CAPITOLUL IV

POLITICA DE ACHIZITII
ETAPELE ACTIVITATII DE COMPLETARE

4.1 Definitii
Politica de achizitii: decizia de a achizi^iona documente, cu
titlu oneros sau gratuit, fie plecand de la bibliografii, cataloage,
planuri editoriale, liste de librarie, liste de schimb, fie de la
documentele insele, in vederea dezvoltarii si actualizarii
colec{iilor unui organism documentor, finandu-se seama de
fondurile deja existente sj de cerintele utilizatorilor.

Achizitia documenrelor: operafia care permite dezvoltarea §i

actualizarea fondurilor unei biblioteci, ale unui centru sau
serviciu de documentare, in ftincfie de natura §i obiectivele
acestora.

Achizifie gratuita: achizi|ia unui document sau grup de

documente, prin dona|ii de autor. de institutii, de persoane
particulare §i testamentare.

Achizitie ooeroasa: achizijia unui document sau grup de

documente prin cumparare sau schimb.

Plan de achizitii in cooperare: sistem privind organizarea §i

coordonarea achizi|iilor in unul sau mai multe domenii intre
45
organisme documentare (biblioteci, centre de documentare) pe
plan local, regional, national sau international, astfel meat o
publica$ie sa figureze eel pujin intr-un exemplar in reteaua
respectiva.
Abonamcnt: conventie incheiala cu un furnizor pentru livrarea
cu regularitate a unei pu-
lii seriale pe o perioada de timp, in general, determinata, in
schimbul unei sume de bani fixate in avans.
4.2. Etapele realizarii activitatii de completare
Pentru bibliotecile de invatamant superior trebuie
determinate sarcinile specifice acestor biblioteci, privesc
desfasurarea normala a procesului instructiv-educativ, a
activita|ii de cercetare stiintifica §i a activitatii metodice a
cadrelor didactice.
Completarea presupune:
a. redistribuire de - fonduri financiare
- colectii
b. transferuri
c. multiplicari
d. discipline noi introduse in programa analitica
Activitatea de completare se realizeaza in colaborare
permanenta cu celelalte cornpartimente §i cu bibliotecile flliale
(speciali§ti, cercetatori, cadre didactice). Totodata, aceasta se
reorienteaza in functie de schimbarea retelei de invatamant, de
redistribuirea fondurilor financiare.
46
4.2.1. INFORMAREA este etapa preliminara care se bazeaza
pe doua aspecte.
a. Until se refera la posibilitatile de informare aupra cerintelor
§i necesitafilor utilizatorilor. Cunoaslerea cerin|elor
utilizatorilor dintr-o biblioteca de invatamant superior se
bazeaza pe analizarea mai multor surse, cum ar fi:
- planurile s.i temele de cercetare §tiin£ifica din cadrul
facultatilor;
- bibliografiile facultative §i obtigatorii pentru fiecare
disciplina;
- caietele de sugestii aflate la salile de lectura;
sugestiile personate ale cadrelor didactice (deziderate).
Colaborarea implica exactitate, operativitate.
Contactul direct cu cadrele didactice poate deveni cu
atat mai interesant cu cat ei sunt chiar autorii de publicapi sau
se afla in permanenta colaborare cu al|i autori. In cadrul
bibliotecilor universitare aceasta colaborare se realizeazS prin
intermediuS comisiei de completare formats din reprezentanti ai
catedrelor si/sau decani, care sunt solicitati sa-si spuna parerea
asupra unor titluri din producjia editoriala interna §i externa.
Practic, pentru lansarea oricarei comenzi se solicits
membrilor comisiei de completare sa propuna titlurile de
achizi{ionat §i numarul de exemplare, in functie de numarui
studentilor din fiecare facultate.
In scopul cunoasterii structurii planurilor de invatamant
s.i cercetare, un instrument prejios de lucru in activitatea de
informare il constimie bibliografiile disciplinelor din planul de
invajamant, realizate de birourile bibliografice pe baza
materialelor primite de la catedre.
47

b, Al doilea aspect este cunoasterea surselor de informare
privind posibilitafile de completare a colec|iilor.
Cataloagcle editoriale furnizeaza elementele utile
identificarii unei lucrari: autor, titlu, editor, numar de pagini,
ilustrafii, format, prej. Aceste informatii, dacS nu sunt insotite
de prezentarea lucrarii, sunt insuficiente si pun probleme
pentru alegerea judicioasa" in vederea achizitiei.
Anchetele sau planurile editoriale au ca principal scop
prospectarea cerinjelor utilizatorilor in vederea fixarii tirajelor.
Pe baza acestor proiecte de tiraj ale editurilor se realizeaza
precomenzile pentru o perioadS de timp mai indelungata.
Avantajul acestor surse de informare jl reprezinta
caracterul lor anticipat, faptul c5 bibliotecarul are informatii
despre viitoarea producfie editorials, putandu-se evita situafia
in care un titlu de interes pentru bibliotecS se epuizeaza farS a
fi achizi{ionat.
Mijloacele de informare curenta asupra productiei
ediloriaie, care semnaleaza" publicajiile imediat dupa aparijja
lor, spre exemplu: reviste de informare bibliograficS,
bibliografii selective si critice. cataloage retrospective ale
editurilor, sunt de un real folos.
Acestea sunt lucrari care ofera analize ale
documcntelor. redactate de catre specialists Inconvenientul
major al acestor publicajii rezida in aceea ca exista o intarziere
considerabilS fntre publicarea analizei critice f§cute mtr-o
bibliografie si data editarii lucrarii. $i totusi avantajele sunt
apreciabile. Se pot gasi in ele indicatii privhoarc la nivelul
48
lucrarii si in primul rand asupra publicului caruia ii sunt
destinate.
4.2.1.1. Sursele de informare sunt:
1. Pentru cartea romaneasca curenta:
- cataloage de edituri romanesti, centre de multiplicare,
oficii de documentare romanesti
- anchete ale editurilor,transmise direct pentru sondaje in
vederea stabilirii tirajului
- Hste de stoc cuprinzand publicatii disponibile in diverse
edituri, institulii
- Hbrarii
- anunturi in presa, radio, TV
- CD-ROM-uri
- baze de date cuprinzand productia editorials
- furnizori intermediari romanesti
- reviste de informare bibliografica ("Universul cSrfii")
- bibliografii
2. Pentru productia de carte str&in£:
- cataloagele editurilor slraine.care prezintS interes, pe
baza solicitarilor
- proprii; ele reprezinta principala sursa de informare
- bibliografii na^ionale
liste de noutaji ale unor biblioteci straine si centre
culturale straine din Bucuresti
- liste de publicatii oferite prin schimb international
- liste de oferte ale furnizorilor intermediari romani
pentru achizitia de carte straina pe lei
Internet, posta electronica
cataloagele diferitetor expozijii de carte straina
49
 programelor sau planurilor de invatamant si cercetare
avand in vedere domeniile noi ce au curtoscut o evolve
rapida in stiinta §i culture, de gradul de informatizare a
bibliotecii.
- criteriiie, spgcifjce - valoarea de confinut a publicadilor
pentru stabJlirea careia se folosesc ca repere: numele
autorului, institutia editoare, noutatea, limba in care este
scrisa lucrarea.
b. Raport cantilativ - numarul de exemplare achizifionate se
stabile§te avand in vedere locul de aparitie al publicatiei si daca
se achizidoneaz& pentru Unitatea Centrala sau filiale.
In general, cartea romaneasca se comanda in mai multe
exemplare: ex.- B.C.U. Bucuresti achizifioneaza intre 1-5
exemplare, in functie de continut (5 exemplare - dicdonare,
enciclopedii, 2-3 exexemplare- tratate, studii importante).
Nu se achizidoneaza lucrari de interes restrans, de
popularizare.
Pentru filiale se tine seama de numarul de studenji la
achizidonarea cursurilor (1-10 exemplare).
Se acorda prioritate lucrarilor de patrimoniu, ediriilor
bibliofile (pentru cartea romaneasca}.
Cartea straina se alege cu mare grija, numai intr-un
singur exemplar pe intreg complexul B.C.U.- Bucuresti.
O selectie bine facuta asigura calitatea colec|iei si
completarea echilibrata a acesteia.
52
4.2.2.1 Principiile de baza in seleciic
Utilizatorul, mai mult ca oricine altcineva, este punctul
central al selecdei. este motivada de a exista, pe baza cSreia se
cladeste dezvoltarea colectiilor, serviciile tehnice si serviciile
de informare. Asadar, bibliotecarul ar putea argumenta tn mod
legitim. cfi selectia materialelor pentru biblioteca trebuie sa
aiba ca scop fumizarea a exact ceea ce doresc utilizatorii.
Un alt bibliotecar, ar putea argumenta cu aceeasi
fervoare, ca biblioteca, fiind o institutie sociala responsabila. ar
trebui sa selecteze cele mai bune materiale pentru cerintele
utilizatorilor. Un al treilea bibliotecar ar putea sa mearga mai
departe sustinand faptul ca biblioteca selecteaza ce este mai
bun fara sa fina seama de cerin^e.
Cea mai succinta prezentare a problemei cerere-oferta o
face Robert Broadus:
1. Un bibliotecar nu trebuie sa-si impuna punctul sau de
vedere privitor la ceea ce este mai bun pentru utilizator.
2. Utilizatorilor trebuie sa li se ofere ceea ce vor folosi, nu
materiale care vor sta in rafturi nesolicitate.
3. A achizidona ceea ce doresc utilizatorii nu inseamna
automat ca rezultatul va fi de calitate, fiindca utilizalorii
sunt destul de diferiri.
4. Daca utilizatorii susdn financiar biblioteca au dreptui sa
determine o parte din ceea ce intra in colecde.
5. Dand utilizatorului informatiile pe care le solicita,
biblioteca va ca§tiga un cititor permanent.
In sensul de accentuare a implinirii necesitajilor
utilizatorilor este necesara infaptuirea urmatoarelor cerinte:
I. biblioteca este obligata sa satisfaca cerintele
utilizatorului. furnizand materiale de inalta calitate;
53
 2. biblioteca are o obligatie precisa: sa-§i educe utilizatorii;
ea face acest lucru exercitand o influenja precisa asupra
gandirii ?i athudinii faja de lectura;
3. biblioteca nu este in competijie cu agentiile de presa si
librariile, ea furnizand ceea ce utilizatorii vor efectiv;
4. biblioteca trebuie sa perfectioneze prcferintele utiliza-
torilor si poate face acest lucru imbunatatind informajia,
care,altfel,nu ar putea fi disponibila sau aleasa;
5. fara o motiva|ie, gusturile publicului in a citi sunt mai
ales mondene, si dezvolta un sentiment de adversitate
fata de ceea ce inseamna "eel mai bun" in domeniu;
Fiecare bibliotecar trebuie sa ajunga la propriile decizii
si sa adopte o pozijie clara In dezbatcrea cerere - oferta; aceasta
pozijie va determina intr-o mare masura ceea ce se va selecta
intr-o colecfie.
Din aceasta pozijie dccurg urmatoarele:
- biblioteca exista pentru a servi utilizatorii ei si astfel
trebuie sa ia in considerare ceea ce vor ei;
- daca bibliotecarul selecteaza numai dorinjelc
utilizatorilor, acesti oameni nu vor avea niciodata sanse
sa-si imbunata>asca cunostinjele $i gusturile;
- daca biblioteca se prezinta cu materiale de calitate
superioara, pe langa cele pe care le vor ei, utilizatorii
vor incepe sa aprecieze si sa le foloseascS pe cele
dintai;
- biblioteca, pentni a facilita indeplinirea obiectivelor
sale de recreere, informare si educare, are obligatia sa
satisfaca toatc gusturile, atat cele mai rafmate, cat si
cele mai simple;
- bibliotecaruluK ca unui selectioner profesionist, i se
acorda increderea sa selecteze materiale ^e inalta
calitate in concordanja cu necesita^ile utilizatorilor.
54
Cele 5 "legi" ale biblioteconomiei:
1. cartile sunt pentru a fi citite
2. fiecare cititor cu cartea sa
3. fiecare carte are cititorul ei
4. s5 nu se iroseasca timpul cititorului
5. o biblioteca este un organism viu in dezvoltare
Evident aceste linii directoare tree de principiile de
si stabilesc cadrul pentru infelegerea practka.
Bibliotecarul, sau oricine este implicat in selecfie, trebuie sS
aplice cu consecvenfa aceste legi cand se rcfera la selec|ie. Un
selector serios trebuie s5-si aminteasca s3 punS in practica un
numar de principii de baz&:
1. procesul de selecjie este corelat cu alte activit5(i
profesionale si este dependent de ele, atat pentru deciziile
politicii cat si pentru proceedele practice; selec{ia este o
parte din intregul proces de dezvoltare a colecjiilor si
trebuie privita din aceasta perspectiva;
2. bibliotecarul ar trebui sa-si actualizeze competenfa
profesionala prin parcurgerea, in mod periodic, a
literaturii de specialitate referitoare la principiile si
practicile constituirii colectiei, la selecjie, editare,
revizuire si achizijii;
3. bibliotecarul are cunostinle temeinice despre scopul
bibliotecii, colecfiile ei si categoriile de beneficiari;
aceste nofiuni sunt factorii cheie pentru o selecfie
efectiva, responsabila, a materialelor de biblioteca;
4. un bun selector va dezvolta in timp o intelegere profunda
a modului in care opereaza industria editoriala si
comer|ul cu cartea, aceasta incluzand modul in care
materialele bibliotecii, de toate tipurile, sunt concepute,
distribuite si vandute;5.
55