, useara
<de lnselat, doritoare de a primi pe orice Roman, fie si a-
venturier $i sarlatan, pe orice sezatura, din care speta
orasul nostru produce intr'o masura asa de mare, si cari
nu sant buni decat sa fabrici din ei negru animal pen-
tru vax sau alts. Ilntrebuintare chimica, legenda ca ar
-putea merge cineva in America pentru ca .toata socie-
tatea americana s64 iasa Inainte, pi Romanii si Evrcii,
bine Inteles Evreul roman. trebuie sa fie un bancher cu
o punga. formidabila 5i, mai ales, data to recomanzi ca
.antisemit, se grabeste sa-ti dea cheile casei de fer, pen-
tru ca sa fii mai blajift cu coreligionarli lui, trebuie
parAsitA.
Romanii din America insemneaza altceva, si ih ce pH-
Neste numarul lor, si in ce priveste provenienta lorf felul
for de viata, viata for culturala, aspiratiile for si posibili-
itatile lor de viitor.
Se vor infatisa lucrurile reale, asa cum o poate face
cineva care a trait mai bine de dotra luni In mijlocul for si
it mers aproape In toate centrele uncle se gasesc Romani,
chiar si In Iocalitatile unde nu erau decat cateva sate. Nu
rot, sa zic ca i-am vazut pe toti, cad, este foarte greu sa

277
§APTE CONFERINTE

acbmi oameni asa de raspanditi si unii rupti de coma


nitiatea sufleteasca a poporului romanesc, dar cea mai_
mare parte dintre dansil i-am vazut. Ceia ce vä voiu spune
deci nu este luat din carld, ci din realitate. De altfel, in
tot ce spun eu, partea luata din carp este de obiceiu foarte-
.restransa. De multi vreme nu mai cred In cacti.
Cand vorbesc despre Romanii din America, lute leg pe
acei din State le-Unite. In afara de ei si de cei din Ca-
nEda, e o dubioasa colonie romaneasca in Mexic, uncle
se nice c ar fi un sat format din vre-o patruzeci de fa-
milli, care vorbesc o romaneasca amestecata cu spanio-
leste. M'am ,Interesat: unii mi-au spus a este o legends_
Inte leg pe Romanii din State le-Unite, nu si pe Romani
din Canada, cari sant ntunerosi, cateva zeci de mii de
Romani, cu totul deosebiti insa de Romanii din Statele-Unite.
Ei sant at ezati mai ales in provincia Saskatchewan si se
()cup . cu agricultura. Au ferme, unii dintre dansii sant
bogati, chiar foarte bogati dar rau organisati. Au o gazeta
pe care o scoate un domn. Romaneti, care a fost si consul
al Romaniei, dar consulatul a fost suprimat. Romani'
In Canada sunt .insa risipiti la distanie enorme, pe cand
cei din Statele-Unite- represinta o oarecare forth', pentruci.
sant cu miile, ba chiar cu zecile de mii impreuni, in
acela.3i loc.
Cu privire la Romanii din America, avem o carte a
d-lui Drutu, de vre-o 500 de pagini, si de curand a apa-
rut una engle.sa, foarte buni, a unel domnisoare din Con-
stanta, Cristina Galitzi, care a facut studii de sociologie in
Bucuresti, a trecut In urma, in America, unde a luat doc-
toratul la Universitatea Columbia din New-York. Cartea.
domnisoarei Galitzi, care s'a intors de curand i tara, este
9 scriere sociologica si cuprinde foarte multi, documen-
tare umana, culeasa la fata locului, iar in afara de a-
ceasta o cercetare critics a oonsideratiilor filosofice pe care-
le fac Americanii astazi in ce priveste pe colonisti, si
soluiile pe care ei le dau chestiunii colonistilor. Cartea...

278
Evrei din America.
ROMANII

e foarte bine informata, bine gandita si scrisa lute° for-


ma placutg.
Romanii acestia din State le-Unite, cari se pot cunoaste
din aceste carp, se pot cunoaste mai bine Inca stand
in mijlocul lor. Fiindca viata lor, fall sä fie foarte variata,
ofera deosebiri locale, deosebiri de clasa sociala si deose-
biri individuale, de care ' trebuie sa tinem samg.
Romanii din Canada asteapta ceasul lor. Acolo ar tre-
bui un om devotat, care 0, mearga din loc in loc. Veti
zice: poate un artist dramatic. Nu, va rog. Liga Cu ltu-
rail a trimis candva doi artisti de la noi, cari ei s'au pre-
sintat la Liga si an cerut sa fie patronati de dansa, pentru
a merge In America. An dat multe represintatii si an
fost pretutindeni bine primiti. Insa ar trebui un control,
In ce priveste spectacolele care se dau; mai ales ca la ele
asista si strain, si fail indoialg. ca arta noastra populara
nu consistg, in niste strigate quasi-musicale, dupg sis-
temul Negri lor, can balabanesc mainile si picioarele atunci
cand cants, si nu consistg din greoaie topaieli care an
pretentia de a Infatisa ceia ce are mai gra %ios dantul nos-
tru popular. Chiar cand artistul este un om, foarte inteli-
gent, capabil de a crea un fel de folklore special, cu toate
acestea trebuie sä se fereasca de a cadea in anume vulga-
ritati, care trezesc, e drept, imediat rasul solid al mun-
citorilor nostri, dar de sigur ca noi nu trebuie sa ne co-
boram la un anume nivel, ci trebuie sa-i ridicam pe ai
nostri dupa putinta, la nivelul la care soarta ne-a ajutat pe
noi O. ne ridicam.
In Canada ar trebui mai mutt decat atata; ar trebui
fiindca sant cele doua Biserici; ortedoxa si units, si mai
este represintantul celei de a treilea Biserici, baptista,
care in Statele-Unite are foarte multi credinciosi un
preot. un calugar lipsit de iubire de arginti si de o cu-
ratenie de viata exemplars. Altfel se poate intampla casul,
frecvent in Statele-Unite, in care fostul muncitor de leri
se duce la episcopul rusesc din New-York, ca sä-1 faca

279
§APTg CONFERINTE

preot. Luinea care-i cunoscuse insa situa4ia anterioard, na-


tural nu poate/fi aeosebit de -respectuoasa fail de preotul
improvisat. Trebuie deci un cleric cu temperament de
misionar, care sa mearga din loc in loc, sa petreaca. o
bucata de vreme intr'o localitate, alta bucata de vreme in-
tealta localitate. In Canada, in special, acest preot ar face
o bung. treaba, intre altele si pentru faptul ca. Englesii nii
urrnaresc nicio desnationalisare; n'au nevoie sa desnatio-
onaliseze; aparatul scolar de desnationalisare nu functio-
neaza si in Canada. Pe de alta parte, desnationalisarea
prin influenta mediului nu se poate face, pentru motivul
ca Romanii, traind in sate, nu sant incunjurati din toate
partile de Englesi, can sa-i poata desnationalisa. *i mai
este un avantagiu; acela ca. in Canada Romanii pot sa in-
talneasca Francesi, cari sa-i sustina. In general vorbind
MO, si in Canada, data nu gaseste eineva camp sa
lucreze si nu ajunge sa-si faca d ferma, o duce destul de
greu. Mi s'a intamplat, cand am trecut granita, sa intal-
talnese griipuri intregi de Romani inaintea usii bisericei
din Windsor, toti impovarati de familii, cu multi copii.
Am in talnit un Botosiinean, de la mine, care n'avea
de lucru de o multime de vreme. L-am intrebat de ce nu
se lntoarce. Am crezut ca e vorba poate de o desertare
necugetata, si i-am spus ca au foist iertati desertorii. El
mi-a raspuns: da, dar nu nia iarta mijloacele din bu-
zungar". N'au cu ce plati vaporul sa se intoarca in tart.
Sant unele casuri cu totul duioase. In cutare localitate cali-
forniana, am lost primit de o famine, compusa din bu-
nt, fiu si fetele acestuia, cu tricolorul §i buchete. Erau l3u-
covineni. Acel care represinta generatia actuala, fusese
profesor in Canada, iar in California indeplinia nu stiu
ce functiune tnanuala. Cand am intrebat pe oamenii a-
cestia voinici, inteligenti, cu fete frutnoase, de ce nu se
intorc In tart, venit lacramile in ochi si mi-au
spus: Ce mare pomana v'ati face dw. data ne-ati readuce
in tardr. Va puteti inehipui, in Bucovina de Nord, uncle
280
inaintea unei qcoli americane.

b.
.

-r".4,

I,

t
F - 111A
Lli w's I T1 ti.11113 A

Defilare de sociefati americane.


ROMANII

ne galuie Rutenii, ce mare folds ar fi daca am aseza o


astfel de gospodarie, de oameni stiutori de carte, cari
au fost in contact cu o inalta civilisatie si earl ar birui cu
de,sa.varsire, prin Insusirile sufletesti si dorul de Cara.
satisfacut, mediul inferior de care ar fi incunjurati.
In State le-Unite Romanii nu pot fi mai mult decat 120
de mii. Pe Tanga acestia, .este o populatie evreiasca, intea-
devar numeroasa, populatie care, trebuie sO o spun, caci,
data n'as spune-o, n'as fi onest, sinter si drept, cum crcd ca
am fost in totdeauna, este alcatuita dm oameni cari vor-
hese romaneste, foarte frumos romaneste. A doua generatie
chiar vorbeste romaneste, db si ri'are niciun interes sa
vorbeasca aceasta limbg, si vorbesc romaneste cu un
foarte frumos accent; accentul eel ,rOu din tail I-au pier-
dut, traind in tovarasia Romanilor. Au relatii de afaceri cu
Romanii, si i Imprumuta in conditii mult mai bune de-
cat bancherul american. Este aoevarat Insa, de oare ce
temperamentul natiunii este foarte nervos, ca, 1ndata ce
vine cate o minciung, ca pe la not a lost un pogrom, cg
s'au ars sate Intregi, ca. a lost parlit pe foe un rabin
si cand eram eu in America au venit de multe on stiri
de acestea , atunci tots alearga la consulat si la Lega-
tie sä intrebe dad. este adevarat. Eu li-am spus: dom-
niaor, nu crecleti; n'am apucat niciodata asa ceva; s'a
aruncat Boar cu pietre in cateva geamuri, de cativa
baieti a caror educatie are oarecare defecte, dar accasta se
in tampla. In mice fel de natie. Nu .e niciun motiv ca
d-voastra. sä primiti lucrurile asa". Si li-am spus, cu toata
severitatea: and aveti plangeri, nu la New York, ci la
Bucuresti s le inaintati; in fata constiintii sanatoase a po-
porului roman, acolo se pIecleaza procesele, nu in strains&
tate, pe basa de fapte inchipuite".
Nu' odata. mi s'a Intamplat sä and pe oamenii acestia
marturisind o ,credinta nationals care e a noastra si care
Induioseaza. Cetese cartile romanesti; este o librarie, pe
care In mare parte o Intretin ei si unde se vand carti
romanesti, de si nu totdeauna cele mai bune.
281
APTE CONFERINTE

S'a Intamplat Inca tin lucru. Cand am mers la Uni-


versitatea din Chicago, cu englezeasca mea defectuoasa,
.inainte de a incepe conferinta, cum vorbiam cu rectorul
tanar care acolo stiti a este un insarcinat de afaceri
al capitalistilor cars au pus bani in Intreprindere , doUrt
persoane se aplecau una spre alta, se uitau lung la noi
Si radeau. Pofta mea de a vorbi engleieste scadea in pro-
portia in care observam acest ziinbet. Credeam ca. rad de
englezeasca mea. Insa, dupa ce am tacut, a venit unul
dintre dansii si s'a recomandat, In cea mai buns, roma-
neasca: Eu sant Landesco". Era unul dintre factorii po-
litienesti principali din Chicago. Si pentru Chicago a-
ceasta insemneaza un lucru enorm, pentru ca acesta este
orasul cu cele mai numeroase crime si orasill contra-
bandelor de bauturi spirtoase, uncle automobilele pornesc
cu petrecatori si se intoarc inc on cu cadavre, jar la ci-
nematografe se presinta ca eveniment al zilei oolectiile
de revolvere care au fost sechestrate In timpal noptii
pentru ca in said sa auzi, din cand in sand, cate o ex-
clamatie, care probabil vine de la acel care Isi re,cunoaste
proprietatea. D. Landeseo are un studiu foarte intins
asupra criminologiei din Chicago. Si acum se manifestis
ca Roman.
Dar si mai interesant decat dansul a lost profesorul
de la Facultatea de medicina, Shrager, care, la o masa,
inaintea Americanilor, a spus aceste cuvinte, pe care le
reproduc aproape textual: Domnilor, avem in mijlo-
cul nostru un represintant al culturii romanesti; trebuie
sa_ stiti un lucru: inainte de razboiu, scoala romaneascA
era mult mai bung. decal scoala americana, de atunci
am facia si noi oarecare progrese, dar i acum scoala
romaneasca este macar la acelasl nivel cu scoala ame-
ricana. Eu sant nascut in Romania; vorbesc romaheste
si v'o spun foarte limpede".
Un om foarte simpatic, care vorbeste romaneste cu o
distinctie extraordinara, a cetit la New-York versuri ro-

282
ROMAN]!

mane5ti, care m'au mi5cat adanc, este profesorul de


limbi romanice Feraru, de la Universitatea Columbia, care
are o bogata biblioteca romaneasca 5i scrie 51 acum
poesii romane5ti.

Lasand Insa de o parte pe acei cari nu sant Romani de


sange dar cari vorbesc limba noastra, 51 ea li place,
de vreme ce au pastrat-o,In ce prive5te pe Romanii
de sange, ei sunt vre-o 120.000, cum spuneam.
Acum, care este locul unde-i poate gasi cineval Este
o mare greseall sa se creada ca. sant raspanditi aici un
pachet, dincolo altul. Nu; sant stran5i-- in anumite locuri.
Ceva Romani se pot gas1 si la New-York, mai mutt inte-
lectuali, fugari din Vechiul Regat, cativa Romani din
Ardeal, dar despre categoriile acestea din provincii vom
vorbi Indata. Cei mai multi, din nenorocire, se intalnesc
In locurile unde este munca mai great 5i mai grozavA,
aceia care stoarce toate puterile omului. Sant negrii-albi",
cum spuneam, ai fabricilor americane. Se intalnesc In ye-
cinatatea ora5ului Chicago. Se Inta 'Mese 5i la Philadel-
phia, dar mai ales la Chicago, unde sunt otelariile cele
mari, 1n care se prapadeste puterea celui mai vrednic.
In America omul Miran, cum spuneam, nu mai are nici-
un fel de valoare; poate crapa intr'un colt de strada. Asa
e organisata societatea. 111ila cresting. egte foarte bung.
la bisericii, dar ma5ina industrials e a5a de teribila
bleat nu se Incurca ea cu elemente omenesti usate; pot
disparea, nimeni nu plange. S'au lntamplat une on ca-
sun grozave; s'a gasit, la Chicago, pe strada cadavrul u-
nui copil Infa5urat in carpe. Politia a ajuns sa afle tine
a. aruncat copilul. Era insasi mama copilului, care mai
avea Inca alti doi; paraisita de barbatul ei de mai mint's
vreme, fää niciun fel de ocupatie, a raspuns: Da; eu
am lasat copilul in strada, pentru ca' n'am avut cu ce-I
inigropa. Oricare dintre ei va mai muri, voiu face tot
a5a". Si tribunalul american a condamnat-o numai pentru

283
SAPrE CONFERINTE

calcarea legilor de igiena publics. I-a dat cateva zile de


tnchisoare $i, cand s'a Inters acasa, i-or fi murit pe rand
$i ceilalti copii. Pentru ea ajutorul care se poate eApata
tntr'un ora$ cu o populatie asa de mare cum e Chicago,
populatie din care ai .iutea face un Stat, nu poate aujnge
la atata miserie call este acolo.
Romanii au fost atrasi, Intqiu de toate, In fabricile de
otel, uncle- munca este de zi $i de noapte, -bate° caldua
neinchipuita: dogorile Iadului, cu ochii asupra flacarilor
care orbesc, stropiti de scantei. De aceia, cand am vent a-
colo, in.ivitat de dansii, am avut mustrare de cuget $i
mi-a parut foarte rau ca a trebuit sa ma ating $i de banii
lor; parca vedeam b picatura de sange pe fiecare dolar
pe care-1 atingeam. E o neomenie. sä ne gandim a ex-
ploata o munca, asa de grea $1 care aduce asa de pu-
tin. Am menlionat strigatul acela, iesit din gura unui Ro-
man, care-mi spunea: aceasta este o tail de rupt oa-
sele". Tar o ferneie se plangea : Carthn greutatile cele
mai marl, not pe umerii nostri". F.emei de *abia douazeci
de ani, ale caror oase erau mutate, strambate de munca
Ingrozitoare,, pe care, afara de negri, nu o mai face ni-
meni, dar pe care Romanii o fac. Acesta este adevarut,
vä rog, iar nu fericirea tiicolora, pe care o poate strange
orice aventurier politic $i orice doritor de pani sau amator
de petreceri din, Romania..
Asa trAiesc Romanii din America. In Chicago, In Cle-
veland, In Detroit. Indata ce pa rasesti regiunea aceasta a
otelariilor, nu mai intalnesti decal foarte putine colonii
de Romani. Romani plugari In America-de-NOrd nu sant.
Nici In Califofnia nu lucreaza la livezi. Acolo se due
Mexicanii.
Din lumea aceasta teraneasca, pe care o curioastem, de-
venita lume muncitoreasca, se ridica une on oameni cu
averi. E o placere sa-i vezi pe oamenii ace$tia Insfariti,
Intrepriniatori, cari sant insa foarte putini. Dar Intre
Romani exists, solidaritate, 5i Romanul vine la pravalia

284
ROMAN IF

Romanului si-1 sprijine, ceia ce este datoria oricatii na-


tiuni. E mult mai bine O. sustinem pe ai nostri decat A,
atacam pe altii. Trebuie Matta o politica activa, afirmativa
nationala, iar nu negativa, cu care nu ajungi la nimic.
Se ridica deci in America si Romani in clasele de sus.
De exemplu negustori. Pravalia Romanului se distinge'
prin faptul ca e mult mai curata &cat cea americana.
E la el un fel de gospodarie teraneasca; rasufli viata,
de la tail si in acest magazin de foburg american. In
pivnita sunt asezate formidabile butoaie, despre care-se.
spune Ca sant muraturi". E liber sa o creada tine vrea.
Agentul de politic din coital strazii stie foarte bine ce se
gaseste in acele butoaie, dar e simtitor la gustul mura-
huller" romanesti si Inchide ochii. De-asupra se gasesc
lucruri de mancare, de tot felul, perfect finute. Si se mai
Intampla ca omul Iii zice: decat sa vartd legumele pe
care le cumpar de la alicineva, de ce n'as face eu Insumi
aceste legume? Atunci, la margenea orasului, el cumpara
un teren si face gradina de zarzavat. Pe acel teren con.
struieste o casa de lemn, pe care imediat o Impodobeste cu
tot felul de lucruri. Une on este foarte greu sa-i spui c.a.
nu e chiar asa de frumos cum crede el cutare tablot, pe
care 1-a pus in parete. De ex. unul din cei mai bogati Ro-
mani din America avea nu stiu ce tablouri alegorice, cu
Traian pe un fond colorat. Dack-i spui gandul tau, to
&esti Intr'o situatiie jenanta. Gospodarlile acestea ro-
manesti sent frumoase. Planteaza pomi sf reproduc, in
mic, casele for de acasa. In America. se intalnesc foarte
rare on cani legati inaintea Surii. Romanul Insa nu poate
fara cane. Asa incat dad. auZi o javra latrand din toti pla-
manii, poti fi sigur ca e al unui conational, a carui avere
este pazita.
Oamenii acestia pastreaza In case puritatea moravu-
rilor, din locul Ion de nastere, din regiunea for teraneasca.
Americanii au anumite idci pe can ai nostri nu vreau
sa le recunoasca. De exemplu: 1n.tr'un loc, fata terauilor

285
APTE CONFERTNTE

instatriti, ajunsi comercianti, avea o prietena, o Ameri-


cana in vrasta de patrusprezece, cincisprezece ani. Ea
se ducea la bal cu eine vrea, se intorcea acasa cand vrea,
facea ce vrea. Banuim ca se petrec lucrurile cele mai cu-
rate, dar nimeni dintre noi, cari santem din tara aceasta,
rear lasa pe o fata de vrasta ei sa se duck singura la bal,
*i am .intrebuinta ghiar cele mai patriarhale mijloace de
corectiune. Nu sant elegante, dar, cu toate acestea, in
unele casuri sant indispensabile. Cand fata Romancei era
invitata sk mearga la prietena ei fcirti fratele ei, mama
protesta spunand: Ce fel de visita o fi asta de nu poate
fi si fratele tau acolo? Daca vrea sate vada,s4 pofteasca ea
la d-ta". Si, cand a venit prietena americana, Rom'anca
i-a facut o moraja cum n'a mai mancat niciuna niciodata
in Cara el. A doua zi a venit mama fetei si a zis Romancei:
VI multamesc, eu n'as fi indraznit sk vorbesc fetei mele
cum i-ai vorbit d-ta, dar i-a folosit foarte mult ",
ReSpectul parintilor, condescendenta femeii fata de bar-
bat, care e un om necajit, de obiceiu si de o vrasta mai
mare, lucrurile acestea care se intalnesc la noi in viata
teraneasca se pastreaza perfect si la Romanii din Ame-
rica.
Foarte rare ori, 5i numai in clasa de sus, aceste bune mo-
ravuri au disparut. De exemplu in casa unuiu dintre .cei
mai simpatici preoti, care avea doua fete, una nemari-
tata, pe care am invitat-o O. vie in tara, cealalta maritata
foarte bine in America, dar si un Mat pe care nu 1-am
vazut pentru a nu stia romaneste si se indigna cand i se
spunea ca ar putea sit intre in contact cu Romanii; din a-
ceasta causa, n'a venit. Parintele nu -1 putuse stapani, dar
aceasta este extrem de rar.
De obiceiu Romanii mai avuti sant, am spus-o, co-
mercianti; industriasi foarte putint. De obiceiu In indus-
trie sant mai mult Evrei bogati de la noi, cum e d.
Feldman, care-si are la Chicago una din cele mai marl
fabrici de obiecte pentru copii, cunoscuta in toata. America.

286
ROMANII

In afara de acestia sant intelectuali romani de mai multe


trepte, si, Inainte de toate, preoti. Unii sant veniti din
tarn, altii au fost hirotdnisiti in America, V'am vorbit
de episcopul rusesc din New-York, care, In schimbul u-
nei sume de bani, face oricati si orice preoti. Am gasit
foarte multi dintro dansii de tot bine, sufleteste foarte
bine. Nu cunosc, ca preotii de profesiune, cantarile, sluj-
ba era une on mai asa; la preotii din tar trebuie sa
spun ca slujba este exceptional de frumoasa. Rare on
am vagut asa de miscAtor serviciu religios ca gcolo.
Cand preotul se suie pe amvon, el tine o cuvantare pe care
nu stiu data a --suta de absolventi ai Facultatilor noastre,
de teologie ar Ii In stare sa o tie, vorbind asa Incat sa
rascoleasca tot ce este In sufletul omenesc. La un mo-
ment plangea toata biserica. Pe de alts parte, oorul e
foarte frumos De exemplu cumnapl d-lui Goga, parin-
tele Muresant, de la Detroit, este unul dintre cei mai
marl mesteri de cantari care exista, si slujba lui era a-
danc impresionanta.
Preotii au o activitate larga. Natural, ei represinta gi
Cara. Sant oameni Indrazneti si intreprinzatori. Ei fac
imediat o biserica. Sant unele casuri In care pentru o
foarte mica grupare romaneasca. este O biserica, de ca-
ramida. In ce priveste curatenia, nici nu poate sa existe
comparatie. Bisericile din Moldova sant curate, cele din
Muntenia de regula murdaze, bisericile din Ardeal dau
adese ori, prin sate, aspectul unor pesteri parasite ; sa
spunem adevarul: in orase e bine, In sate nu totdeauna
tine. Eu care am mers Ora in satele cele mai sarace,
stiu ce spun. Bisericile din America sant Impodobite cu
vitrouri tricolore, cu steaguri, cu tot ce poate aminti na-
tia.
Unele dintre dansele sant vechi. Cand se Invecheste bi-
serica, atunci comunitatea se is la Intrecere pentru a nu
avea o biserica mai mica decat a anon., Fie ca sant
ortodocsi, fie ea sant uniti, si unii si altii sant in stare A,

287
*APT,E CONFERINTE

se lndatoreze pentru decenii, sa plateasca dobanzi numat


sa fie biserica for mai frumoael sau tot asa de fru-
moas5. cum ,e a celorlalti. Intrebati-mä pe mine daca."-mi
era u$or sa perg la cate patru, cinci biserici in aceiasi
localitate, dar ma duceam la toate si stateam cat mi se
spunea; nu-mi reprosez un gest care sa fi jignit; mer-
geam la biserica ortodoxal ca si la cea unita si intrebuin-
tam toate mijloacele ca sa nu iasa nimeni suparat. M'au
chemat si bapti$tii, am ascultat imnurile for si discursurile
for simple, care Ina erau emotionante. Internn loc mi
s'a adus o Biblie2 foarte frumos legata, pe carp mi-au
presintat-o la sfarsitul unui °spat.
E Inteadevar o scadere ca impartirile confesionale din
Ardeal trec si acolo. De multe on preotii nu se Inteleg,
dar trebuie sa luIm lucrurile cum sant. 0 organisatie
a Bisericii unite de sigur .existd, pentru ca ea are cali-
tatik Bisericii catolice; o organisare a Bisericii ortodoxe,
din nenorocire nu, E b lupta intre Patriarhie si Mitropolia
din Sibiiu, fiecare voind sä le atraga catre sine. A venit
chiar un delegat al Mitropoliei sibiiene, care a luat in
raspar lumea deprinsa a trai liber.Trebuie pornite lucru-
rile cu cea mai mare delicate a; un despot bisericesc na.
va putea fi primit niciodan, dar lumea e bucuroasa
cand elemente de organisare si de adevarat6 autoritat
sosesc pe acolo.
Une on in si cate o scoala, cu multa greutate. Scoala
are si o bililioteca. S'a facut grewala de a se trimete de
la not carti pe care nimeni nu be ceteste, Preotii ni-au
aratat insa dorinta sa li vie carti pe intelesul lor, cu ma-
terie $i engleseasca si romaneasca, si eu ceva cantece. lar
Statul, cu cultura lui birocratica, cia carti facute numai ca
sa rapeasca banii autoritatit, dar nu ca sa Tatrunda In su-
fletul omului. Noi, la Liga Culturall, o sa, facem carti
cum ni-au cerut ei.
Une on scoala merge asa si-asa. PKrintele aduce lu-
me care sa chute; In uncle casuri e bine, dar asa de

28'8
ROTIANII

duios chiar cand nu e bine! Oricum sd fie cantat cante-


cul romanesc, nu se poate sd nu to atinga. Une on pun
Cate un copil prea mic sd, declame inaintea tuturor, dar,
oricat ar fi de defectuos accentul, n
stii cum sd multd-
mesti si copilului $i mamei. Chiar azi am primit o scri-
soare a unei Romance din America a aril rata are un
talent extraordinar pentru dant, si mama doreste sd-i
f acd aici carierd.
Pe fang -aceasta se creiazd incetul cu incetal si pro-
fesori si profesoare printre Romani, Ins natural profesori
si profesoare In limba englesa. inalte dau si di-
plomati roman!.
'Una din ocupatiile mele de capetenie a lost aceia de
a-i ruga sd se Intoarca in Cara. Am invitat la Valeni vre-o
cinci fete. Vreau sa le fac profesoare de englesa aici. Mai
bine sd ni aduck toate cunostintile for ci toata ravna for
decat sd rdmaie acolo.

Acuma, mai am un singur lucru sd va Infdtisez: presa


romaneased de care am vorbit.si cdreia nu-1 putem mill-
tdmi in de ajuns. A lost un limp cand ziarele se certau
intre dansele, pentru ca asociatiile romanesti erau in luptd.
Romanii din America au nesfarsit de multe asociatii,
dar pe langa ceia ce-i mai strange este si altceva: el au
grija mare de a muri crectinecte, prin urmare sant In
randul intdiu societati de /ngropare: vor sa mearga cu
popa romanesc In coltul de cimitir 7 ride sant Romanii:
Mi s'a inlamplat, in cutare localitate, sa-mi lash' inainte totl
sefii for ca sa-mi orate uncle esk. inmormantat cel d'in-
taiu care i-a organisat; mormantul era foarte bine in-
grijit.
Societatile acestea s'au luptat multi vre ne intre clan-
sele, dar pe urma s'au unit, a gazeta, frumoasa gazetd
merica" e scoasa pentru dansii top. Ea tipareste ci
un calendar bogat. Dumin-ca, cealaltd gazeta pe care a
aveau Romanul", apare ca gazeta literary si de sfat. Pe

19 289
SAPTE CONFER1NTE

rang acestea sant si foi mai mid, chiar si foi socialisle.


Acestea nu prea progreseaza, fiindca se tin trite° atiludine
negativa care nu e in firea peporului nostru. Noi sanlem
un popor generos si vesel, tot cenusiul acesta de muceda
doctrina socials nu ni tine noua de cald; nu putem tili
prin urK, cad sufletul nostru e prea bun, prea luminos
pentru ca sti jertfeasa, unor astfel de doctrine de -MO-
duire, de revolts si 'de. rOsturnare. Asa incat cele mai
multe gazete sant gazete nationale rornanesti, putin je-
nate and vad cum ne stasiem pe particle, dar oamenii
sant dibaci: fac fiecaruia un loc, si politicianul are, de
regula, unul foarte mic. Americana nostri judeca pe oa-
meni dupa cum sant ei, nu (RIO, ideile pe care pretind
ea le manifests si pe care de cele mai multe on nu le
inteleg de loc.
Romanii acestia sant in cea mai mare parte din Ardeal
si Banat, ceva Criseni, foarte rare on Romani, de diiicoace
de munti. Ardelenii si Banatenii sant fiecare de o parte.
Ii face foarte mare placere Banateanului cand II recu-
nosti Ca atare. Uncle sant Salageni, trebuie sa-i deosebesti
si pe ei. Toate gruparile de acasa pastreaza costu nul for
in funclul lAzilor, si ce mai costume nationale am vazut
la Indiana Harbor, nude e o societate care poarta numele
mien; ce mai altite, ce mai braie tricolore, ce mai mantale
impodobite cu chenare! Parea a invia toata viata trecuta,
de care ,soarta li despartise.
Femeile sant foarte harnice, foarte curate, fail vicii.
Rare on fats de Roman care sa se poarte rau. Totusi mi
s'a vorbit de una, de pilda, care fusese remaritata de pa-
tru ori, dar in America aceasta se poate 5i de opt ori,
Mira sa aiba vre-o importanta. Cum sant Romanii de
trei confesiuni, are ocasia O. se marite de trei ori in forme
legate: se mairita ortodox, unit si baptist; pans se in-
toarce la legea d'intaiu, s'a schirnbat popa, sau a uitat, si
se poate face a patra casatorie. De obiceiu oamenii aces-
tia ai nostri, au, cum spuneam, curatia de saflet, arde-

290
ROMAI3114

leneascg. Sant si Macedoneni id colo. Ca pretutindeni,


selementul acesta este de o energie, de o dorintg de luptg,
de o putere de a construi färg. pareche. Macedoneanul tre-
buie sä stoats, capul rotund si brun Intre capetele tutu-
rora. Romanii sant darnici: fac biserici, scoli si tot Macedo-
neanul scoate mai mult din punga pentru societate. Mare
-deosebire de oamenii de la noi, cad iau orice pentru gos-
podaria lor, de acasa! Sant si cativa Bucovineni, cam In-
tepeniti 5i stangaci. Se fac une on ci asalorii Intre u-
nii si altii. Am vgzut o cgsatorib de Bucovineni, foarte fru-
moasg. Elementele mai slabe yin din Vechiul Begat. Nu
stiu ce otravg, e in societatea noastra indreptata c.gtre func-
tionarism $i lux, In societatea aceasta unde minciuna ci
Inselgtoria se mostenesc §i tree de la om la om. Nu stiu
ce este de ne presintam noi, cari ar fi trebuit sa adim
ceia ce cultura romaneasca are mai lnalt sr mai curat,
atat de inferior fata de ceilalti I
Cutare cloutins a venit de undeva din Muntenia; mad-
tata cu un strain. I-am facut predica obisnuita : Acasg,
toti! VA gasim Ioc de nv,mcg; nu vä picrdeti Intre Staini".
Doamna a fgcut gestul acela, obisnuit In Vechiul Regal,
al ridicaril umerilor cu pufnitura despretuitoare de sno-
bism care se intalneste la fiecare pas aid uncle orice om
.crede ca are dreritul sa judece 5i sl osandeasca pe fiecare
cu despret pentru tot ce e al nostru. Foarte rar casul cand
o InvatAtoare sau un in.atator fac si altfel, si eram bu-
curos, fiindcg, clacl mie mi-e drag orice Roman, mi-e mai
drag Romanul din partea terii unde m'am nascut ci mai
.drag omul din locul unde traiesc. E o doctring englesg:
,,Ce-ti place mai mult? Satul mieu, mai mult districtul,
si Anglia mai presus de orice ". Imi place de partea
pgmaneului romanesc in care m'am nascut, 'uncle em
cheltuit toate ostenelile. De ce o 5coala au condua ci o
politicg nenorocitg au strica. t partea din poporul roma-
nlesc in care trgiesc cele mai nobile thditii? Dv ce a
sta'rpit inimile In pgrtile acestea ale noastre? Nu pre-

291
*APTE CONFERINTE

tutindeni, dar eel putin In ce priveste elementele care


merg In straingtate.
Romaniul regateanm In strainatate e asa Incat ade-
se on ai merge dire dansul de drag, dar fugi de spaimA
sa nu descoperi ceia ce din nenorocire, dacg incerci, al
si descoperit.
Pe langa cei vechi, can plecau de la. not dupe un fur-
tisag In averea publics, bameni cari pusesera in bit-
zunar ceva care nu li apartinea si gasiau drumul Ameri-
cei, mai sent tot felul de elemente complect desorien-
tate. De sigur ceia ce spun en aid n'o sa fie cetit de-
toti oamenii pe cari i-am Intalnit, dar se poate sa ceteasca
si cutare student roman venit acolo, debarcat in America,
fare sa stie singer de ce a venit. L-am Intrebat: D-ta
ce vrei sa. fad?". Umbla ca un desmetec, cu gandul sa
capete o burs. de Stat pentru ca pe urma sa se intoarca.
din America cu pretentia omului de dincolo de Ocean.
Ardelenii nostri biruie cu desavarsire. Eu nu fac pre-
dica pentru Ardelenii aceia cari, de cand an facut legg-
tura cu Regatul Vechiu,, cauta sa ne intreaca In greselile
noastre, In ambitii premature si In nemasurala sete de
bani.
In America insa e altceva. Stand de vorba, Incepeau
oame,nii sa -si deslege limba. 0 femeie mi-a povestit
tragedie cumplita: un tats belie, cu amanta, voia Ski
omoare femela, Mama a fugit, luand copilul cu dansa.
A debarcat la New-York. 0 multime de vreme nu stia cu
ce o O. se hraneasca; mai avea putini bani. S'a asezat
la un colt si, dupe obiceiul Romancei, a seas fire de ail.
§i o bucatica de cirpg 5i a inceput a coase. Cineva a
vazut-o: Ce frumos cosi d -ta! ". Degetele fermecate ale
Romancei! Si a dus-o intr'un loc uncle in puling, vreme
ea a ajuns sa fie cantata de cusatoresele din New-York, ca-
re-i cereau sa fada flori romanesti. Fata ,ei a fast crescuta."
In limpa noastra, s'a maritat dupe un Roman si are o
gospodarie infloritoare, un baiat care merge la ,scoalgi

292
ROMANII

pacat ca baiatul a cam uitat romaneste! Fata se va ma-


rita cu siguranta dupa un Roman; numai rare on ni
furs fetele strainii, mai ales Italienii, can tin grozav la
Tete le noastre, $i din asamanare de limbs, luandu-le de
inici, la paisprezece, cincisprezece ani. In familie Insa
nu mai vorbesc nici italieneste, nici romaneVe, ci en-
gleze$te.
Unele din cele mai interesante elemente ale energiei nea-
mului nostru se pot glsi la cei din America. Si tocmai de a-
ceia nu trebuie sA4 lasam acolo. Iar, card vor veni aici,
cu gandul la dreptatea $i buna cuviinta a terii de unde an
vent, sa ne purtam cu dan$ii astfel, Twat sa nu li part
ran.

293
VI.

Anglia §1 America: viafa materia16.


0 experientA recenta, a ealittorie In Anglia, Indatg. dupg.
Intoarcerea din America, m'a Bart sä vgd mai bine can-
trastul care existg, In.tre lumea englesg $i lumea ame-
ricang. Contrastul acesta poate sa intereseze, pentru ca
este o problemg, de sigur foarte interesantg, dar $i foarte
grea, aceia a felului cum America, -derivand din Anglia,
a ajuns sa nu fie o Anglie. Pentru un observator superfi-
cial, problema pare Inca mai grea, pentru a acest ob-
servator superficial crede cg. in State le-Unite ale Americei
cea mai mare parte a populatiei este anglo-saxona, Cine
T11.1-$i atribuie in America meritul de a fi Anglo-Saxon?.
Dar peste lumea anglo-saxong de la Inceput au trecut.
atatea schimbari, atatea rase s'au adaus, atatea influente
ctilturale, Inca acum nu se poate vorbi de o America an-
glo-saxong deck din punct de vedere al limbii. Si Inc,.
In ce priveste limba, am spus ca in America li4rba en-
glesa a suferit schimbari. Cineva, care ar cunoaste numai
englesa clasica si ar ceti un roman contemporan ameri-
can, s'ar Incurca putin. Nu numai ca sant cuvinte noi,
dar $i acceptii diferite ale cuvantului vechiu, si schimbkri.
fonietice foarte importante, care se observa imai bine in
boesie. Se fabric6 mai multg limba englesg. In America
decat In Anglia $i vom ajunge la un snobism dupg Ame-
ricani.

294
ANGLIA §I AMERICA ; VIATA MATERIALA

Wu se poate vorbi de o America anglo-saxona; si eu


toate acestea originea anglo-saxona a locuitorilor Statelor-
finite din America este incontestabila. Traditia istorica este
In mare parte anglo-saxonr. Tot secolul al XVII-lea, a1
XVIII-lea Si o bunt parte a secolului al XIX-lea sant anglo-
sax+. Literatura englesr creiaza literatura americana si o
adoptil. Cand Englesul are sr presinte opere clasice, cu-
prind si pe unii din Americani. Nu se poale, de pilda, ca
literatura englesr sä nu mentioneze pe Longfellow, pe E-
mersc6, pe Edgar Poe, pe Washington Irving on pe Feni-
more Cooper.
Invrtrmantul limbii literare englese se Sprijinr. insd,
Inainte de toate, pe traditia de acasd. 5tiu ca sunt anumiti
moderni5ti, speta odioasa pentru mine, cari declara
cr nu se mai ceteste Shakespeare. Prcatul nu este pentru
Shakespeare, ci pentru acei can nu-1 mai cetesc. Dar nu
s'a nrs,cut omul care, acolo, sr poatr distruge traditia
mulliseculard.
Deci, fara Indoiala este' o stransr legaturr Intre aceste
dour civilisatii. Una s'a departat de cealalta, dar niciodata
nu se va putea rupe de dansa. Formele se pot schimba,
lucruri not se pot produce necontenit, dar la basa si in le:
saura intimr a societatii americane va rrmanea fara
Indoiala acel anglo-saxonism care a fost la origine si care
traieste si mai departe in limbs.
Cu toate aceasta cats deosebire intre cele dour lumi!

Voiu urmrri inlriu, aspectele deosebite ale celor doua


civilisatii sup't raportul a ceia ce omul aduce naturii, prin
urmare a tot ceia ce arta umand poate da, pe Mug ce
natura, tratath de om, a putut sr cree ca fond.
Apoi voiu Incerca si explicarea acestor aspecte deose-
bite. De ce uncle lucruri in Anglia se presinta Intr'un
fel? De ce aceste teri nu se copiazr una pe alta? Atunci,
natural, va trebui sa recurgem la desvoltarea istorica si la
ceia ce desvoltarea istorica a Mat In sufletul fiecaruia
din aceste popoare.
295
§APTE CONFERINTE

Cand intrA -cineva in America, on pe ce parte, fie de sere


Vest, pe la San-Francisco, cu frumosul Iui golf, fie pe,la
New-York, dad, vine din Ras Arit, fie prin altA linie, mai
putin cercetata, care trece prin Marea Antilelor si aju ge
la Noul Orleans, on prin care din aceste trel princi ale
punicte de pAtrundere ar veni In Statele-Unite, cei ce
va intalni la inceput va fi o natura pArAsita sau na-
tura artificiala. Pe la Noul Orleans o natures care iu se
poate indrepta; la gura fluviului Mississipi, 5i azi Celasi
noroiu pe care toatA truda omeneastA nu-1 va pate d. opri
do a fi Carat de raid larg si lenes; prin New-York, Ada-
rea sucita, ruptA,- provisoratul de padure, pastrat panes
ce va ajunge cineva sa creeze un sat sau un ora5: natura
lAsatA In sama ei si Inca, dad. ar 5i lasatA cu totul in
sama ei!, dar o natura, persecutata, strivita, stAleitA, de
care omul pare ca se incurca. Daces vine cineva prin San-
Francisco; prin acea Califoinie a aurului, cu livezi de por-
tocali, de lAntai 5i cu florile _minunate, tine se asteaptA sä
&eased acolo un paradis terestru it va, gasi, dar facut
de om. Nu e natura ea InsAsi care des, ci omul care si-
leste natura, impotriva putintii ei, sä dea. Totul este iri-
gatie, gunoire, pentru ca sa se poata-obtinea fructe in luna
lui Februar. Este foarte frumos, dar pretutindeni se vede
imixtiunea omului. Din vointa de fier si din tehnica lui
perfecta iese productia.
Ei bine, la cea d'intaiu patrundere in Anglia, on pe unde
ar veni cineva, prin Scotia, prin Sud-Estul insulei, on
prin punctele de la Suds fie ca ar vent din Norvegia, din
Danemarca, din Terile-de-jos, din Belgia sau Franta, on
de aiurea din Apus, intalneste inainte de toate natura. 0
natura covarsitoare, $i, pe langa dansa, si elementul is-
toric, cuprins in pietrele porturilor, castelelor, in zidurile
vechilor construclii orasenesti.
SA zicem ca ng Intra pe la Dover, 0 sa vadA un foarte
frumos port vechiu, un castel, case sure aaezate In fata. MA-
; dar ceia ce o sa-i atragA. atenia, merga.nd de la Do-

296
ANGLIA -§1 AMERICA : VIATA MATERIAL[

ver, spre Londra, ceia ce insemneaza patru ceasuri de


tren extraordinar derapede, o O. fie acelasi peisagiu pe
care 1-a vazut intre Paris si Calais,caci este o foartc mare
asamanare Intre coasta francesa si coasta englesa, prin-
tre care se intinde Canalul Manecil, Si ceia ce Intalneste
Inainte de toate este campul, necontenita pajiste, cu ani-
male frumoase, pascand ici si cob. Numai cat., pe teri-
toriul engles, In We O. se vada frumosii cai din Franta,
sant mai mult of si vite, din aceiasi speta, de ahninteri,
ca si speta care traieste de cealalta parte, in Franta. Dar
In Anglia, ca in nicio alta Cara, 1111 se usuca niciodata iarba,
asa de frumoasa, asa de frageda, asa de primavarateea,
papa in caldurile de August ale verii, "Ana in toamna,
cand totul a perit in alte parti, si pang. In lama, care pe
continentul european distruge vegetatia.
Iubirea aceasta extrordinara pentru pajiste se pastreaza
de altminteri si In orase.
Londra nu are gradini publioe, fn sensul nostru, ci
parcuri mai malt sau mai putin bine Ingrijite.
Englesului ii place copacul batran si viguros, care aduce
.aminte de timpul druizilor, cand vascul stejarului era con -
siderat ca un element al cultului. Nicairi in lume nu se
va gasi iubirea pentru batranul copac care se intalneste in
Franta si Anglia.
Dar mai mult chiar decat copacul, pe care 1 -am vazut
asa de frumos inflorit, la Cambridge mai mult decat la
Oxford, Englesului ii plac parcurile de iarba proaspata,
In care, chiar in mijlocul Londrei, past oile.
Felul cum s'au facut aceste parcuri, imi spunea d. Cio-
tori, atasatul nostru de presa la Londra, un Roman din cei
mai spirituali, si, data nu s'ar supara, as zice: din cei
mai ghidusi, cum este si simpatica sa infatisare, este ur-
matorul, pe care 1-a aflat de la Engles.
Il intrebase: De ce aveti d-voastra parcuri asa de fru-
moase, pajisti asa de proaspete sl totdeauna verzi. AS dori
vieu sa am in Cara Tnea. Cum faced? ". Englesul i-a rrtspuns:

297
§APTE CONFERINTE

foarte usor: ari intaiu locul, pe urma sameni samanta de


iarba, samanta creste, o uzi, a..stepti o suta cincizeci de anE
si pe urma ai pajistea".
De fapt parcurile sant extrem de vechi, 5i cer o ingri-
jire nocontenita.
Terenurile acestea cu iarba proaspata au lost captitate
printr'o operatie foarte folositoare pentru frumuseta An-
gliei, dar care supt raportul social e mai putin demna de
lauda. Acolo erau sate pe vremuri, in secolul al XVIII-lea;
dar nobilimea en.glesa a cumparat aceste sate, a distrus Ca-
sele, a facut castelul si imprejur au lasat teienuri intinse,
care au devenit parcurile de -astazi. De sigur ca existenta
parcurilor este una din causele pentru care Londra este un
oral atat de aglomerat, cu atatea cartiere suprapopulate.
unde traieste o populatie in cea mai mare miserly.
In afara de deosebirea aceasta, America 10 iese inainte
ca un oras, un oras Inca neinchegat, foarte Intins, care
asteapta forma sa definitiva pi o armonie la care nu s'a_
putut ajunge pang. acum, pe cand Anglia 'presinta mai
ales satul ei sau, mai exact, b colectie de case, acoperite
cu Ogle rosii, mai vechi sau mai not si, din loc in loc,
iesind de-asupra caselor, ogeacurile, cosurile care servesc
pentru prelucrarea hemeiului. Case le Mild stranse, unele
peste altele, impresia pe care o are cineva, prin fereasta
vagonului, e ca si cum ar privi din Inaltimea unui ae-
roplan. $i ceia ce atrage privirea inainte de toate este val-
masagul acesta de rosu, vechiu sau proaspat, pe care it
presinta acoperisurile. Biserica este cu desavarsire topita
In mijlocul acestui foc de toate nuantele.
Intre un sat engles si un sat romanesc nu poate sa e-
xiste niciun fel de asamanare, cum nu exista nlci intre
satul frances sau satul mediteranean in general, 5i satul
nostru. Eu declar, si nu fiindca sant Roman, ca prefer ne-
sfarsit satul nostru, asa cum este, cu strada lui stramba,
noroiasa, cu batatura, care este o nenorocire din punctul

298
ANGLIA 5I AMERICA : VIATA MATERIALk.

de vedere agricol, pe care sateanul o face asa de larga ca


sä aiba unde Invarti carol ", cu casutele albe, necontenit
Ingrijite, cut acele figuri in relief, care se fac aprtsand in,
tencuiala cu tipare de lemn, imitate dupa sculpturile din
vechile biserici si manastiri, mai ales din Muntenia, cu
livezile, nu lotdeauna bine ingrijite, dar, inainte de toate,
cu acest centru pe care it formeaza biserica, si, adese
ori, mai ales in Muntenia, pe dansa, covorul acela de pic-
turi exterioare, care o Incunjura. Asa ceva nu se poate
vedea in Anglia, cum nici in America.
Cu toate acestea, in Anglia aglomeratii rurale exista,
pe cand in America nu exista, fiindca nu au la ce servi,
Ended ar fi o piedeca la desvoltarea vietii economice a.
erii Acolo e ferma. Ferme asociate si burguri, care In
cativA ani de zile se pot preface In adevarate orase.
Deci, nici satele albe .ale noastre, nici rosia Ingramadire
de case a Angliel, ci casele samanate in mijlocul paduri-
lor de odinioara Si represintand fiecare un centru de ex-
ploatare. Astfel, si supt raportul satului, 'ca 5i supt raportul
naturii, cea mai mare deosebire intre Anglia 51 America.
In America, ochiul Europeanului, deprins a vedea cas-
tele In varful unui munte sau agatate pe coasicle un
Inaltimi, deprins a vedea mine, urme din trecut cu-
prinse in piatra aceasta seculara, rataceste in zadar. Este
setos cineva de trecutul visibil in monumente, $i in A-
merica nu-1 Intalneste. Cand vi se vorbeste de Casa lui
Washington e, necontenit reparata, un fel de lila de lemn,
extrem de simply. Cateva °dal joase; In interior arta din,
secolul al XVIII-lea, Intrebuintand toate metodele ei ca
sa acopere golul lemnului; 5ernineuri, cu putin stuc, dau
o impresie de locuinta Instal-RA, nobila. Pentru ca. Wa-
shington represinta., fara indoiala, casa aceasta a nobililor
lnstariti de care era condusa societatea americana inainte
de razboiul pentru eliberare. Pe urma o scarita, obisnuita
scary de lemn, foarle Ingusta, in care piciorul Europeanu-
lui se simte totdeauna incurcat. Ea duce la odaile de dor-

299
APTE CONFERINTE

miff, care sant in mansardd. George Washington, presedin-


tele glorios, luptatorul pentru libertatea terii sale, idolul
_a doud continente, a dormit si a Inchis ochii de veci in-
tr'o mansarda. De-tsupra, povarnisul acoperemantului.
Nu exists nicairi, in America, nici chiar cand este
vorba de cineva care a jucat un rol, cum a fost al lui
George Washington, ceia ce numim noi o casa istoric..
Niciodatd, In timp de trei secole, vre-un colon european
In America nu s'a gandit sä ridice o locuinta fortificatd.
In locul acesteia este pusca fiecdruia, vitejia lui personals,.
initiativa lui in a-si apdra Jocuintai este padurea nestrabd-
tufa si pustiul din jurul locuintii lui. Pe and plaCerea
cea mai mare pe care o ai, venind In Anglia, este cd to
gasesti necontenit Intr'o Fume istorica, respectatd cum nu
se poate spune, si In ce priveste clddirile, si In ce priveste
copacii insii.
0 ss vorbesc Indata de foarte frumosul orasel Ely, inainte
de toate glorios pentru catedrala sa, anglo-saxona, ante-
rioara desalecdrii Normanzilor, mai veche,, prin urmare,
decat secolul al XI-lea, prefacutd. apoi In bisericd romans,,
In bisericd golfed, una din cele mai ft umoase, nu numai din
Anglia, dar din tot cuprinsul Europei. Dacd vine cineva
In aceastil localitate, care se &este in apropiere de Ox-
ford, intalneste nu numai acea minunatd biserica gotica,
din nenorocire prea ingrijita totdeauna in materie de
monument istoric trebuie srt alba cineva discretia, sa nu
repare prea mult, prea visibil, ci, iesind din catedrala, li-
vada, gradina, care este acum ca pe vremea regilor nor-
manzi, gradina Willa de flori a caror speta e aceia.si pe
care o cunostea si Gulielm Cuceritorul. .Pentru ca se cul-
tiva acolo si flori locale si nu se face greseala pe care am
facut-o noi, cari am Inmormantat loats gradinaria noastra
veche, gradinile de sistem engles, inlocuind pe ale noas-
ire de odinioara, ca in Moldova, unde cu greu s'au aclima-
tisat florile liasaritului; am omorat, de altfel, vechii nostri
copaci si i-am inlocuit cu copaci de pepiniera, can traiesc

.300
ANGLIA BSI AMERICA: VIATA MATER rALA_.

numai zece ani, In Anglia se gasesc pretutindeni copaci din


cei vechi, si e acolo la Ely o radacina de glicing poate
cea mai mare din toad lumea, un adevarat trunchiu.
Monumentul istoric, deci, se gaseste acolo In cadrul isto-
tic, ceia ee este o invatatura pentru alte teri, ca la
Curtea-de-Arges, uncle' vechea biserica, data jos si refa-
cuta bucatica cu bucatica de raposatul Lecomte du Notiy,
In toate colorile care n'au existat niciodata, are In fata pa-
latul regal in stilul bisericilor din Moldova, iar zidurile'
Imprejmuitoare au fost distruse, clopotnita a disparut
si de la manastire in jos se intinde un bulevard banal cu
copaci pe cari locuitorii ii stropesc cu ape fiarta, pentru ca
sä nu face umbra caselor. In Anglia, cand este. un monu-
ment istoric, el este Intesi grading. istorica, cu copaci isto--
rici si livada istorica si chiar locuintile de azi, din pietate
fata de monumentul In jurul caruia,_se gasesc, sant ref a-
cute dupe cele istorice, din acea vreme.
Casul acesta din Ely este, fara indoiala, unul din cele-
mai frumoase. Nimanui nu i-ar trece prin minte sa strice
infatisarea unei case prin alta disparate, facuta langa
&Ansa. Dace s'ar Incerca acest lucru, s'ar Intampla ca
la IsItirnberg ; imediat ar interveni municipalitatea si
n'ar permite.
Anglia este, lnainte de toate, o tara adanc istorica, de a-
devarata viata istorica, nu contrafacuta; cum nici natura
nu este contrafacuta, ceia ce ar da un resultat caricatural.
Prin urmare, iata o deosebire foarte Insemnata Intre
Anglia si America. Avem a face, pe de o parte, cu o tarn
adanc istorica, pe de alta parte cu o tara lipsita de element
istoric. Americariul nu este lipsit de simt istoric; el este,
Intre cati oameni sant pe pamant, ceI mai doritor de 'a
avea amintiri istorice, si aceasta se exprima 'Me() for-
ma care este une on Induiosatoare, dar l putin ridiculii.
De exemplu:. Universitatile cele mai marl, cum e aceia
din Princeton, sant compuse toate .din cladiri gotice. S'au
copiat cladirile din Cambridge si Oxford, dar in proportli

301
VAPTE CONFERTNTE

mai mari: uncle la Oxford sau la Cambridge era o fe-


reastd de cutare dimensiune, Americanii si-au zis: noi o
sä facem aceiasi fereastd, dar °data si jumatate mai mare.
Deci, oriunde poate, Americanul construieste In stil ve-
chiu. Face biserici romane Si gotice, in care aseazd labora-
torii de chimie sau institute de fisica: zideste imense bi-
serici, dar, cand se uita cineva pe fere$ti in cladirea lumi-
nata electric, vede studenti suind si coborand sari largi,
pentru ea interiorul nu corespunde de loc cu exteriorul.
Iubirea pentru tot ce e vechiu este una din causele prin-
cipals pentru care Americanii au cele mai frumoase mu-
see din lume. Niciodatd frumuseta istorica europeand nu
Intalneste .atata pretuire cat in America. Ceia ce se spune
,de obiceiu, ca Americanul cumpard, lard stiinta 0L. färd
gust, tot felul de panze false din Europa, nu este adevarat,
Se Intampld une ori,cum se Intampla si in Europa. Toatd
lumea stie ca museul Louvre a cumparat faimoasa tiara
a lui Saitaferne si pe urmd s'a presintat un argintar e-
vreu din Odesa, care a spus a el a facut-o. Toatd lumea
stie ca s'a cumparat pentrii un museu din Berlin cutare
cap de ceara ea fiind din epoca Renasterii italiene si s'a
vazut, dupd o bucata de ziar prinsa Inuntru, ea era fticut
.pe la 1870. Toata lumea stie ca, dacd panze false ale lui
s'or fi gasind in America, alte panze false s'au
-vandut In Franta si in Anglia. Ss nu fim, prin urmare,
prea severi cu Americanii In aceasta privintd. Ei sant res-
pectuosi pentru trecutul tuturor culturilor, se Incunjura de
monumente ale trecutului istoric ale oricarii natii, cu o
iubire aproape fanaticd, de care noi, Europenii, santem
adesea lncapabili. Nicairi arta veche n'are temple asa de
stralucite cum sant cele americane.
De alminteri, cand literatura americans a Inceput, In
secolul al XIX4ea, Americanii au ales inainte de toate
subiecte europene, mai ales istorice. Nimeni n'a iubit
mai mult romantismul german, 'tastelele de pe malul Ri-
nului, viata de acolo, cane a pdstrat atatea amintiri din e-

302
ANGLIA V AMEEICA : VIATA MATERIALA.

-vul mediu, decat Longfellow; iar, atunci cand a fost sa des-


-crie viata de tarn a Americei, el a preferat sa imite pe
Hermann si Dorothea, a lui Goethe, in Evangelina. Iar Was-
hington Irving a fost pasionat pentru Grenada, pentru Al-
hambra si asa se face d la Grenada este un foarte fru-
mos otel care se nurneste Otelnl Washington Irving.
Prin urmare, Americanul nu uraste trecutul, dar 11
doare ca nu-1 are. Si dinterm trecut de acum cateva de-
cenii face un element de capetenie in viata lui.
Cand am fost la Washington, voiam O. vad localitatile
din Imprejurimi. Avern o zi neocupata. Dar unul din co-
legii miei de la Washington mi-a spus: nu, trebuie sa te
duct neaparat A. vezi locul unde a fost batalia cea mare
dintre Nordisti si Sudisti. Kam dus sa vad acest camp de
batalie. Padurea de monumente e compusa din ceia ce
deosebite regimente si localitati au consacrat ca banale cid-
diri de cimitir elementelor care au luptat acolo.
Neavand ceva de aratat, neputand zice, cum zicem noi,
cand santem inteligenti, strainului care vine la noi, sa
mearga la Curtea-de-Arges, la mandstirile din Moldova sau
la cele din Bucovina, Americanul te duce la campul de
Millie de acum trei sferturi de veac sau iti recomanda sa
nu uiti sa vezi casa lui Washington. E tot ce poate presinta,
dar aceasta inseamna iubire si pentru un trecut pe care
nu-1 are, pe card vreme Englesul traieste in trecutul lui.
0 explicatie, care nu e Brea, in ce priveste pe Americani.
Americanii sant creatorii, printr'o viata populara, harnica,
piina de rise, gata de orice sacrificiu, a unei civilisatii pe
care o stmt adanc a lor. Ei n'du adus, ca elemente mate-
riale, nimic de aiurea. America nu e fata de Anglia ceia,
ce Constantinopolul lui Constantin-eel-Mare a fost fata de
Roma. Cand Constantin-cel-Mare a creat Constantinopolul,
el a inteles sä mute Roma acolo si a faCut ceia ce a facut
mai tarziu Carol-cel-Mare, cu palatul din Aachen, cand a
carat materiale din Italia. Americanii au venit cu manile
goale, in deplind saracie, fall nicio zestre de acasa; zestrea

303
§APTE CONFERINTE

trebuiau sa 5i-fa faca ei acolo. De aceia, sant rani oamenii


de rail gust, ca mine, cari, venind in America, declara de
la inceput ca nu vreau sa vada fabrici, care sant o isprava
americana de care cei de acolo sant foarte mandri. Dar eu
n'am vrut .sa vild fabricile fiindca sant locuri de chin
omenesc acele minunate usine. Dar Americanii apasa, ina-
inte de toate, pe importanta usinelor $i se mandresc cu
Napoleonii" industriei lor. Cum ceilalti au Napoleoni
cuceritori, ei au Napoleoni constructori Si producatori.
Prin urmare, America nu poate sa aibk rostul istoric
pe care 11 are Anglia. In America, °rice lucru se simte
ca este nou, cu toate ca 1-ar dori sprijinit pe ceva vechiu.
Dar ei sant creatori de biserici gotice, de Universitati in a-
celasi stil gotic, in itatori at tuturor literaturilor europene,
importatori de profesori din Europa., pe cari ii tin In con-
ditii stralucite trei luni de zile In Universitatile lor, 5i-i tri-
mit acasa plini de bani, dar trebuie sa stea la ei trei luni.
In aceasta viata americana, piina de isprava, isprava este
de ieri si ei se mandresc cu ceia ce ea poate sa deie pen-
tru onoarea si gloria lor.
Cand se gandeste cineva la ce au. gasit, la ce primejdii au
Inlalnit, la cate greutati au trebuit sa Invinga, se poate zice
ca Americanii au organisat In caleva veacuri ceia ce Eu-
ropa. a facut In milenii. Si e Tiresc, atunci, sit se vada pro-
visoriul, inseilatul. Deocamdata oraele lor sant grupe de
case; oameni bogati cumpara cartiere intregi pentru a le
distruge. Un cartier frumos din New-York este condamnat
la moarte pentru ca. Rockefeller vrea sa faca acolo o gra-
dina. Si toate se fac In cateva luni de zile.
Catedrala de la.Pittsburg urmeaza sa alba treizeci, patru-
zeel de- randuri. Intrebam daca pana la toanana. o sa fie
Bata. Mi s'a spus: nu, in primavara chiar.
In cutare alt oral s'a facut o splendida biblioteca. In fats
e o plata, care represinta sume enorme, pentru case ex-
proplate. In fund, Museul Rodin, dar, pentru C alaturi
e o mare fabrica, stricand perspectiva Museului, donato-

304
ANGLIA BSI AMERICA : VIATA MATERIALA

rii au cumparat totul si vor darama imense constructli nu-


mai pentru a permite o mai mare perspective.
Este o placere sa se vada, cu o astfel de activitate, atat
de mult sens de solidaritate umana, atat de multa intelegere
pentru faptul ca nimeni nu traieste pentru sine, ci toe&
lumea traieste din s ocietate, prin societate Si, prin ur-
mare, pentru societate. In loc sa fie acolo doamne snobe
ca la noi, care prada bisericile pentru a impodobi odaia for
de culcare, in care nu pot dormi fare ingeri din secolul
al XV-lea lipiti de parete, se vad averi imense cheltuite_
pentru a prada Europa in folosul museelor americane.
Intiebuintez euvantul de prada", pentru ca in cutare mu-
seu vezi o foarte frumoasa fresca, stramutata inteun cas-
tel din Franta, precum Iti indica catalogul; dar nu se zice
care, pentru ca probabil donatorul are intentia sa mai cum-
pere si alte fresce.
In Anglia lucrul este cu totul altfel. Anglia este o tart,
fern indoiala, facuta de Englesi, dar de multe feluri de En-
glesi". Au fost Intaiu Celtii, popor de civilisatie destul de
Inaintata; au venit apoi Romanii. Peste opera Celtilor si
a Romanilor an venit Anglo-Saxonii, ceia cc Inseamnd
o a treia civilisatie. Au venit apoi Danesii, cari au cuee-
rit anume parti ale Angliei, Si un nou strat, stratul regelui
Alfred, s'a adaus peste cele trei de la Inceput. Au venit In fine
Normanzii, la jumatatea secolului al XI-lea, si an alipit b
noun civilisaie. Biserica din Ely represinta, astfel, un
foarte vechiu strat normand, asupra caruia se .adauga pe
urma frumuseta boltilor gotice. Fiecare epoca mareste.
Cele doua mari orase universitare, Cambridge si Oxford,
nu s'au Mut de-odata. Nimic mai interesant decat sa vezi
cum s'au treat orasele acestea, din care Cambridge a ra-
mas aproape numai pentru Universitate, pe tend Oxford
are si un oral modern, care face sa nu vezi destul de
clar liniile vechilor colegii, In parte prefacute. Unele sent
In legatura cu biserica vecina, episcopala; allele a fost
fundate de cutare nobil sau de cutare rege Si panl tarziu, In

20 305
§APTE CONFERINTE

secolul al XVII-lea, sunt creaiunile acestea regale. Pe laugh


creatiunea lui Henric al VIII-lea de la inceputul secolului
al XVI-lea, sant allele de pe vremea regelui Carol I-iu,
a reginei Maria-Henrieta.
Cata deosebire intre Universitatea cum o intelegem not
$i cum o Inteleg Englesii! Cand voiu vorbi despre cultura,
set va intelege mai bine aceasta deosebire. Deocamdata,
iata marele contrast lapa de sistemul nostru. Noi am pus
Universitatea drept In mijlocul orasului. Cam la fel au fa-
cut Francesii, cari aveau vechea Sorbona; de cite on vor-
besc de dansa, ma prinde o duiosie deosebire. Era nega-
rea pretentiei $i triumful simplicitatii, era legatura cu tre-
cutul, in forma cea mai expresiva $i mai simpatica. Fe-
rit de zgomotul eel mare al Parisului, intrai inteo carte
In care erau casute mici de caramida; suiai o scarita foarte
Ingusta $i ajungeal, ca $i In colegiile englese, la Incaperi
care erau $1 sale de cursuri Si camarute de biblioteca. Ni-
mic mai frumos decat sä fi vazut grupuri de cite zece
studenti, dintre cari opt strain $i doi Francesi, ascultand
pe Monod, Bemond, Giry. Scaritile acestea reservau une
ort c surprisa. Era un coleg roman, care avea obiceiul
sa-$1 copieze tesele, obtinand cea mai mare lauds. Secre-
tul lui era sä culeaga dintr'o carte veche, pe vremuri foarte
bunk dar de care toata lumea uitase, a$a incat adesea
profesorul fi spunea: Da, d-ta revii asupra unei vechi teo-
ru, dar ai exprimat-o Intr'o forma bung ". Intr'un rand
judecam pe colegul acesta al mieu, pe cand coboram scara.
Am facut cativa pasi $i 1-am zarit pe dansul. Ce a fault
guvernul Republicei? A ras toata aceasta amintire a tre-
cutului $i a Meut o mare cladire americana,. foarte anti-
patica, nesanatoasa, plina de Incurcaturi, in care profesorii
ageapta inteo biata ()Mita, un adevarat culuar, fara lu-
mina $i fara aier, Inainte ca sa poatil infra Intr'un amfi-
teatru care s'a dovedit, peste cativa ani, insufficient. In An-
glia cladire este adausa langa cladire, o epoch $i-a pus pe-
cetea laugh o alts epoch. intregul este foarte interesant,

306
ANGLIA V AMERICA : VIATA MATERIAL&

Ode si une on incomod. De exemplu obiceiul curios, cand


.este o adunare sau un pranz, sa-ti Iasi palaria si haina In-
tr'un loc al patratului de cladiri. Doamnele sant, natural,
In toalete de sears, poate a plouat; sant silite totusi s stra.-
bata toath curtea ca sä ajunga la partea cealalta, unde este
adunarea. Lucrurile nu' se muta niciodata; este un haos
pitoresc, treat nu prin vointa omului, ci prin potrivirea
- veacurilor, ajungand totusi la o relative. armonie.
Anglia aceasta, sprijinita pe atata civilisatie, totdeauna
veche si totdeauna noud, a pastrat toate formele trecutului,
punand inteinsele toate necesitatile presentului. Este una
-din cele mai man minuni omenesti. Pentru ca noi traim
prin aceia, can ne-au precedat si pentru aceia cari vor
-veni dupa noi. Ce Insemnam noi? 0 generatie, un mo-
ment in viata unei natiuni. Noi ne confundam cu paman-
tul, altii rasar dupd noi. Moartea este o fatalitate grozava
and te gandesti numai la tine, dar este un lucru indiferent
-and te gandesti la desvoltarea unei natii sau a omenirii.
Cand vezi aceasta nu numai In, paginile istoriei, ci si In
pietrele asezate unele peste altele, In institutiile crescute
una din alta, simti cum o societate- poate O. fie indestruc-
tibila.
De aceia, de cate on In America auziam ce sute de mil
6i milioane de locuitori f Ara. lucru se adund pentru o de-
rnonstratie, de cate on erau atacate cladirile comunei sau
Ale guvernului de aceste mase exasperate de foame $i In-
tetite de agentii Sovietelor, de atatea on mi se strangea
inima pentru viitorul splendidei civilisatii americane. De
-cate on Insa a venit vorba In Anglia de uneltirile Soviete-
lor, cu ambasadorul for cu tot, de atatea on ajungea sä
Trivesc fatVele cenusii de la Cambridge si Oxford, ca sa-mi
dau sama pe ce continuitate istorica se 'idled spiTitul ge-
ne-ratillor not si ca sä nu-mi fie frica pentru civilisatia en-
,glesa si, printr'insa, pentru civilisatia lumii.

307
VII.

Cultdrile
As voi sa arat care sant deosebirile culturale intre
Anglia si America. Ele sant profunde, cu toate ca originea
celor doua culturi este aceiasi: mostenitea anglo-saxona.
Francesii sant iubiti, nu chiar asa de mult, dar sant iubiti.
In America, cel putin 'Ana in momentul cand este vorba
sa se puie preturi maxi de inlrare pentru produsele fran-
cese, cum s'a si facut acum, ceia ce a cam stricat prietenia.
Dar Francesii sant iubiti in America. Se ceteste cartea fran-
cesa; dar mi orice. Cartea trebuie sa alba un anume th-
tlu pi, data titlul este atragator, se ceteste. De multe ori
se schimba chiar titlul carpi francese, la traducere, In. a-
cest stop. Literatura germana se ceteste numal- In cercu-
rile germane, foarte numeroase. E un foarte mare oraa
german in Chicago, $i Germani se aid in toate partile. Am
Intalnit chiar Germani banateni, cu cari am schimbat pa-
reni In oe .priveste regimul minoritatilor din Romania. Am,
lust cunostinta de presa germana si am dat un arti-
col unuia din aceste ziare, care va fl trecut In cateva sute
de ziare germane, ce apar In America. Cultura italiana.
e prea putin rasp'andita. Cea spaniola este cunoscuta in
Sud. Din ce In ce mai mult se intereseaza Sudul, Cali-
fornia si partile veciim, de cultura spaniold, si aceasta pen-
tru motive de ordine economics. Profesorii spanioli sant
invitati la Universitatile din Mexic, si e vorba acum ca.

308
cuurtan..a

i profesorii din Mexic sd tie prelegeri in America. Lim-


ba spaniola $i literatura spaniola ar ocupa, prin urmare,
xangul al doilea.
to afard de aceste infiltrari culturale, datorite altor ra-
se, totusi basa literaturii americane nu goat fi alta de-
cat cea anglo-saxona. Insa institutiile, ca si felul de mani-
festare ale culturii, sant adesea foarte deosebite.
Yoiu incepe cu institutiile, pentru a ajunge apoi la mij-
loacele de culturd: press, literatura, conferinte. La urmd
o .sd incerc o privire generals, ardtand ce se desface din
Insasi expunerea mea si ce linii reiese din presintarea In-
sg.si a subiectului.

Incep cu scoala.
Scoala englesd $i cea americans sant cloud lucruri foarte
deosebite. Cea d'intaiu este o foarte veche institutie medie-
vala; o institutie, inainte de toate religloasd, o invaraturd
parohiald, de pridvor, precum a fost o bucatd de vreme
i scoala la not
Din cercetarile asupra trecutului nostru scolar, stiu ca
scoala noastra primard are cloud origini, la care se face
loarte reu ca nu se gandeste ai astdzi..Noi considerdm as-
tilzi scoala ca apartinand onor. Ministeriului Instructiu-
ni"; dar la inceput $coala nu era asa. In vremea veche erau
,dascali ai fosti ciobani $i am tiparit un studiu despre
cartea unuia dintre acestia, Marin Alexandrescu, care a
lost cioban in judetul Buzau, a ajuns institutor-$i a fost, cred,
..si profesor la liceul din Ploesti, pe la 1860-70; un om plin de
pricepere, °data erg $coala popei, sau scoala InvatAtorului
tocmit de cdtre un sat $i pe care alt sat cduta sa-1 atraga
la dansul, data -1 stia vrednic. Si era bine data se 'Astra
scoala in legatura cu Biserica si in legatura cu vointa sa-
tului, iar nu, ca astazi, cand un sat este silit sa primeascd
un Invatator pe care nu-1 tie on nu-1 vrea.
In Ardeal, inainte de unire, era obiceiul ca $i invdtatorul
gi preotul sa fie numiti de sdteni; invadtorul trebuia sit

309
*APTE CONFERINTE

cante si la strand si de aceia invatatorul i preotul nu se-


certau. Acum numirile vin de la ministeriu: azi dimineatAr
a venit la mine un ctitor din Nordul Moldovei, unde a In-
temeiat o scoala model, la zidirea careia a begat milioane;-.
dar omul vrea sA alb. un Inv Atator pe care sA-1 aprobe el.
I-a venit din fundul Bucovinei unul care nu stie romaneste_
Si, atunci, ctitorul a zis: Imi iau donatia Inapoi, caci eu
n'am facut scoala ca s o dau pe mana unuia ca acesta".
In ce priveste koala secundara, este $i aid desvoltarea
unei institutii culturale medievale. Necontenit se situte-
lucrul acesta. Una din terile unde se .stie mai bine lati-
neste si greceste este Anglia. SA to fereasca Dumnezeu,
data ai facut o carte privitoare la antichitatea ciasicA Sail la
evul mediu Si al citat ceva In greceste sau latineste, sA
cazi In mana unui critic eagles! Cea mai mica gresala dG
limbA ti se observe. Iar discursurile solemne care se tin In
Anglia sant Intr'o latineascA de toata frumuseta. Poti zice
cA sant In stare a face aproape impromptu un bun dis-
curs In latineste sau greceste. ,$tiinfa s'a adaus pe urma.
Institutiile noun se gasesc pe rang cele vechi. Ar samilna
InvAtAmantul In Anglia cu o biserica foarte frumoas1 si
bAtranA, care insA nu. se mai poate Linea pe zidurile ei.
Nimeni Insa nu se gandeste s'o Inlocuiasca, ci o consoli-
deaza prin contraforturi. Este ceva analog cu biserica go-
tic.: pentru a-si putea sprijini boltile, e intarita, prin.
contraforturi, pe din afar.. Nu s'a facut acolo confusia pe
care -am facut-o not intre koala de tip vechiu si cea de
tip nou: bifurcata, trifurcate, nefurcata, ca sa. se joace cu dan-
sa cei maxi. Cu opt clase, cu sapte clase, cu filosofie la.
basA, cu matematica la bas., on cu limbs latina la basa,
dupl fluctuatiile politice. Noi am f dent din doua scoli de-
tip deosebit una singurA. Nu se poate Insa o scoala de tip,
clasic si una de tip modern cu desavarsire supt acelasi
acoperis. Aceasta se poate pentru o scoalA elementara, un
gimnasiu de trel-patru clase, care sA dea numai culturl.

310
CULTCTRILE

generals. Dar nu se poate la un loc doug feluri deosebite


de invailmant.
In Anglia e altfel. Scoala primarg este foarte simple.
Acei can cauta In Anglia o scoala moderns, in intelesul
nostru, trebuie se recurga aiurea, $i Englesul 1$1 $i trimete
copiii in alts Cara pentru a avea invatamantul pe care
Anglia nu-1 are $i nu vrea sä-1 deie.
In aceasta privinta doua exemple caracteristice. In An-
glia sant persoane care girl bine nemte$te; bgrbati mutt
mai putin decat femei. Am intrebat de ce? Pentru cg in
uncle familii protestante, din motive religioase, fetele sunt
trimise se face studii in Germania. $i, dacg. se ieau fru-
moasele romane englese, pe_ care nu le mai cetim a-
cum In epoca lui Marcel Proust, fie $i in excelentele tra-
duceri in limba francesa, ca lean Eyre al lui Currer Bell,
(Miss Nicholls), fata unui paroh, care avea trei fete $i
toate trei au fault literature, se poate vedea viata unei
tinere Englese Inteun pensionat din Belgia. Este una din
povestile cele mai hazlii, dar $i din cele mai sangeroase,
cum le $tia presinta umorul engles. Scoala de vechiu sis-
tern frances, In care se fac elevelor necontenite predici
de morals, $i direcloarea, gatita cu o paldrie teribilg, ca
aceia. din vremea cand pgsari moarte stateau in capul fe-
mellor, e gata sa ling discnrsuri de simplicitate $i se
tune impotriva celor ce-si Incretesc pgrul, on 11 au In-
cretit de la nature, atunci cand gandul nostru trebuie se
se indrepte numai la suflet".
De scoala primarg $i din Koine secundare se trece
la Universitate cu Colegiile" ei. Dar Universitatea nu este
una singura, este un ansamblu. Colegiile au o viatg inde-
pendentg. Ele, cum spuneam, sant in legaturg cu cutare
catedrala, cu patronagiul cutarui arhiepiscop, cu cutare
creatiune nobiliary sau regale. Sant Co legit deosebite, din
timpuri deosebite, cu infatisari deosebite. Ele se asamang,
nu prin felul for de constructie, adece nu prin stil, ci
prin liniile for generale: un pgtrat de zidiri; In mijloc este

311
APTE CONFERINTE

curtea, aproape biserica, de multe on foarte frumoasa,


ca Sf. Ioan de la Cambridge, una din cele mai bone bise-
rici gotice tarzii, din Anglia. La spate terenuri foarte In-
tinse pentru sporturi.
Multi rad fara nicio dreptate de Invatamantul acesta en-
gles si cred ca acolo nu se Invata tine $tie ce lucru mare,
ca sludentii se ocupa toata vremea cu sportul sau cu vas-
litul pe rau. Este adevarat ca un timp important este
consacrat sporturilor. Dar, data pone cineva in comparatie
timpul pe care-1 pierdern noi cascand gura pe Calca Vic-
toriei, cu timpul pe care-1 intrebuintcaza Englesul la
sporturi, se vede ca Englesul Intrehuinteaza mull mai pu-
tin timp la sporturi decat noi la cealalta ocupatie". Da6
faci o comparatie cu $coa1a din Portugalia, cu Univer-
sitatea din Coimbra, de exemplu, unde n'as zice ca nu
se invata nimic, dar c un mister pentru mine cared se in-
vata, pentru ca toata ziva vezi pe strazile Coimbrei stu-
denti imbracati in traditionalul costum. medieval, In lungi
laibere negre, care, cu cat studentul este mai vechiu, cu
atat sant mai usate, si In maul cu carnete legate cu pan-
glici de colori deosebite, indicand Facultatea $i anul de
Facullate, preferi sistemul engles, cu Inchisorile", tuto-
ralele" si sporturile lui.
Am observal cu foarte =lid placere sporturile acestea.
tstao deosebire intre sportul engks $i sportul noslru, spor-
tul latin in general. La noi sportul it facem cu o cautare
de elect, cu o pasiune a biruintli, cu o dorinta de a icsi
la iveala. Si acestea sant efemente rela. Sportul engles este
sanalos. Acolo inteadevar sant $i intreceri marl da spor-
turi: tramvaie speciale culeg lumea de pe strazile Londrei
$i mii de oameni se aduna la locul undo se face intrecerea.
Dar de obiceiu este un exercitiu de camaraderie, tot ce
poate fi mai amabil, mai prietenos, mai fara de grija,
fara lumea care se uita.".
Invatamantul se cid in Colegii. Fiecare Colegiu are ve-
niturile sale, care sant une on foarte marl, capitalisate In

312
CULT EMILE

cursul secolelor. Niciodata unui guvern engles, fie si cel


mai sarac, cel mai cdrpanos, nu i-ar trece prin minte ca
ar putea sd Imbogateascd finantele Statului sechestrand a-
verile institutiilor de culturd. Aceasta nu se poate Inchipui.
Si aceasta s'a intamplat la not cu Academia Romanh si cu
spitalele. Sau sä is Statul din venitul unui Colegiu pentru
finantele lui, cum e casul cu Institutul Sud-Est European,
pe care 1-am. creat eu $i care, din 700.000 de lei venit pe
an, dli Statului 100.000 pe fiecare an, suet forma de cifra
de afacerr , pentru ca avem pravdlii inchiriate, din care in-
tretinem Institutul.
Colegiile englese au deci venitul si administratia for
speciale si -$i pastreazd intreaga autonomie.'Toate Impreund
formeaza un organism, dar nu prea strans. Se poate in-
tampla la Cambridge de exemplu ca fetele sa fie
admite in Universitate, dar nu in Colegii, care sant nu-
mai pentru barbati, pe cand la Oxford fetele sant prinifie.
Nu exists In toatd Anglia un singur sistem de Invatamant
.cum e la not acela care se schimbl de la o datd la alta.
Prin urmare, un amestec al Statului, care sd deeidA.
,caracterul Universitatii, este un lucru. imposibil In An-
glia. Numai in Statele continentale, latine si germane, lu-
crul se face curent, si e foarte ran.
Asa dar o Universitate are un regim; alta un altul; o
Universitate e mai mult pentru, latineste si greceste, alta
admite o proportie mare de stiinte.
Dacd as fi lntrebat care este Universitatea mai pretuitd
In Anglia astazi: Cambridge sau Oxford, as raspunde ca
n,tu se poate face o comparatie. La Cambridge se a o
mai mare atentie stiintilor, pe cats vreme la Oxford e mai
malt o traditie greco-latind. In toate insa, coloarea medic-
vala. Scarile de acum sant scarile de la 1500; oddik de
astazi sant impodobite Cu portrete de atunci. Nimeni nu
Indrazneste sd schimbe rostul constructiei. Imbraca-
mintea studentilor este Imbracamintea evului media: un
fel de della:10 neagra, o haind lungd de acciasi coloare.

313
§APTE CON FERINTE

In Anglia si profesorii merg la cursuri purtand unifor-


ma si caciulita, care este deosebita la Cambridge si la
Oxford: Ia Cambridge o palariuta puss pe ureche, ca pe
vremea lui Francisc I-iu, la Oxford un fel de easea de
ulan. Trebuie ca fiecare profesor, ca i fiecare student,
cand merge la curs, sa poarte un fel de pelering, Iar, cand
cineva e numit doctor, poartg o haing ro5ie, de o singurI
coloare la Cambridge, cu un fel de paramente la Oxford.
Si la Londra este o Universitate, dar nu e asa de pre-
tuita ca acelea din provincie, mult mai vechi. Universitatea
din Londra se apropie Intru catva de programul Universi-
tatilor continentale. Dar principalul scop e sa presinte ma-
nifestatiile de originalitate stiintifica.
Universitatile acestea fabrics singure clasa dominants.
din Anglia Si dau acestei clase dominante5 care se sueceda.
Ia guvern, supt deosebite firme, un fel de unitate de On-
dire. Nimic mai raudecat atunci cand clasa dominants,.
Imparlita In mai multe partide, nu perrnite Intelegerea de
la om la om si Inca mai putin de la o grupare la alts.
grupare.

Universitatea americana e cu totul altceva. Ca apa-


renta, nu se deosebeste de Universitatea englesa. Sant
cladiri in sill gotic, insa cu totul noi. E tot asa terenul de
sport, si sportul joaca si aici un foarte mare rol in viata u-
niversitara. In America sant Intreceri, care represinta un.
fel de jocuri olimpice. Universitatile din Harvard 5i Yale
se iau, la anume date, la intrecere si o fac seotand urlete
salbatece. Toata lumea se intereseaza, care din aceste U-
niversitati a biruit. Invinsul se duce cu nasul in jos; birui-
torul triumfa un an de zile
Ca aparenta este acelasi lucru, dar numai ca aparenta.
Pentru ca nici profesorul, nici studentul, nici programut
nu sant acelea din Anglia, si aceasta din urmatorul mo-
tiv: Universitatea americana nu e facuta pentru a con-
tinua o clash' dominants si pentru a pgstra traditia unet

314
CULT eRILE

foarte vechi culturi. Universitatea americana este pentru


orice cetacean american. Aceasta nu Inseamna ca toate-
Universitatile din America sant de o potriva. Ele nu sant,.
In genere, de Stat, ci particulare. Una, foarte veche, de
prin 1770, era copia Universitatii englese, De atunci s'a
schimbat foarte mult. $i Universitati se formeaza in fie-
care moment Un baiat, emigrant roman, mi-a pus, in-
tr'un rand, cu mandrie de American,. Intrebarea: ate
-Universitati aveti d-voastra? I-am raspuns: Noi avem, pen.-
tru o tail de mai putin de douazeci tie milioane,patru Uni-
versitati $i nu ni trebuie mai multe D-voastra va tre-
buie, fiindca aveti o suta dotazeci de milioane de locuitori,
cel mult doudzeci de universitati compecte.
Raspunsul acesta Insa, pentru America nu e bun, flincl-
ea fieeare Stat traieste de la sine si fiindca In acelasi be
poate sa fie o Universitate a Statului, una a orasului, nna a
unei fundatiuni particular; una a unui Ordin. religios, o
Universitate alba, o Universitate neagra,rosie 'Inca nu:
negrii au un oarecare numar de Universitati, cu un rec-
tor negru, cu un decan negru; in aceste Universitati albil
nu a duc, precum nici negrii nu se duc la Universitatile
albe.
In ce priveste deosebirea de rasa, nu vä pot spune totul,
dar deosebirea e asa de pronuntata cum nu ni dam sama.
Pe acolo nu se vorbeste de numerus clausus, pentru ca
este si o imposibilitate constitutionala si una ideologica;
dar cu toate acestea in practica este ceva asamanator: se
duce cineva la o Universitate 5i vrea sa se Inscrie ca stu-
dent. I se poate raspunde: Imi pare foarte rau, dar s'au
Implinit locurile: nu mai putem sa primim pe nimeni; nu
mai avem °dal la Indemana. Este un spirit de mta foarte
pronuntat. In cutare Universitate merg mai mull burghesi
bogati, intr'alta nu se primesc fete, pe cand aiurea sant
si bkieti si fete.
Am 'orbit In alta conferinta de luxul extraordinar al
acestor Universitati. Niciodata studentul din Anglia n'ar

315
APTE CONFERINTE

putea sa viseze asa ceva. Ce bogatie de flori, de elemente


artistice, imprumutate de la toate civilisatiile! Cu mancarea
o duc ceva mai slab. Americanul mananca foarte putin.
Cand te va pofti cineva la mask la Universitatea ameri-
cana, e bine sa fi mancat putin inainte.
In Universitatea americana, scopul principal este sa
se creeze un cetacean, si nu o anumitd categorie de ceta-
tent. Asa Meat cetateranul acesta nu vine numai decat
pentru examen si pentru titluri; sant unit cari se mul-
-tamesc ca. au _avut un an de Universitate. Cad Univer-
tatea este foarte pretuita. Cand spune un fabricant de ga-
losi ca a fost un an la Universitatea din Princeton, sau
cand iji spune un fabricant de scaune ca a trecut caleva
semestre la Universitatea din Yale, acesta constituie tot-
deauna pentru dansul un titlu de superioritate. Se In-
tarnpla ca face un semestru, se intoarce acasa o bucata de
vreme, ajuta pe parintele sau la intreprinderea Iuf si se
intoarce din mu la Universitate.
In general, la Univer.,itatca, ani,:ricana se cere munca,
foarte multa munca. Munca personals in biblioteca. N'am
vazut in Anglia interiorul bibliotecilor la dispositia stu-
dentilor; pe cand in America, daca te dud intre carti, ga-
sesti mereu studenti $i studente. De obiceiu nu sant pa-
rechi, pentru ca au, bunk cuviinta si nu intrebuin.teaza raf-
turile si culoarele bibliotecei pentru scopuri foarte poetice,
dad. voiti, si foarte placute, dar care 'flu au nimic a face
cu vechile editii si nici cu tratatele de eruditie. Pe studentii
americani u vezi pregatind lucrari; trebuie sk asiste la
cursuri, cad, altfel, sant pofti ti ss nu mai vie. Trebuie ss
fats lucrari in fiecare hind, fiindca profesorii sant multi,
asa incat fiecare student are un profesor pe cap; n'are ce
lace si trebuie sa invete. Studentul nostru este foarte adesea
on necunoscut ca nume profesorului; aceasta nu se poate
intr'o Universitate americana, unde profesorul 5tie si nu-
mele de botez al studentului, cum, de alminteri, si in
Anglia se intrebuinteaza nume de botez, fara domn".

316
l- , .:

r --ie . 311
1
- 1 04 _..J111"54

,.P._r , S i n .. i if
0 %. al '01
..4 -
c."'"
_..

Edificiu universitar in Sud.

. ,

( I

1141,1`.:--.-.-rc, ,'I'ls

t
1
I* 4
1 1

- witorriiei...11:411g

c.
"C,

Cladiri universitare in California.


CULT trRILE

In Uniersitatiie acestea americane se fahrica prin se-


minarii $i invatati. A$ putea spune ca metoda germand
de studiu e mai introdusg In America decat in Anglia. 0
bucata de vreme Universitatea americana a imitat foarte
de aproape pe Germani. Se observa insa o reactiune Im-
potriva acestei mecanisari dupg sistemul german $1 alte
curente patrund $i in America. Multi profesori francesi
yin cite trei luni de zile $i exercita o influents serioasA
asupra elevilor lor. Dar inainte de razboiu se credo& ca
America are datoria sa imite koala germana, fara ct
mai mica deosebire.

Am vorbit de Universitatea americana, dar nu v'am


vorbit 'Inca de gimnasii $i de $colile elementare. Tata,
In cateva cuvinte, ce sant aceste a$ezarninte de cultura.
Scoala secundara americana, de o bucata de vreme in-
coace, este un instrument de standardisare a natiunii.
Trebuie ca fiii tuturor popoarelor sä traiasca In aceia$L
atmosfera, sa invete acelasi lucru, In aceia$i limbs en-
glesa, $i O. se deprinda cu libertatea, putin obraznicuta in.
unele casuri, in ce prive$te copiii, pe care pedagogia ame-
ricana o recomanda.
Am pomenit de unele $coli americane In care sant vre-a
trei mii de copii, din cari o parte fac exercitii on se
joaca, In acelasi timp sand ceilalti fac lectii. Deosebirea
de vrasta este foarte mare $i deosebirea sufleteasca enorma
Intre elevi, ceia ce face necesar un fel de conspect al fe-
lului de predare $i al resultatelor. Sant rubrici, din can
uncle au titluri care pe noi ne-ar speria, dar care fatl.
de precocitatea negrilor $i altor oameni dijn Sud se explica.
Este o nota speciala pentru fella cum baiatul se poarta cu.
fata $i fata cu baiatul. Noi niciodata nu ne-am gandit sa
dam o nota 10 conduita cu privire la aceasta materie.
$coala are In vedere, Inainte de toate, ca Si la Universitate_
crearea cetgleanului american, standardisat; ea n'are Wei&
legKturK cu trecutul, ci Indreapta spre drumuri noi.

317
1APTE CONFERINTE

In ce priveste koala elementary, oricine are dreptul


sa Intemeieze o scoala religioasa; nimeni nu se supara.
$i Romanii din America au dreptul acesta; Insa ekvii sunt
luati In acelasi timp de scoala elementary americana.
Asa Incat nimic mai greu, mai ales pentru ilatiile mici
caci cele mari gasesc mijlocul st scape de prescriptiile
legii americanedecat sa se Intretina sentimentul national,
cultul patriei, obiceiurile religiei, In cineva care In fie-
care moment este atras dincolo.
De alminteri, trebuie sa a spunem, scoala elementary na-
tionala In America este privity cu banuiala si antipatie.
Caci desnationalisarea Incepe Inca din scolile primare.
Mi se- spunea, la cutare Universitate, de un profesor cu
orizonturi. largi ti cu suflet blhnd: ,,Vezi miss cutare;
4-ste de origine Rusoaica. Nu stia de loc englezeste, iar
acum n'ai putea-o deosebi de o Americana, atah de per-
fect vorbeste englezeste. Sentimentul acesta II putem
avea $i noi, cAnd vedem ca cineva a binevoit sa se apro-
pie de natio. noastra. Dar American ii cer, nu apropiere, ci
confundare. Si acesr resultat 11 laudt mai mult deal ori-
ce alta parte a Invatamantului lor.

In legatura cu seoga este invatamantul prin conferinte si


discursuri publice. Invatamantul acesta este foarte ras-
pandit 5i In Anglia $i In America; dar nu In aceiasi pro-
portie Intr'o tart si in alta, si nu In fiecare loc tot asa de
mult. Depinde de Imprejurari.
In Anglia se poate Intampla sa treci d'inaintea unei
case si sit vezi scris, de mama, un anunt stangaciu, cu or-
tografie gresita, prin care esti poftit la o conferinta de
caracter religios. Se gasesc oamen cari yin. Misticismul
engles si un fel de curiositate In domeniul religios atrag.
Conferinta englesa, ca si cea francesa, este presidata.
A fi president al unei conferinte este ocupatia cea mai
nenorocita din lume; caci, data presidezi o conferinta,
nu te mai poti da Inlaturi; de multe on conferentiarul te

318
CUI.T UR ILE

tomoara, dar d-ta, cand presidezi, find pus in vederea tu-


turor, nu poti O. dormi, si e o suferinta groza.va.
Am ascultat la Londra o conferinta a d-lui Beza, can-
celarul Legatiunii noastre si acum secretar de Legatie, care
a vorbit $i aici la Bucuresti. Este un tanar Macedonean
foarte inteligent, care a tiparit si un roman, tradus In en-
glezeste.
D. Beza vorbia despre elementele de imaginaie po
pulara la Shakespeare si arata ca si not avem aceleasi
elementc imaginative. Am uitat sä va spun ca pentru a
Linea o conferinta e bine sa te p- supt ocrotirea unei so-
cietali. D. Beza vorbia supt ocrotirea Societatii de studii
shakespeariene.. Daca inviti o mie de oameni, poti sa
te astepti, In Imprejurari obisnuite, sä ai saptezeci papa
la o suta de ascultatori. Dar sant conferinte la care nu
via nici unul la suta din cei invitali. Publicul este, de
obiceiu, foarte cuviincios. Daca oratorul e strain, atunci
vin represintantii natiunii sale de-1 asculta. La sfarsit,
presedintele is cuvantul, la care raspunde conferentiarul.
$i publicul are acest drept.
In Anglia mai sant meetinguri marl. in aier liber. Se um-
ple o piata Intreaga de ascultatori, si oratorul vorbeste ce
vrea el. Se produc certuri si une on Incaierari.
La Americani, conferintile- se in de obiceiu la Univer-
sitati, si se observa aici un element foarte interesant. Au-
ditoriul tolereaza orice; nu rade, cum In general strainii
nu rad de un conferentiar care nu stiipaneste limba sau are
vre -un, defect de vorba. Eu am ascultat undeva In Europa un
om foarte dislins, care fusese paralisat In tinereta, si,
atunci cand Incepea sä vorbeasca, deschidea gura, cand la
dreapta, cand la stanga, daclea din mani $i din picioare,
Inchidea ochii. La not ar ft izbucnit sala In ras. Ei bin;
a Omit un discurs solemn: s'a trudit acasa, a InvAtat dis-
cursul relativ bine, n'a' repetat aceiasi silaba, Insa jocul
manilor, picioarelor si al ochilor, natural, a continuat. In
toata sala n'a fost unul care O. zimbeasca. In America

319
§APTE CONFERINTE

este si un alt element foarte interesant: publicul participa


foarte vioiu la ceia ce i se spune: intinde manile, face
semne din cap.. Orl unul, pentru ca n'aude, fiind prea in.
fund, vine le d-ta si-ti spune: mai tare, eu nu aud; am pla-
fit conferinta, trebuie sa o ascult",

Acum yin la mijloacele de educatie care nu fac parte.


din invatatura oficiala sau din invatatura aceasta neofi-
ciala, prin conferinte Si discursuri publice, despre ches-
tiuni de interes stiintific, literar, artistic sau general.
Gazeta.
Ca forma, gazeta americana si cea englesa samana.
0 forma indescifrabila pentru noi. Trebuie un obiceiu
special ca sa -$i gaseasca cineva In gazeta rubrica lui.
Dar Englesul sau Americanul 11 vezi ca is teancul de foi
constituind un numar din New-York Times sau din Doily
News si -I yantura foarte rapede, stiind ca la pagina cu-
tare, coloana cutare, gaseste informatia care 11 intereseaza.
In presa englesa, insa, informatia aceasta are totdeau-
na un caracter mult mai serios si, trebuie sa o spunem,
mult mai decent decal In presa americana. Discutiile de
principii, articolele de fond., cum le numim noi, sant mutt
mai numeroase. Numerele care iest Dumineca si care sant
consacrate chestiunilor literare sad artistice sant 'acute cu
mult mai multa Ingrijire decat la Americani. Gazeta usoara,
vie, nervoasa, care improasca spirit, aceia Insa nu exists,
in afara de gazetele -de caricaturi sau consacrate humoru-
lui.
In America gazeta are alt caracter, de si ca forma, cum
am spus, este intocmal ca acea din Anglia.
Orice nationalitate are gazeta ei. Si Romanii din Ame
rica au gazeta lor, foarte frunaoasa si foarte bine redae,-
tata. In celelalte gazete Americane, este foarte greu sa
se strecoare un articol care sä priveasca o problems cu-
renta. Articolele nu sant iscalite. Fabrics cineva un arti-
col si-1 ofera, cum ofera si fotografil. Gazeta americana

320
T.

Cladire din Sudul californian.

ti
i

11-31
E, 1
.

.4" I
1
!.
At
1r r ,414:

- AA'
s 11.

Home de studente la Pomona- ClaremnnL


CULT CTRILE

ieste foarte ilustrata. Cel d'intaiu lucru care, preocupa pe


un reporter este sa is portretele persoanelor cu vaza. Dar,
dad, ti-a kat portretul,. sa nu to astepti ca o sä 11-1 publice
gazeta. I1 publics data o intereseaza, data nu, nu pu-
blics.
Chiar data ai obtinea interventia consulului Romaniei
-sau a cuiva de la Legatie, rugand sa-ti pule portretul In ga-
zeta, nu ti-1 pune. D-ta, data doresti sa figurezi Intr'o ga-
meta americans, trebuie sa fii foarte politicos cu repor-
terii, persoane care habar n'au une on de subiectul pe ca-
re-1 trateaza. Reporterul Iti pune IntrebAri din cele mai
neasteptate. Am fost intrebat dacl. prefer rochlile lungi
sau cele scurte. Am spus: In familie le prefer cat de
lungi; pentru rest nu ma pronunt. Trebuie sä raspunzi la
Coate Intrebarile, cad altfel reporterul se supara, si tre-
buie sa fii curtenitor. Reporterul I i vinde articolul aso-
ciatiilor. $i, atunci, acela.i articol trece la o multime de
gazete. Omul e proprietar si al fotografiei si al artico-
lului pand la sf'a'rsit.
In foile americane poti gasi lucrurile cele mai neastep-
tate. De pilda, clack' divorteaza o persoand cunoscuta,
o sä &esti imediat fotografiile pacientilor, mdivele pen-
tru care s'a facut divortul, cuvintele ce si le spuneau
sotii Intre dansii: sau, de pilda, cand a plecat ministrul
Davilla In concediu s'a spus ceia ce cred ca este adeva-
rat, date fiind infatisarea, amabilitatea si spiritul d-lui Da-
villa ca In anumite cercuri feminine din Washington
plecarea a fost socotita ca un fel de nenorocire locala, na-
tionald. In alt numar de gazeta se spunea ca persoanele fe-
minine care apreciau lnainte pe ambasadorul Mexicului
au tfecut de partea ministrului Romaniei, ca. Romania
a biruit cu desavarsire Mexicul.
Numerele de Dp.mineca sant si aid bine Mute, unele
-dintre dansele foarte frumos ilustrate. Articolele de stiinta
populara sant admirabil presintate. Numarul de Dumi-
sea este astfel cu totul altfel decat cele din cursul AAA:-

21 321
§APTE CONFERINTE

Informatiunea nu si-o capata insa nimeni In ran.dul In-


thin de la gazeta. Sant alte mijloace, care stau la bide-
mana orient Poti fi invitat, astfel, sa vorbesti zece minute,.
un sfert de teas, inaintea unui auditoriu care dejuneaza, si
radio 10 comunica imediat discursul. Auditoriul poate fi
campus din profesori, dar si din oameni de afaceri, din
bancheri.

Cateva cuvinte asupra literaturii celor doua teri.


Literatura englese din momentul de fats este o litera-
ture modernists, care In poesie merge de la Swinburne la,
Masefield.
Este literatura anilor 1890-1900 care continua. pane
astazi. Literatura aceasta e de un caracter mai curand
tehnic; poesia nu e de o larga inspiratie, cum era pe vre-
m,ea romantismului si nici de o extrema delicateta ca pe.
vremea lui Tennyson. Se ceteste insa relativ mult in. An-
glia. Anglia continua traditia romanelor in mai multe vo-
lume; lucrari migaloase, compuse din presintarea amanun-
tita a vietii eroilor, dupd tiparul lui Dickens, $i cu ameste-
cul acela de ironic care deosebeste vremea lui Thake-
keray. In aceasta apreciere a romanului, este si un ele-
ment de ordin social. Foarte multe femei nu se marita;
n'au multa ocupatie casnica, si, cand femeia is o opera
literara, trebuie O. tina o saptamana on zece zile, iar, ca
sa fie un roman convenabil, trebuie sa aiba macar doul_
volume.
Se pare ca., de la o bucata de vreme, romanul engles
s'a mai suptiat, dar, In acelasi timp, nu mai e nici pute-
rea constructive a vechilor romancieri.
Literatura americana are alt caracter. Este intr'insa si.,
o inspiratie neagra. Negrii indraznesc sa face poesie si ro-
man. Sant apoi seal moderniste care schimba cu desavar-
sire caracterul traditional al literaturii poetice englese.
In general se poate spune ca spiritul si stilul american
au mai multa originalitate decat spiritul 5i stilul engles..

322
CULTiTR ILE

Inspiratia este dusa mai departe decat In literatura en-


glesa. Este o literatura une on inferioara, dar totdeauna
plina de interes, inainte de toate din causa pornirii de a
exprima idei not si de a permite unor sentimente not se -$i
gaseasca Valorificarea In literatura.
Arta americana, comparata cu cea englesa, era o bueatA
de vreme inferloard. De doudzeci de ani Incoace, nu mai
este asa, $i se constata o mare Inflorire de talente artis-
tistice, In America. Vioiciunea In domeniul literar si ar-
tistic In America poate fade Anglia geloasa.
In literatura aceasta americana se Intalneste j o mai
hotarata maniera de a trata chestiunile la ordinea zilei.
De multa vreme In-Europa romanele nu mai servesc la
acest stop, pe cand In America, wide -atAtea chestiunt
sant la ordinea zilei, romanul are cu atat mai multa
trecere, cu cat presinta probleme curente, probleme tratancl
viata muncitoreasca, petrolul, invatamantul.
Caracterul local e, apoi, mai puternic in America decat
In Anglia. Anglia se infatiseaza In figuri generale, pe
cand, aici, viata de pe malul raului Mississipi nu este
viata din alte regiuni. Regiunea pe care ocunoaste roman-
cierul -este aceia pe care o Infatiseaza.
In literatura englesa, romanele cu cheie sunt rare; In li-
teratura americana, foarte dese. Se cumpara o carte pen-
tru ca se se vada pe domnul cutare sau cutare infatisat
supt nume deesebit, dar toata viata for este represintata.
Englesul Ceteste din datorie de culture;. Americanul din
curiositate adevarata si dintr'un intens interes _pentru
lucrurile presintate. Mai mult se fabrica societatea ame-
ricana prin literatura decat societatea englesa. Literatura
este pentru America un mijloc tie a pregati viitorul; in
Anglia este inainte de toate unul de a pastra intelectuali-
tatea trecutului.
Va veni o vreme cand aceste doua civilisatii se vor a-
propia mai strans, si elementul istoric $i traditional din-
tr'una se va uni cu elementul de revolts si indrazneala

323
wrg C(AIFERINTE

din cealalta. Aceasta va fi, fare Indoiala, nu numai pentru


rasa anglo-saxona, sau pentru ceia ce se nume$te rasa an-
glosaxona, dar pentru cultura omeneasca unul din cele
mai. marl lucruri. Cum, pe continent, and se va crea sin-
tesa In care sa 1ntre disciplina francesa, adanca analisA
Berman. $i sentimentalismul slay, and vor colabora cele
Frei maxi rase europene: latind, germana $1 slava, Europa
va avea o astfel de literature cum n'a existat In lume, de
la, marile literaturi ale Greciei $i ale Rome]:

234
CUPRINSUL
CUPRINSUL
Pagina
NOTE DE DRUM.
I, In cale :
1. Pe coastele Italie' 3
2. Coasta spaniold 6
3. Pe Oceanul singur . . , 10
11, Capitala ajacerilor :
I. New-York 14
111, Capitala politica .-
1. Spre Washington .
2: Washington . . .
3. Imprejurimile capitalel
. .
.
.
. i
...
... . 34
38
43
iv, Capitalele industriel:
I. Spre Chicago, prin turnalele vefnice . . 46
2. Cetatea otelulul: Chicago . . 48
3. Spre al motrl . ,. 54
4. A doua metropold a Romatalor : Cleveland 64
5. Pe hotarul canadian: Detroit 91
v, De-a curmezlful Americel . . . 102
vi, Capitalele gradinilor :
1. Colorado 108
2 San-Francisco 108
3. Los Angeles 118
4, La granga Mexiculul . . .. 128
VII, Lumea tnvinfilor :
I. Thud Indian. Marile Canoane 130
2. In pustiu. Noul Mexic. Spre Nord-Est . . 136
Pagina
VIII. Capitalele trecutului:
J. Gettysburg 145
2. Baltimore 148
,3. Philadelphia 149
4. Trenton. Princeton 153
5. Boston fl Harvard 155

.MPTE CONFERINTE
la Teatrul National din Bucurefti (April-Main 1930)
I. Pdmdntul 163
II. Nati ile 187
III. 1storie . i -. . 213
IV. Literaturd i arta 212
V. Romanii 272
VI. Anglia §i America : viata materiald . , 292
V1L Cultizrile 308
laretul: 140 lei
<J.

Pretul : 140 lei.