Sunteți pe pagina 1din 57

ION ION

MAŞINI – UNELTE

Piteşti
2016
1
2
1. LANȚURI CINEMATICE

1.1. Definirea lanţurilor cinematice


În procesul de aşchiere, maşina-unealtă asigură realizarea unor mişcări relative între piesă şi sculă
cu anumite viteze.
Pentru generarea suprafeţelor pieselor prelucrate, trebuie asigurate în acelaşi timp atît vitezele
de aşchiere şi si de avans ale sculei sau piesei, cît şi mişcările pe traiectoriile necesare generării
suprafeţelor. În unele cazuri, între mişcările pe diferitele traiectorii trebuie satisfăcute relaţii cinematice
precise, ceea ce duce la diferite legături între mecanismele maşinii-unelte.
Cinematica unei maşini-unelte poate fi considerată, ca fiind destinată unui anumit scop, cum ar
fi de exemplu realizarea mişcării de aşchiere, a unei anumite mişcări de avans, alimentarea cu piese,
strîngerea şi desfacerea pieselor sau sculelor, controlul asupra dimensiunilor pieselor etc. Acele părţi
distincte, grupe de mecanisme prin care se realizeaza aceste aceste actiuni, poartă denumirea de lanţuri
cinematice.
Lanţul cinematic este deci definit ca un grup sau ansamblu de mecanisme care realizeaza
primirea, transformarea şi transmiterea mișcării mcanice, de la o sursă primară de mişcare la un organ
final de execuție al maşinii.

1.2. Clasificarea lanţurilor cinematice

Lanţurile cinematice ale maşinilor-unelte se deosebesc între ele după rolul funcţional pe care îl
au în ansamblul cinematicii generale a maşinilor-unelte.
Din acest punct de vedere lanţurile cinematice se pot împărţi în două grupe şi anume:
— lanţuri cinematice generatoare;
— lanţuri cinematice auxiliare.

Lanţuri cinematice generatoare. Lanţurile cinematice generatoare sînt destinate pentru a asigura
realizarea traiectoriilor directoare şi generatoare, în scopul generării suprafeţelor pieselor precum şi a
vitezelor pe aceste traiectorii. Ele asigură deci transmiterea şi transformarea unei mişcări oarecare într-o
mişcare pe o traiectorie directoare sau generatoare în condiţii impuse de forma piesei de prelucrat şi de
caracteristicile procesului de aşchiere. Rolul lor primordial în generarea suprafeţelor le face nelipsite din
cinematica oricărei maşini-unelte.
Din punctul de vedere al formei traiectoriei directoare sau generatoare realizate, lanţurile
cinematice generatoare pot fi:
- Lanţuri cinematice generatoare simple, care realizează traiectorii directoare sau generatoare
simple, sub formă de traiectorii rectilinii şi circulare;
- Lanţuri cinematice generatoare complexe, care asigură realizarea unor traiectorii directoare sau
generatoare complexe, prin combinarea cantitativă a traiectoriilor rectilinii şi circulare.
În cazul lanţurilor cinematice generatoare simple ale unei maşini-unelte nu se impune o anumită

3
legătură cinematică între ele, fiind posibilă astfel antrenarea separată a fiecărui lanţ cinematic, realizând
astfel fiecare, independent unul de altul, parametrii necesari ai mişcării pe traiectoria dorită (dimensiuni,
viteze etc.) impuşi doar de procesul de aşchiere. Ca exemple în acest sens sunt lanţurile cinematice
generatoare ale maşinilor-unelte de frezat universale, ale maşinilor-unelte de rectificat (plan sau rotund),
ale maşinilor-unelte de rabotat, etc.
În cazul lanţurilor cinematice generatoare complexe se impune o anumită legătură cinematică
care să asigure o dozare cantitativă a mişcărilor pentru obţinerea unei traiectorii complexe, o anumită
relaţie între vitezele acestor mişcări. Această situaţie se întîlneşte la prelucrarea filetelor, unde traiectoria
directoare este o elice cilindrică sau conică; la detalonare, unde traiectoria directoare este o spirală
arhimedică, la danturare prin procedeul rulării, la copiere etc.
Caracterul concret specific al lanţurilor cinematice generatoare complexe pentru fiecare caz în
parte atrage după sine denumirea lor după felul operaţiei prin care se obţine o suprafaţă complexă. Astfel,
lanţurile cinematice generatoare complexe se vor denumi:
- Lanţuri cinematice de filetare, în cazul generării suprafeţelor elicoidale;
- Lanţuri cinematice de detalonare, care permit realizarea traiectoriilor spirale folosite în detalonare;
- Lanţuri cinematice de rulare, care asigură generarea traiectoriilor prin procedeul de rulare;
- Lanţuri cinematice de copiere, folosite în cazul generării suprafeţelor prin copiere după un şablon
sau după un model etc.
Procesul de aşchiere ce are loc concomitent cu generarea suprafeţelor impune şi o altă clasificare
a lanţurilor cinematice generatoare şi anume după criteriul obţinerii vitezei de aşchiere, respectiv a
mişcării de avans, ca parametri ai acestui proces. În acest sens lanţurile cinematice generatoare se împart
în:
- Lanţuri cinematice principale;
- Lanţuri cinematice de avans.

Lanţurile cinematice principale au ca scop asigurarea deplasării curbei generatoare, pe traiectoria


directoare cu o anumită viteză, denumită viteză de aşchiere. În procesul de generare a suprafeţelor,
mişcarea de deplasare a generatoarei pe traiectoria directoare este relativă, fiind posibile următoarele
cazuri:
— generatoarea mobilă şi directoarea fixă (considerate în raport cu batiul maşinii-unelte): cazul
broşării, rabotării pe şeping, mortezării, strunjirii cu cuţite rotitoare etc.;
— generatoarea fixă şi directoarea mobilă: întîlnite la strunjirea cilindrică, rabotare, filetare (în afară
de filetarea în vîrtej), detalonare etc.;
— generatoarea şi directoarea mobilă: cum este cazul la frezare, rectificare, filetarea în vîrtej, etc.
Viteza de deplasare a generatoarei pe traiectoria directoare se poate lua egală în mărime cu
mărimea vitezei tehnologice de aşchiere, impusă de procesul de aşchiere, dat fiind că în procesul de
generare a suprafeţelor prin aşchiere, în general curba generatoare nu-şi modifică forma şi deci asupra
vitezei ei de deplasare pe directoare nu se impun restricţii în ce priveşte sensul şi mărimea ei.
În general, viteza reală de aşchiere rezultă din compunerea unor viteze realizate pe componentele
traiectoriei directoare. În practică, se consideră ca viteză de aşchiere componenta principală a vitezei reale
de aşchiere denumită viteză principală de aşchiere.
La rabotare, mortezare, broşare etc., viteza principală de aşchiere coincide cu viteza reală de
aşchiere datorită faptului că traiectoria directoare, rectilinie, nu rezultă din combinarea mai multor
traiectorii ci este o traiectorie unică.

4
Lanţul cinematic principal asigură viteza principală de aşchiere, componenta cea mai mare a
vitezei reale de aşchiere, pe una din componentele traiectoriei directoare.

Lanţurile cinematice de avans au ca scop poziţionarea repetată, ciclică, a generatoarei sau


directoarei elementare, denumite mişcări de avans.
Mişcările de avans se realizează atît în planul generatoarei, cînd generatoarea este realizată
cinematic, cît şi în planul directoarei.
Mărimile acestor avansuri reprezintă dimensiunile aşchiei detaşate de pe piesă în procesul de
aşchiere.
În concluzie, lanţul cinematic de avans asigură poziţionarea ciclică a elementului generator (Ge
sau De), pe una din traiectoriile generatoare (G sau D) sau poziţionarea ciclică a generatoarei pe
directoarele succesive necesare generării suprafeţelor.

Lanţuri cinematice auxiliare. Lanţurile cinematice auxiliare sînt destinate pentru a asigura
realizarea operaţiilor auxiliare necesare procesului de prelucrare pe maşini-unelte, cum ar fi:
- deplasările cărucioarelor, meselor, suporturilor etc., în timpul reglării;
- alimentarea cu piese sau material;
- aşezarea, fixarea şi desfacerea pieselor;
- prinderea şi schimbarea sculelor;
- schimbarea turaţiilor sau avansurilor;
- inversarea sensurilor de mişcare;
- controlul asupra formei şi dimensiunilor;
- protecţia operatorului şi a maşinii etc.
Operaţiile auxiliare, nu contribuie direct la generarea suprafeţelor. Ele sunt operaţii pregătitoare
ale procesului de generare şi ajută la desfăşurarea lui. Aceste operaţii contribuie direct asupra
productivităţii maşinii-unelte.
Cu cît timpul de realizare a operaţiilor auxiliare este mai mic cu atît productivitatea maşinii-unelte
creşte, pentru acelaşi timp efectiv de generare a suprafeţelor piesei prelucrate.
La maşinile-unelte universale, în majoritatea cazurilor, operaţiile auxiliare se execută manual,
într-un timp relativ mare, acesta reprezentînd în unele cazuri circa 50...70% din timpul total de execuţie a
unei piese, consumat pentru alimentarea, prinderea, desfacerea şi îndepărtarea pieselor prelucrate; fixarea
şi schimbarea sculelor; efectuarea comenzilor, controlul piesei prelucrate etc.

1.3. Natura lanţurilor cinematice.


Mecanismele care compun lanţurile cinematice pot fi:
- mecanisme mecanice;
- hidraulice sau pneumatice;
- electrice;
- combinate.
După felul acestor mecanisme componente, lanţurile cinematice ale maşinilor-unelte sînt
denumite:
- Lanţuri cinematice mecanice;
- Lanţuri cinematice hidraulice sau pneumatice;
- Lanţuri cinematice electrice.

5
În unele cazuri, lanţurile cinematice pot fi alcătuite din mecanisme de natură diferită, ceea ce
atrage după sine denumirea de lanţ cinematic mixt: hidro-mecanic, electromecanic, electro-hidraulic, etc.

1.4. Structura lanţurilor cinematice


Lanţurile cinematice ale maşinilor-unelte sînt destinate generării suprafeţelor pieselor prelucrate.
Mecanismele care intră în componenţa lanţurilor cinematice şi care determină structura acestora,
au de îndeplinit diferite funcţiuni strîns legate de scopul şi destinaţia fiecărui lanţ cinematic în parte.
Din definiţia dată lanţurilor cinematice rezultă că rolul lor principal este de a transmite unui organ
final (de lucru) al maşinii-unelte un anumit semnal, numit semnal de ieşire, transformat într-un anumit
sens faţă de semnalul primit, numit semnal de intrare. Modificarea semnalului de intrare, care în general
este o anumită mişcare, poate fi făcută atît din punctul de vedere al traiectoriei pe care are loc mişcarea cît
şi din punctul de vedere al frecvenţei ei.
Primul aspect presupune transformarea mişcării circulare în mişcare rectilinie, care este absolut
necesară în cazul unor maşini-unelte şi, mai rar, transformarea mişcării rectilinii în mişcare circulară.
Mecanismele care servesc în acest scop, numite mecanisme de transformare, sînt:
- mecanismele cu camă sau excentric;
- mecanisme cu pinion-cremalieră;
- mecanisme şurub-piuliţă;
- mecanisme bielă-manivelă, culisă oscilantă etc.
Al doilea aspect, modificarea caracteristicii de frecvenţă, presupune modificarea turaţiilor, a
curselor duble sau a vitezelor de aşchiere şi de avans.
Această modificare, numită în mod curent reglare, se realizează prin intermediul mecanismelor
de reglare, cu variaţie continuă sau discontinuă (în trepte) a turaţiilor, de natură mecanică, hidraulică sau
electrică:
- mecanismele cu roţi de schimb;
- mecanismele cu clichet;
- manivela reglabilă a mecanismelor cu culisă oscilantă sau bielă manivelă;
- droselul;
- pompele cu debit reglabil;
- reostatele, etc.
Alte mecanisme care intră în structura lanţurilor cinematice sînt:
- Mecanisme de pornire-oprire, necesare pentru stabilirea sau întreruperea unei mişcări în lanţul
cinematic. Aceste mecanisme sînt în general de tipul cuplajelor, care asigură realizarea unei
legături cinematice;
- Mecanisme inversoare, destinate pentru inversarea sensului de mişcare al unui organ de lucru al
maşinii-unelte;
- Mecanisme de frânare, necesare pentru micşorarea timpului de oprire, pentru reducerea vitezei la
inversarea sensului de mişcare, etc.;
- Mecanisme stabilizatoare, care au rolul de a menţine constante vitezele de aşchiere sau de avans în
timpul procesului de aşchiere. Cel mai simplu stabilizator este volantul, folosit în special la
maşinile de frezat, danturat, etc. Servomecanismele stabilizatoare sînt folosite frecvent pentru
automatizarea funcţionării unor lanţuri cinematice;

6
- Mecanisme de control, destinate cunoaşterii caracteristicilor momentane ale mişcării într-un lanţ
cinematic. Pentru aceasta se folosesc de obicei indicatori de turaţii şi de sens. Pentru cunoaşterea
caracteristicilor energiei transmise prin lanţul cinematic se folosesc indicatori dinamometrici de
presiune, tensiune, intensitate, frecvenţă etc.;
- Mecanisme de protecţie, menite să acţioneze direct sau indirect, împotriva suprasarcinilor, a
creşterii temperaturii, presiunii, intensităţii curentului etc. Aceste mecanisme sînt de tipul
cuplajelor de siguranţă, supapelor de siguranţă, siguranţelor electrice, releelor de siguranţă etc.

1.5. Caracteristicile lanţurilor cinematice

Caracteristica de transmitere a lanţurilor cinematice. Lanţurile cinematice sînt caracterizate


printr-un raport de transmitere care reprezintă capacitatea lor de a modifica un semnal primit de la
elementul iniţial (capătul de intrare), pe care-1 transmite elementului final al lanţului (capătul de ieşire).

Fig. 1.1. Schema bloc a unui lanţ cinematic.

Astfel, dacă semnalul primit la elementul iniţial, la intrare, este iar semnalul transmis
elementului final, la ieşire, este , atunci raportul acestora reprezintă raportul de transmitere sau de
transfer al lanţului cinematic (fig. 1.1).
(1.1)
Un lanţ cinematic este format din mai multe mecanisme, fiecare mecanism avînd un semnal de
intrare şi un semnal de ieşire, respectiv un raport de transmitere.
Aceste mecanisme sînt legate în serie, astfel că semnalul de intrare al unuia din mecanisme este
semnalul de ieşire al precedentului, iar semnalul de ieşire al acestuia este semnalul de intrare al
următorului.
Dacă se consideră un lanţ cinematic oarecare, avînd n mecanisme legate în serie, pentru fiecare
mecanism component se pot scrie următoarele rapoarte de transmitere:
( ) (1.2)
în care
( ) (1.3)
În final, se obtine raportul de transmitere total al lanțului cinematic
(1.4)
Raportul de transmitere total al lanţului cinematic va fi produsul tuturor rapoartelor de transmitere
partiale ale celor n mecanisme.
Rapoartele de transmitere partiale pot fi constante sau variabile (reglabile), ceea ce permite
gruparea şi notarea lor astfel:
ic — produsul rapoartelor de transfer constante;
ir — produsul rapoartelor de transfer reglabile.
În acest caz ecuaţia de transfer a lanțului cinematic are forma:

7
(1.5)
de unde, explicitînd se obtine formula de regtlare a lanțului cinematic
(1.6)
Caracteristica dereglare a lanţului cinematic. Având unul sau mai multe mecanisme de reglare,
lanţul cinematic asigură la capătul său de ieşire un şir de valori pentru semnalul de ieşire . Totalitatea
acestor valori, , ,..., reprezintă domeniul de variaţie a mărimilor de ieşire, Dye, iar raportul
valorilor extreme
(1.7)
reprezintă raportul de variaţie a mărimilor de ieşire din lanţul cinematic.
Capacitatea de reglare a lanţului cinematic se exprimă prin relaţia:
(1.8)
în care, înlocuind
(1.9)
(1.10)
se obține
(1.11)

respectiv
(1.12)
Prin urmare, capacitatea de reglare a lanțului cinematic reprezintă raportul dintre rapoartele de
variație mărimii de ieșire și de intrare ale lanțului cinematic.

8
2. ACȚIONAREA MAȘINILOR-UNELTE

2.1. Acționarea mecanică a mașinilor-unelte

Lanţurile cinematice mecanice sunt lanţuri cinematice rigide, care asigură transmiterea unor
momente mari, cu un raport constant de transmitere, avînd o mare siguranţă în exploatare.
Atât în cazul comenzii manuale a maşinilor-unelte, cît şi în cazul comenzii automate, la marea
majoritatea maşinilor-unelte, acestea sînt folosite ca lanţuri cinematice principale, lanţuri cinematice de
avans sau lanţuri cinematice auxiliare. Acționarea mecanică a lanțurilor cinematice este larg răspândită în
construcția lanţurilor cinematice de copiere, de divizare, de filetare, de detalonare, de rulare, etc.,
realizînd atât mişcări de rotaţie cât şi mişcări rectilinii.
Neajunsurile principale ale lanțurilor cinematice mecanice sînt:
- prezintă uzuri mari ale organelor conjugate în mişcare;
- produc zgomote în timpul funcţionării, dau naştere vibraţiilor;
- nu asigură o reglare continuă a frecvenţei mişcării la elementul final al lanţului cinematic,
excepţie făcînd variatoarele de turație mecanice, care însă nu pot transmite momente mari cu
un raport constant de transmitere.
Mişcarea de rotaţie se poate obţine uşor prin faptul că lanţul cinematic este antrenat, în general,
de un motor electric, deci semnalul de intrare este o turaţie, turaţia acestuia.
Lanţul cinematic în acest caz are rolul de a transmite această turaţie elementului final, capătului
de ieşire al lanţului, modificînd-o ca frecvenţă (rot/min) şi ca sens.
În figura 2.1. sunt indicate unele scheme de lanțuri cinematice ale mașinilor-unelte, cu
următoarele notații: M- motor de antrenare; C- cuplaj mecanic; F- frână; I- inversor de sens de mișcare;
MR- mecanism de reglare (cutie de viteze -CV); MT- mecanism de transformare a mișcării de rotație în
mișcare de translație; AP- arbore principal.

a)

b)

c)
Fig. 2.1. Exemple de lanțuri cinematice ale mașinilor-unelte [1]
a) pentru mișcarea de rotație; b) pentru mișcarea de translație

În figura 2.1.a este reprezentată schema structurală a unui lanţ cinematic mecanic avînd ca semnal

9
de intrare turaţia a motorului electric , un cuplaj C, o frînă F, un inversor I pentru inversarea
sensului de mişcare şi un mecanism de reglare pentru reglarea turației la ieşire.
Mecanismele folosite pentru transformarea mişcării de rotaţie în mişcare rectilinie alternativă se
pot grupa în două categorii:
- mecanismele pinion-cremalieră şi şurub-piuliţă, care necesită mecanisme de inversare
a sensului mişcării (fig. 2.1.b);
- mecanisme cu autoinversare, (mecanismul bielă-manivelă şi culisă oscilantă, care
permit şi o reglare a cursei prin variaţia mărimii razei manivelei, precum şi unele
mecanisme cu came, fig. 2.1.c).

Domeniul turațiilor utilizate la acționarea mașinilor-unelte.

În general, maşinile-unelte cu acţionare mecanică sînt prevăzute cu mecanisme de reglare a


turației în trepte, de tipul cutiilor de viteză, cutiilor de avansuri, mecanismelor cu roţi de schimb sau
transmisiilor cu curea cu conuri în trepte.
Aceste mecanisme variatoare, cu excepţia ultimului, sînt mecanisme cu roţi dinţate, care permit o
reglare discontinuă a semnalului de ieşire.
Mecanismul primeşte la arborele de intrare o turaţie , iar la arborele de ieşire se obţine o gamă
de turaţii , compusă dintr-un șir de furaţii fixe, limitat de o valoare maximă și o valoare minimă
. Numărul de turaţii din acest interval depinde de structura mecanismului de reglare iar
ordonarea lor, respectiv relaţia dintre turaţiile şirului, trebuie să corespundă unor condiţii impuse de
procesul de aşchiere.
Pentru o exploatare raţională a unei maşini-unelte este indicat ca diferența dintre viteza optimă de
așchiere și viteza reala să fie aceeaşi în tot cuprinsul gamei, pentru a se realiza o aceeaşi productivitate a
maşinii pentru oricare turaţie a gamei.
Considerând lanțul cinematic din figura 2.1.a, turațiile arborelui principal pot varia în raport cu
diametrul semifabricatului și viteza de așchiere conform figurii de mai jos (fig. 2.2). Treptele de turaţii se
pot ordona în progresie aritmetică (fig. 2.3) sau geometrică (fig. 2.4).

Fig. 2.2. Determinarea turației n a arborelui principal în funcție de viteza de aschiere v și de diametrul
semifabricatului d [2].

10
a)

b)
Fig. 2.2. Ordonarea treptelor de turaţii ale arborelui principal:
a) în serie aritmetică; b) în serie geometrică

Daca se impune condiția ca pierderea relativă de viteza de aschiere maxima sa fie constanta,
indiferent între care doua turatii consecutive ale sirului de turatii se afla turatia economica, rezulta ca
raportul
(2.1)

trebuie să fie constant, respectiv ca șirul de turații sa fie o serie geometrică de rație .
Valoarea raţiei poate fi oricare însă mai mare decît unitatea. Pentru determinarea valorii
maxime a raţiei s-a admis ca limită pentru pierderea relativă maximă de viteză 50%. Ca urmare, valorile
limită ale raţiei progresiei geometrice a turaţiilor vor fi
(2.2)
Valorile standardizate ale ratiei au fost stabilite astfel încât sa se îndeplineasca urmatoarele doua
conditii:

11
- realizarea unor siruri de numere normale, adica progresii geometrice „zecimale”;
- pentru antrenarea lanturilor cinematice principale sa fie posibilă utilizarea motoarelor electrice
de curent alternativ trifazat cu mai multe turatii (turatii ordonate, de obicei, în progresie geometrica cu
ratia ).
Rezulta, astfel, ratii standardizate de forma:
( )
cărora le corespund pierderile procentuale de viteză relative maxima indicate în tabelul 2.1.
tabelul 2.1.
1,06 1,12 1,26 1,41 1,58 1,78 2
5 10 20 30 40 45 50

Structura cinematică a mecanismelor de reglare.


Mecanismele de reglare a turațiilor în trepte sînt alcătuite din roţi dinţate grupate în angrenaje
elementare. Un angrenaj elementar este considerat un mecanism cu doi arbori pe care se găsesc montate
două sau mai multe roți dințate (perechi de roţi dinţate), avînd fiecare un raport de transmitere distinct.
Raporturile de transmitere într-un mecanism elementar se realizează succesiv, într-o anumită ordine,
obţinându-se la arborele condus un număr similar de turaţii ordonate în progresie geometrică cu o anumită
raţie .
Raporturile de transmitere pentru angrenajele variatoarelor de turaţii, din consideraţii constructive
şi funcţionale, sînt limitate astfel:
— pentru mecanisme de reglare de tipul cutiilor de viteze

( 2. 3)
— pentru mecanisme de reglare de tipul cutiilor de avansuri

( 2. 4 )

Fig. 2.3. Scema cinematică a unei cutii de viteze cu 6 trepte.

12
Fig. 2.4. Diagrama treptelor de turaţie.

a) b)

c) d) e)

Fig. 2.3. Mecanisme de reglare în trepte [1], [2]


a, b) - cu blocuri baladoare; c, d) cu cuplaje rigide; e) cu roți de schimb

13
Fig. 2.3. Mecanism de reglare cu meandru [2]

Fig. 2.4. Schema cinematică a cutiei de viteze a unui strung carusel [3]

2.2. Acționarea hidraulică a mașinilor-unelte

Aspecte generale.
Transformarea energiei electrice în energie mecanică prin intermediul energiei hidraulice este
însoţite de pierderi, deoarece oricare transformare se face cu un randament mai mic decît unitatea. în
cazul acţionării hidraulice a maşinilor-unelte, aceste pierderi de energie sînt acceptate datorită calităţilor
de exploatare pe care le posedă sistemele hidraulice.
Cea mai importantă calitate a acţionării hidraulice, constă în uşurinţa obţinerii mișcărilor liniare
prin folosirea motorului hidraulic liniar fără a mai fi necesare mecanisme de transformare a mişcării
circulare în mișcare rectilinie. De asemenea, inversarea sensului mişcării rectilinii se obţine foarte uşor şi
cu efecte dinamice minime, datorită posibilității frînării la capete de cursă şi accelerării la pornire.
O altă proprietate importantă a acţionării hidraulice, rezidă în posibilitatea de reglare continuă a
vitezei mişcării rectilinii sau circulare, permiţînd obţinerea regimului de funcţionare optim a organului
acţionat hidraulic, pentru obţinerea vitezelor de avans sau de aşchiere.
De asemenea sistemele hidraulice pot realiza uşor reglarea a mărimii vitezei funcţie de parametrii
de aşchiere sau de alţi parametri, automatizarea opririi, pornirii şi inversării sensului mişcării, ceea ce

14
permite realizarea comodă a automatizării multor lanţuri cinematice ale maşinilor-unelte.
În construcţia de maşini-unelte, pe lingă lanţurile cinematice pur mecanice se utilizează şi lanţuri
cinematice hidraulice sau combinate sub forma de lanţuri cinematice hidro-mecanice, pneumo-hidraulice,
electrohidro-mecanice, etc., în scopul obţinerii unor caracteristici funcţionale necesare.
Sistem hidraulic de acționare, are la bază energia hidraulică realizată de o pompă antrenată de un
motor electric asincron. Debitul de ulei al pompei pune în mişcare un motor hidraulic care antrenează un
organ al maşinii- unelte, de exemplu şurubul conducător al unei sănii sau, masa maşinii-unelte.
Necesitatea introducerii sistemului de acţionare hidraulică, în locul unor cutii de avansuri sau de
viteze, constă în avantajele pe care le prezintă acest gen de acţionare și anume: posibilităţile de reglare a
vitezei, posibilitatea inversării mişcării, a automatizării comenzilor etc.

Fig. 2.5. Schema hidraulică de acționare a unei mese rotative [4].

15
Funcţionarea maşinilor-unelte acţionate hidraulic se remarcă prin lipsa zgomotelor și a vibrațiilor,
ceea ce contribuie la posibilitatea obţinerii unor suprafeţe prelucrate, de calitate superioară (de exemplu la
rectificare), la creşterea durabilităţii sculelor şi la îmbunătăţirea condiţiilor de protecţie a muncitorului,
contra zgomotelor.
Datorită faptului că în acţionarea hidraulică a maşinilor-unelte se foloseşte ca mediu hidraulic,
uleiul, aceste maşini nu necesită sistem de ungere, deoarece organele în mişcare sunt protejate contra
uzurii chiar de leiul care circulă prin sistem.
Majoritatea organelor componente ale sistemelor de acţionare hidraulică ca de ex.: conducte,
supape, pompe, sertăraşe, etc. sunt tipizate și standardizate, ceea ce uşurează atît munca de proiectare cît
şi operaţiile de întreţinere şi reparaţie a acestora.
Acţionarea hidraulică prezintă însă şi dezavantaje în comparaţie cu acţionarea electrică sau
mecanică, datorate în special variației vâscozității uleiului cu temperatura sau datorate compresibilității
acestuia.

Fig. 2.6. Schema hidraulică de acționare a unei mașini de honuit [4].

16
Aspecte particulare privind acționarea hidraulică a mașinilor-unelte

În figura 2.5. este indicată schema hidraulică de acționare a unei mese rotative. Aceasta este
compusă din motorul hidraulic rotativ MHR, comandat prin sistemul de distribuţie D3. Comandând
electromagnetul EM2, lichidul de lucru pătrunde prin supapa de sens a stabilizatorului SSU în motorul
rotativ MHR, rotind astfel masa divizoare MD a maşinii, cu o viteză unghiulară dependentă de reglajul
droselului DRC până când droselul de cale DC realizează frânarea mişcării. Deconectând electromagnetul
lichidul realizează inversarea sensului mişcării mesei turnante, cu o viteză programată pe stabilizatorul
SSU cu diafragme înserate, al căror număr depinde de diametrul planşaibei, de momentul de inerţie, etc.
Masa se opreşte pe un opritor şi se fixează în poziţia necesară cu un indexor. În poziţie de lucru, masa este
presată cu ajutorul mai multor motoare hidraulice de strângere MHS comandate de panoul D2 şi
electromagnetul EM1 a căror forţă de strângere este controlată de releul de presiune RP. Antrenarea mesei
rotative se realizează de la motorul hidraulic MHR, prin intermediul angrenajului melc-roată melcata M-
RM şi a roţilor dinţate Zi şi z2.
Acţionările hidraulice ale mașinilor de honuit sunt de putere relativ mare deoarece trebui să
asigure în afară de mişcarea rectilinie alternativă a honului și reglarea puterii de înaintare a barelor
abrazive, fixarea capului de honuit, etc. Aplicarea lor în maşinile-unelte cu comandă numerică, permit
automatizarea procesului şi controlul activ ceea ce exclude toate abaterile de formă (conicitate, forma
butoiului şi altele) prin limitarea mărimii corespunzătoare a cursei, alegerea corectă a numărului de curse
duble şi reglarea puterii de înaintare a barelor abrazive.
Pentru obţinerea unei structuri bine definită a suprafeţei prelucrate, la prelucrarea cilindrilor de
motoare termice este necesară inversarea foarte rapidă a sensului mişcării, uşor de realizat de instalaţii
hidraulice.
În figura 2.6. este prezentată schema de acționare hidraulică a unei mașini de honuit având
următoarele componente principale: PH - pompă reglabilă cu palete; MHL1 – cilindrul hidraulic de
deplasare a sculei de honuit; MHL2 - cilindrul dispozitivului de fixare a semifabricatului; SP2 - supapa de
siguranţă; SD - sistemul de comandă; SP1 – supapă regulator de presiune; SP3 - supapă de presiune cu
clapetă inversă; SSU - supapă de reținere; SSU1 şi SSU2 - clapete de sens unic: Dl - D3 - distribuitoare
hidraulice: A - acumulator hidropneumatic; FI şi F2 - filtre.
În perioada acţionarii hidraulice, concomitent sunt conectaţi electromagneţii distribuitoarelor D1,
D2 şi D3 iar direcţia şi viteza de deplasare a honului se stabileşte prin unghiul de rotire a motorului pas cu
pas MP.
Prin deconectarea electromagnetului distribuitorului D3 se realizează fixarea capului-hon în
poziția de sus cu scopul de a evita mişcarea lui sub acţiunea propriei mase, în timpul staţionării acţionării
hidraulice. Prin deconectarea electromagnetului distribuitorului D2 se realizează descărcarea
acumulatorului, iar prin deconectarea electromagnetului distribuitorului Dl - deconectarea sistemului
hidraulic de la sursa de presiune.
În figura 2.7 este reprezentat un sistem hidraulic de comandă a unei cutii de viteze cu blocuri
baladoare și cu preselector de turații. Distribuitorul preselector DP se reglează pe o poziție de realizare a
turației dorite, dar comutarea baladoarelor B1 și B2 se va realiza după conectarea electromagnetului EM.
Prin aceasta pistonul distribuitorului D1 se va deplasa înspre dreapta, permițând intrarea lichidului de la
pompa PH în motorul MH1. Pistonul acestuia, deplasându-se spre stânga, desface cuplajul de fricțiune
C2, iar mișcarea de la motorul electric ME către mecanismul de reglare încetează. În continuare lichidul
este dirijat către motoarele de comutare MH2 și MH3, realizându-se deplasarea baladoarelor și
schimbarea turației ni. Presiunea necesară comutării baladoarelor este mai mică decât cea la care a fost

17
reglată supapa maximală și decât cea necesară comprimării arcului A. În consecință, pistonul motorului
MHL1 va staționa până la comutarea baladoarelor. Dacă doi dinți conjugați se suprapun și nu se poate
realiza angrenarea, presiunea va crește în sistem, iar pistonul motorului cuplajului MHL1 se va deplasa
înspre stânga, și va comprima arcul A până se va cupla cuplajul C1 (stânga). Astfel se va imprima un
impuls de rotire a mecanismului, pentru a crea posibilitatea angrenării. După angrenarea corectă presiunea
în sistem scade, comutarea se va face rapid (cuplajul C1 se desface, arcul A va realiza cuplarea lui C2,
electromagnetul se va deconecta), mecanismul funcționând cu o nouă viteză.

Fig. 2.7. Schema hidraulică de comandă a unei cutii de viteze cu blocuri baladoare [4].

18
3. MAȘINI DE STRUNJIT
3.1. Aspecte generale

Strungul este o mașină unealtă destinată prelucrării suprafeţelor de revoluţie prin combinarea a
două mişcări: o mişcare principală de aşchiere (de rotație) şi una sau mai multe mişcări de avans pe
diferite direcții, longitudinal, transversal sau inclinat (de translație). Mişcarea principală de aşchiere este
executată de semifabricat, iar mişcarea de avans este executată de sculă care de regulă este un cuţit de
strung.
Operaţia caracteristică este cea de strunjire, dar pot fi executate şi alte tipuri de operaţii. De
exemplu, găuriri, alezări cu alezorul sau cu cuţitul, rectificări, chiar şi frezări dacă freza este prinsă în
arborele principal, iar semifabricatul pe sania transversală sau direct pe cărucior.

3.2. Clasificarea strungurilor

Există o multitudine de criterii după care se poate face o clasificare s strungurilor, după cum
urmează:
- după calitatea suprafeţei şi precizia dimensională:
o strunguri de eboşare;
o strunguri de finisare, etc.
- după precizie:
o strunguri cu precizie normală;
o strunguri de precizie).
- după greutate şi dimensiuni:
o strunguri mici;
o strunguri mijlocii;
o strunguri grele;
o strunguri foarte grele.
- după gradul de universalitate:
o strunguri universale;
o strunguri specializate;
o strunguri speciale.
- după gradul de automatizare:
o strunguri cu comandă manual;
o strunguri semiautomate;
o strunguri automate).
- după poziţia axei arborelui principal:
o strunguri orizontale;
o strunguri verticale sau carusel.
- după numărul arborilor principali:
o strunguri monoax;

19
o strunguri multiax, etc.

3.3. Strungul longitudinal normal

Aceste strunguri au un înalt grad de universalitate. Pe ele se pot prelucra piese de forme şi
dimensiuni foarte variate iar operaţiile pot fi executate cu o singură prindere, sau mai multe prinderi.
Semifabricatul poate fi fixat în următoarele moduri:
- între vîrfuri, cînd lungimea lui depăşeşte mult diametrul;
- în platou sau în mandrin universal, cînd diametrul este mai mare decît lungimea.
În figura 3.1. este reprezentata schema de principiu a strungului normal longitudinal. Acesta are în
componența sa următoarele subansamble: 1– batiu; 2– papusa fixa; 3– dispozitiv pentru prinderea piesei
(universal); 4– carucior; 5– sanie transversala; 6– sania port-cutit; 7– portscula; 8– papusa mobila; 9–
pinola papusii mobile; 10– vârf de centrare; 11– tava colectoare de aschii si lichid de racire.

Fig. 3.1. Principalele părți componente ale strungului normal [1]


ME – motor electric; CV – cutie de viteze; CAF – cutie de avansuri si filete; SCL – surub
conducator longitudinal; SCT – surub conducator transversal; BA – bara de avansuri; z1 –
pinion; CR – cremaliera; RM1 … RM4 – roti de mâna (de manevra)

Din punct de vedere cinematic, mișcările ce se pot executa pe această mașină-unealtă sunt:
- mișcarea de rotație a arborelui principal I, ca mișcare principală;
- mișcarea de avans longitudinal a căruciorului, ;
- mișcarea de avans a saniei transversale, III;
În afara mișcărilor menționate mai sus, ce pot fi realizate atât manual cât și mecanizat, sunt
posibile o serie de mișcări de poziționare, executate însă manual, după cum urmează:
- mișcarea de poziționare înclinată a saniei port-cuțit în raport cu axa de rotație a arborelui principal,
IV;

20
- mișcarea de poziționare axială a pinolei, V;
- mișcarea de poziționare pe direcție longitudinala a păpușii mobile, VI;
- mișcarea de rotire a suportului port-cuțit în raport cu sania port-cuțit, ;
În figura 3.4. este prezentată schema cinematică a cutiei căruciorului strungului normal
SN-400. Aceasta primeşte mişcarea de avans de la cutia de filete şi avansuri CAF, prin cuplajul unisens
S1 şi prin bara avansurilor AA. Prin angrenajele 24/27 şi 4/15, mişcarea se transmite axului II pe care se
află mecanismul S 2 de cuplare-decuplare manuală sau automată,, avînd şi funcţia de protecţie contra
suprasarcinilor.

Fig. 3.2. Dimensiuni diametrale de gabarit

Fig. 3.3. Schema lanţului cinematic de filetare.

21
Mecanismul funcţionează pe principiul angrenajelor planetare; braţul solidar cu axa sateliţilor 14şi
20, se roteşte continuu, angrenînd cu roata lată cu 22 de dinţi, liberă pe axul II, respectiv cu roata cu 16
dinţi, de asemenea liberă pe acelaşi ax. Roata cu 16 dinţi este însă solidară cu discul D care posedă o dan-
tură în care intră opritorul K,sub acţiunea arcului A.
Discul D şi roata 16 fiind fixe (datorită braţului cu sateliţi), roata lată 22 se roteşte şi transmite
mişcarea la axul III de unde, prin cuplajele inversoare I 1 şi I 2 , aceasta ajunge la axul IV sau V, pentru
avansul longitudinal sau transversal.
Rotind maneta m 2, opritorul K este scos din discul D care se poate roti liber împreună cu roata 16,
şi, ca urmare, roata lată 22 se opreşte (datorită frecărilor din lanţul cinematic pe care îl antrena) iar
mişcarea de avans încetează.
În mod accidental, oprirea automată a căruciorului se poate datora contactului direct al cutiei
căruciorului cu opritorul O. În acest caz, mişcarea nu se mai transmite prin mecaniosmul pinion-
cremalieră, iar porţiunea respectivă de lanţ cinematic, inclusiv roata 22, se blochează. Datorită continuării
mişcării a axului II, a braţului Bşi a sateliţilor respectivi, se naşte o forţă suplimentară în angreajul 20/16,
care forţează discul D şi, învingînd forţa arcului A, opritorul K este scos din dantura discului D care
acum se roteşte liber.
Pentru deplasarea rapidă a căruciorului, acesta posedă un motor M R care, prin roţi de curea,
antrenează axul avansurilor AA în sens invers celui normal, fără a antrena şi mecanismele cutiei de filete
şi de avansuri, datorită cuplajului unisens S 1

Fig. 3.4. Cutia căruciorului strungului normal SN 400 [3]

22
a) b)

b) d)
Fig. 3.5. Scheme de prelucrare a suprafeţelor conice exterioare

23
4. MAȘINI DE GĂURIT
4.1. Aspecte generale

Maşinile de găurit sunt destinate prelucrării găurilor cu ajutorul burghielor, precum şi prelucrării
prin lărgire, adîncire, alezare, filetare ş.a. a găurilor existente. Din punct de vedere functional, maşinile de
găurit pot fi portative sau fixe.
Maşinile de găurit portative sînt destinate prelucrării găurilor de diametre mici, în piese metalice de
dimensiuni mari sau pentru lucrări de confecţii şi întreţinere în diverse domenii (mecanic, electric,
cazangerie, tîmplărie etc.).
Maşinile de găurit fixe pot fi:
- verticale;
- orizontale;
- radiale;
- în coordonate, etc.
Tipurile de maşini de găurit verticale cele mai des utilizate în industrie sînt:
- masă;
- cu coloană;
- cu montant.
Maşinile de găurit de masă au o construcţie simplă şi pot executa găuri cu diametru pînă la 16
mm. Maşinile de găurit cu coloană sunt destinate prelucrării găurilor cu diametrul pînă la 40 mm, la
piese de greutăţi şi dimensiuni mici şi mijlocii. Maşinile de găurit cu montant pot prelucra găuri de
diametre cuprinse în intervalul 25...80 mm, la piese de greutăţi şi dimensiuni mijlocii şi mari.
În general, toate maşinile cu coloană sau montant au aceleaşi clemente constructive, însă de
forme diferite, adaptabile la construcţia generală a maşinii.

Fig. 4.1. Mașina de găurit cu montant. [5]

24
4.2. Mașina de găurit verticală cu montant

Principiul constructiv al mașinilor de găurit cu montant se poate obsderva din figura 4.1. Maşina
este compusă din placa de bază 1 în care se fixează montantul 3. Masa 7, fixată pe consola 6, se
deplasează pe verticală, prin acţionare manuală, cu ajutorul mecanismului 4, format dintr-un mecanism
șurub-piuliţă. Blocarea mesei în poziţia dorită se realizează cu ajutorul dispozitivului de blocare 5. La
partea superioară se află capul de găurit 8 care se poate deplasa pe verticală cu ajutorul unui mecanism
10 acţionat mecanic de la motorul electric sau manual cu ajutorul unei manivele. Blocarea acestuia în
poziţia dorită se face cu ajutorul dispozitivului 9.
În interiorul capului de găurit se găseşte cutia de viteze 11, cutia de avansuri 12 şi mecanismul
13 pentru avansul pinolei 14 împreună cu arborele principal 15, toate acţionate de la motorul
electric.Principiul cinematic al acestor maşini se poate urmări în figura 4.2.

Fig. 4.2. Reprezentarea cinematică simplificată a mașinii de găurit verticale. [5]

Lanţul cinematic principal al maşinii este antrenat de un motor electric M şi reglat prin cutia de
viteze CV formată în general dintr-un mecanism cu roţi baladoare, un raport de transmitere i34 şi arborele
principal AP care realizează rotaţia I.
Lanţul cinematic de avans derivă din cel principal. Prin angrenajul cu raportul de transmitere i 56
se ajunge la cutia de avansuri CA iar de aici printr-un angrenaj cu raport i78 se ajunge la pinionul Z 1 care
angrenează cu cremaliera C 1 de pe pinoiă, imprimînd acesteia mişcarea de avans axial II. Maşina rapidă
II, se obține (ocolindu-se cutia de avansuri) prin transmisia 9-10, pentru realizarea mişcărilor de reglare-

25
poziționare. Mașina poate realiza simultan mişcarea de rotaţie şi avansul axialal ansamblului arbore
principal-pinolă.
Poziționarea pe verticala a capului de găurit se realizează manual de la maneta m 1, prin
intermediul angrenajelor melc-roată melcată și pinion-cremalieră SM-ZM, respectiv Z2-C 2
Consola cu masa se pozitionează tot manual de la maneta m2, prin intermediul angrenajului conic ZC1-
ZC2 şi transmisia şurub-piuliță SV- PV.

Fig. 4.3. Schema cinematică detaliată a unei maşini de găurit verticale

26
5. MAȘINI DE FREZAT

5.1. Aspecte generale

Maşinile de frezat se caracterizează printr-un procedeu de prelucrare prin care se îndepărtează


materialul de pe suprafaţa semifabricatului, sub formă de aşchii discontinue de secţiune variabilă ca
rezultat a rotaţiei sculei (frezei) şi a deplasării piesei perpendicular pe axa de rotaţie a acesteia.
Generarea prin frezare a profilului suprafeţei se realizează în majoritatea cazurilor datorită generatoarei
materializate a sculei prin deplasarea relativă dintre piesă şi sculă.
Cu ajutorul maşinilor de frezat se pot genera cu precizie suficientă majoritatea formelor de suprafeţe.
Cele mai răspîndite maşini de frezat sînt cele pentru prelucrarea suprafeţelor plane.

5.2. Mașini de frezat cu consolă

Maşinile de frezat cu consolă formează categoria principală a maşinilor de frezat. Caracteristica


principală a acestor maşini o constituie faptul că sînt prevăzute cu o consolă care susţine masa de lucru,
pe care se prinde semifabricatul. Datorită acestui sistem de aşezare a mesei, maşinile de frezat cu consolă
sînt destinate prelucrării pieselor mici, care necesită o mare varietate de operaţii. Astfel pe asemenea
maşini se pot prelucra suprafeţe plane sau fasonate, canale drepte sau elicoidale, came, roţi dinţate etc., în
producţia individuală şi de serie mică.

Fig. 5.1. Mașina de frezat orizontală cu consolă [1]

27
În funcţie de construcţia lor maşinile de frezat cu consolă se împart în:
- maşini de frezat orizontale;
- maşini de frezat verticale;
- maşini de frezat universale.
Mașinile de frezat verticale sunt de două tipuri constructive:
- mașini de frezat vertical simple;
-

Fig. 5.2. Mașina de frezat verticală cu consolă [1]


Maşinile de frezat universale, în raport cu maşinile de frezat normale, permit rotirea mesei în
planul orizontal sau vertical, precum şi înclinarea capului de frezat sub diferite unghiuri faţă de axa
verticală.
Cele orizontale şi verticale sînt denumite astfel după poziţia arborelui principal iar mașinile de
frezat universale au această denumire datorită faptului că au posibilități de reglare suplimentare, de obicei
ale mesei, aspect ce le permite realizarea unui număr mare de prelucrări diferite.
Maşinile de frezat cu consolă orizontale, verticale şi universale sunt în mare parte asemănătoare,
iar pentru simplificarea construcţiei lor, organele şi ansamblurile componente comune sunt în general
tipizate. În figurile 5.1 ți 5.2 sunt prezentate schemele lanțurilor cinematice ale acestor tipuri de mașini de
frezat.

28
Pentru mașina de frezat orizontală, notațiile din figura 5.1 au următoarea semnificație: 1 – placa
de baza; 2 – montant; 3 – brat pentru rigidizarea dornului port-scula; 4 – arbore principal; 5 – masa
masinii; 6 – sanie transversala; 7 – consola.
Mișcările generate de lanțurile cinematice ale celor două mașini de frezat sunt:
- I – miscarea principală de așchiere;
- II – miscarea de avans longitudinal;
- III – miscarea de avans transversal;
- IV – miscarea de avans vertical.

Fig. 5.3. Mașina de frezat universală [2]


În figura 5.3 este prezentată schema cinematică a maşinii de frezat universale, destinată
producţiei individuale şi de serie, cu ajutorul căreia pot fi efectuate operaţii de frezare cu freze cilindro-
frontale, disc, unghiulare şi profilate. Caracteristicile tehnice şi rigiditatea maşinii permit folosirea
sculelor şi în condiţii de frezare rapidă. Batiul maşinii este de construcţie monobloc și asigură stabilitate
la vibraţii şi precizie ridicată în lucru.
Maşina are un sistem automat de comandă secvenţială în ciclu, iar la deplasarea mesei sunt
utilizate limitatoare de diferite forme.
Acţionarea maşinii se realizează cu două motoare electrice: M1 pentru mişcarea principală şi M2
pentru mişcarea de avans.
Lanţul cinematic pentru mişcarea principală include o cutie de viteze cu 18 trepte de viteză.
Avansurile de lucru pe cele trei direcţii x, y şi z, se obţin cu ajutorul cutiei de avansuri plasată în consola

29
maşinii, cu rapoarte de transmitere constante, formînd lanţurile cinematice adecvate. Cutia de avansuri
asigură un număr de 18 trepte de avansuri.
Deplasările rapide ale mesei, saniei transversale şi ale consolei se realizează prin cuplarea
ambreiajului cu discuri de fricţiune C şi ocolirea cutiei de avansuri. Comenzile necesare cuplării
ambreiajului C pentru deplasările rapide şi a cuplajului C2 pentru avansurile de lucru, sînt condiţionate
astfel încît se exclude posibilitatea cuplării lor simultane.
Pe maşinile de frezat universale se pot executa (cu ajutorul capului divizor) şi canale elicoidale pe
diverse piese sau scule ca, roţi dinţate cu dinţi înclinaţi, burghie, freze cu dinţi elicoidali, alezoare etc.

5.3. Mașini de frezat roți dințate

Maşini de frezat roți dințate cu freză-melc. în funcţie de poziţia axei roţilor dinţate care se
prelucrează, maşinile de danturat cu freză-melc pot fi:
- verticale;
- orizontale.
Mașinile de danturat verticale pot fi cu masă deplasabilă sau, Ia prelucrarea roţilor mari, cu
montant deplasabil.
O maşină reprezentativă pentru grupa celor verticale cu masă deplasabilă este maşina de danturat
FD. Această maşină este destinată prelucrării prin frezare a roţilor dinţate cilindrice cu dinţi drepţi şi
înclinaţi şi a roţilor melcate ca diametre maxime pînă la 320 mm.

Fig. 5.4. Mașina de danturat FD 320 [2]

Principalele părţi componente ale maşinii FD 320 pot fi urmărite în figura 5.4. Pe batiul 1 al
maşinii se află montantul 2, fixat pe batiu, şi sania mesei 3, deplasabilă pe ghidajele orizontale. Pe sania
mesei se află masa rotativă 4 şi montantul mesei 5, pe ghidajele căruia se deplasează păpuşa mobilă 6. Cei

30
doi montanţi sînt legaţi la partea superioară prin traversa 7, care asigură o rigiditate ridicată a maşinii. Pe
ghidajele verticale ale montantului 2 se află sania 8. Pe aceasta se deplasează sania tangenţială 9, care
conţine capul port-sculă 10. Piesa P se montează pe masa maşinii cu ajutorul dispozitivului cu dorn 11,
rigidizat cu ajutorul vîrfului păpuşii mobile 6.
Batiul maşinii este compartimentat şi conţine motorul electric principal, părţile principale ale
instalaţiei hidraulice, mecanismul pentru deplasarea mesei, rezervoarele instalaţiei hidraulice şi de răcire
cu motoarele electrice şi pompele aferente.
În montantul 2, la partea inferioară se află mecanismul de antrenare a mişcării de rotaţie a sculei
şi mesei, iar la partea superioară se află mecanismele pentru realizarea mişcărilor de avans axial şi
tangenţial ale capului portsculă. Pe montant se află tabloul de comandă 12 al maşinii.
Principiul cinematic al acestei maşini reiese din figura 5.5. Maşina de danturat FD 320 cuprinde
următoarele lanţuri cinematice :
- lanțul cinematic principal;
- lanțul cinematic de divizare;
- lanțurile cinematice de avans (axial, tangenţial şi radial);
- lanțul cinematic pentru obţinerea mişcărilor suplimentare (cu mecanism diferenţial).
Lanţul cinematic principal asigură mişcarea principală de aşchiere /, executată de freza-mele S.
Această mişcare se obţine de la motorul electric M1 transmisia cinematică 1-2, roţile de schimb A1-B1
transmisiile cinematice 3-4, 5-6 şi transmisia finală melc-roată melcată 8-9 (scula fiind montată pe acelaşi
ax cu roata melcată 9). Cu ajutorul roţilor de schimb A1-B1 se pot obţine la axul frezei-melc S treptele de
turaţii, în intervalul dorit.

Fig. 5.5. Schema lanțurilor cinematice ale mașinii de danturat FD 320 [2]

31
Lanțul cinematic de divizare face legătura între mișcarea de rotație I a sculei şi mişcarea de rotaţie
II a piesei, fiind în acelaşi timp şi lanţ cinematic de rulare (considerând că elementul iniţial al lanţului este
freza-melc S). De la sculă mişcarea se transmite prin angrenajul melc-roată melcată 9, transmisiile
cinematice 6-5, 4-3, 3-10, diferenţialul 11, roţile de schimb Az-B2, transmisia cinematică 12-13 şi
transmisia finală melc-roată melcată 14-15 la masa maşinii, pe care este montată piesa de prelucrat P.
La prelucrarea roţilor cu dinţi drepţi diferenţialul 11 se blochează, astfel că raportul său de
transmitere devine 1. Diferenţialul neblocat se utilizează la prelucrarea roţilor cu dinţi înclinaţi, a roţilor
melcate prin metoda tangenţială şi la prelucrarea roţilor cu dinţi drepţi sau înclinaţi prin metodă frezării în
diagonală. La această metodă freza-melc se deplasează suplimentar în lungul axei sale (avans tangenţial),
realizînd astfel prin combinarea cu avansul axial un avans în diagonală. Avantajul frezării în diagonală
constă In faptul că la prelucrarea unei roţi, freza-melc participă la aşchiere cu toată lăţimea ei activă,
uzura devine uniformă pe toţi dinţii iar durabilitatea tăişului se măreşte considerabil.
Lanţul cinematic al mişcărilor de avans axial şi tangenţial realizează 8 valori diferite de avansuri axiale
transmise la sania capului port-sculă şi 24 avansuri tangenţiale, transmise la sania tangenţială a sculei.

Fig. 5.6. Schema structurală a unei mașini de frezat roți dințate


cu freză melc [3]

32
Pentru obţinerea avansului axial III mişcarea se preia de la motorul electric cu două turaţii M2 şi
se transmite prin cutia de avansuri CA, transmisia cinematică. 16-17, transmisia melc-roată melcată 18 -
19, la şurubul 20 care deplasează sania capului port-sculă în direcţie verticală. Mişcarea de avans
tangenţial IV se obţine de 1a acelaşi motor M2 prin cutia de avansuri CA transmisia cinematică 16-17,
inversorul /1, cutia de multiplicare CM, transmisia melc-roată melcată 21-22, transmisia cinematică 23-24,
la şurubul 25 care deplasează sania tangenţială a capului port-sculă. Cele două avansuri se pot cupla
simultan, obţinîndu-se avansul diagonal.

Lanţul cinematic de avans radial realizează mişcarea de apropiere radială V a piesei de sculă, cu
avans rapid sau de lucru. Avansul rapid se realizează de către motorul hidraulic liniar MH1, legat de
şurubul 28, iar avansul de lucru de către motorul hidraulic MH2, care prin intermediul transmisiei
cremalieră-pinion 26 - 27, roteşte şurubul 28.
Lanţul cinematic pentru obţinerea mişcărilor suplimentare preia mişcarea de la şuruburile săniilor
de avans (axial sau tangenţial) şi prin roţile de schimb A3-B3 o transmit diferenţialului 11 unde se
însumează cu mişcarea primită de la sculă. Astfel pentru prelucrarea danturii înclinate mişcarea se preia
de la şurubul 20 şi apoi, prin transmisia 19—18, transmisia cinematică 17-29 roţile de schimb A3—B3 şi
inversorul I2, ajunge la diferenţialul 11.
Strîngerea piesei pe masa maşinii se face de către păpuşa mobilă acţionată de motorul hidraulic
MH3.
Maşinile de danturat cu freză-melc orizontale se utilizează în special îh mecanica fină pentru
danturări cu modulul .
Schema structurală din figura 5.6 conține în principiu lanțurile cinematice necesare unei mașini
de frezat roți dințate cu freză melc. Astfel, pe lângă lanțurile cinematice tehnologice (principal, de avans,
de rulare şi de filetare), mai sînt marcate şi unele lanţuri cinematice auxiliare. Astfel, pentru deplasare
rapida, există lanţul cinematic auxiliar antrenat de motorul M3. Manivela m1 permite reglarea pe verticală
a frezei, iar m2 — reglarea distanţei (şi a avansului) dintre piesă şi freza-melc.
Cuplajele Cv ..., C4 permit punerea sau scoaterea din funcţiune a lanţurilor cinematice respective. În
schemă lipseşte un inversor pe lanţul cinematic de avans pentru realizarea mişcării de avans (şi de
deplasare rapidă) în ambele sensuri. Această inversare s-ar putea realiza şi prin inversarea sensului de
rotaţie al motoarelor M2 şi M3. Un inversor pentru lanţul cinematic de filetare, între punctul D şi
diferenţial, este obigatoriu pentru realizarea elicelor danturii pe dreapta şi pe stînga.

5.4. Mașini de alezat și frezat

Mașinile de alezaat și frezat sunt în general mașini de dimensiuni medii si mari, cu unul sau doi
montanți ce pot prelucra o gamă largă de semifabricate cu structuri complexe de tipul batiurilor sau
carcaselor, prin operații de frezare plană, găuriri, alezări, strunjiri cilindrice și frontale, filetări, etc.
În functie de pozitia axei arborelui principal, exista masini de alezat si frezat orizontale (cele mai
raspândite) sau verticale.
În figura 5.7 este indicată schema de principiu a lanțurilor cinematice pentru o mașină de alezat și
frezat orizontală.

33
Principalele parti componente ale acesteia sunt: 1 – batiu; 2 – montant principal; 3 – unitate de
lucru; 4 – arbore principal; 5 – sanie radiala; 6 – platou port-scula; 7 – sanie longitudinala; 8 – sanie
transversala; 9 – masa rotativa; 10 – montant secundar; 11 – suport pentru rigidizarea arborelui principal.
Conform notatiilor, cinematica masinii se definește prin mișcările:
- I – miscare principala de rotatie a arborelui principal;
- II – miscare principala de rotatie a platoului port-scula;
- III – avans radial al cutitului pentru strunjire;
- IV – avans axial al arborelui principal;
- V – avans vertical al unitatii de lucru (poate fi si miscare de pozitionare);
- VI – avans longitudinal al mesei;
- VII – avans transversal, al mesei;
- VIII – avans circular al mesei rotative;
- IX – miscare de pozitionare a montantului mobil;
- X – miscare de pozitionare a suportului 11.

Fig. 5.7. Schema lanțurilor cinematice ale unei mașinii de alezat și frezat [1]

Miscari principale I și II sunt reglate printr-o cutie de viteze comuna, CV.


- Miscarea principala I se utilizeaza pentru operatii de alezare, gaurire si filetare;
- Miscarea principala II este folosita pentru prelucrari de tip strunjire frontala sau frezare
cilindro-frontala.
Pentru realizarea miscarilor de avans se utilizeaza un motor separat, M2, si un sistem de cutii de
distributie (CD1 si CD2), bare de avansuri, cuplaje si inversoare. Mecanismele de transformare sunt de tip
surub conducator – piulita, cu exceptia miscarilor III si VIII care se realizeaza prin mecanisme tip pinion

34
–cremaliera. Reglarea mișcărilor de avans se face prin cutia de avansuri. Pentru realizarea miscarii de
avans radial III, se utilizează un mecanism diferential.
Miscarile de pozitionare IX si X se executa prin preluarea miscarii de la cutia de distributie CD1,
printr-o ramificatie.
Principalele caracteristici tehnice care definesc posibilitatile de prelucrare ale masinilor de alezat
si frezat sunt:
- diametrul arborelui principal pentru alezare si gaurire;
- diametrul platoului si diametrul maxim de strunjire;
- distanta maxima între arborele principal si pinola;
- suprafata mesei, numarul si dimensiunile canalelor de prindere;
- cursele maxime ale organelor de lucru;
- gamele de turatii ale miscarilor principale si de viteze de avans;
- dimensiunile de gabarit.

35
6. MAȘINI DE RABOTAT

6.1. Aspecte generale

Maşinile de rabotat sînt destinate prelucrării suprafeţelor plane şi uneori profilate, la piese
mijlocii şi mari, în cazul producţiei de unicate sau de serie. Prelucrarea are loc în urma mişcării relative
rectilinii dintre sculă (cuţitul de rabotat) şi piesă.
Maşinile de rabotat pot efectua operaţii de degroşare şi finisare în condiţii de precizie mai bune
decît maşinile de frezat longitudinal, ceea permite utilizarea lor în cazul prelucrării pieselor lungi şi
înguste (ghidajele batiurilor şi ale meselor de la maşinile-unelte etc.).

Principiul de lucru.
În cazul general al rabotării, atît mişcarea principală, corespunzătoare vitezei de aschiere va
(m/min), cît si cea secundară, de avans, sînt mişcări rectilinii. Mişcarea principală de aschiere se
compune dintr-o cursă activă, în care are loc aşchierea propriu-zisă şi o cursă inactivă, de mers în gol, în
care piesa revine în poziţia iniţială a cursei de lucru. În perioada de mers în gol, scula se ridică de pe piesă
pentru a proteja tăişul şi calitatea suprafeţei prelucrate.
După o cursă dublă, cînd scula părăseşte piesa, se realizează mişcarea secundară de avans prin deplasarea
suportului pe care este fixată scula. Această deplasare poate avea loc într-un plan paralel, perpendicular
sau oblic în raport cu suprafaţa mesei maşinii.
Clasificarea mașinilor de rabotat
a) După felul în care este orientată mişcarea principală maşinile de rabotat pot fi:
- maşini de rabotat cu mişcare principală orizontală;
- maşini de rabotat cu mişcare principală verticală sau maşini de mortezat.
b) După felul în care se realizează mişcarea principală maşinile de rabotat pot fi:
- maşini de rabotat cu masă mobilă;
- maşini de rabotat cu cuţit mobil sau şeping.
c) După felul construcţiei sînt:
- maşini de rabotat cu o singură coloană;
- mașini de rabotat cu două coloane (tip portal).

6.2. Maşina de rabotat cu cuțit mobil

Maşinile de rabotat cu cuțit mobil, denumite şi maşini de rabotat transversal sau şepinguri, sint
utilizate în producţia individuală sau serie mică, la prelucrarea pieselor mici. a căror lungime nu depăşeşte
900 mm.
Schema cinematica de principiu a șepingului este prezentată în figura 6.1.
Principalele parti componente ale acestuia sunt: 1 – placa de baza; 2 – batiu; 3 - culisou; 4 – sanie
port-cutit; 5 – placa suport, rabatabila; 6 – masa masinii; 7 – sanie verticala; 8 – sistem de blocare a mesei
(pentru sporirea rigiditatii acesteia).

36
Piesa de prelucrat P se fixeaza, direct sau cu ajutorul unei menghine, pe masa 7. Lantul cinematic
principal este antrenat de motorul M si reglat prin cutia de viteze CV. Transformarea miscarii de rotatie în
miscarea rectilinie alternativa I se face prin intermediul unui mecanism cu culisa oscilanta, CO.
Lungimea cursei culisoului se regleaza prin modificarea razei r a cercului descris de piatra de
culisa. Intermitenta miscarilor de avans orizontal, II si vertical, III, se realizeaza prin intermediul unor
mecanisme cu clichet, MC1 si MC2; primul dintre ele este actionat de cama K, la fiecare cursa în gol (spre
dreapta) a culisoului 3 iar al doilea – printr-un mecanism cu excentric ce preia miscarea de la mecanismul
cu culisa oscilanta.
Miscarea IV de pozitionare a mesei, respectiv mișcarea V de poziționare a culisoului (fata de
piesa, se realizeaza manual, cu ajutorul unor sisteme șurub-piuliță.

Fig. 6.1. Schema cinematică de principiu a șepingului.

6.3. Maşini de rabotat cu masă mobilă

Mașinile de rabotat cu masă mobilă pot avea una sau doua coloane verticale. În figura 6.2 este
prezentată schema cinematică a unei maşini de rabotat de tip portal (cu două coloane). Aceasta are în
componența sa un batiu longitudinal B pe care se deplasează masa ML şi pe care este prinsă piesa de
prelucrat.
La partea superioară, coloanele C sînt legate între ele printr-o traversă orizontală fixă Ts,
asigurînd astfel construcţiei maşinii o rigiditate sporită. Traversa orizontală mobilă T pe care sînt plasate
două suporturi verticale Sv se deplasează de-a lungul coloanelor C, puţind ocupa diferite poziţii relative
faţă de piesă. Maşina are un suport lateral SL (în unele cazuri există suport lateral pe ambele coloane), care
are posibilitatea de a se deplasa pe ghidajele coloanei C pe direcţie verticală. Atît suporturile verticale cît
şi cel lateral, au posibilitatea să ocupe şi poziţii înclinate. Pe aceste maşini pot fi prelucrate suprafeţe
plane orizontale, verticale şi înclinate.

37
Fig. 6.2. Schema cinematică de principiu a unei maşini de rabotat de tip portal.

38
Fig. 6.3. Vedere de ansamblu a unei maşinii de rabotat tip portal

39
7. MAȘINI DE MORTEZAT

7.1. Aspecte generale

Maşinile de mortezat se caracterizează prin faptul că mişcarea principală rectilinie alternativă


efectuată de sculă est în planul vertical (fig. 7.1). Ele sînt destinate prelucrării prin rabotare a diferitelor
suprafeţe plane, circulare şi profilate, interioare sau exterioare, în producţie individuală sau de serie.
Maşinile de mortezat sînt utilizate, în special, în producţia de unicate, principala
caracteristică fiind lungimea cursei utile.
În funcţie de lungimea cursei utile, se deosebesc :
- maşini de mortezat mici, avînd cursa piuă la 250 mm ;
- maşini de mortezat mijlocii, avînd cursa între 250 şi 800 mm ;
- maşini de mortezat mari avlîid cursa peste 800 mm.

Fig. 7.1. Maşina de mortezat

40
După construcţie şi domeniul de utilizare, maşinile de mortezat se clasifică în:
- maşini obişnuite;
- mașini transportabile;
- mașini speciale.
În funcţie de forma capului montantului, se deosebesc :
- maşini de mortezat cu cap fix;
- maşini de mortezat cu posibilităţi de înclinare a berbecului în faţă;
- maşini de mortezat fără posibilităţi de înclinare a berbecului în faţă.
După principiul de lucru ai mecanismului de acţionare, maşinile de mortezat pot fi:
- cu acţionare mecanică;
- cu acționare hidraulică.
În mod frecvent se utilizează acţionarea mecanică, deoarece mașinile au o construcţie mai simplă,
sunt mai sigure în funcţionare şi au o întreţinere mai simplă.

Fig. 7.2. Schema de principiu a lanțurilor cinematice ale unei mașini de mortezat [5].

Tipul reprezentativ de bază îl constituie maşinile de mortezat obişnuite avînd cursa maximă
între 100 şi 1 500 mm.
Schema de principiu a lanțurilor cinematice ale maşinii de mortezat cu acţionare mecanică este prezentată
în figura 7.2.
Mişcarea principală rectilinie alternativă se obţine de la motorul Mt prin cutia de viteze CV cu
3 . . . 9 trepte. Mişcările de avans au caracter intermitent şi sînt dependente de mişcarea principală, avînd
loc la sfîrşitul cursei de mers în gol. Punctul de derivaţie al mişcării de avans îl constituie axul discului de
antrenare al berbecului, pe care se montează cama K sau un alt organ de transmisie (roată dinţată, roată

41
pentru lanţ etc.). De la camă mişcarea este transmisă mai departe printr-un sistem de pîrghii îa meca-
nismul cu clichet 5—6 şi apoi cutiei de avansuri CA.
Elementele finale de antrenare a mesei sînt:
- pentru avansul transversal şi longitudinal, şuruburile conducătoare T si L;
- pentru avansul circular, angrenajiul melc-roată melcată 11—12.
Deplasările rapide se obţin cu ajutorul motorului electric M2.
În figura 7.3. este prezentată schema cinematică detaliată a unei maşini de nmortezat.

Fig. 7.3. Schema cinematică detaliată a unei mașini de mortezat [2].

42
8. MAȘINI DE BROȘAT

8.1. Aspecte generale

Maşinile de broşat au o construcţie relativ simplă însă foarte robustă, ele putând dezvolta forţe de
tracţiune mari și foarte mari (150. .. 200 kN). Semifabricatele obţinute prin broşare sunt de obicei piese ce
necesită precizie ridicatăla care broşarea este o operaţie de finiţie. În figura 8.1 sunt prezentate tipuri de
semifabricate obţinute prin broşare.

Fig. 8.1. Exemple de semifabricate obţinute prin broşare

Fig. 8.2. Broşă de interior (scula)

a) b)
Fig. 8.3. Procedee de broşare:
a) prin tragere; b) prin ămpingere

43
Fig. 8.4. Schema procesului de broşare

Fig. 8.5. Maşina verticală de broşat interior cu 2 posturi de lucru

În figura 8.2. este prezentată o broşă de interior iar în figurile 8.3. sunt prezentate cele două
procedee de broşare: prin tragere, respectiv prin împingere. În figura 8.4. este prezentată schema
procesului de broşare.

44
În figura 8.5. este prezentată schema unei maşini verticale de broşat interior cu două posturi, cu
notaţiile: 1- broşele, 2- semifabricatele; 3- batiu; 4- capul de broşat (culisa); 5- coloane de ghidare; 6-
traversa mobilă; 7- cilindri hidraulici; 8- orificii de alimentare cu ulei; 9- masa maşinii.
După tipul suprafeței prelucrate, se pot clasifica în:
- maşini de broşat interior;
- mașini de broşat exterior;
- maşini universale de broşat.
După poziția sculei în procesul de prelucrare, se deosebesc:
- mașini de broșat orizontale;
- mașini de broșat verticale.
După caracterul mișcării de așchiere se împart în:
- mașini de broșat cu mișcare rectilinie alternativă;
- mașini de broșat cu mișcare rectilinie continuă;
- mașini de broșat cu mișcare circulară.

8.2. Mașini verticale de broșat

Maşinile verticale de broşat interior prezintă avantajul că ocupă un spaţiu productiv mai mic ca
cele orizontale, au o deservire uşoară, însă nu se pot amplasa decît în hale cu înălţime relativ mare.

Fig. 8.6. Mașina verticală universală de broșat (cu broșă de exterior) [5]

Maşinile verticale de broşat se construiesc mai des în varianta maşinilor universale (figurile 8.5 şi
8.6), putînd lucra atît pentru broşare interioară cît şi exterioară.

45
Acţionarea maşinilor de broşat se realizează aproape în exclusivitate cu sisteme hidraulice.
Principalele părți componente ale mașinii verticale universale de broșat din figura 8.1. sunt: 1-
batiu; 2- m o n t a n t ; 3 - masă mobilă; 4- dispozitiv de prindere a piesei; 5- piesă de prelucrat; 6- broșă;
7- sanie verticală; 8- motor hidraulic.
Pe sania 7, în locul broşei de exterior, se poate monta la partea inferioară un dispozitiv de
prindere a broşelor de interior, astfel că maşina capătă un caracter universal. La broşarea exterioară
maşina poate lucra în ciclu semiautomat. După prinderea piesei se comandă pornirea ciclului. Masa 3
împreună cu piesa se deplasează spre dreapta pînă la un limitator cînd se declanşează pornirea motorului
principal. La terminarea cursei active se retrage rapid masa 3 şi sania cu broşa. Mişcarea II se realizează
în vederea evitării frecării dintre sculă şi piesă. Astfel de maşini se construiesc şi cu două sănii paralele,
lucrînd alternativ (cînd o sanie coboară cealaltă urcă).

Fig. 8.7. Schema de acționare hidraulică a unei mașini de broșat [5].

Schema de principiu de acționare hidraulică a unei maşini de broșat este indicată în figura 8.7.
Circuitul principal, pentru realizarea forţei de tragere, cuprinde motorul hidraulic Mh1 alimentat de pompa
P1 cu debit reglabil, supapa de protecţie S1 supapa de contrapresiune S2 şi distribuitorul principal D1
pilotat de distribuitorul D2.
Reglarea vitezei de lucru, respectiv a debitului din circuitul principal se efectuează cu ajutorul
regulatorului R. Deservirea circuitului principal se realizează de la circuitul secundar, format din pompele
P2 şi P3, cu supapele de protecţie S6 şi S7, distribuitorul D3 şi supapele de presiune S3, S4 şi S5, pentru
comanda vitezei de lucru: rapidă, tehnologică sau frînată la fine de cursă.
Circuitul hidraulic de deservire a anexei maşinii este format din motorul Mh2 pompa P4 cu debit
constant, supapa de protecţie S8, distribuitorul de comandă D4, droselele Dr1 , Dr2 (pentru reglarea
vitezei), şi supapele de ocolire S1 şi S2. Ciclul de lucru dorit se obţine prin reglarea corespunzătoare a
limitatoarelor de cursă care comandă electromagneţii distribuitoarelor D2, D3 şi D4 .

46
9. MAȘINI DE RECTIFICAT
9.1. Aspecte generale

Maşinile de rectificat sînt destinate prelucrării prin aşchiere a semifabricatelor metalice în vederea
obţinerii de dimensiuni precise, forme geometrice regulate şi o calitate a suprafeței ridicată. În figura 9.1.
sunt prezentate diferite forme geometrice uzuale de scule (discuri de rectificat) iar în figurile 9.2, 9.3 şi
9.4 sunt prezentate diferite scheme ale processului de prelucrare prin rectificare.

Clasificarea maşinilor de rectificat.

După forma suprafeţei prelucrate sînt:


- maşini de rectificat rotund;
- maşini de rectificat plan;
- maşini de rectificat filete, etc.
După gradul de universalitate pot fi:
- maşini de rectificat universale;
- maşini de rectificat speciale (de ascuţit scule, de rectificat filete, de rectificat dantură etc.).

Fig. 9.1. Forme geometrice discuri abrazive

47
Oricare din aceste grupe poate fi clasificată în continuare astfel:

După felul operaţiilor executate:

- mașini de rectificat rotund suprafeţe exterioare;

- mașini de rectificat rotund suprafeţe interioare.

Fig. 9.2. Schema rectificării plane

Fig. 9.3. Schema rectificării canalelor

48
Fig. 9.4. Schema rectificării rotunde exterioare

După modul de fixare al semifabricatului:

- maşini cu fixare rigidă în mandrin sau între vîrfuri;


- maşini fără vîrfuri (centerless).

Fig. 9.5. Maşina de rectificat plan

49
Maşinile de rectificat plan se clasifică astfel:

După poziţia axei sculei:

- maşini de rectificat plan orizontale;


- mașini de rectificat plan verticale.
În figura 9.5. este prezentată structura unei maşini de rectificat plan: 1- batiu; 2- masa maşinii; 3-
tija cilindrului de acţionare; 4- limitatoare de cursă; 5- manete de operare; 6- indicator al nivelului de ulei
hidraulic; 7- discul abraziv; 8- păpuşa fixă; 9- support motor; 10- motor electric de acţionare a discului
abraziv.

9.2. Mașini de rectificat rotund exterior

Maşinile de rectificat rotund exterior, cu prinderea piesei în mandrină sau între vîrfuri, sînt
construite pentru prelucrarea suprafeţelor exterioare cilindrice, conice sau profilate. Cu unele mici
adaptări se pot rectifica şi suprafeţe frontale. Pentru piesele lungi prelucrarea are loc cu avans
longitudinal, iai la piesele a căror suprafaţă de prelucrat nu depăşeşte, ca lungime, lăţimea pietrei abrazive
prelucrarea are loc cu avans de pătrundere (transversal).

După criteriul organului care execută mişcarea de avans longitudinal, se deosebesc două tipuri
constructive de bază:

- mașini de rectificat rotund exterior la care avansul longitudinal este executat de masa maşinii;
- mașini de rerctificat la care la care avansul longitudinal este executat de păpuşa portsculă
În figura 9.6. este reprezentată schema bloc a unei mașini de rectificat rotund exterior la care
avansul longitudinal este executat de masa maşinii. La aceasta, discul abraziv 1 execută mişcarea
principală de aşchiere I primită de la un motor electric propriu, prin lanţul cinematic aflat în păpuşa
portsculă 2. La acest tip de mașină, scula execută şi avansul transversal III, ghidat pe ghidajele 3.

Semifabricatul este fixat între vîrfurile păpuşilor 6 şi 8. În vederea prelucrării suprafeţei pe toată
circumferinţa ei, are loc mişcarea de rotaţie IV (avansul circular), de la un motor independent prin lanţul
cinematic aflat în păpuşa 6. La celălalt capăt piesa este sprijinită de vîrful aflat în pinola 7.

Poziţia ambelor păpuşi poate fi reglată de-a lungul ghidajelor longitudinale 5 ale mesei 4. Masa
4, împreună cu mecanismele montate pe ea, execută avansul longitudinal II. Pentru a putea prelucra şi
suprafeţe conice, la piesele lungi montate între vîrfuri, axa geometrică ce trece prin cele două vîrfuri
trebuie înclinată într-un plan paralel cu planul mesei. În acest caz, ghidajele 5 se află pe o placă
independentă de masa 4 şi poate fi rotită pe ea. Dacă semifabricatul este prins numai în mandrină, fără să
fie sprijinit cu vîrf la capătul opus, prelucrarea suprafeţei conice se poate realiza prin rotirea păpuşii
portpiesă cu semiunghiul conului de realizat.

50
Fig. 9.6. Mașina de rectificat rotund exterior [2].

9.3. Mașini de rectificat ritund interior

Ma;inile de rectificat rotund interior sunt utilizate pentru prelucrarea alezajelor cilindrice conice
sau profilate, cu diametre de 5. . .500 mm şi lungimea maximă dc 50...500 mm, precum şi a suprafeţelor
frontale. În figura 9.7 sunt prezentate schemele bloc ale mai multor variante constructive în funcție de
elementele care realizează mişcările de avans longitudinal I I I şi de pătrundere I V .

b)
a)

c) d)

Fig. 9.7. Scheme privind structura și posibilitățile de mișcare [5].


ale mașinilor de rectificat rotund interior.

51
Notațiile utilizate ae urmtoarele semnificații: 1 — păpuşă portpiatră; 2 — păpuşă portpiesă; 3 —
bolţ pentru rotirea păpușii portpiesă ; 4 — batiu ; 5 — motor electric pentru antrenarea piesei ; 6 —motor
electric pentru antrenarea pietrei.
Arborele portpiatră este lung şi subţire (puţin rigid) pentru a putea pătrunde în alezaj pe toată
lungimea lui. Din această cauză, precum şi datorită condiţiilor mai grele în care lucrează piatra,
rectificarea interioară se execută cu o adîncime de aşchiere mai mică.
Piatra are un diametru relativ mic (4/5...3/4 din diametrul găurii), iar turaţie ei este foarte mare
(pînă la 200 000 rot/min) pentru a realiza vitezele de aşchiere necesare. Din această cauză, acţionarea
acestor maşini se face eu motoare electrice speciale, turbine cu aer etc.
Maşinile de rectificat interior cu cap de prindere se utilizează la prelucrarea alezajelor pieselor de
dimensiuni mici şi mijlocii, care sînt corpuri în rotaţie ce se pot prinde uşor într-un dispozitiv (universal,
platou ş.a.).

9.4. Mașini de rectificat roți dințate

În funcție de forma pietrei abrazive (taler sau melc abraziv), maşinile de rectificat dantura roţilor
dinţate cilindrice se împart în:
- mașini de rectificat dantura cu piatra abrazivă tip taler;
- mașini de rectificat dantura cu piatra abrazivă tip melc.
Mașinile de rectificat dantura cu piatra tip taler taler generează evolventa prin metoda cu dreaptă
fixă, iar cele cu melc abraziv prin metoda cu dreaptă mobilă. Directoarea, rectilinie sau elicoidală, este
generată de ambele grupe de maşini, prin transpunerea prin rulare.

Fig. 9.8. Schema de principiu a mașinii de rectificat tip Niles [2].

52
Fig. 9.9. Schema structurală a mașinii Niles [3].

Mașinile de rectificat cu piatră abrazivă (cunoscute în general sub denumirea de mașini Niles),
prezentate în figura 9.8, au piesa dispusă cu axa verticală în plan vertical.
Schema cinematică structurală a mașinii Niles este indicată în figura 9.9. Conform acesteia, lanțul
cinematic principal este acționat de motorul electric M1 care antrtrenează în final piatra de rectificat la
turația ns.
Avansul axial al sculei pe direcția verticală este realizat printr-un lanț cinematic acționat de
motorul electric M2. Turaţia motorului M 2 este transformată într-un număr de curbe duble pe minut prin
intermediul unui mecanism bielă-manivelă BM, numărul de curse duble fiind reglat prin cutia de
avansuri. M Waz , La unele construcţii, motorul M 2 are trei turaţii, iar cutia de avansuri — două rapoarte de
transmitere, realizîndu-se astfel şase numere de cd/min (50—280 la maşinile mici, 17,5 — 100 la maşinile
pentru piese mari).
Lanţul cinematic de rulare leagă şurubul conducător al săniei cu masa rotativă portpiesă. El este
reglat cu roţile de schimb A R , B R . Mişcarea pentru rulare este furnizată de motorul M 3 , inversorul I, lanţul
cinematic de avans tangenţial, reglat cu roţile A wtg B wtg şi cuplajul C 1 pe poziţia 1 sau prin lanţul
cinematic de deplasare rapidă, dacă C 1 se află pe poziţia 2.

53
Divizarea, dinte cu dinte, este realizată de lanţul cinematic de divizare care intră în funcţiune cînd
cuplajul C3 este închis. Un număr constant de rotaţii de mărime unghiulară D este furnizat totdeauna de
mecanismul de divizare M D , rotaţii care sînt transformate de roţile de schimb în unghiul de divizare yP =
360[ z p şi transmise piesei prin mecanismul diferenţial Dif, cuplajul C2 fiind deschis.
Rectificarea unui gol de dinte se efectuează la o cursă dublă a săniei portpiesă, deoarece profilul
piesei-disc este mai îngust decît dintele cremalierei de referinţă.

54
Bibliografie

[1] – Frumusanu G., Utilaje si echipamente pentru prelucrari mecanice I, Galati


2008

[2] – Vaida A., s.a., Masini-unelte, EDP Bucuresti, 1970

[3] – Botez E., s.a., Masini-unelte, bazele teoretice ale proiectarii, II. Organologia
si precizia masinilor-unelte, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1978

[4] – Javgureanu V., Actiopnari hidraulice si pneumatice in masini si sisteme de


productie, curs universitar, Chisinau, UTM, 2011.

[5] – Ivan M., șa., Mașini-unelte și control dimensional, EDP, București, 1980.

[6] – Helmi A. Y., Hassan E.-H., Machining Technology Machine Tools and
Operations, CRC Press, Taylor & Francis Group, New York, 2008.

55
56
Cuprins

pag.

1. Lanţuri cinematice.........................................................................................3
1.1. Definirea lanţurilor cinematice................................................................3
1.2. Clasificarea lanţurilor cinematice..............................................................3
1.3. Natura lanţurilor cinematice......................................................................5
1.4. Structura lanţurilor cinematice..................................................................6
1.5. Caracteristicile labţurilor cinematice.........................................................7
2. Acţionarea maşinilor-unelte............................................................................9
2.1. Acţionarea mecanică a maşinilor-unelte...................................................9
2.2. Acţionarea hidraulică a maşinilor-unelte...................................................14
3. Maşini de strunjit..........................................................................................19
3.1. Aspecte generale......................................................................................19
3.2. Clasificarea strungurilor..........................................................................19
3.3. Strunguri longitudinale normale..............................................................20
4. Maşini de găurit.............................................................................................24
4.1.Aspecte generale....................................................................................24
4.2.Maşina de găurit verticală cu montant....................................................25
5. Maşini de frezat............................................................................................27
5.1.Aspecte generale.....................................................................................27
5.2.Masşini de frezat cu consolă..................................................................27
5.3.Maşini de frezat roţi dinţate....................................................................30
5.4.Maşini de alezat şi frezat........................................................................33
6. Maşini de rabotat...........................................................................................36
6.1. Aspecte generale....................................................................................36
6.2.Maşina de rabotat cu cuţit mobil.............................................................36
6.3.Maşina de rabotat cu masă mobilă..........................................................37
7. Maşini de mortezat........................................................ ...............................40
7.1.Aspecte generale.....................................................................................40
8. Maşini de broşat................................................................. ..........................43
8.1.Aspecte generaale...................................................................................43
8.2.Maşini verticale de broşat.......................................................................45
9. Maşini de rectificatat....................................................................................47
9.1.Aspecte generale ...................................................................................47
9.2.Maşina de rectificat rotund exterior.......................................................50
9.3.Maşina de rectificat rotund interior.......................................................51
9.4.Maşini de rectificat roţi dinţate.............................................................52
Bibliografie.................................................................................................55

57