Sunteți pe pagina 1din 4

Fig. 13.2.

13 - Variafia timpului necesar de la semanat pana la formarea bobocilor, la rasadurile


de ardei gras, semanate la diferite date (Popescu V., 1977)
Pcntru ciclul I se seamiina intre 15.X i 15.XI rasadul avand la plant are 100-1 10 zilc, iar pentru
ciclul II, in perioada 1-10 a V -a, la plan tare rasadul avand varsta de 50-60 zilc. Se folosesc 0,5 - 0,6 kg
samanta pentru un ha. Pentru repicat se folosesc ghivece cu volumul de un litru.
Serele # terenul se pregiitesc ea la cultura tomatelor. Deoarece ardeiul necesita In sol o temperatura
mai ridicata, cand nu se dispune de in-
calzirea tchnica a solului, se recomanda amenajarea de straturi indilzite biologic. Se folosete gunoi de
grajd sau compost forestier, amenajanduse trei biloane de-a lungul traveei, late la baza de 30-35 cm, la
partea superioara de 20 - 25 cm i inalte de 1 5-20 cm (fig. 13.2.15). Compostul forestier, in cantitate de
200 t/ha, are un aport termic biologic, permitand mentinerea in substrat a unei temperaturi de l8°C.
Pc travee se planteazii a 4 randuri la distanta de 80 cm, iar pe rand la 52 cm, pentru realiza o
densitate de 24.000 pl/ha. Cand se amenajeaza biloane, se planteaza 3 randuri pc travee, la distanta de
100 cm, iar pe rand 39 cm, realizand acecai densitate (fig. 13.2.14).
Experientele intreprinse au scos in evidenta i alte
scheme de plantare i moduri de conducere a
plantelor, conducand la concluzia ea densitatilc mai
mici de 20.000 pi/ha nu
dau rezultate multumitoare (Popescu
V., 1977; Ilie i eo lab., 1981 ) .

Lucriirile de fngrijire au o complexitate mai


mare. Completarea golurilor se poate face pe o perioada
mai lunga de timp, pentru a realiza culturi incheiate.
Solul se mentinc afanat, prin apli-
carea a 2-3 prile intre randuri. La
40-50 zile de la plantare, dupa ulti- .Fig. 13.2.14 -
Distributia pe randuri mul prait, se poate face
mulcirea cu in travee i sistemul de conduccre paie
sau cu folie din material plastic. a plantelor de ardei in sera
Dirijarea factorilor de vegetatie este foarte importanta. Pentru folosirea la maximum a luminii
naturale, in perioada noiembrie-martie, geamurile se mentin intr-o stare perfccta de curatenie. Dupa 15
aprilie se poate face cretizarea.
Temperatura se mentine constanta la nivel de 22-24° C, timp de 81 0 zile de la plant are, in vederea
unei bune inradacinari in functie de luminozitate i faza de vegetatie. Noaptea temperatura aerului se
° ° °
reduce la 17-18 C, in zilele cu nor la 18-20 C, iar in zilele insorite la 20-24 C.
Umiditatea se dirijeaza cu multa atentie. Dupa udarea abundenta de la plantare pentru asigurarea
prinderii, se reiau udarile in momentul in care umiditatea solului coboara sub 70 din capacitatea de
3
camp. La inceput se aplica udari dese, cu norme mici (200-250 m /ha), astfel incat umiditatea
sa se menfinii, pana la recoltate, la nivelul de 70-80% din capacitatea de camp. in perioada recoltarilor,
normele de udare trebuie sa creasca, iar ni-
°
velul umiditiifii sa atinga 80-90% din capacitatea de camp. Se folosete apa cu temperatura de 24 - 26
C.
Aerisirea serei se limiteaza in perioada noiembrie-februarie la deschiderea ferestrclor periodic, in

timpul zilei, iar uneori chiar i noaptea, astfel ea sa se produdi o improspatare a atmosferei prin schimbul

cu mediul ex-

terior, dar numai cand climatul permite.

Se va evita risipa de dildunl cand plantele sunt mici. Dupa I aprilie aerisirea se face zilnic.
Fertilizarea cu C02 aduce sporuri de recolta (Haiter, 1991).
Fertilizarea se face in conformitate cu bulctinele de analza agrochimica. Odata cu legarea primelor
flori inccpe faza de consum puternic de elemente minerale, consum care practic dureaza pe toaHi
perioada de recoltare. In vegetatie se pot folosi i ingraaminte foliare cu microelemente
. .
cu magnezm.
Pe tot parcursul perioadei de vegetatie se aplidi masuri preventive i curative de combatere a bolilor
i daunatorilor folosind metodcle i produsele indicate in capitolul 8 (tabelele 8.3.3 i 8.3.4).
Polenizarea suplimcntara cu albine (Apis mellifera) i cu bondari (Bombus terrestris) a condus la
creterea productiei, la sporirea gr.euHitii medii a fructelor (Ravestin i Eengelaan- Hokken, 1991).
Polenizarea se poate face i prin scurtarea plantelor.
Deoarece plantele au o cretere vegetativa.foarte puternicii este necesara sustinerea pe sfori, care
se leaga de la baza acestora i de sarmele de sustinere de la nivelul doliei. Pentru un hectar sunt necesare
120-140 kg ata pcsdireasca. Legarea se incepe la 20-30 zile de la plantare.
Pentru a favoriza ramificarca plantelor i creterea vgetativa, se indcpiirteaza primul buton floral.
Dirijarea plantelor prin taieri este complexa. Au fost intreprinse cercetiiri privind conducerea
plantelor de ardei gras in sere, cu 2-4 brate
(Popescu V., 1977; Ilie i colab., 1981). Pentru efectuarea corechi a lucrarii, se analizeaza fiecare planta
In parte. Rezu1tate foarte bune s-au obinut prin dirijarea randurilor din margine cu doua brae, orientate
linear, pe directia acestora, iar plantele din nlndul din mijloc conduse cu 4 brate in "V", doua fiind
dirijate spre stanga i doua spre dreapta. Procedand In acest mod, plantele sunt mai bine aerisite, spatiul
he1iofil este mai bine repartizat, circulatia printre randuri este mai uoara. Pe bratele retinute se formeaza
lastari purtatori de rod. Dupa formarea a 1-2 fructe, lastarii se ciupesc. Lastarii !ara rod, sterili, se
indeparteaza.
Numarul fructelor lasate pe planta se echilibreaza \n functie de vigoarca plantelor i de factorii de
vegetatie. La ciclul I, la inceput se lasa un numar mai mic de fructe pe planta, apoi pe masura ce
intensitatea luminii crete, se vor Hisa mai multe fructe. La ci<;:lul II, taierile trebuie conduse pornind
de la faptul ea lumina are intensitate mai mare la plantare i dcscrete catre sffiritul ciclului. Se lasa ()
incarcatura mai mare de fructe la inccput. Uistarii sterili, fiira rod, se indeparteaza. Se face defolierea de
la baza i se lndeparteaza pe parcurs fructele diforme. Cu circa 40 de zile de desfiintarea culturii, plantele
se camesc prin suprimarea varfului vegetativ la plantclc principale.
in cazul ciclului I prelungit, in a doua jumatate a lunii iunie, se face

rcceparea plantelor, prin taierea tulpinilor la 10 - 15 cm deasupra ramificatiilor de la baza. Plantcle


vor emite lastari noi din· care se vor alege 3-4 binc dezvoltati, ce se paliseaza, devenind brate de rod.
in continuare, se aplica taierile i lucdirile ea in prima parte a vegetatiei.
Recoltarea se ealoneaza In functie de ciclul de cultura. in ciclul I scurt recoltarea lncepe in aprilie
i se continua pana la 1 5 iulie, se obtine o productie de 40 - 50 tlha. in ciclul I, prelungit, recoltarea se
qaloneaza in-
tre 1 . V. i 1 5 - 20 X, productia fiind de 60 - 70 t/ha, iar la ciclul II, intre
l .XI i 30 XI, productia fiind la 25 - 30 t/ha.
Prin infiintarea ciclului I la data de 4.XI., se poate incepe recoltarea
Inca din luna ianuarie, dar productia realizata nu reprezinta decat 4,33 5,06 % din cea totala (Popescu
V., 1977).
Cultura ardeiului iute in sera da bune rezultate, In perioada de iama permitand obtinerea de
venituri importante. Culturile pure se practica mai putin, dar ardeiul iute se preteaza foarte bine pentru
a se cultiva intercalat printre culturile de pepene galben, fasole, castraveti.
Plantarea in sera trebuic racuHi intre 1 i 15 deccmbrie, ceea ce permite inccperea recoltarii intre 1
5 i 25 ianuarie i 10-20 iunie.
Pentru ciclul ll plantarea se face In luna august, iar rccoltarea lncepe la s!aritul lunii septembrie i
se continua in ianuarie. in vederea ealonarii productiei se recomanda plantarea in mai multe etape, din
luna august i pana la sta.ritul lunii octombrie.
Riisadul se produce in scre !nmultitor. A vand in vedere densitatea mult mai mare, este necesadi o
cantitate de 1 ,5 1 ,7 kg samanta pentru a
-

obtine rasadurile unui hectar de cultura. La plantare, rasadurile trcbuie sa aiba varsta de 50-60 zile i 3-
6 flori deschise.
Sera se pregiite$fe in mod diferentiat, dupa cum ardeiul iute este o cultura pudi, sau o planta
asociata.
Plantarea se face manual, utilizand diferite scheme i densitati de p1antare, In functie de cerintcle
2
soiului i durata ciclului de vegetatic: 20 x 20 cm; 25 x 20 cm; 25 x 20 cm (20 p1/m ); 25 x 25 cm (16
2 2
pl/m ); 30 x 25 cm (12 pl/m ).
Lucriiri de fngrijire
°
Dupa plantare se uda imediat cu apa la temperatura de 20-24 C (1015 llm\ Pentru completarea
golurilor se folosesc riisaduri transplantatc in ghivece mai mari, tinute pc marginea aleilor. Se fac 3-4
praile i mulcirca cu mranWi, turba etc.
In mod obinuit, nu se practidi taieri de fructificare. Copilitul se executa la soiul lute de Arad, la
culturile cu ciclul lung. Se elimina lastarii sterili i o parte din frunzele de la baza.
La culturile plantate In decembrie-ianuaric cste necesara polenizarea suplimcntara, executata prin
jet de aer cu atomizorul.
°
Temperatura se regleaza intre 16 i 30 C, In functie de luminozitate. Aerisirea se face moderat in
intervalul noiembrie-februarie, dar se intensifica pe masura cc timpul se lnciilzete.
Fertilizarile faziale se recomanda sa se cfcctueze cu lngriiiiminte lichide, folosind altemativ mustul
gunoi de grajd i ingraaminte chimice complexe.
Bolile i daunatorii se combat ea la ardeiul gras.
Recoltiirile se executa manual, la maturitatea de consum. Productia este de 20-30 t/ha, in functie
de marimea fructelor. Valorificarea in prima
etapa a rccoltiirii se face la bucata, iar mai tarziu la greutate. Cultura ardeiului in rasadnite
Ardeiul gras i iute se pot cultiva in rasadnite cu lncalzire biologica sau tehnicii. Plantarea se poate
face In luna martie, la 40 cm intre randuri i 30 cm pe rand la ardeiul gras i I 5 cm la eel iute. Se foloscsc
rasaduri repicate in ghivcce. Se aplica lucriiri obinuitc de ingrijire, iar recoltarea se face ealonat, pe
masura ajungerii fructelor la maturitatea de consum. Se pot obtine 4-5 kg/m2.