Sunteți pe pagina 1din 5

CAPITOLUL IV

POLITICA DE ACHIZITII
ETAPELE ACTIVITATII DE COMPLETARE

4.1 Definitii
Politica de achizitii: decizia de a achizi^iona documente, cu
titlu oneros sau gratuit, fie plecand de la bibliografii, cataloage,
planuri editoriale, liste de librarie, liste de schimb, fie de la
documentele insele, in vederea dezvoltarii si actualizarii
colec{iilor unui organism documentor, finandu-se seama de
fondurile deja existente sj de cerintele utilizatorilor.

Achizitia documenrelor: operafia care permite dezvoltarea §i


actualizarea fondurilor unei biblioteci, ale unui centru sau
serviciu de documentare, in ftincfie de natura §i obiectivele
acestora.

Achizifie gratuita: achizi|ia unui document sau grup de


documente, prin dona|ii de autor. de institutii, de persoane
particulare §i testamentare.

Achizitie ooeroasa: achizijia unui document sau grup de


documente prin cumparare sau schimb.

Plan de achizitii in cooperare: sistem privind organizarea §i


coordonarea achizi|iilor in unul sau mai multe domenii intre
45
organisme documentare (biblioteci, centre de documentare) pe 4.2.1. INFORMAREA este etapa preliminara care se bazeaza
plan local, regional, national sau international, astfel meat o pe doua aspecte.
publica$ie sa figureze eel pujin intr-un exemplar in reteaua
respectiva. a. Until se refera la posibilitatile de informare aupra cerintelor
§i necesitafilor utilizatorilor. Cunoaslerea cerin|elor
Abonamcnt: conventie incheiala cu un furnizor pentru livrarea utilizatorilor dintr-o biblioteca de invatamant superior se
cu regularitate a unei pu- bazeaza pe analizarea mai multor surse, cum ar fi:
lii seriale pe o perioada de timp, in general, determinata, in - planurile s.i temele de cercetare §tiin£ifica din cadrul
schimbul unei sume de bani fixate in avans. facultatilor;
- bibliografiile facultative §i obtigatorii pentru fiecare
4.2. Etapele realizarii activitatii de completare disciplina;
- caietele de sugestii aflate la salile de lectura;
sugestiile personate ale cadrelor didactice (deziderate).
Pentru bibliotecile de invatamant superior trebuie
determinate sarcinile specifice acestor biblioteci, privesc
Colaborarea implica exactitate, operativitate.
desfasurarea normala a procesului instructiv-educativ, a
activita|ii de cercetare stiintifica §i a activitatii metodice a
Contactul direct cu cadrele didactice poate deveni cu
cadrelor didactice.
atat mai interesant cu cat ei sunt chiar autorii de publicapi sau
se afla in permanenta colaborare cu al|i autori. In cadrul
Completarea presupune:
bibliotecilor universitare aceasta colaborare se realizeazS prin
a. redistribuire de - fonduri financiare
intermediuS comisiei de completare formats din reprezentanti ai
- colectii
catedrelor si/sau decani, care sunt solicitati sa-si spuna parerea
b. transferuri
asupra unor titluri din producjia editoriala interna §i externa.
c. multiplicari
d. discipline noi introduse in programa analitica
Practic, pentru lansarea oricarei comenzi se solicits
membrilor comisiei de completare sa propuna titlurile de
Activitatea de completare se realizeaza in colaborare
achizi{ionat §i numarul de exemplare, in functie de numarui
permanenta cu celelalte cornpartimente §i cu bibliotecile flliale
studentilor din fiecare facultate.
(speciali§ti, cercetatori, cadre didactice). Totodata, aceasta se
reorienteaza in functie de schimbarea retelei de invatamant, de
In scopul cunoasterii structurii planurilor de invatamant
redistribuirea fondurilor financiare.
s.i cercetare, un instrument prejios de lucru in activitatea de
informare il constimie bibliografiile disciplinelor din planul de
invajamant, realizate de birourile bibliografice pe baza
materialelor primite de la catedre.
46 47
lucrarii si in primul rand asupra publicului caruia ii sunt
b, Al doilea aspect este cunoasterea surselor de informare destinate.
privind posibilitafile de completare a colec|iilor.
4.2.1.1. Sursele de informare sunt:
Cataloagcle editoriale furnizeaza elementele utile
identificarii unei lucrari: autor, titlu, editor, numar de pagini, 1. Pentru cartea romaneasca curenta:
ilustrafii, format, prej. Aceste informatii, dacS nu sunt insotite - cataloage de edituri romanesti, centre de multiplicare,
de prezentarea lucrarii, sunt insuficiente si pun probleme oficii de documentare romanesti
pentru alegerea judicioasa" in vederea achizitiei. - anchete ale editurilor,transmise direct pentru sondaje in
vederea stabilirii tirajului
Anchetele sau planurile editoriale au ca principal scop - Hste de stoc cuprinzand publicatii disponibile in diverse
prospectarea cerinjelor utilizatorilor in vederea fixarii tirajelor. edituri, institulii
Pe baza acestor proiecte de tiraj ale editurilor se realizeaza - Hbrarii
precomenzile pentru o perioadS de timp mai indelungata. - anunturi in presa, radio, TV
- CD-ROM-uri
Avantajul acestor surse de informare jl reprezinta - baze de date cuprinzand productia editorials
caracterul lor anticipat, faptul c5 bibliotecarul are informatii - furnizori intermediari romanesti
despre viitoarea producfie editorials, putandu-se evita situafia - reviste de informare bibliografica ("Universul cSrfii")
in care un titlu de interes pentru bibliotecS se epuizeaza farS a - bibliografii
fi achizi{ionat.
2. Pentru productia de carte str&in£:
Mijloacele de informare curenta asupra productiei - cataloagele editurilor slraine.care prezintS interes, pe
ediloriaie, care semnaleaza" publicajiile imediat dupa aparijja baza solicitarilor
lor, spre exemplu: reviste de informare bibliograficS, - proprii; ele reprezinta principala sursa de informare
bibliografii selective si critice. cataloage retrospective ale - bibliografii na^ionale
editurilor, sunt de un real folos. liste de noutaji ale unor biblioteci straine si centre
culturale straine din Bucuresti
Acestea sunt lucrari care ofera analize ale - liste de publicatii oferite prin schimb international
documcntelor. redactate de catre specialists Inconvenientul - liste de oferte ale furnizorilor intermediari romani
major al acestor publicajii rezida in aceea ca exista o intarziere pentru achizitia de carte straina pe lei
considerabilS fntre publicarea analizei critice f§cute mtr-o Internet, posta electronica
bibliografie si data editarii lucrarii. $i totusi avantajele sunt cataloagele diferitetor expozijii de carte straina
apreciabile. Se pot gasi in ele indicatii privhoarc la nivelul

48 49
programelor sau planurilor de invatamant si cercetare
4.2.2.1 Principiile de baza in seleciic
avand in vedere domeniile noi ce au curtoscut o evolve
rapida in stiinta §i culture, de gradul de informatizare a
bibliotecii. Utilizatorul, mai mult ca oricine altcineva, este punctul
- criteriiie, spgcifjce - valoarea de confinut a publicadilor central al selecdei. este motivada de a exista, pe baza cSreia se
pentru stabJlirea careia se folosesc ca repere: numele cladeste dezvoltarea colectiilor, serviciile tehnice si serviciile
autorului, institutia editoare, noutatea, limba in care este de informare. Asadar, bibliotecarul ar putea argumenta tn mod
scrisa lucrarea. legitim. cfi selectia materialelor pentru biblioteca trebuie sa
aiba ca scop fumizarea a exact ceea ce doresc utilizatorii.
b. Raport cantilativ - numarul de exemplare achizifionate se
stabile§te avand in vedere locul de aparitie al publicatiei si daca Un alt bibliotecar, ar putea argumenta cu aceeasi
se achizidoneaz& pentru Unitatea Centrala sau filiale. fervoare, ca biblioteca, fiind o institutie sociala responsabila. ar
trebui sa selecteze cele mai bune materiale pentru cerintele
In general, cartea romaneasca se comanda in mai multe utilizatorilor. Un al treilea bibliotecar ar putea sa mearga mai
exemplare: ex.- B.C.U. Bucuresti achizifioneaza intre 1-5 departe sustinand faptul ca biblioteca selecteaza ce este mai
exemplare, in functie de continut (5 exemplare - dicdonare, bun fara sa fina seama de cerin^e.
enciclopedii, 2-3 exexemplare- tratate, studii importante).
Cea mai succinta prezentare a problemei cerere-oferta o
face Robert Broadus:
Nu se achizidoneaza lucrari de interes restrans, de
popularizare. 1. Un bibliotecar nu trebuie sa-si impuna punctul sau de
vedere privitor la ceea ce este mai bun pentru utilizator.
Pentru filiale se tine seama de numarul de studenji la 2. Utilizatorilor trebuie sa li se ofere ceea ce vor folosi, nu
achizidonarea cursurilor (1-10 exemplare). materiale care vor sta in rafturi nesolicitate.
3. A achizidona ceea ce doresc utilizatorii nu inseamna
Se acorda prioritate lucrarilor de patrimoniu, ediriilor automat ca rezultatul va fi de calitate, fiindca utilizalorii
bibliofile (pentru cartea romaneasca}. sunt destul de diferiri.
4. Daca utilizatorii susdn financiar biblioteca au dreptui sa
determine o parte din ceea ce intra in colecde.
Cartea straina se alege cu mare grija, numai intr-un
singur exemplar pe intreg complexul B.C.U.- Bucuresti. 5. Dand utilizatorului informatiile pe care le solicita,
biblioteca va ca§tiga un cititor permanent.
O selectie bine facuta asigura calitatea colec|iei si
completarea echilibrata a acesteia. In sensul de accentuare a implinirii necesitajilor
utilizatorilor este necesara infaptuirea urmatoarelor cerinte:
I. biblioteca este obligata sa satisfaca cerintele
utilizatorului. furnizand materiale de inalta calitate;
52
53
2. biblioteca are o obligatie precisa: sa-§i educe utilizatorii;
ea face acest lucru exercitand o influenja precisa asupra
gandirii ?i athudinii faja de lectura; Cele 5 "legi" ale biblioteconomiei:
1. cartile sunt pentru a fi citite
3. biblioteca nu este in competijie cu agentiile de presa si
librariile, ea furnizand ceea ce utilizatorii vor efectiv; 2. fiecare cititor cu cartea sa
4. biblioteca trebuie sa perfectioneze prcferintele utiliza- 3. fiecare carte are cititorul ei
torilor si poate face acest lucru imbunatatind informajia, 4. s5 nu se iroseasca timpul cititorului
care,altfel,nu ar putea fi disponibila sau aleasa; 5. o biblioteca este un organism viu in dezvoltare
5. fara o motiva|ie, gusturile publicului in a citi sunt mai
ales mondene, si dezvolta un sentiment de adversitate Evident aceste linii directoare tree de principiile de
fata de ceea ce inseamna "eel mai bun" in domeniu; si stabilesc cadrul pentru infelegerea practka.
Bibliotecarul, sau oricine este implicat in selecfie, trebuie sS
Fiecare bibliotecar trebuie sa ajunga la propriile decizii aplice cu consecvenfa aceste legi cand se rcfera la selec|ie. Un
si sa adopte o pozijie clara In dezbatcrea cerere - oferta; aceasta selector serios trebuie s5-si aminteasca s3 punS in practica un
numar de principii de baz&:
pozijie va determina intr-o mare masura ceea ce se va selecta
intr-o colecfie. 1. procesul de selecjie este corelat cu alte activit5(i
profesionale si este dependent de ele, atat pentru deciziile
Din aceasta pozijie dccurg urmatoarele: politicii cat si pentru proceedele practice; selec{ia este o
- biblioteca exista pentru a servi utilizatorii ei si astfel parte din intregul proces de dezvoltare a colecjiilor si
trebuie sa ia in considerare ceea ce vor ei; trebuie privita din aceasta perspectiva;
- daca bibliotecarul selecteaza numai dorinjelc 2. bibliotecarul ar trebui sa-si actualizeze competenfa
utilizatorilor, acesti oameni nu vor avea niciodata sanse profesionala prin parcurgerea, in mod periodic, a
sa-si imbunata>asca cunostinjele $i gusturile; literaturii de specialitate referitoare la principiile si
- daca biblioteca se prezinta cu materiale de calitate practicile constituirii colectiei, la selecjie, editare,
superioara, pe langa cele pe care le vor ei, utilizatorii revizuire si achizijii;
vor incepe sa aprecieze si sa le foloseascS pe cele 3. bibliotecarul are cunostinle temeinice despre scopul
dintai; bibliotecii, colecfiile ei si categoriile de beneficiari;
- biblioteca, pentni a facilita indeplinirea obiectivelor aceste nofiuni sunt factorii cheie pentru o selecfie
sale de recreere, informare si educare, are obligatia sa efectiva, responsabila, a materialelor de biblioteca;
satisfaca toatc gusturile, atat cele mai rafmate, cat si 4. un bun selector va dezvolta in timp o intelegere profunda
cele mai simple; a modului in care opereaza industria editoriala si
- bibliotecaruluK ca unui selectioner profesionist, i se comer|ul cu cartea, aceasta incluzand modul in care
acorda increderea sa selecteze materiale ^e inalta materialele bibliotecii, de toate tipurile, sunt concepute,
distribuite si vandute;5.
calitate in concordanja cu necesita^ile utilizatorilor.

54
55