MITURILE ȘI PROPAGANDA

PRO-KREMLIN ÎN R. MOLDOVA

• Mitul şăpcii de jandarm în Basarabia

Autorităţile româneşti din Basarabia interbelică au fost acuzate de abuzuri grave îndreptate
împotriva populaţiei locale. Se cunoaște că acesta este un aspect controversat al istoriei României
Mari şi este pe de o parte considerat o realitate, iar de cealaltă parte o manifestare a propagandei
comuniste a acelei vremi. De altfel, o parte a celor care veneau din Vechiul Regat în Basarabia, o
făceau din vocaţie. Mai ales, învăţători şi alţi intelectuali care doreau modernizarea şi integrarea noii
regiuni. Pe lângă aceştia au venit însă şi oameni de joasă calitate, trimişi disciplinar în Basarabia.
Aceştia au dat şi apă la moară propagandei ruseşti care bineînţeles a exagerat abuzurile.
Comportamentul abuziv al jandarmilor români a rămas, de exemplu, un subiect controversat
al Basarabiei interbelice. Bineînţeles, intensitatea abuzurilor a fost accentuată de propaganda
rusească. În Basarabia interbelică a existat mitul şăpcii de jandarm. Se spunea că jandarmii din
Vechiul Regat puneau şăpcile în pari, la răscrucile satelor. Iar oamenii trebuiau să le salute şi să-şi
scoată căciulile în faţa beţelor cu şăpci. O umilinţă incredibilă pentru oameni. Această practică a
jandarmilor români din Basarabia a făcut înconjurul Europei, mai ales că a fost făcută publică la
Paris, prin intermediul broşurii ”Summary of events in Bessarabia”. 1
Presa europeană scria despre abuzurile şi torturile medievale aplicate de jandarmii români în
Basarabia. ”În Basarabia poliţia română pune în aplicare metode de tortură din evul mediu.
Metodele includ smulgerea unghiilor şi zdrobirea degetelor. Alţi oameni sunt bătuţi cu bastoane de
cauciuc, unii sunt legaţi cu picioarele de cap şi ţinuţi aşa întreaga zi”, se arăta în ”Morning Post” din
anul 1919. Într-un alt articol, de această dată din New York în anii 20 apare şi povestea şăpcii de
jandarm pusă în vârful parului pe care localnicii trebuiau să o salute. Cine nu saluta parul cu şapca,
era bătut crunt.
Cu toate acestea, abuzurile au fost mult exagerate de propaganda sovietică. Inclusiv de foşti
moşieri din Basarabia deposedaţi de o parte a moşiilor în timpul împroprietăririi. De exemplu, la
baza poveştirilor cu şapca de jandarm salutată de ţărani în vârful parului, dar şi cele cu unghii
smulse din broşura ”Summary events of Bessarabia” ar fi stat Aleksandr Krupensky, mareşal al
nobilimii basarabene, dar şi fostul primar al Chişinăului, Alexander Schmidt. Ambii au dus o
intensă campanie împotriva unirii Basarabiei cu România, fiind bineînţeles filoruşi. 2

1
http://adevarul.ro/locale/botosani/adevarul-despre-abuzurile-comise-romani-basarabia-marturiile-crunte-despre-
jandarmii-smulgeau-unghiile-oamen ilor-1_ 5a2ea1ac5ab 6550cb8159030/index.html,
2
http://adevarul.ro/locale/botosani/adevarul-despre-abuzurile-comise-romani-basarabia-marturiile-crunte-despre-jandarmii-
smulgeau-unghiile-oamenilor-1_5a2ea1ac5ab6550cb8159030/index.html
 Societatea informațională, azi:
între propagandă,
fake news și ”post-adevăr”

Chuvinte- cheie: fake news, Inter-media-agenda-setting, agnotologie, control

reflexive.

O prostituată susține că are dovezi legate de implicarea Moscovei în alegerile

prezidențiale din SUA. Iată știrea care acum câteva zile domina portalurile on-line (?!):

1.https://stirileprotv.ro/stiri/international/o-prostituata-sustine-ca-are-dovezi-legate-de-implicarea-moscovei-
in-alegerile-prezidentiale-din-sua.html

2.http://protv.md/stiri/international/o-prostituata-sustine-ca-are-dovezi-legate-de-implicarea-moscovei---
2217581.html

3.https://www.unica.ro/o-prostituata-sustine-ca-dovezi-legate-de-implicarea-moscovei-alegerile-
prezidentiale-din-sua-235822

4.https://news.yam.md/ro/story/7353355
5.https://b1.ro/stiri/externe/prostituata-alegeri-sua-219934.html

6.http://pescurt.ro/stiri-pentru-ea/o-prostituata-susine-ca-are-dovezi-legate-de-implicarea-moscovei-in-
alegerile-prezideniale-din-sua_17-04-2018_12938766

7.http://www.cime.ro/Articol/O-prostituat%C4%83-sus%C8%9Bine-c%C4%83-are-dovezi-legate-de-
implicarea-Moscovei-%C3%AEn-alegerile-preziden%C8%9Biale-din-SUA
 Este o dovadă în plus de adotare a unui stil consumerist al publicului consumator de
informație. În aceste condiții nimeni și nimic nu poate tempera explozia fake-news.

În știința comunicării mediatice acest fenomen se numește Inter-media-agenda-

setting și reprezintă procesul prin care anumite tipuri de media sunt influenţate de
oferta tematică a altor tipuri de media în constituirea agendei.
Mai mult,
de îndată ce un ziar sau un program abordează un subiect ce pare generator de succes,
toți ceilalți jurnalițti aleg să reflecte tema respectivă. Acest fenomen a fost numit
"pack journalism" - "jurnalismul de haită".

Ce înseamnă că trăim în societatea "post-adevăr"

Unii analiști consideră că e începutul unei noi epoci, a unei lumi post-fapte,
post-adevăr.

O perioadă în care accentul nu se mai pune pe coerență și rațiune,

ci pe senzațional, indiferent de costuri. Iar acest fenomen are o
influență concretă asupra felului în care ne reprezentăm și
administrăm lumea.

Îndoiala e produsul civilizației noastre

Ignoranța este un instrument strategic folosit în special de cei în

poziții de putere pentru a abate atenția de la problemele societății.

Exemplul perfect este cazul industriei tutunului în care s-au

răspândit permanent rapoarte care să pună sub semnul întrebării
legătura dintre fumat și cancer. O replică a unui angajat din
industria tutunului a devenit celebră: “produsul nostru este
îndoiala”.

În ciuda faptului că 97% dintre oamenii de știință susțin teza că oamenii au

declanșat schimbările climatice, “experții” plătiți au reușit să împânzească
talk-show-urile, știrile și editorialele cu informații care sugerează lipsa de
credibilitate a datelor sau a consensului științific. Chiar dacă dovezile arătau
contrariul.

Astfel de organizații creează rapoarte pseudo-academice pentru a

contrazice rezultatele științifice și sunt responsabile de promovarea
ignoranței.

Oamenii de știință folosesc un alt termen pentru “post-adevăr”.

Epistemologie, studiul cunoașterii.

Reversul este agnotologia- studiul ignoranței.

Agnotologia, o știinţă apărută în ultimele decenii, are ca obiect studierea
bazelor conceptuale ale ignoranţei, a lipsei de cunoaștere.
Denumirea noii știinţe provine din alăturarea cuvintelor grecești agnotos,
neștiinţă, ignoranţă, cu logos, știinţă despre - și a fost propusă în anul 1992 de
Robert N. Proctor, specialist în istoria știinţelor, cu ocazia unor studii asupra
consumului de tutun.

Consemnăm în acest sens Colocviul internaţional cu tema “Agnotologia, geneza ignoranţei”,

desfășurat la Şcoala Normală Superioară din Paris între 13 și 15 martie 2013 și cartea “Fabrica de
minciuni, cu subtitlul “Cum manipulează industriașii știinţa și ne pun în pericol” publicată de
Stephane Foucart în martie 2013.

Cultivarea ignoranţei în scopul realizării unor avantaje economice sau politice este o
practică frecvent folosită, cu efecte dăunătoare asupra societăţii.

Metodele folosite pentru cultivarea ignoranţei sunt perfide și cinice, una dintre cele mai
eficace fiind decredibilizarea rezultatelor știinţifice prin publicarea și difuzarea unor așa zise
cercetări, neverificate experimental, concepute special pentru a pune la îndoială informaţiile care
dovedesc efectele nocive ale unor alimente, medicamente și materiale . Printre cele mai
cunoscute produse care au beneficiat de aceste metode au fost alcoolul, tutunul, amianta, dioxina,
pesticidele și lista este foarte lungă. Folosindu-se de ignoranţa consumatorilor, falșii
certetători, angajaţi ai firmelor producătoare, combat știinţa pe propriul ei teren.

Pentru întreţinerea ignoranţei au fost imaginate diferite forme de manipulare,

publicitate mincinoasă, subvenţionări, preţuri mai mici, lobbyuri de influienţă la instituţiile
legislative, de control și altele.

Printre formele de ignoranţă folosite de cei ce o cultivă, două sunt cele mai importante : ignoranţa banală, naturală
explicată prin dezinteresul faţă de o anumită temă sau incapacitatea de a o înţelege și ignoranţa agresivă a omului
care-și este suficient sieși, crede că le știe pe toate și refuză tot ce i se spune. Această a doua formă de ignoranţă
este foarte periculoasă

Agnotologia studiază geneza, fundmentele teoretice, formele de manifestare și motivaţiile

ignoranţei. Rezultatele obţinute de cercetători sunt puse la dispoziţia organismelor nationale și
internaţionale.

❖ Unul din domeniile importante unde ignoranţa face ravagii este politica.
Sunt deja cunoascte cazurile unor parlamentari ajunși în fotolii de legislatori. Ei n-au nicio pregătire juridică și nicio
legătură cu interesele celor ce i-au ales. Singurele lor motivaţii sunt înavuţirea și satisfacerea unor orgolii
pesonale, nejustificate.

http://memoriidemedic.ro/o- noua-stiinta-agnotologia/

Mass-media nu se preocupă mai deloc de validarea cunoașterii.

(Dodon Voronin )
În agnotologia 2.0, adevărul devine irelevant. Sentimentul este cel care
contează. Formatorii de opinie creează ca impact “argumente” bazate pe date
oricât de fanteziste.

Separarea faptelor de opinii în discursul public a dominat alegerile prezidențiale

americane. Faptele nu mai contează, iar nenumăratele minciuni și contradicții ale lui
Donald Trump nu i-au afectat popularitatea. Venirea lui Donald Trump la Casa Albă a
fost un apogeu al agnotologiei 2.0.

Publicitatea e bună în orice formă.

Suntem inundați cu atât de multă informație încât nu putem să o

descifrăm pe toată.

Poate că schimbarea modului în care știrile sunt livrate publicului duce la un

jurnalism iresponsabil. ( Munteanu, Aura)
În agnotologia 2.0 însăși gândirea științifică se află sub asediu. Într-o epocă post-
fapte și post-adevăr putem foarte simplu să decădem ca specie.

https://www.digi24.ro/opinii/ce-inseamna-ca-traim-in-societatea-post-truth-667612
*****

Fenomenul fake news.

Ce este și cum poți diferenția știrea reală de cea falsă

”Fake news”. Milioane de oameni s-au uitat la o poză cu ”super luna”, crezând că e
LIVE

+0
NASA

Facebook nu a reușit să depisteze un caz de ”fake news”, adică ”știri false”, deși o postare
de acest gen a fost vizualizată de peste 16 milioane de ori.
Potrivit CNN, este vorba despre o pretinsă transmisie LIVE pe Facebook, despre care autorii au spus
că prezintă imagini cu ”super luna” deasupra Greciei.

De fapt, era o imagine de tip ”still” (așa cum este cunoscută de către cei care lucrează cu montaje
video, n.red.), la care fusese adăugat un sunet care imita vântul.
Fotografia folosită în această transmie LIVE falsă este veche de cel puțin 9 ani și arată luna deasupra
Templului Poseidon din sudul Greciei. Peste această imagine au fost adăugată data de 31 ianuarie
2018, ca să păcălească privitorii că s-ar uita la ceva din prezent.

CNN

****

Cercetările au demonstrat că majoritatea oamenilor nu știu să distingă foarte bine între o

știre adevărată, documentată și o știre care prezintă fapte false, sau evenimente scoase di n
context,prezentate într-un unghi care generează o imagine total falsă a realității.

Problema fake news a devenit mult mai discutată în spațiul public după victoria lui
Donald Trump la alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii. Multe voci au
susținut faptul că site-urile de știri false au influențat decizia electoratului.

PUTIN interviu CNN

Presa a devenit uneori una dintre cele mai la îndemână mașinării de dezinformare,
intoxicare informațională și propagandă, prin care mase mari de oameni pot fi
manipulați. Rețelele de social media joacă și ele un rol important, deoarece prin ele
materialele de factură falsă se propagă, fiind distribuite și redistribuite de public, luate ad
literam și neverificate, creând deseori sentimente de panică și revoltă.
După dezvăluirile legate de campania electorală din SUA din 2016, pe care Rusia este acuzată că a
încercat să o influenţeze în favoarea actualului preşedinte Donald Trump, problema aşa-zisului fenomen
“fake news” preocupă toate ţările Uniunii Europene,

Franţa nu va fi primul stat care adoptă o lege împotriva acestora.

O lege adoptată în Germania permite impunerea de amenzi drastice - de până la 50 de milioane

de euro - reţelelor sociale dacă nu retrag în cel mai scurt timp informaţiile false de pe platformele pe
care le gestionează.
****

Efectul ”fake news” a determinat ca în 2016 ”post-truth” (post-adevăr) să fie declarat

cuvântul anului de către Oxford Dictionaries. ”Post-truth” defineşte o perioadă de timp sau o
situaţie în care faptele reale devin mai puţin importante decât ceea ce crede o anumită
persoană, care reacţionează emoţional într-un context al nesiguranţei şi neîncrederii.

Motivaţiile furnizorilor de ştiri false

Furnizorii de ştiri false au, în general, două motivaţii pentru a propaga astfel de informaţii.

Una este cea financiară: ştirile care devin virale pot aduce bani frumoşi din publicitate dacă numărul
cititorilor care ajung în site este suficient de mare.

A doua motivaţie este cea ideologică: unii furnizori de ştiri false au scopul de a avantaja un
candidat, o situaţie sau un eveniment.

3. Psihologul Daniel David, autorul lucrării „Psihologia poporului român” : ”Minciuna

promovată la nesfârşit devine adevăr”.

~Minciuna are un efect asupra comportamentul în mod automat şi inconştient. ~

➢ Știrile false pot fi împărţite în câteva categorii:

-1. ştiri false (cu informaţii inventate); Filat sinucis

2.- ştiri care induc în eroare - pornesc de la date factuale ce sunt scoase din context sau
îmbrăcate senzaţionalist; (UE planifică distrugerea „voluntară” a viilor din România –
urmează și cele din Moldova”).

( Din cauza unor presiuni ale statelor cu traditie in viticultura, in mod special a fermierilor francezi, care au
remarcat ca in ultimii ani au fost afectati de o criza de supraproductie si considera ca le-au fost astfel foarte
mult diminuate veniturile din cauza concurentei cu tarile nou venite pe piata din Uniunea Europeana, se
doreste impunerea unei directive europene ce prevede distrugerea voluntara a viilor de pe cateva sute de mii
de hectare din anumite tari printre care si Romania.

De acest lucru s-a mai vorbit si in anul 2008 cand s-a dorit distrugerea a peste 175.000 de hectare de vie. Cu
alte cuvinte este o strategie smechereasca prin care fermierii francezi si alti fermieri europeni cu traditie
veche in domeniul viticulturii sa scape de noii concurenti si sa nu-i lase sa intre pe piata uniunii.)
http://glasul-moldovei.blogspot.md/2014/06/ue-vrea-ca-romania-sa-si-arda-viile.html, 15 iunie 2014.

La sfârșitul lunii martie curent, portalul Vedomosti.md a publicat articolul „ЕС

планирует «добровольное» уничтожение виноградников Румынии – на очереди
Молдова” (în traducere: „UE planifică distrugerea „voluntară” a viilor din România –
urmează și cele din Moldova”), în care se afirmă că Uniunea Europeană vrea să
impună o directivă care ar distruge viile din câteva țări, printre care și România.

http://diez.md/2018/04/18/stop- fals- ue-planifica-distrugerea-viilor-din-romania-urmeaza-cele-din-

republica-moldova/

oficial al MADR se spune că, din contra, după aderarea la spațiul comunitar, România a beneficiat de fonduri
europene pentru a moderniza acest sector, iar viticultorii și-au reînnoit plantațiile de viță de vie cu soiuri
competitive. Astfel, s-au restructurat aproximativ 30. 000 hectare plantate cu vie nobilă.

-3. ştiri partizane - interpretări ale unor date reale, care sunt manipulate pentru a corespunde
unei agende; (știrile din Parlamentul European, Consilulu European etc. cu privire la
finanțarea Moldovei)

4. ştiri de clickbait - au titluri şocante/senzaţionaliste ce îndeamnă cititorul să le acceseze şi

care, de regulă, nu susţin cu informaţii promisiunile din titlu. SOCANT!

Aceasta înseamnă momeală pentru clicuri.

Click-ul va provoca în mod inevitabil dezamăgire. Clickbait este de obicei creat pentru bani .

Cum recunoaştem ştirile false

Pentru a stabili cum diferențiem un site de știri reale de unul ce prezintă materiale de
presă false am realizat pentru voi câteva criterii care să vă ajute să navigați cu încredere:
➢ site-ul de știri false nu are o redacție prezentată în descrierea sa și nu are un
semnatar asumat (un redactor, editor șamd.) al articolelor prezentate;
➢ site-ul de știri false nu are o adresă de contact transparent anunțată și o
persoană de contact, utile și chiar necesare pentru un eventual drept la replică;
➢ site-ul de știri false nu publică detalii referitoare la sursele articolelor, nici nu
oferă date despre sursele fotografiilor pe care le folosește;
➢ site-ul de știri false nu are menționat un sediu redacțional, deci, nu oferă
niciun detaliu despre persoanele fizice sau juridice care se află în spate.
✓ Ştirile false sunt scrise evaziv şi adesea bombastic, fără să ofere surse, declaraţii sau context
informaţiilor sau făcând trimiteri spre site-uri obscure.
✓ Folosesc formulări evazive de genul „s-a aflat că”, „a declarat x într-o conferinţă recentă”,
lansând adesea presupuneri, zvonuri sau conspiraţii.
 ✓ Au, în general, titluri şocante - unele sunt scrise cu majuscule sau conţin cuvinte scrise cu
majuscule.
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/fenomenul-fake-news-ce-spun-autorii-site-urilor-considerate-
mincinoase-in-romania-685968

! Exerciţiul pe care-l aduce internetul este un exerciţiu permanent de îndoială !

Titluri specifice:

„O întrebare care revine în actualitate: are România un preşedinte homosexual?”

Faţă în faţă cu ştirile false

Reporter Digi24: „O întrebare care revine în actualitate: are România un preşedinte homosexual?
Investigaţia unui jurnalist sibian în legătură cu Klaus Iohannis. Aceasta nu este o ştire falsă?”

Mihai Șomănescu, redactor-șef activenews.ro: „Investigaţia? Nu este semnată de noi. Noi

doar am adus în discuţie. Este ilegal să aduci în discuţie o posibilitate adusă de cineva? Am spus
noi că este ceva... că susţinem punctul de vedere al investigaţiei?”

Reporter Digi24: „Aşadar, dumneavoastră acordaţi credibilitate acestei întrebări”.

Mihai Șomănescu, redactor-șef activenews.ro: „Da, sigur. Atâta vreme cât e o persoană publică...”.
Teme : miliardarului George Soroş, pericolul homosexualilor, planurile ungurilor de a dezmembra
Romania, Dacian Cioloş şi oculta mondială.

”Cioloș, fiul lui Soros.” Mîndruță explică cine e în spatele știrii false
O investigație a jurnaliștilor Lucian Mîndruță și Sorin Istrate demonstrează că „știrea” potrivit
căreia Dacian Cioloș este fiului omului de afaceri George Soros a pornit de la un site deținut de un
fost șef al filialei PNL Gorj care în prezent este senator și membru ALDE. Informația a apărut prima
dată pe site-ul exclusiv24.ro și s-a viralizat rapid. Site-ul este înregistrat pe serverul firmei Maserati
SRL, care este în faliment.

! Maia Sandu, întrebată direct dacă a fost amanta lui Vlad Filat. Reacția liderei PAS // VIDEO
Întrebată ce crede despre informația că ar fi fost amanta lui Vlad Filat și că anume așa a
obținut funcția de ministră în Guvern, Maia Sandu a spus că atunci când a auzit aceste
zvonuri a rămas șocată.
(Într-un interviu, în cadrul emisiunii online #Fără_protocol, moderată de jurnalistul
Dorin Galben.) https://www.timpul.md/articol/maia-sandu-intrebata-daca-a-fost-amanta-lui-
vlad-filat--reacia-liderei-pas----video-129186.html

2. Știri false, au ajuns în prim plan şi au căpătat mare vizibilitate în perioada din
Brexitului, dar mai ales alegerilor prezidențiale din SUA (Donald Trump).

Strategia este să-l descurajezi pe cel care nu vrei să voteze să vină la vot şi să-l
energizezi pe cel care te susţine. De exemplu, în timpul campaniei electorale din
SUA, apăruse o ştire că Papa s-a declarat susţinător al lui Tump. N-avea nicio bază
în realitate.
„Papa Francisc șochează lumea, îl susține pe Donald Trump”,

„Agent FBI suspectat că a fost implicat în publicarea email-urilor lui Hillay găsit mort,
aparent sinucis”, sunt doar câteva din titlurile unor știri false apărute în timpul campaniei electorale
prezidențiale din Statele Unite ale Americii.
Știrea” conform căreia Donald Trump ar fi primit milioane de dolari din partea guvernului de
la Moscova. Aceasta a apărut pe 31 octombrie 2016, pe blogul „Bipartisan Report”, cu titlul:
“BREAKING: ABC Uncovers MILLIONS Of Payments From Russia To Trump, Campaign
Panics.” (Știre de ultimă oră: ABC descoperă plăți de MILIOANE din Rusia către Trump, panică
în campanie.). În câteva ore, „știrea” a fost preluată de site-ul Occupy Democrats. Mai târziu s-a
descoperit că ambele materiale făceau referință la o știre a instituției media ABC din 22
septembrie 2016, în care se relata despre faptul că Trump are investiții financiare în Rusia,
nicidecum că este plătit cu milioane de dolari de către guvernul rus [68].
Românul din campania lui Donald Trump
• Ovidiu Drobotă, un tânăr de 24 de ani, din Oradea, În România, Drobotă este
managerul portalului conspiraţionist expunere.com.

Pe 5 noiembrie 2016, cu o zi înaintea alegerilor prezidențiale în Statele Unite ale Americii,

site-ul de știri „Denver Guardian” a publicat un material intitulat „FBI Agent Suspected in
Hillary Email Leaks Found Dead”, în traducere „Agent FBI implicat în investigația scurgerii de
informații prin intermediul email-urilor lui Hillary – găsit mort”. Știrea a fost distribuită pe
Facebook de peste jumătate de milion de utilizatori și văzută de peste 15 milioane de oameni.

După o investigație profesionistă, s-a descoperit că „Denver Guardian” era un site de știri
false, ulterior a fost închis, dar știrea a fost preluată de alte site-uri, astfel încât informația mai
circulă și în ziua de astăzi, iar oamenii mai cred că un presupus agent FBI și-ar fi omorât soția și
s-ar fi sinucis, dând foc casei lor, iar acest lucru s-ar putea să fi fost o comandă de asasinare în
stil mafiot a candidatei Hillary Clinton, pentru a-și acoperi secretele murdare în legătură cu
„afacerea celor 30.000 de email-uri scoase în lumina reflectoarelor” – pentru că aceste fapte
halucinante au fost relatate în „știrea” celor de la „Denver Guardian” [42].

Făcând o comparație între top 20 de știri false și top 20 de știri veridice, cele dintâi au
obținut mai multe vizualizări, astfel, este posibil ca aceste știri false să fi afectat rezultatul alegerilor.
44% dintre populația matură a Statelor Unite ale Americii citesc știri pe pagina de Facebook, locul
preferat al știrilor false.

„Europa, în luptă cu ştirile false, propaganda rusă

Stirile false despre Brexit, mai ales, războiul din Ucraina au alertat autorităţile
europene.

În septembrie 2015, şefa diplomaţiei UE, Frederica Mogherini a lansat un grup de

lucru menit să combată propaganda, dezinformările şi manipulările ce servesc
intereselor Rusiei. „East Stratcom Task Force" redactează câte un raport săptămânal cu cele
mai recente investigaţii.

În 2017 echipa s-a mărit. Contextul: 2017 este anul alegerilor în Germania, Franţa,
Olanda şi Italia.
Corneliu Bjola, profesor universitar la Oxford :

„ Propaganda rusească este destul de dezvoltată. Are două mari teme constante:

-Uniunea Europeană este prezentată ca un subaltern al Statelor Unite şi face întotdeauna

ce zic Statele Unite.

- Cum să dilueze relaţia între estul Europei, şi Bruxelles- Uniunea Europeană”.

• Politicienii – surse potențiale de știri false

Voronin despre Dodon, Boboc
Sandu 30 mii sirieni?
Campania electorală din Republica Moldova a fost agresivă, candidații folosind adesea
tehnici de manipulare și inducere în eroare a opiniei publice. Centrul de cercetări EAST Center
(Eurasian States in Transition) a publicat, pe 23 martie, rezultatele unei cercetări ale mass mediei din
Republica Moldova, identificând mai multe știri false în perioada 2016 – 2017, inclusiv în perioada
electorală. Printre ele, „știrea” conform căreia candidata Maia Sandu ar fi o marionetă finanțată
de Vest, Franc-Masoni și Fundația „George Soros”. Această informație a fost făcută public de
analistul politic Bogdan Țîrdea (la postul NTV Moldova), [77]. În investigația centrului de
cercetări EAST Center mai identificăm o știre falsă, victima căreia devine Maia Sandu. Astfel,
conform EAST Center, site-ul today.md a publicat un material informativ în care se spunea că Maia
Sandu, devenind președinte, urma să emită un decret prezidențial prin care să-l grațieze pe Vlad
Filat, condamnat la 9 ani de închisoare pentru corupere pasivă și trafic de influență. Informația a
fost ștearsă de pe site-ul today.md după alegerile prezidențiale [77].

Pe 26 octombrie 2016, candidatul Marian Lupu s-a retras din cursa electorală. În declarația
oficială, acesta a spus că se retrage pentru a oferi șanse mai mari unui candidat proeuropean, pentru
ca următorul președinte să continue drumul spre Vest. În aceeași zi, tot pe 26 octombrie, candidatul
Igor Dodon a postat pe Facebook următorul mesaj:
 „Ceea ce trebuia de demonstrat. Ceea ce spuneam de cîteva luni, s-a adeverit. Maia Sandu
este candidatul comun convenit la Washington de Victoria Nuland cu Vlad Plahotniuc. Acolo pe
Plahotniuc au știut să-l convingă, au americanii metodele lor, au informația, investigațiile și
dosarele lor. Iar Maia e o piesă în acea înțelegere. [50].

Totuși, momeala a fost înghițită și peste noapte au apărut lead-uri senzaționale, atât în presa
din Republica Moldova, cât și în cea din România: „Dodon: s-a adeverit, Maia Sandu este
candidatul comun convenit la Washington cu Vlad Plahotniuc. Vai de capul lui Andrei
Năstase!”[35] sau „Igor Dodon: Maia Sandu, candidatul comun convenit la Washington de
Victoria Nuland cu Vlad Plahotniuc”[51].

• Ascensiunea știrilor false în mass media

Astfel, fluxul informațional aglomerat devine un câmp minat cu „bombe informaționale” în care
credibilitatea mass media per ansamblu scade.

Fake news este strâns legat de evoluția platformei Facebook, începând cu anul 2007. În
doar câțiva ani, Facebook a devenit o mega platformă de socializare, iar după alegerile
prezidențiale americane din 2012, aceasta a introdus noi instrumente pentru a ajuta
utilizatorii să citească și să distribuie știri în mod simplu și rapid.

1. ”Camera ecourilor” (Echo Chamber)

Astfel, fenomenul a început să fie analizat în lucrări din revistele științifice de peste ocean
abia către începutul anului 2017. Revista „Scientific American” a publicat, în februarie 2017, un
articol științific cu titlul „How to Stamp Out Fake News, (14) (Cum Eliminăm Fake News-urile).
Cercetătorul David Pogue, ne oferă o perspectivă mai largă asupra fenomenului, prin câteva
idei rezumate în următoarele rânduri.

David Pogue: „Pe platformele de socializare, decizi singur pe cine urmărești,

ale căror postări le citești. Pe Facebook – aceștia sunt prietenii tăi, pe Twitter – sunt
oamenii pe care alegi să îi urmărești. În ambele cazuri, urmărești oameni cu opinii
similare cu cele pe care le ai. Cu alte cuvinte, nu mai alegi ce vrei să citești, alegi
doar care perspectivă unidimensională a lucrurilor s-o vezi. Îți construiești o
„cameră a ecourilor” în jurul tău, iar realitatea se denaturează.”

Mark Zuckemberg, fondatorul platformei Facebook:

”Identificarea adevărului este un proces mai complex și mai complicat decât s-ar crede la
prima vedere. Mulți utilizatori ar denunța știri veridice ca fiind false doar pentru că nu sunt de acord
cu ele și invers, alți utilizatori ar considera un fake news drept știre adevărată pentru că se potrivește
într-o teorie conspirațională în care aceștia cred, sau, pur și simplu, o cred veridică [14].

Efectul „camera ecourilor” (echo chamber), a fost studiat timp de cinci ani, începând
cu 2012. Cercetătorii au ajuns la câteva concluzii care, pe lângă faptul că ne arată cum are loc
efectul echo chamber, ne explică cum a apărut contextul potrivit ca fenomenul fake news să se
dezvolte vertiginos și să acapareze spațiul on-line, începând cu anul 2016:

1. Mediul cibernetic a ajutat la crearea efectului „echo chamber”, în care

dezinformarea prosperă.
2. Cercetarea descoperă că utilizatorii rețelelor de socializare îmbrățișeză
cu bucurie informația falsă atat timp cât aceasta le întărește convingerile
preexistente.
3. Din păcate, încercările de a dezvălui convingerile false par doar să le
întărească, iar stoparea răspândirii dezinformării este o problemă fără soluții simple
[15].
În concluzie, efectul camerei ecourilor a dus la înrădăcinarea comportamentului de tip
consumerist între utilizatorii rețelelor de socializare, comportament care presupune selectarea
produselor informaționale (în cazul nostru) după propriile predilecții și convingeri, elementul
veridicității, primordial pentru aceste produse informaționale (de cele mai multe ori fiind știri),
devenind nenecesar.

TEORII DESPRE INFLUENTA opiniei publice

• Modelul cibernetic al comunicării. Freming-ul

 Framing-ul apare atunci când receptorii acordă o atenţie substanţială mesajelor ştirilor. Din
această cauză, conţinutul şi implicaţiile unei probleme a „cadrelor” sunt cel mai probabil mai
vizibile membrilor auditoriului care acordă atenţie poveştilor ştirilor.
McCombs, Shaw, Weaver susțin că framingul este parte a celui de-al doilea nivel agenda-
setting sau un efect secundar al acesteia
Aceste două teorii sunt legate de rezultate diferite - perceperea importanței temelor vs
interpretarea temelor. Astfel, framingul sugerează felul în care trebuie înțeleasă problema prin
utilizarea selecției, a accentuării, a excluderii și a elaborării3 .
A încadra (to frame) înseamnă a selecta anumite aspecte ale realității pecepute și ale face
într-un text de comunicare într-o asemenea manieră, încât să promovezi o anumită definiție a
problemei, o intrpretare cauzală, o evaluare morală și/sau un tratament recomandat pentru problema
descrisă.
• Agenda-setting vs priming
Faptul că media furnizează o mare parte din informații este de netăgăduit. Trebuie însă să
analizăm care este maniera în care se face ierarhizarea informațiilor despre problemele politice și
selecția lor de către media, fapt care poate constitui cadrul de orientare a preocupărilor cetățenilor
într-o perioadă electorală sau de alt tip.
Wever și McCombs, analizând efectele scandalului Watergate, au afirmat că media poate
sugera ce teme, probleme trebuie folosite în evaluarea actorilor politici (priming).
Scheufele, este convins de faptul că corelația agenda-setting și priming a întărit baza
teoretică a efectelor agenda-setting prin oferirea unei mai bune înțelegeri asupra faptului că
- mass-media nu numai că ne spune la ce să ne gândim, ci și ce să
gândim4.

• Meta-analiza cercetării bazate pe framing

3
Entman, R. M. (1993). Framing: Towards clarification of a fractured paradigm. Journal of Communication,
43(4), 51–58.

4
Scheufele, D. A. (2000). Agenda-setting, priming, and framing revisited: Another look at cognitive effects
of political communication. Mass Communication & Society, 3, 297–316
 Robert Entman identifică cinci metode clasice de framing:5 Conflictul – conflictualizarea, care
pune accent pe dispute sau tensiuni. Interesul uman – personalizarea, care introduce emoțiile în
relatarea unei știri și oferă o „față umană” unor evenimente. Frame-ul conflictual situează în prim-
plan opoziția dintre interesele particularizate care coexistă în orice societate. Astfel, pot fi identificate
diverse tipuri de conflict de interese și la fel de multe variante de frame-uri conflictuale. Indiferent de
tipul de conflict, toate frame-rile conflictuale prezintă o serie de trăsături comune, iar întrebările cu
privire la deținerea puterii joacă un rol esential.
Sublinierea consecințelor – framing-ul se face în jurul urmărilor de natură diferită (politică,
economică, socială etc.) pe care o acțiune/ eveniment/ decizie le-ar comporta.

Invocarea moralității – direcționarea discuției către aspectele și implicațiile de natură

morală. Frame-ul de ordin moral prezintă temele în contextul unor considerente etice și uneori juridice.
Multe dezbateri etice te derulează fără referire la sistemul juridic.

Frame-ul progresului prezintă temele în contextul progresului știintific și tehnologic, fiind

evaluat de cele mai multe ori în mod pozitiv.6

Responsabilizarea – atribuirea responsabilității pentru cauza sau soluția unei probleme. În

discursurile candidaților au dominat cadrajul conflictului și al moralității.

In cadrul ultimului frame de bază, frame-ul personalizării, pune accentul pe noțiuni mai
concrete decât interesele colective, eficiența economică, etică și progresul. Aici accentul cade pe modul
în care diferite persoane sunt afectate de anumite teme.
Scandalul Cambridge Analytica

Facebook se confrunta cu o criza de incredere in randul utilizatorilor, cumparatorilor de publicitate,

angajatilor si investitorilor, dupa ce a recunoscut ca datele a pana la 87 de milioane de persoane, majoritatea
din Statele Unite, au fost obtinute incorect de catre Cambridge Analytica, firma de consultanta care a lucrat la
campania electorata a lui Donald Trump.

Datele a peste 112.000 de romani ar fi fost colectate de Cambridge Analytica

Compania mai are probleme din cauza stirilor false si a amestecului extern in alegeri, dezvaluind in
septembrie ca rusi cu identitati false au folosit reteaua de socializare pentru a influenta alegatorii americani,

5
Entman, Robert M.,”Framing: Toward clarification of a fractured paradigm”, Journal of Communication, 43 (4), 1993.
6
Scheufele, op.cit., 2003: 59
in lunile de dinainte si de dupa alegerile din 2016, scriind despre subiecte sensibile, creand evenimente si
cumparand publicitate. In luna februarie, procurorul special Robert Mueller a pus sub acuzare 13 rusi si trei
companii rusesti, care au intervenit in alegeri prin provocarea de conflicte pe retelele de socializare.

C. Vică, care susține, că „fake news“ seamănă mai mult cu hainele false. Ce te
deranjează când crezi că ți-ai luat, să zicem, Adidas și îți dai seama că e Adibas?
Nu te deranjează neapărat că sunt de proastă calitate, că s-ar putea să fie ca
atare mai buni decât originalul. Dar ai fost dezamăgit în așteptarea ta. Asta fac „fake
news“: nu încearcă sub nicio formă să impună realități alternative, ci să te
dezamăgească în raport cu realitatea politică pe care o trăiești, astfel încât să devii
cinic.
Iar cinicii ce fac?
Stau întotdeauna pe margine. Psihologia cinică pe care o ai în raport cu politica
e fundamental alimentată de „fake news“ din toate părțile.

• Expansiunea propagandei Kremlinului în Europa

Propaganda, astăzi, reprezintă o activitate fină în câmpul mediatic ce are ca
obiectiv formarea opiniei publice. Propaganda constituie totdeauna fie o informație
special pregătită, fie o informație trucată în mod premeditat în scopul obținerii unui
rezultat politic.

În Rusia, propaganda demult a substituit știrile, în buletinele de știri se

promovează insistent și încontinuu antiamericanismul, se exagerează criza migranților
din Europa și degradarea morală, în special, a Uniunii Europene.

Politologul și cercetatroarea propagandei Maria Snegovaia consideră că

Rusia nu propune nimic nou, utilizând tehnicile KGB, principalul concept folosit de
Kremlin fiind așa-numitul control reflexiv.
Conceptul funcționeazî din anii 60 ai sec. XX și se reduce la ideea potrivit
careia cu ajutorul informațiilor minciunoase se manipulează conștiința adversarului
pentru ca acesta să ia decizii care nu -l avantajeaza pe el, ci pe cel care lansează
informația.
Snegovaia consideră ca din tehnicile controlului reflexiv fac parte:
➢ trucarea informației,
➢ exagerarea sau diminuarea propriului potențial,
➢ retorica despre posibilitatea utilizării armamentului nuclear.7 SATANA

7 http://www.ruslo.cz/index.php/arkhiv-zhurnala/2016/item/479-propaganda-segodnya, 15 noiembrie 2017

 Ca rezultat al intensifăcării propagandei, Rusia a obtinut două lucruri:
- în primul rând, a atras de partea sa grupurile marginale din țările europene și
politicienii populiși,PARTIDELE care deasemenea folosesc tehnici de
manipulare în retorica electorală;
- doi, propaganda rusă a atras atenția analistilor, presei și politicienilor din
Occident, care s-au unit într-un efort comun de identificare a metodelor de
contracarare a fluxului propagandistic al Kremlinului.

Principalele tehnici de propagandă, aplicate în timpul și după Primul Război

mondial, deduse de politologul american Harold Laswell, în opinia noastră, sunt și astăzi
aplicate în contextul conflictelor militare și geopolitice. Principalele reguli de lucru ale
propagandei de război în viziunea lui Laswell, elucidate în lucrarea sa
“Tehnicile propagandei în războiul mondial” (1927) pot fi comparate cu tehnicile
războiului informațional:
- Învinuirea dușmanului pentru declanșarea conflictului și pasarea responsabilității
către acesta;
- Accentuarea jertfirii și a luptei, care ar fi consolidate cu valori înalte,
sacramentale;
- Diabolizarea dușmanului prin exagerarea calităților vicioace;
- Insuflarea că orice știre despre nereușite sunt invențiile dușmanului.

RECENT
Ministerul Apărării al SUA și Departamentul de Stat al SUA au semnat un acord
de alocare a 40 milioane de dolari pentru contracararea propagandei din afara
țării.
Această cooperare între instituții va avea loc prin intermediul "Global Engagement Center"
(GEC),.Una din misiunile structurii va fi organizarea activității "Fondului de Acces la Informație"
(Information Access Fund), care se va ocupa „de contracararea propagandei și dezinformării".
Departamentul de Stat planifică să aloce inițial 5 milioane de dolari din Fondul de Acces la
Informație. Prin consultarea cu Congresul american, urmează să fie oferită o sumă de un milion de
dolari diplomației publice a Departamentului de Stat pentru o lansare rapidă a inițiativei.

Fondul va fi parte cheie a parteneriatului GEC cu organizațiile neguvernamentale locale,

instituțiile media și creatori de conținut care vor contracara propaganda și dezinformarea. De
asemenea, fondul va utiliza mijloace de comunicare inovative și ultimele date ale studiilor
științifice.

Între partidele aflate în trena Moscovei sunt incluse:

UKIP și Partidul Naționalist Britanic, Jobbik în Ungaria sau Zorii Aurii în Grecia, din
extrema dreaptă anti-europeană, Frontul Național finanțat prin împrumut
de Rusia, Partidul Libertății austriac, partener cu Edinaia Rossia și finanțat de Rusia
(am văzut-o la discutarea cazului Skripal), partidul de extremă dreaptă Ataka din
Bulgaria – ultimele finanțate prin bani dați unor figuri publice. Siryza în Grecia,
Podemos în Spania, Die Linke în Germania și Sinn Fein în Irlanda și partidele numite
anti-fasciste de stânga sunt utilizate pentru etichetarea puterii pro-occidentale de la
Kiev drept banderovistă și nazistă. Alianze fur Deutschland, Partidul Interesul Flamand
din Olanda, Partidul Libertății Olandez, Alianța Națională italiană, Lega Nord,
de asemenea, sunt utilizate și pentru retorica lor anti-musulmană și anti-refugiați.