Sunteți pe pagina 1din 23

CZU 624.131.431.

nsănucA soaAUSTA STANDARD DE STAT


ROMANIA EDIȚIE OFICIALĂ STAS 1913/5-85
Înlocuiește ;
CONSILIUL NAȚIONAL TEREN DE FUNDARE
STAS 191315-74
PENTRU ȘTIINȚA
$1 TEHNOLOGIE
INSTITUTUL ROMAN DETERMINAREA GRANULOZITĂȚII Clasiticarra alfanumerică
Da G 23
STANDARDIZARE
Terrain de fon dat ion
Foundation ground ()cHOBaHMR
DETERMINATION DE LA
DETERMINATION OF GIRA IN SIZE
G RANVLOS ITF.

1 GENERALITĂȚI
1.1 Obieet și domeniu de aplicare
Prezentul standard stabilește metodele de determinare prin cernere și prin sedimentare a
granulozității (distribuției granulometrice) a pămînturilor ce alcătuiesc . terenul de fundare.
Metodele din prezentul standard se aplică pămînturilor identificate și clasificate conform
o STAS 1243-83.
o

Elaborat de : Aprobat de :
MINISTERUL AGRICULTURII INSTITUTUL ROMÂN DE Data intrarłn în vigoare :
$1 INDUSTRIEI ALIMENTARE STANDARDIZARE
Institutul de Studii și Proiectări Bd. flie Pintilie nr. 5 BUCUREȘTI 1985-06.01
STAS 1913/5-85
pentru Imbunătățiri Funciare Telex 11312 CNST R

1.2 Granulozitatea (distribuția granulometrică) reprezintă repartiția procentuală după mă


rimi, a granulelor (particulelor) componente ale fazei solide a pămînturilor.
1.3 Granulozitatea se determină prin următoarele metode :
prin măsurări directe cu ajutorul șablonului, pentru pămînturi cu granule mai mar: de
125 mm ; metoda cernerii :
pe ciururi, pentru .păminturi cu granule mai mari de 2 mm ;
— pe ciururi și site, pentru pământuri cu granule mai mari de 0,063 mm;
— metoda sedimentării, pentru pămîntułi cu granule mai mici de 0,063 mm ;
— metoda combinată (cernere și sedimentare) pentru pămînturi cu limite Întinse de
granulozitate (nisip argilos, praf nisipos etc.).
1.4 Recoltarea probelor de laborator
1. 4.] Probele de laborator, denumite în continuare probe, trebuie să fie părți reprezentative
din probele de teren — tulburate, sau netulburate— obținute din sondaje.
1.4.2 În cazul pămînturilor cu neomogenități evidente, probele de teren trebuie recoltat pentru
fiecare intercalație distinctă.
În cazul probelor mari de teren, probele de laborator se obțin prin aplicarea metodei
sferturilor conform STAS 1850-62.
1.5 Terminologie
Conform STAS 395()-81.

F.L. -10
STAS ]913/5-85
STAS 1913/5-85
3

2.4 Mod de lueru


Capsulele se n umerotează, se usucă la 105 ± 2 0C, se răcesc și apoi se tarează. Masa
fiecăreia m, se înregistrează (exemplificativ ca în anexa A) și se verifică periodic.
2 4 2 Se montează seturile de site și ciururi astfel : se așază mai întîi cutia, apoi peste ea se pune
sita cu ochiuri de dimensiuni minime, după aceea se pun sitele și ciururile cu ochiuri de
dimensiuni din ce în ce mai Inari, după care se așază capacul.
2.4.3 Proba uscată și cânt 'ă,rită se toarnă pe ciurul sau sita cu ochiurile cele mai nłari din setul
u tilizat.
'2 4.4 Cernerea se execută manual sau cu ajutorul unei mașini de cernut.
În timpul cernerii se verifică dacă nu se depășește capacitatea de încărcare a sitelor și
ciururilor, astfel ea proba de pămînt de cernut să se poată rostogoli pe suprafețele sitelor și
ciururilor.
Cernerea se face. pînă la separarea fracțiunilor granulare ; orientativ, timp de 15 minute
(Iacă, cernerea se fa.ce manual sau 10 minute dacă cernerea se face cu ajutorul unei mașini de
cernut.
Cernerea se eonsiderfi terminată dacă scuturînd fiecare sită sau ciur deasupra unei hîrtii,
ceea ce mai trece timp de 1 minut reprezintă mai puțin de 1 0/0 din materialul de pe ciurul sau
sita respectivă. Ceea ce, eventual, trece se adaugă la sita sau ciurul următor cu diametrul mai
mic.
2.4.5 Fracțiunile granulare rămase după cernere pe fiecare sită, ciur sau cutie, se trec în capsule
tarate și se determina, masa fiecăreia.
Datele obținute se, înregistrează (exemplificativ în tabelul 1 din anexa A).
Dacă, suma łnaselor fracțiunilor granulare (inclusiv restul din cutie) diferă cu mai mult
de 1% față de masa probei de analizat ma (pct. se repetă.
Dacă restul din cutie depășește 10% din masa probei de analizat ma, acest rest se
analizează„ în continuare, prin metoda sedimentării (conform pct. 3).
În cazul probelor supuse cernerii după ce s-a separat liantul, restul din cutie rămas după
efectuarea cernerii trebuie să fie mai mic de 1 0/0 din masa probei de analizat ma.
OBSERVAȚ IE În cazul in care după cernere, rezultă fracțiuni cu diametre mai mari de 20 mm, separarea lor în
continuare pe fracțiuni se poate face utilizînd ciururi corespunzătoare sau prin măsurări cu șublerul sau cu șabloane.
2.5 Exprimarea rezultatelor
Rezultatele analizei granulometrice se înscriu în tabelul 1, dat exemplificativ în anexa A.
Se efectuează calculele precizate la rubricile respective.

În masa totală se include și restul din cutie precum și masa liantului.


OBSERVAȚIF. În ultima coloană a tabelului se înscriu procentele restului fracțiunilor de granule cn dimensiuni mai
mici decât dimensiunea sitei sau ciurului respectiv, calculat față de masa probei de analizat ma (vezi pct 2.2.2) care.
pentru primul rînd sc obține scăzînd din 100 valoarea indicată în penultima coloană ; pentru celelalte rinduri. această
valoare se ol)ține scăzînd din rindul precedent al ultimei coloane, valoarea penultimei coloane.
Distribuția procentuală pe fracțiuni a granulelor se reprezintă grafic pe o diagramă
semilogaritmică (fig. 1 și diagrama din anexa A) fie printr-o curbă de granulozitate (curbă
statistică integrală de tip Galton), fie printr-o histogramă (de tip Gauss) sau, la cerere, ' prin
histogramă și curbă de granulozitate (fig. 1).

F.L. -10
STAS ]913/5-85

02 0*25 op
...-.....>- d în mm
Fig. 1
STAS 1913/5-85

F.L. -10
STAS ]913/5-85
5
STAS 1913/5-85

— Agitator manual (fig. 2), electric (fig. 3), sau orice alt sistern (pneumatic, ultrasonic
etc.), care să agite suspensia care se încearcă.
Spatulă, cuțit, răzătoare, pensulă.
Pahar Berzelius cu capacitatea 500 cm3.
Pipetă gradată cu capacitatea 20 cm3 .
Pîlnie cu coadă scurtă.
Apă oxigenată soluție 6 0 /0.
Carbonat de litiu anhidru.
Soluție diluată de silicat de sodiu 4,4 , densitatea g/cnłn .
Soluție de hexametafosfat de sodiu : 40 g hexametafosfat de sodiu dizolvat în 1
apă distilată.
OBSERVAȚIE Întrucit soluția de hexametafosfat de sodiu poate. fi utilizată nła.xinłunł o lună de la data preparării, este
necesar ca pe sticla cu solu ție să se precizeze data preparării.
Nomogramă pentru calculul diametrelor granulelor (anexă B), rigle de calcul speciale
sau programe de calcul echivalente nomogramei.

Fig. '2 Fig. 3


3.3.1 În cazul materialelor cu indice de plasticitate redus Ip < 10 0/0 (nisip, nisip prăfos, nisip
argilos, praf nisipos), dispersarea se realizează folosind ca agent dispersant carbonatul de litiu
anhidru și ca agent antifloculant soluție diluată de silicat de sodiu @onform pct. 3.3).
Pentru o probă se utilizează 0,5 g carbónat de litiu anhidru.
3.3.2 În cazul materialelor cu indice. de plasticitate Ip > 10% (argilă grasă, argilă, argilă prăfoasă,
argilă nisipoasă, praf argilos) determinarea se efectuează folosind ca agent antifloculant soluție
de hexametafosfat de sodiu (conform pct. 3.3). Pentru o probă, se utilizează 100 em3 soluție de
hexametafosfat de sodiu.
Mod de lucru
Materialul care se supune analizei se pune într-o capsulă. Peste material se pun reaetivii
corespunzători precizați la pct. 3.3.1 și 3.3.2, se, adaugă apă votabilă, după care se lasă 8 . . .24
h pînă se obține înmuierea completă a materialului.
Acest amestec se toarnă în cupa agitatorului și se supune• unei agitări viguroase timp de
1 . 15 minute, care se recomandă să se facă cu un agitator mecanic, pneumatic sau ultrasonic în
vederea evitării formării de agregate minerale prin asocierea particulelor fine în timpul
determinării. Suspensia astfel obținută se toarnă pe o sită din țesă.tură de sîrmă cu ochiuri pătrate
cu latura ochiului de 0,063 mm așezată pe o capsulă metalică sau de porțelan cu diametrul cel
puțin egal cu cel al sitei. Folosind apă potabilă și prin pensulare, i.e.....EQ.țin.e pe
sită numai fracțiunea mai mare de 0,063 mm.
La spălare trebuie să se evite utilizarea de cantități excesive. de apă, pentru ea volumul
final de suspensie în capsulă să nu depășească 700 . . . 800 cm3 .

F.L. -10
STAS ]913/5-85
6
STAS 1913/5-85

Alaterialul reținut pe sită se colectează într-o capsulă și se usucă in et uvă la t,ełnperatura


de 105 '2 o c pînă la masă constantă (lupă care se, cîržtărește. .l)aeă această, nłasa este, mai mică
decît 10% din masa inițială a probei ma (pct. 3.2 2), aceasta se ilłreEistyează ca atare și se
consideră global; dacă materialul reținut este mai mare de 10 din masa inițială a pyobei ma
analizează granulometrie prin metoda cernerii (conforłn pct.?).
Materialul ce trece prin sita 0,063 și este eolectaŕ, în capsula de se cu atenție
într-un cilindru gradat ca capacitatea de 1000 cm••, evitându-se orice, pierderi. în cazul folosirii
carbona[alui de litiu ca dispersarłt, în suspensie se. ă diluată, de silicat de sodiu ca
agent stabilizator al sistemului dispers. Îl! cazul folosirł; hexametafosfatului de sodiu, nu este
necesar să/ se adauge agent stabilizator.
Volumul suspensiei din cilindrnl gradat se completeaza ljatâl)ilă la
Dacă în timpul spălării apa folosită a depășit volt] m, se ex cestil prin fierbere astfel încît să se
ajungă la un volum de suspensie de cłn'*. Se lasă cilindrul repans la atingerea temperaturii
carnerei.
Suspensia obținută se agită, timp de 15 . . . prin efectuarea (le Illișeări- verticale
unui agitator
manual
(fi fT . 2).
mentării.
accidentală a susnensiei ; se efectuează citirea pe areometru la partea superioałv:ă, R. łneniscului,
după care acesťa se scoate cu aceeași atenție ea, la introducere.
În intervalul dintre citiri, areometrul se păstrează într-un cilindru cu apă, potabilă, care
se schimbă ori de cite ori este necesar pentru a fi mereu euyată.
Se efectuează citiri pe areometru la următoarele intervale, de tiłnp cunłulat, de la.
inceperea determinării : 0,5 min, 1 min, 2 inin, 4 min, 8 min, 15 Inii), 30 min, 1 h, 2 b, 4 h și [i$2
...
După fiecare citire cu areometrul se măsoară tełnperatura suspensiei ; se reeonłałldă ca
încercarea să se efectueze într-un mediu ambiant in care se păstrează tenłperat (le 20 3 0C, caz în
care corecțiile de temperatură, Sînt neglijabile.
Citirile pe areornetru și temperaturile 11Lăsurate se înregistrează. (exełnplific•at.iv
tabelul 2, anexa A).
În cazul în care în timoul determinării suspensia, floculează sau precipită, aceast.a se
reagită din nou cu agitatorul manual timp de3 . . .5 ori mai mare decit cel de la începutul
determinării și se repetă citirile. La o nouă floculare rezultatele obținute nu se mai iau în
colisiderare, iar determinarea granulozității se facc prin metoda pipetă,rii conform SQ'AS
7184/0-79.
3.5 Exprimarea rezultatelor

3.5.1 Pe baza datelor obținute se determină diametrele 'granulelor și procentual (le


granule.
Datele obținute se înscriu în tabelul 2, dat exemplificativ în A.
Densitățile efective citite pe areometru p, se înscriu sub formă, de densități reduse It, ,
obținute cu relația :
r) 10 3
Densitățile reduse R astfel obținute se corectează eu o valoare de corecție, Â R
reprezentînd corecția de menisc și cea datorită eventualelor inexactități în etalonarea scării de
grn,dații a areometrului, determinate conform anexei C pct. C.I .
3.5.2 Determinarea diametrului granulei corespunzător unei citiri cu areometrul se face utilizind
relațiile de calcul și nomograma din anexa B sau orice alt dispozitiv de calcul similar ca rezultate.
3.5.3 Conținutul de granule, mp avînd dimensiuni mai rnici sau cel łnult egale cu diametrul
granulei, determinat conform pct. 3-.5.2, în procente, pentru citirea respectivă cu areometrul la
un anumit timp, raportat la masa ma se calculează cu relația :
100
+ Cl) /o
în care
ma masa inițială a probei uscare, în grame (pct. 3.4.1) ;
densitatea scheletului, în grame pe centiłnetru cub ;
densitate'â apei egală cu 1 g!cm3 ;
R' densitatea redusă, corectată

R și AR conform pet 3.5.1 ;


F.L. -10
STAS ]913/5-85
Ct corecția de temperatură, deterłninaťă conform anexei B.
Distribuția procentuală pe fracțiuni granulare se reprezintă grafic (exemplificativ pe
diagrama din anexa A).
3.5.4 În anexa C se dă un exemplu de calcul efectuat la tararea unui areometru.
STAS 1913/5-85
AX EXA
GRAN U LOZITĂȚII PRIN CERNERII
'l*abelul 1
Dimensiuniie ochiurilor sitelor sau Cantitatea rămasă pe sită
ciururilor (diametrul granulelor d) * Fracțiuni cu diametrul rnai mie decit
mm d, 0/0 din cantitatea totală i

Suma
* Diametrele ciururilor și sitelor se înscriu in ordine descrescindă.
REPARTIȚIA MATERIALULUI
Material spălat ( a 0,063 młn)
Proba uscată tara
Tara
Cantitate spălata
Material cernut ( a > 0,063 mm) Proba
uscată + tara
Tara
Cantitate cernută
Cantitatea totală cernută și spălată Felul
materialului
DETERMINAREA GRANULOZITĂȚII PRIN METODA SEDIMENTĂRII

AREOMETRUL ma

Densitatea scheletului ps g,/cm3 ; 70 mp CÔ


Temperatura
citită medie
ac
DiametrulCorccția I
Timpul deCitiri redusede tem-
Datasedimentarepe areometru granulelordperaturămp
minutc mm

1/2
1
2
4

15

30

60

120

F.L. -10
STAS ]913/5-85

Tabelul 2
F.L. -10
S.C. ZMC TRADING S.R.L. Sonda nr.
Aut. Nr. 3265/01.07.2017
Pmbd nr.
F.L. -10 DIAGRAMA DISTRIBUTIEI GRANULOMETRICE
Adâncirne m

FIN — FINE MARE COARSE MIC — FINE MARE -COARSE BOLOVANIȘ BLOCURI - BOULDERS
ARGILĂ — CLAY PRAF - SILT - COBBLES
NISIP - SAND PIETRIȘ — GRAVEL
F.L. -10
17 STAS 1913/5-85
-85
ANEXA C
EXEMPLU DE CALCUL EFECTUAT LA TARAREA UNUI AREOMETRU
Pentru fiecare areometru trebuie să se stabilească corecția de menisc și corecția datorată
eventualelor inexactități in etalonarea scării gradate. De obicei, aceste două corecții se stabilesc
concomitent. Valoarea acestor corecții AR se stabilește cu relația :
AR • 103 in care diferența între nivelul superior al meniscului
și gradația 1,0 de pe tija areometrului, determinată ca mai jos.
Într-un cilindru de sticlă gradat, de 1000 cm:g , se pune aproximativ 950 cłn3 de apă
distilată avînd temperatura de 20 0 C, după care se adaugă 0,5 g carbonat de litiu. Se agită soluția
cu agitatorul manual pină la omogenizarea acesteia, după care se adăugă 5 em3 soluție diluată de
silicat de sodiu 4,4 . Se completează cu apă distilată pină la semn, după care se. agită din nou cu
agitatorul manual pină la omogenizarea soluției. Soluția este adusă la t,ełnperatura de Într-un al
doilea cilindru, in 9()() crng apă distilată se adaugă 1()0 cm" soluție de hexałnetafosfat de sodiu
40 g/l. Soluția se aduce la temperatura de 20 0 C.
Areometrul care urmează să fie tarat, se curăță cu alcool de urmele de grăsime pentru a
se obține pe tijă un menisc corect format.
Se introduce areometrul pe rind în cei doi cilindri și se fac citirile la partea superioară a
meniscurilor (fig. 4a și 4b). pentru determinarea corecției AR pentru fiecare agent dispersant și
coagulant folosit.
În cazul in care gradația 1,0 de pe scara areometrului corespunde cu nivelul superior al
meniscului Ap 0
În cazul în care gradația 1,0 de pe scara areometrului este sub nivelul meniscului Ap se
ia cu semn pozitiv și are valoarea:
1,000 — 0,999 — 0,001
În acest caz corecția  R este pozitivă și are valoarea :
0,001.łooo = +
În cazul în care 0995 gradația 1,0 de
pe, scara areometrului este deasupra
nivelului superior al Nivelul meniscului
(exemplul din fig. 4b) Ap .są*rior d se ia cu semn
negativ și are valoarea : mentsculL1/
(Ciŕirea
oreometru)

000 poo

1005 1,005

Ap 1,0005 1,0000 0,0005 iar


corecția AR este, negativă și are valoarea :
A p. 103 —0,5
Nivelul al meniscului
Nivelul lichidului(Citirea pe areomeŕru)
Nivelul lichidului
Fig. 4 a Fig. 4 b
18
STAS 1913/5-85

C Pentru aflarea corelației dintre adîncimea de imersie a centrului de plutire a areome irului Hr
(fig. 5) și citirea corespunzătoare densității înscrisă pe scara areometrului, se procedeaz•ă ca trłai
jos :
0,995

Fig. 5
Se calculează Hr, pentru fiecare H măsurat, ajutorul relației :

11 +
În care
adincimea de imersie a centrului de plutire a areornetrului pentru densitățile de
etalonare alese, în centimetri ;
II distanțele de la locul de sudură al bulbului cu tija (în dreptul reperului) la gradațiile
densității de etalonare, în centimetri (precizate ľa scara 1 : I în fig. 6) ; h, înălțimea
bulbului areometrului, în centimetri ;
V volumul bulbului areometrului, în centimetri cubi ;
S aria secțiunii interioare a cilindrului gradat folosit la etalonare, în centimetri
pătrați.

OBSERVAȚIE — Relația este valabilă în cazul areometrelor cu bulb simetric.


Calculul lui Hr se efectuează pentru' densitățile de etalonare : 1,000 ; 1,005 ; 1,010; ,015
; 1,020 ; 1,025 ; 1,030 corespunzătoare adîncimilor de imersie notate cu Hro; Hr 5 ; Hr 10; Hr
15 ; Hr 20 ; Hr25 și respectiv Hr 30.
Distanțele de la locul de sudură al bulbului cu tija pînă la gradațiile densităților de
etalonare, notate cu H ; H 5 ; H 10 ; H 15 ; H 20 ; H 25 și respectiv H 30 se măsoară cu un șubler
sau prin altă metodă de măsurare cu o precizie cit mai mare în măsurare.
În cazul areometrului tarat, în exemplul luat (fig. 6), s-au dedus următoarele date :
11 30 1,6 cm; n 25 cm H '20 — 5,5 cm; H 15 7,5 cm ;
H 10 — 9,5 cm; H 5 11,5 cm și H 0 13,5 cm.

F.L. -10
19 STAS 1913/5-85
20

Ho
Fig. 6
Volumul bulbului V al areometrului, se determină astfel :
Se șterge bine bulbul cu alcool, după care se introduce într-un cilindru gradat de 250cm3
, astfel ca locul de sudură al bulbului cu tija să fie în dreptul reperului 250 cm3 după care se
adaugă apa distilată (a'dusă la temperatura de 2000) pînă aceasta ajunge la reperul de 250 cm3 .
Se extrage din cilindrul gradat a-neometrul, după m,re cu o pipetă gradată (sa,u biuretă) se adaugă
apa distilată (ou temperatura tot de 200C) până la reperul 250 cm3 ; apa adăugată cu pipeta gradată
(biureta) reprezintă volumul V al bulbului areometrului.
În cazul areometrului tarat, in exemplul luat, V 65,0 crn3
Înălțimea bulbului areometrului h se măsoară cu un șubler sau se determină prin altă
metodă de măsurare cu o precizie cit mai mare în măsurare.

F.L. -10
21 STAS 1913/5-85
În cazul areometrului tarat, în exemplul luat, h 16,4 cm
Secțiunea interioară a cilindrului gradat de 1000 cm3 utilizat se determină pentru
diametrul mediu al interiorului cilindrului.
OBSERVAȚIE —- În exemplul dat diametrul mediu este 6,0 cm și deci :
Ttd2 3,14-62 2 4
4 28,26 cm
În exemplul luat, valorile lui Hr rezultă :
1
Hr 30 — 1,6 + (16,4—
1,6+
705 8,65cm
Hr 2510,55 cm
Hr 20 + , 05 = 12,55 cm
5,5
Hr 12 — + 7,05 14,55 cm
Hr 10 + 7,05 16,55 cm
Hr 5 = 11,5 + 7,05 = 18,55 cm
O 13,5 + 7,05 = 20,55 cm
22

Valorile lui Ilr se, înscriu pe nomogramă în partea stîngă a coloanei 4 (anexa B) și reprezintă
densitățile suspensiei diluate de pământ în apă.
În anexa B, s-au trecut în partea stingă a coloanei 4 valorile lui Hr O ; Hr 5 ; Hr 10 ; Hr 15
; Hr 20 ; Hr 25 și Hr 3() pentru exemplul de tarare analizat.
În practică se determină, la diferite intervale de timp densitatea unei suspensii diluate de
pămînt în apă. Nomograma pentru calculul diametrelor granulelor se întocmește în conformitate
cu anexa B.

F.L. -10
23 STAS 1913/5-85
0.3 Coloana 4 din nomogramă, trebuie să se completeze eu datele corespunzătoare care stabilesc
legătura dintre Hr și densitatea efectivă ( p) citită pe tija a.reometrului în dreptul nivelului
superior al meniscului, în conformitate cu pct. 3.5.1.
Densitățile reduse R în funcție de densitățile efective citite pe areometru se calculează cu
relatia :
R — (p — 1) 103
În cazul areometrului de tarat, se obțin următoarele valori pentru densitățile reduse R, care
se înscriu în partea stingă a coloanei 4 din anexa B :
— Pentru Hr o — 20,55 cm, corespunde 1,000 g/cm3 și R — Pentru Hr 5 -18,55 cm
corespunde 1,005 g/cm3 și R 5 =
Pentru Hr IO 16,55 cm corespunde PIO 1,010 g/cm3
RIO ( PIO — 103 10,00
Pentru Hr 15 14,55 cm corespunde P15 = 1,015 g/cm3 = 15,00 ;

Pentru Hr 20 12,55 cm corespunde 920 1,020 g/cm3 și Re 0 — 20,00

Pentru Hr 25 — 10,55 cm coreŔpunde 1,025 g/ cm3 și R25 — 25,00


Pentru Hr 30 8,65 cm corespunde P30 ¯ 1,030 g/cm3 și = 30,00

Colaboratori :
Institutul de con strucții București.
Facultatea de hidrotehn ică
Responsabilul proiectului : Institutul de proiectarc Proiect București
MAIA — Institutul de studii și proiectări pentru Institutul de cercetare și proiectare pentru
Îmbunătățiri funciare ing. Ștefan Mocanu sistematizare, locuințe. și gospodărie comunală
Redactat final : Institutul român de standardizare ing. Întreprinderea de prospecțiuni geologice și geofizice
Magda Ionescu Institutul de cercetări și proiectări pentru
gospodărirea apelor
Institutul de studii și proiectări hidroenergetice
Institutiil de. proiectare Proiect Brașov

Standardul a fost elaborat inițial În anul 1952 și s-a revizuit In 1968 și 1974.
STAS 19135-85