12. Maşini de rectificat.

Cinematica,
construcţia şi exploatarea lor

Maşinile de rectificat sînt destinate prelucrării prin aşchiere a suprafeţelor

în vederea obţinerii de dimensiuni precise, forme geometrice regulate şi
calitate de suprafaţă ridicată.
Clasificarea maşinilor de rectificat.
După forma suprafeţei prelucrate sînt:
— maşini de rectificat rotund;
— maşini de rectificat plan;
— maşini de rectificat filete etc.
După gradul de universalitate pot f i :
•— maşini de rectificat universale ;
— maşini de rectificat speciale (de ascuţit scule, de rectificat filete, de
rectificat dantură etc.).
Fiecare din aceste grupe poate fi clasificată după felul operaţiilor cxecutate
şi anume, maşinile de rectificat rotund pot fi grupate după rectificarea supra-
feţelor exterioare, interioare, sau universale care rectifică atît suprafeţele
exterioare, cît şi interioare. Se mai clasifică după modul de fixare al semi-
fabricatului: în maşini cu fixare rigidă în mandrin sau între vîrfuri şi ma-
şini fără vîrfuri, numite şi centerless. Maşinile de rectificat plan se clasifică
după poziţia axei sculei în maşini verticale şi orizontale.

12.1. Maşini de rectificat rotund exterior

cu prinderea rigidă a piesei

Maşinile de rectificat rotund exterior, cu prinderea piesei în mandrină sau

între vîrfuri, sînt construite pentru prelucrarea suprafeţelor exterioare cilin-
drice, conice sau profilate. Cu mici adaptări se pot rectifica şi suprafeţe fron-
tale. Pentru piesele lungi prelucrarea are loc cu avans longitudinal, iai la
piesele a căror suprafaţă de prelucrat nu depăşeşte, ca lungime, lăţimea pietrei
abrazive prelucrarea are loc cu avans de pătrundere (transversal). Se deose-
besc două tipuri constructive de bază după criteriul organului care execută
mişcarea de avans longitudinal.
536 Analiza tehnologică, cinematici şi reglarea maşinilor-unelte Maşini de danturat

Primul tip la care avansul longitudinal este executat de masa maşinii, reprezentat în fig'-l
împreună cu piesa este repre?, ntat în figura 12.1, ca schemă bloc vedere de aşchiere I şi ava |
sus. Discul abraziv 1 execut:', mişcarea principală de aşchiere I primită de la avans circular II

Fig. 12.2. Maşină de 1

f i c a t exterior cu pă [
portpiatră mobilă.

pe axa de rotaţie
iar dacă se urmăre:
4 5 6 mişcării II este îr, I
Avansul de păti
Fig. 12.1. JIaşină de rectificat exterior cu masa mobilă. generală a unei n
prezintă în figura
un motor electric independent prin lanţul cinematic aflat în păpuşa portsculă 2. cu organele de cor
La acest tip scula execută şi avansul transversal III, ghidat pe ghidajele 3. sînt montate pe r
Semifabricatul este fixat între vîrfurile păpuşilor 6 şi 8. în vederea prelucrării su- versale pe batiu.
prafeţei pe toată circumferinţa ei are loc mişcarea de rotaţie 1V (avansul circular) Avînd în vedere
primită de la un motor independent prin lanţul cinematic aflat în păpuşa 6. ca maşinile să aibi
La celălalt capăt piesa este sprijinită de vîrful aflat în pinola 7. Poziţia ambe-
lor păpuşi poate fi reglată de-a lungul ghidajelor .longitudinale 5 ale' mesei 4.
Masa 4, împreună cu mecanismele montate pe ea, execută avansul longitu-
dinal II. Pentru a putea prelucra şi suprafeţe conice, la piesele lungi montate
între vîrfuri, axa geometrică ce trece prin cele două vîrfuri trebuie înclinată
într-un plan paralel cu planul mesei. în acest caz ghidajele 5 se află pe o
Fig. 12.3. Principi
placă independentă de masa 4 şi poate fi rotită pe ea. Dacă semifabricatul radial cu
poate fi prins numai în mandrină fără să fie sprijinit cu vîrf la capătul opus,
prelucrarea suprafeţei conice se poate realiza prin rotirea păpuşii portpiesă
cu semiunghiul conului de realizat.
în figura 12.2 este reprezentată, tot în vedere de sus schema bloc a tipului
constructiv la care avansul longitudinal II este executat de păpuşa port- I
sculă 2. Semifabricatul, montat între vîrfuri, execută numai mişcarea de rota-
ţie IV. Asemenea maşini se folosesc la rectificarea pieselor grele şi lungi lucrarea cu regim;
(4 este ghidajul păpuşii portsculă). de producţie ridic
în vederea măririi capacităţii productive se aplică tot mai mult prelucrarea zarea ciclului de 1
cu avans de pătrundere, cu unu sau două discuri abrazive. Principiul este nente ale maşinii r
şi reglarea maşinilor-unelte
at de masa maşinii,
chemă bloc vedere de
schiere / primită de la
obiiă.
| păpuşa portsculă 2.
¡.dat pe ghidajele 3.
j îderea prelucrării su-
l V (avansul circular)
; aflat în păpuşa 6.
>la 7. Poziţia ambe-
iiale 5 ale mesei 4.
I tă avansul longitu-
sele lungi montate
liri trebuie înclinată
jele 5 se află pe o
| )acă semifabricatul
vîrf la capătul opus,
păpuşii portpiesă
tema bloc a tipului
t de păpuşa port-
mişcarea de rota-
lor grele şi lungi
| i mult prelucrarea
'e. Principiul este
Maşini de danturat 537
reprezentat în figura 12.3 unde discurile 7 execută mişcările principale de
aschiere I şi avansul de pătrundere II, iar semifabricatul 2 mişcarea de
avans circular III. Direcţia avansului de pătrundere este perpendiculară
Fig. 12.2. Maşină de recti-
ficat exterior cu păpuşa
portpiatră mobilă.
pe axa de rotaţie a piesei în cazul cînd se rectifică numai suprafaţa circulară,
iar dacă se urmăreşte rectificarea simultană şi a suprafeţelor frontale, direcţia
mişcării II este înclinată pentru a obţine o componentă axială.
Avansul de pătrundere radial se poate combina cu cel înclinat. O vedere
generală a unei maşini de rectificat rotund cu prinderea rigidă a piesei se
prezintă în figura 12.4. Pe suprafaţa din faţă a batiului se află tabloul 1
cu organele de comandă ale maşinii. Păpuşa portpiesă 2 şi păpuşa de sprijin 4
sînt montate pe masa 5. Păpuşa portsculă 3 este montată pe ghidaje trans-
versale pe batiu.
Avînd în vedere varietatea mare de tipuri şi dimensiuni de piese este necesar
ca maşinile să aibă o gamă largă de turaţii şi avansuri pentru a permite pre-
Fig. 12.3. Principiul prelucrării cu avans
radial cu două discuri.
lucrarea cu regimuri de lucru optime. Tot pentru obţinerea unei capacităţi
de producţie ridicate se urmăreşte scurtarea timpilor'auxiliari şi automati-
zarea ciclului de lucru. In afară de precizia de execuţie a organelor compo-
nente ale maşinii un rol hotărîtor în funcţionarea corectă are rigiditatea ei.
 Maşini de rectificat
538 Analiza tehnologică, cinematică ¡i reglarea maşinilor-unelte

ridicată şi forţele d<

Aceasta este obţinută prin dimensionarea corectă şi prin echilibrarea atentă Lagărele sînt de r<
a tuturor organel6r şi mecanismelor mobile. acestora se face fo
La o maşină de rectificat de mărime mijlocie lanţul cinematic al mişcării electric antrenor st
principale (al sculei) trebuie să asigure obţinerea vitezelor de aşchiere între pentru ca arborele
vede secţiune prin
vîrfuri. Ghidarea i
se face cu şuruburi
ment axial dt.blu.
circulare, cu secţiu
Discul abraziv est»
particulele de mati
loc de protecţie şi
Păpuşa portpiesă
mişcării de rotaţie
vîrfuri sau în man«
O altă soluţie co
piesă numai la ca]
la celălalt capăt a
Blocarea arborelui,
dinţate 8 cu un ind
rului de alunecarc
conic la exterior. I
fiind montată pe (
prinderea piesei în
se asigură cu tija
Păpuşa mobilă a
toare cu păpuşa r
în primul rînd dat
lei spre piesă se rt
Fig. 12.4. Maşină de rectificat exterior cu masă mobilă. pinolei are loc pe
sau pneumatică. I
limitele 20 şi 40 m /s, depinzînd de felul operaţiei, de felul materialului piesei Vîrful 7 es e mont
de prelucrat şi de calitatea discului abraziv. Variaţia turaţiei în trepte sau se realizează dacă
continuu. Al doilea lanţ cinematic serveşte la antrenarea semifabricatului. care va forţa pişti
Pentru a asigura o gamă largă a avansului circular, în întreg domeniu al se face prin pinior,
diametrelor trebuie ca domeniul de reglare al turaţiilor să fie mare, între 80 se face sub acţiune;
şi 100. Seria de valori a avansurilor longitudinale depinde de materialul pie- cu şurubul 5. Pini<
sei de prelucrat, de mărimile adîncimilor de lucru şi de lăţimea B a discului păpuşii mobile. La
abraziv. Pentru condiţii normale de lucru, la prelucrarea aliajelor fier-carbon Pentru obţinere;
avansul longitudinal se stabileşte cu relaţia S, = (0,2... 0,5) B. Seria va- de mecanisme pem
lorilor avansurilor transversale (de pătrundere) depinde de felul materia- transmiterea mişca;
lului piesei, de felul prelucrării, de diametrul piesei. Se exprimă în milimetri cu exclusivitate, p
la o cursă dublă a mesei şi acoperă un domeniu de reglare, exprimat cu ra- de păpuşa portsci
portul între 50 şi 80. De exemplu între limitele (0,001 ... O.OS) mm/c.d. Maşinile de reci
Păpuşa portsculă conţine mecanismul de antrenare al sculei şi asigură dispozitiv cu diarr:
ghidarea arborelui portsculă. Avînd în vedere masa mare a sculei la turaţie
i reglarea maşinilor-unelte
n echilibrarea atentă
cinematic al mişcării
•lor de aşchiere între
lobilâ.
materialului piesei
aţiei în trepte sau
|a semifabricatului,
¡n.reg domeniu al
fie m a r e , î n t r e 8 0
de m a t e r i a l u l pie-
ii m e a B a d i s c u l u i
| liajelor fier-carbon
j 0,5) B. S e r i a v a -
de felul materia-
li imă în milimetri
e x p r i m a t cu ra-
...0,08) mm/c.d.
sculei şi asigură
|a sculei la turatie
Maşini de rectificat 539
ridicată şi forţele de aşchiere trebuie ca ghidarea arborelui să fie foarte rigidă.
Lagărele sînt de regulă de alunecare, reglabile sau autoreglabile. Ungerea
acestora se face forţat de la o pompă independentă. Mişcarea de la motorul
electric antrenor se transmite cu o transmisie de curea lată sau trapezoidală,
pentru ca arborele respectiv scula să fie ferită de vibraţii. în figura 12.5 se
vede secţiune prin păpuşa portsculă a unei maşini de rectificat rotund între
vîrfuri. Ghidarea radialâ se face în lagăre de alunecare reglabile. Reglarea
se face cu şuruburi. Ghidarea axială, în ambele sensuri, este asigurată cu rul-
ment axial dublu. Flanşele butucului de prindere a discului abraziv cu canele
circulare, cu secţiune trapezoidală, în care se fixează piesele de echilibrare.
Discul abraziv este acoperit parţial cu un apărător, care reţine aşchiile şi
particulele de material abraziv desprinse în timpul lucrului. Serveşte ca mij-
loc de protecţie şi în cazul spargerii discului.
Păpuşa portpiesă serveşte la ghidarea arborelui portpiesă şi la transmiterea
mişcării de rotaţie acestuia. Prinderea semifabricatului poate avea loc între
vîrfuri sau în mandrină, în consolă sau sprijinit cu un vîrf de sprijin.
O altă soluţie constructivă se prezintă în figura. 12.6 la care arborele port-
piesă numai la capătul din dreapta este sprijinit în lagăr de alunecare, iar
la celă ilt capăt atît ghidarea radială cît şi cea axială se face cu rulmenţi.
Blocarea arborelui, la prelucrarea între vîrfuri, se face prin intermediul roţii
dinţate 8 cu un indexor introdus în orificiul 10. Reglarea jocului radial al lagă-
rului de alunecare se asigură prin deplasarea axială a cuzinetului, care este
conic la exterior. Pentru aceasta serveşte angrenajul melc 7 roată melcată 2
fiind montată pe capătul filetat al cuzinetului. Cînd prelucrarea are loc cu
prinderea piesei în mandrină, legătura între discul antrenor 3 şi arborele 7
se asigură cu tija butonului 4, roata dinţată 8 fiind dezindexată.
Păpuşa mobilă a maşinilor de rectificat rotund între vîrfuri este asemănă-
toare cu păpuşa mobilă a strungurilor, însă prezintă unele particularităţi,
în primul rin î datorită forţelor de aşchiere reduse deplasarea axială a pino-
lei spre piesă se realizează cu arc elicoidal. La schimbarea piesei retragerea
pinolei are loc pe cale mecanică, cu un sistem de pîrghii, pe cale hidraulică
sau pneumatică. Pe cale hidraulică funcţionează sistemul din figura 12.7.
Vîrful 7 este montat în alezajul conic al pinolei 2. Deplasarea spre dreapta
se realizează dacă prin orificiul capacului 8 se introduce ulei sub presiune,
care va forţa pistonul. 7 spre stînga. Legătura de la pistonul 7 la pinola 2
se face prin pinionul 3. Apropierea vîrf ului către piesa şi strîngerea acesteia
se face sub acţiunea arcurilor 4 şi 6. Forţa de strîngere a arcului 4 se reglează
cu şurubul 5. Pinionul 3 poate fi rotit şi manual cu o manetă de pe corpul
păpuşii mobile. La maşinile de rectificat se folosesc mereu vîrfuri fixe.
Pentru obţinerea mişcării de avans transversal se folosesc diverse sisteme
de mecanisme pentru mişcări intermitente, combinate cu mecanisme pentru
transmiterea mişcărilor rectilinii. Avansul longitudinal al mesei se obţine aproape
cu exclusivitate, pe cale hidraulică. Cînd această mişcare este executată
de păpuşa portsculă se foloseşte mecanismul şurub-piuliţă.
Maşinile de rectificat de acest tip sînt dotate cu următoarele accesorii:
dispozitiv cu diamant pentru corectarea discului abraziv; dispozitiv pentru
 Fig. 12.5. Secţiune axială prin păpuşa portpiatră:
1 — ş u r u b u r i p e n t r u r e g l a r e a j o c u l u i r a d i a l ; a şi b — c e l e d o u â j u m ă t ă ţ i de l a g ă r .

// 10 3 8 7
L '
 Fig. 12.5. Secţiune axială prin păpuşa portpiatră:
1 — ş u r u b u r i p e n t r u r e g l a r e a j o c u l u i r a d i a l ; a şi b — c e l e d o u ă j u m ă t ă ţ i de l a g î r .

12 11 10 3'

Fig. 12.6. Secţiune axială prin păpuşa portpiesă.

542 Analiza tehnologică, cinematică }i reglarea maşinilor-unelte

echilibrarea discului abraziv; lunetă pentru sprijinirea pieselor lungi; vârfuri

pentru păpuşa portpiesă şi păpuşa mobilă; scule pentru montarea şi demon-
tarea discului abraziv.

7 3

L_\

Fig. 12.7. Acţionarea mecanică a p i n o -

lei păpuşii mobile.

12.2. Maşini de rectificat rotund lucrînd fără vîrfuri

Maşinile de rectificat rotund lucrînd fără vîrfuri, numite şi maşini de recti-

ficat ceatcrless, se caracterizează prin lipsa păpuşilor portpiesă şi prin existenţa
ă două discuri, montate faţă în faţă, între care se află piesa de prelucrat.
Comparativ cu maşinile de rectificat între vîrfuri, sînt mai productive, dato-
rită reducerii la minimum a timpilor auxiliari, se pot rectifica piese lungi şi
de diametre foarte mici, pentru deservire nu necesită calificare ridicată. Deza-
vantajul constă în posibilitatea apariţiei unor erori de formă geometrică,
abateri de la cilindricitate sau circularitate, ca urmare a reglării imprecise
a maşinii.
Principiul de lucru al maşinilor de rectificat rotund fără vîrfuri se poate
urmări în figura 12.8. Scula de rectificat este discul abraziv 1, care se roteşte
cu viteza periferică V,. Piesa 3 este menţinută în contact cu discul 7 de către
discul de conducere 2, care asigură şi avansul circular al piesei cu viteza peri-
ferică Vu. Discul de conducere are structură diferită (mai fină) decît discul
de rectificare pentru a asigura aderenţa mai mare cu piesa. Piesa 3 este spri-
jinită pe rigla de reazem 4 şi îi asigură conducerea paralel cu axa de rotaţie
a discului de rectificare. Suprafaţa de contact a riglei cu piesa este înclinată
spre discul de conducere, ceea ce măreşte aderenţa dintre piesă şi discul de
conducere. în cazul rectificării suprafeţelor cu lungime mai mare decît lăţimea
discului de rectificare axa discului de conducere se înclină cu unghiul ceea
ce asigură şi o componentă axială Fjyj din însumarea vitezelor V t şi F//.
Axa piesei este supraînălţată faţă de axa discului de rectificat cu cota H
(fig. 12.9), iar a punctului de contact cu discul de conducere cu cota h. Linia

reglarea maşinilor-unelte
eselor lungi; vîrfuri
montarea si demon-
îarea mecanică a p i n o -
puşii mobile.
.rfuri
; şi maşini de recti-
să şi prin existenţa
piesa de prelucrat,
i productive, dato-
ifica piese lungi şi
•are ridicată. Deza-
formă geometrică,
reglării imprecise
ă vîrfuri se poate
• 7, care se roteşte
a discul 7 de către
•sei cu viteza peri-
i fină) decît discul
Piesa 3 este spri-
cu axa de rotaţie
iesa este înclinată
piesă şi discul de
mare decît lăţimea
"i cu unghiul ceea
ezelor V, şi V
tificat cu cota H
o cu co a li. Linia
Maşini de rectificat 543
de contact este o dreaptă, generatoarea cilindrului ce se rectifică, iar discul
de conducere fiind înclinat, generatoarea discului rezultă un hiperboloid.
Acest profil se obţine cu un dispozitiv 7 de îndreptat discul cu un vîrf de
diamant 2. Vîrful de diamant este deplasat într-un plan vertical, paralel cu
3 2 vil
l<ig. 12.8. Principiul prelucrării
pe maşina fără vîrfuri.
planul ce trece prin axa discului de conducere aflat la distanţa h. Cota h
se determină în funcţie de supraînălţarea H, de diametrul piesei Dp şi
diametrul discului de conducere De, cu relaţia:
H-De
h
De + Dp
în afară de principiul rectificării cu avans longitudinal pe aceste maşini
se poate lucra folosind şi alte principii. în cazul rectificării unor suprafeţe
profilate (fig. 12.10, a) piesa 1 este aşezată într-un dispozitiv, care se roteşte
Fig. 12.9. Tăierea (profilarea) discului.
continuu şi trece piesa printre discuri. Cît timp este. în contact cu discurile
are loc rectificarea. Semifabricatele cu guler, avînd diametru mai mare decît
diametrul suprafeţei de rectificat, şi suprafeţele conice se rectifică folosind un
tampon 4 (fig. 12.10, b). Piesa 7 are şi avans longitudinal IV dar numai
544 Analiza tehnologică, cinematică şi reglarea -maşinilor ^unelte Maşini de rectificat

de ghidare discul de
siunea dorită. Aceas
2 / w 3 Folosind principii1
1 cu pereţi subţiri, ai

1 Tl^v-.VAv//-..

J k • • ^

fa
Fig. 12.11. Vedere sii
7 2 4 asupra maşinii de recti

I I
\ / vîrfuri.

d *
poate fi urmărit în
12.10, e pentru rec;
4 / 3 2 piesei 7 este rectific;
de către discul de c
jin. în cazul al doile;
care are turaţie ridi
miterea avansului <
Fig. 12.10. Diferite prin-
Părţile component
cipii de rectificare fără
vîrfuri. pot fi urmărite în fi
de rectificare 4. T(
discului 3. Discul d;
•împreună execută i
profilat cu vîrful de
mise pe cale mecan
derite. Deoarece dia:
pînă ce atinge tamponul 4. în acest moment prelucrarea fiind terminată, apropiate, turaţia j
piesa se îndepărtează manual sau mecanic. în producţia de serie mare şi de trebuie variată din
masă se folosesc maşini care au discul de conducere special, cu o scobitură misie cu curele tn.
(fig. 12.10, c). Această poziţie este folosită pentru îndepărtarea piesei prelu- între limite largi, d
crate. Prelucrarea are loc în timpul cît piesa este în contact cu suprafaţa piesei, de adaosul d'
circulară a discului de conducere. La un alt principiu, folosit tot la prelucrarea ţul cinematic al dis
pieselor profilate sau cu guler, discul de conducere, în afara mişcării de rotaţie, tinuu a turaţiei. P
are şi o mişcare rectilinie radială. După ce piesa a fost aşezată pe rigla sau hidraulice.

35 Majini-uneîte — c. 378
 r

cglarea maşinilor-unelte
Maşini de rectificat 545

de ghidare discul de conducere se aproprie radial pînă ce s-a obţinut dimen-

v V,
siunea dorită. Această poziţie este determinată de un opritor fix.
M j .
Folosind principiul rectificării fără centre se pot prelucra şi piese tubulare
! cu pereţi subţiri, atît suprafaţa exterioară cit şi cea interioară. Principiul

111
1

3 4 5 6 7

b
Fig. 12.11. Vedere simplificată
2 4 3 asupra maşinii de rectificat fără ^
vîrfuri.

poate fi urmărit în figura 12.10, d pentru rectificare exterioară şi în figura

12.10, e pentru rectificare interioară. în primul caz suprafaţa exterioară a
piesei 7 este rectificată de discul 3 şi antrenată în mişcarea de avans circular
de către discul de conducere 2. Rolele 4 şi 5 servesc pentru ghidare şi spri-
jin. în cazul al doilea se rectifică suprafaţa interioară cu discul de rectificare 3
care are turaţie ridicată, iar discul de conducere 2 turaţie lentă pentru trans-
miterea avansului circular.
erite prin-
icare fără Părţile componente principale la o maşină de rectificat rotund fără vîrfuri
pot fi urmărite în figura 12.11. Pe batiul 1 este montată păpuşa 2 a discului
de rectificare 4. Tot pe păpuşa 2 se află şi mecanismul pentru profilarea
discului 3. Discul de conducere 5 este sprijinit în lagărele păpuşii 7, cu care
împreună execută mişcarea de avans radial III. Discul de conducere este
profilat cu vîrful de diamant montat în mecanismul 6. Mişcările sînt trans-
mise pe cale mecanică de la un motor central 8 sau de la motoare indepen-
dente. Deoarece diametrul discului de rectificare nu variază decît între limite
a fiind terminată, apropiate, turaţia pentru a obţine viteza de aşchiere (30... 40 m/s) nu
e serie mare şi de trebuie variată din care cauză antrenarea acestui disc se realizează cu trans-
ial, cu o scobitură misie cu curele trapezoidale. Turaţia discului de conducere trebuie variată
tarea piesei prelu- între limite largi, deoarece mărimea avansului circular depinde de diametrul
îtact cu suprafaţa piesei, de adaosul de prelucrare de felul materialului, de'felul prelucrării. Lan-
t tot la prelucrarea ţul cinematic al discului de conducere permite schimbarea în trepte sau con-
mişcării de rotaţie, tinuu a turaţiei. Pentru varierea continuă se folosesc variatoare mecanice
t aşezată pe rigla sau hidraulice.

35 Maîinj-unclte — c. 378
546 Analiza tehnologică, cinematică ¡i reglarea maşinilor-unelte

în figura 12.12 este reprezentată schema cinematică simplificată a unei

maşini de rectificat fără centre cu varierea în trepte a turaţiilor discului de
conducere. Mişcarea este primită de la motorul central 7, de unde prin trans-
misia 2 se transmite în păpuşa discului de rectificare 7, iar prin cutia de

Fig. 12.12. Schema antrenării discurilor de rectificat.

viteze cu roţi baladoare în păpuşa discului de conducere 4. Tot de la motorul 7

este antrenată pompa hidraulică 9 care asigură ungerea lagărelor şi acţionarea
servomotoarelor 5 şi 8 mecanismelor de profilare a discurilor şi 6 al mecanis-
mului de evacuare a piesei rectificate.
Avansul radial al păpuşii 4 se transmite cu şurubul 10, dar poate fi
realizat şi cu sistem hidraulic.
în vederea uşurării procesului de aşchiere, discul de rectificare, împreună
cu arborele portsculă primeşte şi o mişcare rectilinie alternativă de-a lungul
axei de rotaţie. Mişcarea este primită printr-un mecanism cu excentric chiar
de la arborele portsculă. Cursa mişcării variază între 0 şi 8 mm, iar frecvenţa
de 30 ... 40 curse duble pe minut.
Ansamblul discului de rectificare are greutate mare, este montat în consolă
şi deoarece se roteşte cu turaţia radicală orice dezechilibrare dă naştere la
vibraţii şi solicitări dinamice care dăunează funcţionării maşinii şi calităţii
suprafeţei prelucrate. Deoarece echilibrarea discului înainte de montare pe
arbore nu satisface condiţiile de funcţionare corectă, construcţiile moderne
ale acestor maşini sînt prevăzute cu sisteme de echilibrare, montate direct
pe arborele portsculă în dreptul discului. Un asemenea sistem ( H A R T E X
R. F. a Germaniei) este reprezentat schematizat în figura 12.13. în butucul
dispozitivului de fixare 7 a discului se află cutia mecanismului de echilibrare 2.
în cutie se află două angrenaje planetare cu cîte un satelit care constituie
chiar greutăţile de echilibrare 3 şi 6. Poziţia sateliţilor poate fi reglată de la
inelele 4 şi 5 care pot fi manevrate şi în timpul rotirii discului. în afară de
partea mecanică sistemul de echilibrare mai are şi o parte electrică 7, montată
: reglarea mafmilor-unelte Mafini de rectificat 547

simplificată a unei pe corpul păpuşii, care constă dintr-un traductor inductiv care transformă
turaţiilor discului de deplasările oscilaţiilor, produse de masa de dezechilibru, în variaţii ale curen-
', de unde prin trans- tului indus, variaţii evidenţiate la ochiul magic 8. Operaţia de echilibrare
7, iar prin cutia de

Fig. 12.13. Soluţie pentru echilibrarea ^

discului de rectificat. _.lLT_S.

constă în manevrarea inelelor 4 şi 5 pînă cînd la ochiul magic 8 nu se sem-

ficat.
. Tot de la motorul 7
gârelor şi acţionarea
I ilor şi 6 al m canis-
nul 10, dar poate fi
nalează variaţii.
în figura 12.14 este reprezentat un alt sistem ( P R E C I G A R A N T — R . F . a
Germaniei) care se compune tot din două părţi, partea mecanică şi electrică.
Partea mecanică este montată în arborele portsculă, compusă di'ntr-o greu-
tate 2 fixată printr-o articulaţie sferică de arbore. Poziţia greutăţii 2 poate
/ .

| ectificare, împreună
•rnativă de-a lungul
| n cu excentric chiar
Fig. 12.14. Soluţie pentru echilibrarea discului
mm, iar frecvenţa de rectificat.

e montat în consolă
brare dă naştere la
maşinii şi calităţii
nte de montare pe
nstrucţiile moderne
rare, montate direct
sistem ( H A R T E X
i 12.13. în butucul fi reglată cu două tije 3, paralele cu axa arborelui şi dispuse la 90°. Tijele
îlui de echilibrare 2. sînt reglate axi; î de la două roţi de mînă aflate la'capătul din dreapta al
:elit care constituie arborelui portsculă. Maşinile de'rectificat rotund fără vîrfuri au capacitate
ate fi reglată de la productivă foarte mare şi sînt puternice. Se utilizează asemenea maşini avînd
liscului. în afară de motorul electric antrenor pînă la 80 k W , iar lăţimea discului de' rectificat
lectrică 7, montată pînă la 600 m.
548 Auaîixa tehnologică, cinematică şi reglarea maşiritlor-unelte
Maşini de rectificat

12.3. Maşini de rectificat rotund interior tudinale ale bat ii

* i
portsculă poate fi
Maşinile de rectificat rotund interior sînt destinate rectificării alezajelor Vederea generală
cilindrice, conice, a suprafeţelor interioare sferice şi a suprafeţelor frontale, tat <!e păpuşa por;
perpendiculare pe axa alezajului, dintr-o singură prindere. La baza construc-
ţiei acestor maşini stau mal multe criterii şi anume ce fel de mişcări se
folosesc, care din organe execută anumitele mişcări, semifabricatul execută
sau nu mişcare de rotaţie. Deosebirea acestor maşini faţă de maşinile de rectifi-
cat rotund exterior consl ă mai mult în construcţia păpuşii portscul?, care la ale-
zajele mai lungi decît lăţimea pietrei abrazive trebuie să asigure pătrunderea
broşei portsculă în alezaj. Dimensiunile caracteristice ale maşinilor de rec-
tificat interior sînt, diametrul maxim si minim şi lungimea maximă a aleza-
jului ce se poate prelucra.
în cazul rectificării alezajelor mici pentiu a atinge viteza cptimă de recti-
ficare (30 ... 40 m/s) turaţia aitorelui portsculă trebuie să ia valori foarte
ridicate. Pînă la valori de 20 CCO ... 40 CCO rotaţii pe minut mişcarea se
obţine de la motoare electrice normale cu transmisie cu curea, avînd raport
amplificator, iar peste aceste valori, ajungînd pînă la ICO C00 chiar şi 2C0 000
rotaţii pe minut, mişcarea se obţine de la motoare electrice speciale, alimentate
cu curent de înaltă frecvenţă, sau de la turbine cu aer.
Pentru rectificarea suprafeţelor frontale maşinile sînt dotate cu sculă
şi mecanism portsculă independente, de regulă montat pe păpuşa portpiesă
şi rabatabil.
Schema bloc a unei maşini de rec.ificat la care piesa de rectificat execută
mişcare de rotaţie este reprezentată în figura 12.15. Părţile componente prin- rectificarea supr
cu dispozitive pe;
narea acestui du
Deasupra păpuşi
Pentru antren;
schimbării turaţ
apare mai des k
Fig. 12.15. Vedere simpli- care depinde de
ficată asupra maşinii de felul rectificării
rectificat interior.
un mecanism pe
Pentru obţineree
Tipurile de m
mici, la care an
Pentru prelucrar
care funcţioneaz
sînt executate d
cipale sînt: păpuşa portpiesă 2 care conţine lanţul cinematic pentru transmi- cu axa sculei îi
terea mişcării de la motorul electric 1 la dispozitivul de prindere al piesei. prima grupă se
Mişcarea II reprezintă avansul circular. Păpuşa portsculă 4 conţine lanţul dispozitivul 2 ş
cinematic pentru transmiterea mişcării principale de aşchiere I, executată reglată concentr
de scula 3, de la motorul electric 6. La această soluţie păpuşa portsculă, şi V ale console
împreună cu placa de bază 5 execută avansul axial III, pe ghidajele longi- fixată pe arbor
un motor electrii
tudmale ale batiului 7, iar în vederea obţinerii dimensiunii dorite păpuşa
portsculă poate fi deplasată radial pe ghidajele transversale ale plăcii de bază.
Vederea generală este redată în figura 12.16 la care avansul radial este execu-
tat de păpuşa portpiesă 7. Tot de această păpuşă este fixat mecanismul pentru

/ 2 J 4 A

Fig. 12.16. Maşină de rectificat interior.

rectificarea suprafeţelor frontale 2. Construcţiile moderne sînt prevăzute

cu dispozitive pentru profilarea (tăierea) pietrei abrazive 3. De regulă funcţio-
narea acestui dispozitiv este cuprinsă în ciclul de lucru automat al maşinii.
Deasupra păpuşii portsculă 6 se află tabloul de comandă 5.
Pentru antrenarea sculei se folosesc sisteme mecanice deoarece necesitatea
schimbării turaţiei apare rar şi între limite restrînse. Schimbarea turaţiei
apare mai des la arborele portpiesă, mişcarea reprezentînd avansul circular
care depinde de mai mulţi factori: grosimea adaosului, felul materialului şi
felul rectificării (eboşare, finisare); de aceea lanţul cinematic cuprinde şi
un mecanism pentru varierea continuă a turaţiilor (mecanice sau hidraulice).
Pentru obţinerea avansului longitudinal se folosesc sisteme hidraulice.
Tipurile de maşini descrise mai sus sînt utilizate la prelucrarea pieselor
mici, la care antrenarea în mişcare de rotaţie nu ridică probleme dificile.
Pentru prelucrarea pieselor de dimensiuni mari se folosesc maşini de rectificat
care funcţionează pe principiul mişcării planetare. De regulă toate mişcările
sînt executate de sculă. Asemenea maşini sînt construite în două variante:
cu axa sculei în poziţie orizontală sau verticală. Schema unei maşini din
prima grupă se prezintă în figura 12.17. Piesa de prelucrat 7 este fixată în
dispozitivul 2 şi prinsă pe masa maşinii 77. Piesa de prelucrat 7 poate fi
reglată concentric cu axa mecanismului portsculă, cu mişcările IV ale mesei 11
şi V ale consolei 72. Toate mişcările de lucru sînt executate de scula 3
fixată pe arborele 4. Mişcarea principală de aşchiere I este primită de la
un motor electric prin transmisia 9. Arborele 4 este ghidat în lagărul special 5,
550 Analiza tehnologică, cinematică ¡i reglarea maşinilor-unelte

iar aceasta în cilindrul 6. Prin deplasarea axială VI a lagărului 5 se obţine

reglarea radială a 'arborelui 4 deci a sculei 3 şi astfel se obţine dimensiunea
dorită la alezaj. Prelucrarea pe circumferinţa alezajului se realizează cu miş-
carea de rotaţie II care de fapt este avansul circular şi este executat de cilindrul 6
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

planetară.

împreună cu lagărul 5 şi arborele portsculă 4. Mişcarea este primită de la

un lanţ cinematic care cuprinde şi angrenajul melc-roată melcată 13 şi 7.
Avansul longitudinal III este executat de păpuşa portsculă 8, pe ghidajele
longitudinale ale batiului 10.
Unul din mecanismele cele mai importante ale maşinilor de rectificat inte-
rior este arborele portsculă. Diametrul exterior al arborelui portsculă la
prelucrarea alezajelor lungi, nu poate depăşi 2/3 sau 4/5 din diametrul ale-
zajului, din care cauză la rectjficarea alezajelor cu diametrul mic rigiditatea
arborelui devine foarte mică. în afară de aceasta, datorită turaţiilor foarte

Fig. 12.18. Ansamblul broşei portsculă.

ridicate, trebuie acordată o foarte mare atenţie executării şi montării orga-

nelor componente pentru a evita vibraţiile. Ghidarea părţii mobile se face în
lagăre de alunecare, mai des în lagăre cu rulmenţi.Se folosesc rulmenţi axiali-ra-
diali, montaţi cu prestrîngere. Un exemplu este prezentat în figura 12.18. Aici
eglarea maşinilor-unelte Maşini de rectificat 551

gărului 5 se obţine prestrîngerea este realizată cu arcuri astfel că rigidizarea se menţine con-
abţine dimensiunea stantă în timpul funcţionării. Se elimină efectul dăunător al deformaţiilor
realizează cu miş- datorită încălzirii.
xutat de cilindrul 6 Maşinile de rectificat rotund exterior, folosite în producţia de serie, sînt
prevăzute cu aparate de control al dimensiunilor prelucrate. Aparatul funcţio-
9 w nează pe principiul controlului activ şi fiind cuplat în ciclul de lucru al maşinii,
o dată cu intrarea cotei în cîmpul de toleranţă, aparatul comandă şi oprirea
maşinii.

12.4. Mezini universale de rectificat rotund

Maşinile universale de rectificat rotund întrunesc proprietăţile maşinilor

de rectificat exterior şi interior, cu o capacitate de producţie scăzută faţă de
acestea datorită construcţiei speciale, mai puţin rigide a păpuşii portsculă.
Maşina de rectificat rotund universală în general se aseamănă cu maşina de
rectificat rotund exterior (fig. 12.19) deosebirea constă în construcţia păpuşii
portsculă. Pe aceeaşi păpuşă sînt fixate atît discul pentru rectificare exte-
rioară (fig. 12.20) cît şi cel pentru rectificare interioară (fig. 12.20) v Ambele
scule sînt antrenate de la motoarele electrice independente 3 şi 4. în figura
12.20 cu 5 este montat mecanismul pentru echilibrarea discului 7. Principiul
1 mişcare
de funcţionare şi reglare este asemănător cu mecanismele descrise la maşinile
de rectificat rotund.
ste primită de la
melcată 13 şi 7.
lă 8, pe ghidajele
12.5. Maşini de rectificat plan
de rectificat inte-
eliu portsculă la Maşinile de rectificat plan sînt destinate prelucrării prin rectificare a supra-
lin diametrul aïe- feţelor plane. în cazuri rare, folosind masa rotativa rabatabilă, pe aceste
ul mic rigiditatea maşini se rectifică şi suprafeţe conice interioare sau exterioare cu unghi la
; turaţiilor foarte vîrf foarte mare, la piese de dimensiuni mari. Prelucrarea poate fi de finisare,
fiind precedată de alte operaţii de aşchiere prin frezare, rabatare, sau poate
înlocui asemenea operaţii şi degroşarea să se efectueze prin rectificare. Acest
caz apare la piese cu crustă dură pe suprafaţa de prelucrat şi la piese turnate
din aliaje pure (manganoase etc.). La rectificarea plană scula este în con-
tact cu semifabricatul pe o suprafaţă mare din care cauză solicitările sînt
mari şi maşinile sînt construite foarte rigid. Tot din cauza suprafeţei mari
de contact şi a vitezei relative între piesă şi sculă apar încălziri exagerate
ale piesei, din care cauză se pot produce fisurări sau deformări. Din această
cauză la stabilirea regimurilor de lucru pentru maşinile de rectificat plan se
şi montării orga- acordă mare atenţie.
motile se face în Maşinile de rectificat plan sînt executate în două variante constructive:
ulmenţi axiali-ra- cu axa sculei în poziţie orizontală şi în poziţie verticală. Maşinile din ambele
gura 12.18. Aici grupe pot fi clasificate şi după modul cum se execută mişcările de avans. La
 Maşini de rectificat

maşinile din prim;]

scula 7 prelucrea f
este sprijinit în la
sal III, în ghidai

"3

care intermitentă
longitudinal II, ;
este reglată cu mi |
ale montantului. :
Dacă pe masa 4 ••
tică pentru rotire
piese circulare cu
se prelucrează su;
care avansul tran
jele orizontale a b
maşinii, deci mas.
ansamblu se prez
se pot vedea di*
apărătorului 2 pe
şi tubul 3 pentru
O variantă co
reprezentată în fi
cu care împreună
maşinile din prima grupă, un exemplu reprezentat schematic în figura 12.21, a,
scula 7 prelucrează cu suprafaţa cilindrică (periferică). Arborele portsculă
este sprijinit în lagărele săniei 2, cu care împreună execută avansul transver-
sal III, în ghidajele căruciorului 3. Mişcarea de avans transversal este miş-

Fig. 12.20. Păpuşa portsculă.

care intermitentă şi se execută cu frecvenţa curselor duble a mişcării de avans

longitudinal II, a mesei 4, pe care este fixată piesa. Adîncimea de aşchiere
este reglată cu mişcarea IV executată de căruciorul 3 pe ghidajele verticale
ale montantului. Schema de funcţionare este reprezentată şi în figura 12.21,6.
Dacă pe masa 4 se fixează o masă rotativă şi se realizează legătura cinema-
tică pentru rotirea mecanică a mesei se pot rectifica şi suprafeţe frontale la
piese circulare cu avans circular (fig. 12.22). Prin înclinarea planului mesei
se prelucrează suprafeţe conice. Se utilizează şi alte tipuri constructive, la
care avansul transversal III este executat de 'montantul maşinii pe ghida-
jele orizontale a batiului, sau la care această mişcare este executată de masa
maşinii, deci masa execută ambele mişcări de avans II şi III. Vederea de
ansamblu te prezintă în figura 12.23,' unde pe lîngă organele de comandă
se pot vedea dispozitivul electromagnetic 7 de prindere a pieselor, tubul
apărătorului 2 pentru îndepărtarea particulelor de material abraziv şi aşchii
şi tubul 3 pentru lichidul de răcire.
O variantă constructivă a maşinilor din grupa a doua, verticale este
reprezentată în figura 12.24, a. Scula 7 este montată în păpuşa portsculă 2
cu care împreună execută avansul de pătrundere III pe ghidajele batiului.
554 Analiza tehnologică, cinematică şi reglarea maşinilor-unelte

i
M

1 r;,\; |
.X^j

Fig. 12.21. Maşina ele rectificat plan, cu axa orizontală: Fig. 12.22. Principiu] de
a — vedere simplificată; b— p r i n c i p i u l de lucru. funcţionare a maşinii cu
masa rotativă.

Piesa de prelucrat este fixată pe masa 3 şi execută avansul longitudinal II.

Scula este disc abraziv în formă de oală, sau un dispozitiv, portsculă cu
segmenţi de piatră abrazivă. Scula are diametrul mai mare decît lăţimea
maximă a suprafeţei ce se poate rectifica, astfel că la aceste maşini de regulă
nu există avans transversal. Schema de funcţionare este prezentată în figura
12.24, b cu indicarea mişcărilor, folosind notaţiile din figura 12.24, a. Vederea
de ansamblu este prezentată în figura 12.25.
Maşinile de rectificat plan de acest tip sînt larg utilizate în producţia de
serie pentru prelucrări de degroşare. Uneori sînt prevăzute cu masă rotativă
cu mai multe posturi de lucru (fig. 12.26). Masa 7 pe care sînt fixate piesele 2,
se roteşte continuu (mişcarea II) după prelucrarea unei piese, aceasta
este schimbată cu un nou semifabricat, în timp ce scula prelucrează piesa
următoare.
Pe maşina care prelucrează cu suprafaţa periferică a discului se pot recti-
fica şi suprafeţe rectilinii cu generatoare o curbă oarecare. Pentru aceasta
suprafaţa periferică a discului este profilată cu imprimarea profilului prin
moletare. Dispozitivul de moletare (fig. 12.27) se compune din cele două
role (molete) profilate, antrenate în mişcare de rotaţie de la un motor elec-
tric independent. Discul abraziv este presat radial pe cele două role în miş-
care şi prin spălare abundentă particulele desprinse sînt îndepărtate.
Din punct de vedere cinematic se aseamănă cu restul maşinilor de recti-
ficat. Mişcarea de rotaţie a sculei se transmite de la motorul electric inde-
pendent cu lanţ cinematic mecanic. Pentru schimbarea turaţiei este folosită
lira cu roţi de schimb. Avansul longitudinal se realizează pe cale hidraulică,
iar avansul transversal cu sisteme hidromecanice. Viteza avansului longitu-
dinal variază între 5 şi 40 m/min în funcţie de felul şi mărimea maşinii.
Avansul transversal poate fi intermitent sincronizat cu cursele duble ale
cglarea maşinilor-unelte

12.22. Principiu] de
ţionare a maşinii cu
masa rotativă.

•ul longitudinal//,
zitiv. portsculă cu
,iare decît lăţimea
• maşini de regulă
rezentată în figura
. 12.24, a. Vederea

e în producţia de
cu masă rotativă
nt fixate piesele 2,
,ei piese, aceasta
prelucrează piesa

cului se pot recti-

e. Pentru aceasta
ea profilului prin
ne din cele două
la un motor elec-
douâ role în miş-
kpărtate.
aaşinilor de recti-
) ul electric inde-
;iţiei este folosită
>e cale hidraulică,
Fig. 12.23. Maşină de rectificat plan cu a x a orizontală.
avansului longitu-
mărimea maşinii,
curs; le duble ale
 Alafini de rectijí

I,
T f m
J-l I

®0JT
2 W
M J

Fig. 12.26. Pri

a nare a maşinii
Fig. 12.24. Maşină de rectificat plan cu axa verticală:
a — v e d e r e s i m p l i f i c a t ă ; b - p r i n c i p i u l de l u c r u . avansului lcr
între limitei
2 şi 20 mm
de precizie,
transversal t
trundere se

Fig. 12.28. 1

Pe princ-
...„,,,,.,., / specializatt
X>x V » « * „ - • „ **
rectilinii a
Fig. 12.25. Maşină de rectificat plan, cu axa verticală.
Maşini de rectificat 557

Fig. 12.26. Principiul de f u n c ţ i o - Fig. 12.27. Dispozitiv (moletă) pentru profilarea

nare a maşinii cu masa rotativă. discului abraziv.

avansului longitudinal, sau continuu. Avansul transversal intermitent variază

între limitele 0,2 şi 2 mm la o cursă dublă pentru maşinile mici şi între
2 şi 20 mm pentru maşinile mari. Valoarea efectivă se determină în funcţie
de precizie, calitatea suprafeţei şi de lăţimea discului abraziv. Cînd avansul
transversal este continuu, valorile variază între 0,2 şi 5 m /min. Avansul de p ă -
trundere se transmite de regulă manual, de la o roată de mînăcu disc gradat.

4' 5' B 5 4

Fig. 12.28. Maşină de rectificat

ghidaje.

Pe principiul maşinilor de rectificat plan sînt construite o gamă de maşini

specializate. Dintre acestea fac parte şi maşinile de rectificat ghidajele
rectilinii ale maşinilor-unelte (fig. 12.28). Pe masa 7 este fixat batiul 2