Sunteți pe pagina 1din 10

FC.10.

AEV
Problema 1. Un fluid are energia internă de forma U T ,V   f ( T )  Va  U 0 şi ecuaţia termică de

stare pT ,V   RT
V  B( T )
V2
 CV( T3 ) . Să se calculeze capacităţile calorice C p şi CV ( a şi U 0 sunt

constante).
Rezolvare
Utilizand expresia din enunţ

U T ,V   f ( T ) 
a
 U0
V
şi definiţia capacităţii calorice la volum constant CV   UT V rezultă:

 U  df ( T )
CV    
 T V dT
Relaţia dintre cele două capacităţi calorice (la volum şi presiune constantă) este în general:
  U    V 
C p  CV   p     
  V T   T  p
Dar
 U  a
   2
 V T V
Din ecuaţia termică de stare pentru procese elementare:

 V   T   p 
       1
 T  p  p V  V T
rezultă:

 V 

T 
   p V
p

 T  p V T
Utilizând expresia presiunii pT ,V   RT
V  B( T )
V2
 CV( T3 ) obţinem:

 V 
 
V 
R
T 
B ( T )
T V2
 
 1  C(TT ) T  V13 
 
 T  p  VRT2  2 BV(3T )  3CV(4T )

Prin urmare, expresia capacităţii calorice la presiune constantă este:

Cp 
df ( T )  a  R
 p  2 

B ( T )
T T V   
1
T 
C ( T )
T
1
V2
dT  V  RT
V 
2 B( T )
V2
 3C ( T )
V3
Problema 2. Stabiliţi ecuaţia transformării în variabile ( T ,V ) [adică o funcţie de forma
f ( T ,V )  const ] pentru un kilomol de gaz ideal, pentru fiecare din următoarele cazuri:
a) C T   CV  T

b) C V   CV   V

c) C  p   CV  ap

d) C T   a  bT 2
Rezolvare
Folosim expresia matematică a principiului întâi al termodinamicii pentru sisteme simple
(sisteme descrise de un singur parametru extensiv şi un singur parametru intensiv), adică
Q  dU  pdV
Utilizând definiţia căldurii kilomolare Q  CdT vom obţine:
CdT  CV dT  pdV

Folosim expresia presiunii din ecuaţia termică de stare a gazului ideal, pV  RT şi obţinem

C  CV  dT  RT dV
V
Vom aplica acest rezultat la condiţiile impuse de problemă.
a) Introducând C  CV  T în rezultatul anterior vom obţine:

dV
dT  R
V
Prin integrare în ambii membri obţinem:
 dV
 dT  
R V
adică

ln V  T  const
R
Deci, ecuaţia transformării este în acest caz este:
  
f ( T ,V )  V exp  T   const
 R 
b) pentru C  CV   V avem

dT dV
 R 2
T V

Prin integrare obţinem:

 lnconst 
R
 ln T  
V
Ecuaţia transformării este:
 R 
f ( T ,V )  T exp   const
 V 
c) pentru C  CV  ap

dV
apdT  RT
V
Folosim expresia presiunii din ecuaţia termică de stare a gazului ideal:
 RT  dV
a  dT  RT
 V  V
adT  dV
Prin integrare vom obţine:
aT  V  const
f ( T ,V )  V  aT  const
d) Procedând analog cazurilor precedente obţinem:

a  bT 2
 CV  dT
T
R
dV
V
Prin integrare:
a  CV b 2
ln T  T  ln V  const
R 2R
şi rearanjare algebrică obţinem ecuaţia transformării:
 bT 2 
f ( T ,V )  VT CV  a  / R exp    const .
 2R 
Problema 3. Să se calculeze lucrul mecanic efectuat de un gaz ideal într-o destindere politropă
de la volumul iniţial V1 la volumul final V2 . Să se particularizeze expresia lucrului mecanic
pentru transformarea adiabatică.
Rezolvare
Ţinem cont de ecuaţia procesului politrop in coordonate  p ,V  , pV n  const :

p1V1n  p2V2n  K
şi de expresia lucrului mecanic

L
K
1 n
  pVn

V21n  V11 n  1 1 V21 n  V11 n
1 n

p1V1   V1  
n 1

L 1    
n  1   V2  
 
Dar din ecuaţia termică de stare rezultă
p1V1  RT1
T1V1n1  T2V2n1
Expresia lucrului mecanic devine:

RT1  T2  R
L 1    T1  T2  
n  1  T1  n  1
p V  p2V2
 1 1
n 1
Pentru procesul adiabatic, indicele politropei n este egal cu exponentul adiabatic  , adică
n   ; lucrul mecanic devine:
 1
p1V1   V1   R
L 1      T  T  
  1   V2     1 1 2
 
p V  p2V2
 CV T1  T2   1 1
 1
Problema 4. O maşină termică funcţionează cu gaz ideal după un ciclu format dintr-o izotermă
BA şi dreapta ACB ca în figură.
Se cere:
a) Să se determine starea C în care
temperatura este maximă.
b) Să se calculeze randamentul
motorului termic care ar funcţiona între
temperaturile extreme din ciclul
considerat.
c) Să se calculeze randamentul
motorului termic care ar funcţiona cu
gaz monoatomic după ciclul din figură.
Se dă căldura kilomolară la volum
constant: CV  32 R şi ln 2  0.693.

Rezolvare
a) Folosim ecuaţia dreptei AB
p  aV  b

vom găsi constantele a şi b


p0
a 
V0
b  3 p0
Din ecuaţia termică de stare a gazului ideal:
pV  RT 

1  p0 2 
T   V  3 p0V 
R  V0 
Din condiţia dT
dV  0  VC  32 V0 şi temperatura în starea C

9 p0V0
Tmax 
4R
3
pC  p0
2
b) Temperatura minimă
2 p0V0
Tmin  TA  TB 
R
Randamentul ciclului este:
Tmin
  1 
Tmax
1
  11.11%
9
c) Considerăm un punct oarecare D pe dreapta AB şi calculăm cantitatea de căldură

QAD  U AD  LAD  CV TD  TA   LAD

Lucrul mecanic este dat de formula:

LAD   pdV   aV  b  dV  


D D p0 2 5
V  3 p0V  p0V0
A A 2V0 2
Variaţia energiei interne este:

RTD  TA   aV  b V  2 p0V0  


3 3
U AD  
2 2
3 p0 2 9
 V  p0V  3 p0V0
2V0 2
Vom avea:
p0 2 15 11
QAD  2 V  p0V  p0V0
V0 2 2

Cantitatea de căldură are un maxim atunci când dQ


dV  0 , deci în Vmax  15
8 V0 (figura de mai jos).
Astfel
49
Qmax  p0V0  QAD
32
Deci, cantitatea de căldură primită de gaz într-un ciclu este:
49
Q primit  QAD  p0V0
32
iar căldura cedată
Qcedat  QDB  QBA
Dar QDB  QAB  QAD , adică
QAB  LAB
(care este de fapt aria trapezului
ABVBV A A )
3
QAB  p0V0
2
3 49
QDB  p0V0  p0V0
2 32
1
QDB  p0V0
32
şi

Qcedat  QDB  RTA ln 2


1
Qcedat  p0V0  2 p0V0 ln 2
32
Randamentul motorului termic este:
Qcedat 48  64 ln 2
  1   7.43%
Q primit 49

Problema 5. Să se calculeze energia internă U , entalpia H şi potenţialul Gibbs G pentru un


gaz ideal a cărui căldură kilomolară la volum constant depinde de temperatură după legea
CV  a  bT , unde a şi b sunt constante.

Rezolvare
Din definiţia căldurii kilomolare la volum constant,
1  U 
CV   
  T V
rezultă
dU  CV dT   a  bT  dT

Prin integrare obţinem:


bT 2
U  aT   U0
2
Plecând de la ecuaţia fundamentală a termodinamicii pentru procese cvasistatice reversibile:
TdS  dU  pdV  CV dT  pdV

şi ţinând cont de ecuaţia termică de stare a gazului ideal pV  RT , avem diferenţiala entropiei:
dT dV
dS  CV  R
T V
Prin integrare se găseşte entropia:
S  a ln T  bT  R lnV  S0

Din definiţia energiei libere F  U  TS , rezultă


F  aT aT ln T  bT 2 RT lnV  F0
Căldura kilomolară la presiune constantă se defineşte ca:

1  H 
Cp   
  T  p
Atunci
dH  C p dT
bT 2
H   a  R T   H0
2
(unde am utilizat relaţia Robert Mayer: C p  Cv  R )

Ecuaţia fundamentală a termodinamicii pentru procese cvasistatice reversibile poate fi scrisă sub
forma:
TdS  dH  Vdp
sau
dT
dS  C p  R ln p  S0
T

Din definiţia entalpiei libere (potential Gibbs), G  H  TS , adică


bT 2
G   a  R T   a  R T ln T  RT ln p  G0
2
Problema 6. Să se găsească entropia şi entalpia unui gaz pentru care următoarea relaţie este
valabila: V  V0 1  a T  T0  , unde a este constant, C p este constantă iar T0 şi V0 sunt
temperatura şi volumul în starea iniţială.
Rezolvare
Diferenţiala totală exactă a entropiei
S  S( T , p )
este:

 S   S 
dS    dT    dp
 T  p  p T
Folosind relaţia lui Maxwell
 S   V 
    
 p T  T  p

şi
Cp S 
 
T  T  p

avem:
Cp  V 
dS  dT    dp
T  T  p
Dar
 V 
   aV0
 T  p
de unde
S  S0  C p ln T  aV0 p

Din ecuaţia fundamentală a termodinamicii pentru procese cvasistatice reversibile avem


succesiv:
dH  TdS  Vdp  C p ln T  V0 aTdp  Vdp
dH  C p dT  V0  V0 aT0  dp
H  C pT  V0 1  aT0  p  H 0

Problema 7. Utilizând relaţia:


 p   U 
T    p
 T V  V T
să se determine energia internă a  kilomoli de gaz ideal si de gaz real Van der Waals.
Rezolvare
Plecând de la ecuaţia termică de stare a gazului ideal pV  RT , avem

 p   U 
T   p  0
 T V  V T

 U 
dU  CV dT    dV  CV dT
 V T
U gaz ideal  CV T  U 0

care este ecuaţia calorică de stare a gazului ideal.


Plecând de la ecuaţia Van der Waals pentru gazul real, avem succesiv:
  2a 
 p  2  V b   RT
 V 
 p   U   a
2
T   p    2 
 T V  V T V

 2a
dU  CV dT   U0
V2
 2a
U gaz real  CV T   U0
V
care este ecuaţia calorică de stare a gazului real.
Se observă că la aceeaşi temperatură
U gaz real  U gaz ideal ,

datorită termenului  Va , numit energie de coeziune care conţine contribuţia forţelor de atracţie
2

dintre molecule.