Sunteți pe pagina 1din 29

3/24/2018

Familia Enterobacteriaceae

Fam. Enterobacteriaceae
• bacili Gram negativi
• mobili (cu exceptia Shigella, Yersinia, Klebsiella)
• nesporulati
• nepretentiosi nutritiv
• aerobi facultativi anaerobi
• catalazo pozitivi
• oxidazo negativi
• fermenteaza glucoza (cu /fara producere de gaz)
• reduc nitratii la nitriti

1
3/24/2018

Fam. Enterobacteriaceae
• peste 40 genuri, dintre care 28 de interes medical
– Salmonella
– Shigella
– Yersinia
– Escherichia
– Klebsiella
– Enterobacter
– Serratia
– Proteus

Fam Enterobacteriaceae
• Bacterii ubicuitare
– majoritatea speciilor intra in componenta microbiotei
comensale intestinale la om si animale
– pot coloniza si mucoasa genito-urinara
– prezente in mediul extern (sol, apa, plante, suprafete);
prezenta in apa a unor bacili Gram negativi asemanatori E.
coli (“coliformi”): indice de poluare fecala
• Categorii de patogenitate
– Patogeni primari intestinali: Salmonella, Shigella, Yersinia
– Conditionat patogeni: pot produce infectii daca poseda
factori suplimentari de virulenta (ex patotipuri de E coli) sau
exista deficiente ale apararii imune
– Ocazional patogeni

2
3/24/2018

Fam Enterobacteriaceae
Categoria Gen Semnificatie
etiologica
Patogene Salmonella, Shigella, Certa
Yersinia, E coli (patotipuri)
Conditionat Citrobacter, Enterobacter, Izolate semnificativ
patogene Escherichia (alte localizari in probe
decat intestinala si necontaminate (LCR,
urinara), Klebsiella, colectii neabcedate),
Morganella, Proteus, hemoculturi
Serratia
Ocazional Hafnia, Kluyvera, Pantoea
patogene s.a.

Fam. Enterobacteriaceae
Clinic
A. Infectii intestinale (Salmonella, Shigella, Yersinia enterocolitica,
Escherichia coli patotipuri diareigene etc)
B. Infectii cu alte localizari
– Infectii urinare (E. coli, Proteus mirabilis, Enterobacter spp., Klebsiella
pneumoniae etc)
– Infectii respiratorii, frecvent nosocomiale (Klebsiella pneumoniae,
Enterobacter spp., E. coli etc)
– Meningite neonatale (E. coli)
– Infectii ale plagilor chirurgicale (Proteus)
C. Infectii sistemice
– Bacteriemii (E. coli, Enterobacter spp., K. pneumoniae, Proteus mirabilis)
– Septicemii (Salmonella Typhi, S. Paratyphi, Yersinia pestis)

3
3/24/2018

Fam. Enterobacteriaceae
• Caractere microscopice
– bacili gram negativi
Aspecte particulare:
– Yersinia – frecvent cocobacili
– Proteus – aspect polimorf
– Klebsiella – pot prezenta capsula (in produs patologic)

Fam. Enterobacteriaceae
• Caractere cultivare
• pe m simple, dupa 18-24 ore de incubare la 37°C formeaza
colonii de 2-3 mm, forma S; unele genuri pot prezenta aspecte
particulare
– Klebsiella, colonii mari, mucoase, cu tendinta la confluare
– Proteus – culturi cu caracter invaziv, in valuri concentrice
– Serratia – colonii pigmentate in rosu
• pe geloza sange – uneori colonii β hemolitice (caracter de
tulpina, nu de specie!)
• pe medii diferentiale sau selective – vizualizarea unor caractere
de diferentiere (ex. fermentarea lactozei)

4
3/24/2018

Fam. Enterobacteriaceae
Caractere biochimice – permit identificarea
• preliminara
• definitiva
prin utilizarea unor sisteme
• conventionale
• multitest – mai multe teste in acelasi mediu (TSI, MIU, MILF)
• microtest – (manuale / automate) baterii de teste biochimice,
unele cu citire rapida (4-6 ore)

Fam. Enterobacteriaceae
Identificare
• Caractere biochimice – medii multitest
– fermentarea unor zaharuri (glucoza, lactoza etc)
– producerea unor metaboliti (producerea de indol evidentiata
cu reactiv Erlich, de H2S)
– prezenta unor enzime (ureaza, lizin-decarboxilaza,
fenilalanin-dezaminaza etc)

5
3/24/2018

Fam. Enterobacteriaceae
Identificare
• Caractere antigenice – identificare prin r de aglutinare
- Ag O (somatic, din structura LPS)
– definesc grupuri
- Ag H (flagelar) – la tulpinile
mobile – definesc tipuri
- Ag de invelis: K (capsular) la
Klebsiella si E. coli, B la Shigella,
Vi la Salmonella

Fam. Enterobacteriaceae
• Bacteriocine
• proteine antibacteriene produse de unele tulpini de bacterii, cu actiune
bactericida asupra altor tulpini din aceeasi specie sau din specii inrudite
• codificate plasmidic
• constituite din 3 domenii:
– N terminal – implicat in transferul prin membrana externa
– central – recunoastere si cuplare cu receptor din membrana externa
– COOH- terminal – activitate antibacteriana
• mecansim de actiune
– formarea de pori in membrana interna
– degradarea ADN sau ARN (DNAze, Rnaze etc)
– degradarea precursorilor peptidoglicanului (peptidoglicanaze)
• se pot utiliza pentru identificare (tipare); utilizare potentiala in
tratamentul unor infectii, industria alimentara s.a.

6
3/24/2018

Fam. Enterobacteriaceae
Algoritmul izolarii si identificarii enterobacteriilor
1. in functie de sindromul clinic se recolteaza probe; acestea pot fi
– necontaminate (maduva osoasa, colectii inchise, sange)
– urina
– contaminate (materii fecale, bila, probe necroptice,
alimente suspecte)

Fam. Enterobacteriaceae
Algoritmul izolarii si identificarii enterobacteriilor
2. Izolarea pe medii de cultura, alese in functie de tipul probei si
de bacteriile potential implicate
– probe necontaminate: agar simplu + agar sange
– sange: hemoculturi
– urina: agar sange + agar Mac Conkey
– probe contaminate: m de imbogatire + m selective
(MacConkey, ADCL, XLD, Hektoen, SS, Wilson Blair) ± m
cromogene

colonii izolate

7
3/24/2018

Fam. Enterobacteriaceae
Algoritmul izolarii si identificarii enterobacteriilor
3. Identificarea izolatelor
• preliminara – caractere biochimice - medii multitest (ex. TSI,
MIU/MILF)
• definitiva
– caractere metabolice - teste biochimice
– caractere antigenice – testare serologica (pe lama/la tub)
– tipare

Escherichia coli
• component important al microbiotei colonului la om si animale
• mobil (majoritatea tulpinilor)
• fermenteaza glucoza cu producere de CO2,
• fermenteaza lactoza (majoritatea tulpinilor)
• produce indol, test rosu metil +
• nu produce H2S , ureaza, fenilalanin dezaminaza
• nu utilizeaza citratul ca unica sursa de carbon (nu cultiva pe
mediul Simmons)

8
3/24/2018

Escherichia coli
E. coli – conditionat patogen; variantele patogene (denumite
patotipuri sau patovaruri) poseda gene suplimentare care
codifica factori de virulenta

Escherichia coli
Clinic
• Infectii urinare (patotipuri urinare) - E. coli – cea mai frecventa
cauza de infectii urinare
• Infectii intestinale (patotipuri diareigene)
• Meningite neonatale (E. coli K1)
• Pneumonii
• Peritonite, colecistite
• Bacteriemii – tranzitorii (ex. in cursul unor investigatii invazive
la nivelul unor mucoase colonizate) sau intermitente (ex. in
pielonefrite)
• Infectii ale plagilor (obisnuit in asociere cu alte bacterii)

9
3/24/2018

Escherichia coli – patotipuri diareigene,


surse si cai de transmitere
Transmitere
• E. coli enterotoxigen secundara
Persoane Om
(ETEC) asimptomatice sau EAEC EHEC
Ape
menajere
contaminare
• E. coli enterohemoragic incrucisata
EPEC EIEC
ETEC
EHEC
ETEC
EHEC
(EHEC) ETEC
EIEC
EIEC

Consum Consum,
• E. coli enteroinvaziv EAEC expunere

EHEC ETEC
(EIEC)

Contact direct
Alimente Apa irigatii EHEC
Apa
• E. coli enteropatogen EHEC ETEC
EAEC EIEC
EPEC
EIEC
EHEC ETEC
EIEC

Contaminare
(EPEC)

fecala
• E. coli enteroagregativ Contaminare Contaminare

(EAEC) fecala
Animale
fecala

• E. coli aderent difuz EHEC ETEC


EPEC EIEC
(DAEC) Transmitere

E. coli enterotoxigen (ETEC)


• determina diaree la copii din tari subdezvoltate sau la adulti din
tari dezvoltate care calatoresc in tari unde ETEC este endemic
(“diareea calatorului”)
• Clinic - dupa o incubatie de 1-2 zile, apare diaree apoasa, cu
evolutie autolimitata (3-5 zile)
• transmitere prin expunerea la apa sau alimente contaminate
(doza infectanta 108 – 1010 UFC)

10
3/24/2018

E. coli enterotoxigen (ETEC)


• Factori de patogenitate
a. Enterotoxine - codificate de gene plasmidice
– Toxina termolabila (TL) – asemanatoare structural si functional toxinei holerice;
prin unitatile B se leaga de receptori de pe suprafata enterocitelor, iar prin
subunitatea A activeaza adenilat ciclaza, cu cresterea nivelului cAMP,
stimularea secretiei de Cl si inhibarea absorbtiei Na din lumen
– Toxina termostabila (TS) – structura asemanatoare; activeaza guanilat –ciclaza
b. Adezine: Fimbrii (Colonization Factor Antigens) CFA I, CFA II, CFA IV
– codificate de gene plasmidice
– important factor de patogenitate; anticorpi antiadezine au rol protector
• Diagnostic – identificare (laboratoare de referinta)
a. in vitro
– culturi de celule: efect citopatogen
– PCR: detectarea genelor lt I, st I
– ELISA – detectarea toxinelor LT, ST
b. in vivo
– ansa ileala ligaturata (iepure), inoculare intragastrica (soarece n.n.)

E. coli enterohemoragic (EHEC)


• rezervor – rumegatoare
• transmitere fecal-orala (doza infectanta 10-100 UFC) sau dupa
ingestia de alimente contaminate (carne, lactate, dar si vegetale
contaminate) si neprocesate termic
Clinic
• incubatie de 3-7 zile
• dureri abdominale, diaree (urmate uneori de diaree cu sange)
• la 5-12 zile de la debut poate sa apara (la 5 - 10% din cei infectati)
sdr. hemolitic si uremic (SHU), manifestat prin anemie hemolitica
microangiopatica, trombocitopenie, insuf renala acuta
• mai frecvent implicat serotipul O157:H7, dar si alte serotipuri
(O26:H11, O45:H2, O103:H2, O111:H8, O121:H19, O145:H28)

11
3/24/2018

E. coli enterohemoragic (EHEC)


Patogenie
• Citotoxinele 1 si 2 (Shiga-like toxin 1, 2)
– principalii factori de virulenta
– asemanatoare structural toxinei Shiga produsa de Shigella dysenteriae
(toxine Shiga-like, SLT); o tulpina poate produce una sau ambele toxine
– Diseminare sistemica
– induce afectarea sintezei proteice prin clivarea ARNr 28S din subunitatea
60S; consecutiv produce moarte celulara
– tropism pentru receptori de la nivel endotelial, renal, pancreatic, cerebral
– efect citopatic pe celulele Vero (numite si verotoxine)
– codificate de gene profagice, stx1 si stx2; utilizarea anumitor Atb (ex
fluorochinolone) determina stres bacterian si induce ciclul litic, cu
eliberarea concomitenta de toxine si favorizarea SHU, de aceea
administrarea Atb nu este recomandata

E. coli enterohemoragic (EHEC)


Patogenie
• Adezina
– intimina, proteina codificata cromosomal (eae A), determina aplatizarea si
stergerea microvililor (asemanator EPEC)

12
3/24/2018

E coli enterohemoragic (EHEC)


Identificare
• In vitro
– Incadrare in serogrupe – aglutinare cu seruri anti –O si anti -H
– evidentierea efectului citopatic pe celulele Vero
– detectarea genelor stx 1/2, eventual eae A prin PCR
– detectarea toxinelor SLT 1 si SLT2 prin ELISA, latexaglutinare

– orientativ – mediul S-MacConkey (contine sorbitol in loc de lactoza)


permite izolarea si diferentierea a E. coli prezumptiv O157:H7
(colonii sorbitol negative); limite
• necesita confirmare prin testele mentionate mai sus
• alte serotipuri EHEC nu sunt sorbitol negative

E. coli enteroinvaziv (EIEC)


• Determina diaree apoasa sau mai rar febra, diaree cu mucus si
sange (sdr dizenteriform)
• Patogenie: - invazia celulelor epiteliale, datorita unor proteine Ipa
codificate de gene plasmidice (ipa)
– Penetrarea in celulele M ale mucoasei colonului
– Captarea de catre Mf din submucoasa, urmata de liza fagozomului,
supravietuire intracelulara si inducerea apoptozei Mf, cu eliberare in spatiul
subepitelial si endocitare de catre celulele intestinale
– Multiplicare intracelulara si extindere la celule adiacente
– Liza celulelor epiteliale si raspunsul inflamator produc ulceratii
– Produce si enterotoxine

13
3/24/2018

E. coli enteroinvaziv (EIEC)


Identificare
• in vivo
– inoculare in sacul conjunctival la cobai (test Sereny)
• In vitro
– Izolare pe m cu sorbitol, apoi identificare antigenica
– Efect citopatogen pe celule HeLa
– Detectarea genei ipaH prin PCR

E. coli enteropatogen (EPEC)


• Determina diaree apoasa uneori prelungita, varsaturi, la copii
< 1 an
• Patogenie - etape
1. Atasare la enterocite prin adezina fimbriala (Bundle forming
pilus, BFP), codificata plasmidic, care favorizeaza formarea de
microcolonii aderente
2. Producerea unor proteine secretorii, codificate cromosomal
(EPEC secreted proteins, esp)
3. inserarea tir (translocated intimin receptor) in membrana
celulei tinta, apoi aderarea la tir a intiminei, codificata
cromosomal (eae A Escherichia coli attaching and effacing);
fosforilarea tir de catre kinazele celulare determina
reorganizarea citoscheletului

14
3/24/2018

E. coli enteropatogen (EPEC)


• dupa atasare apar
– stergerea microvililor, care determina alterarea
transportului electrolitilor si apei
– reorganizari ale citoscheletului si mobilizarea filamentelor
de actina, cu formarea unor structuri tip piedestal

E. coli enteropatogen (EPEC)


• identificare -in vitro
– Incadrare in serogrupe – aglutinare cu seruri polivalente si
monovalente
– Efect citopatic pe celule Hep-2
– Detectarea genelor eae A, bfp prin PCR

15
3/24/2018

E. coli enteroagregativ (EAEC)


• Produce diaree apoasa persistenta (>14 zile), uneori cu mucus
• Patogenie:
– atasare la suprafata enterocitelor prin fimbrii (Aggregative Adherence
Fimbriae, AAF I - III) codificate plasmidic
– Stimuleaza secretia de mucus (biofilm)
– Produce citotoxine care determina necroza microvililor

E. coli aderent difuz (DAEC)


• Produce diaree apoasa la copii de 1-5 ani
• patogenie
– Aderare prin adezine fimbriale
– Modificarea microvililor

16
3/24/2018

E. coli – patotipuri diareigene


• exista posibilitatea asocierii de factori de virulenta ai unor
patotipuri diferite: ex. E coli O104 H4, ( epidemie Germania,
2011) – fenotip enteroagregativ si producerea de toxina Shiga

Escherichia coli - patotipuri urinare


– cauza a > 80% din infectiile urinare necomplicate
– asociere mai frecventa cu anumite serotipuri O (1, 2, 4, 6, 7, 16, 18,
75), care au elaborat anumiti factori de patogenitate
– Factori de patogenitate:
• adezine fimbriale (PAP, P associated pili) – recunosc Ag prezente pe
suprafata celulelor uroepiteliale si a hematiilor (grup sangvin P)
• Adezine nefimbriale
• aerobactina – fixarea Fe
• hemolizine – inhiba fagocitoza
• capsula polizaharidica (serotipuri capsulare K1, 2, 3, 5 s.a.)
- unele tulpini prezinta si factori de rezistenta la Atb (ex. la E.coli
O25b/ST131 - gene plasmidice care confera rezistenta la β-lactamine,
fluorochinolone si aminoglicozide)

17
3/24/2018

Infectii urinare
Factori favorizanti
• perturbarea fluxului urinar – calculi, stricturi uretrale, hipertrofia
prostatei, tumori pelvine, sarcina, malformatii ale aparatului
urinar
• manopere medicale la nivelul cailor urinare (ex. sondare vezicala,
cistoscopie)
• sexul feminin

Escherichia coli
• alte patotipuri
– ex. E. coli K1 - factor de patogenitate: antigen capsular K1
(similitudine structurala cu Ag capsular de grup B al Neisseria
meningitidis si cu glicopeptide cerebrale); determina
meningite neonatale (ca si Streptococcus agalactiae si
Listeria monocytogenes)

18
3/24/2018

Diagn de laborator - principii


• Produs patologic – in functie de sdr clinic
– Materii fecale
– Urina
– Sputa
– Lichid peritoneal
– Sange
– Puroi
– LCR

Diagn de laborator - principii


A. Sdr. diareic – in absenta izolarii unui patogen (Salmonella,
Shigella, Yersinia) se urmareste implicarea unui patotip de E. coli
• Evidentiera patotipului diareigen de E. coli - metode
– moleculare
• evidentierea genelor specifice prin PCR
– fenotipice
• ETEC – evidentierea toxinelor (TS si TL) – ELISA, latexaglutinare
• EHEC – izolare pe m cu sorbitol (tulpini sorbitol negative) si
identificare serologica , ex. O157 H7 (O26 H11, O103 H2, O113
H21); evidentierea toxinelor prin inoculare culturi celulare/ELISA
• EIEC – similar Shigella
• EPEC, DAEC, EAEC – evidentierea efectelor pe culturi celulare

19
3/24/2018

Diagn de laborator - principii


B. Infectii urinare
• prezenta unor enterobacterii (E. coli, Proteus etc.) in urina
poate fi rezultatul contaminarii urinii la nivelul uretrei distale
sau a unei infectii urinare.
• Nivelul realizat de enterobacterii este semnificativ mai mare
intr-o infectie urinara (in majoritatea cazurilor > 105 UFC/ml
urina) decat cel al contaminantilor (obisnuit < 103 UFC/ml
urina, in conditii de recoltare corecta)
• De aceea implicarea unui conditionat patogen drept cauza a
unei infectii urinare – se face pe baza urmatoarelor criterii:
1. Piurie (prezenta unui numar crescut de leucocite in urina)
+
2. Bacteriurie semnificativa (> 105 UFC/ml urina)

Diagn de laborator - principii


Recoltarea probei de urina – cu respectarea unor reguli care vizeaza
reducerea contaminarii si izolarea realului agent etiologic
1. Proba curata prinsa din jetul mijlociu
• inainte de administrarea de Atb sau antiseptice
• dupa toaleta riguroasa a organelor genitale externe
• urina matinala (prima urina de dimineata) sau la minim 3 ore de
la ultima mictiune
• jet mijlociu
• volum de 20 ml, in recipient steril, cu capac etans
2. in cazuri speciale - probe recoltate invaziv (ex. punctie
suprapubiana)
Transport
• cat mai rapid (maxim 2 ore sau pastrare la frigider maxim 24 ore)

20
3/24/2018

Diagn de laborator - principii


Examinarea probei de urina – evidentierea piuriei si bacteriuriei
semnificative
1. ex. microscopic
2. urocultura cantitativa – permite evaluarea bacteriuriei si
izolarea bacteriilor aerobe facultativ anaerobe cu crestere
rapida – insamantare pe geloza sange si un mediu slab selectiv
- metoda dilutiilor – insamantarea unui volum precis (ex. 0,1
ml) din urina diluata (ex. 1/100)
- metoda ansei calibrate – insamantarea a 0,001 ml din urina
omogenizata

• teste rapide (stripuri) – utilizate ocazional ca teste preliminare, pentru


estimarea piuriei (prin masurarea semicantitativa a esterazei leucocitare) si
bacteriuriei (prin masurarea nitritilor)

Diagn de laborator - principii


Interpretarea rezultatelor uroculturii cantitative:
– o singura specie, >105 UFC/ml, piurie – infectie urinara
– doua sau mai multe specii, >105 UFC/ml – contaminare
– o singura specie, 104 - 105 UFC/ml, piurie - bacteriurie cu
suspiciune de infectie urinara; poate fi considerata bacteriurie
semnificativa in anumite situatii (in functie de varsta, sex, boli
asociate, tratamente administrate s.a.)
– <103 UFC/ml – negativa

Pentru tulpinile cu semnificatie clinica se realizeaza


• identificare biochimica - medii multitest
• antibiograma

21
3/24/2018

Escherichia coli
• alte patotipuri
– ex. E. coli K1 - factor de patogenitate: antigen capsular K1
(similitudine structurala cu Ag capsular de grup B al Neisseria
meningitidis si cu glicopeptide cerebrale); determina
meningite neonatale (ca si Streptococcus agalactiae si
Listeria monocytogenes)

Klebsiella, Enterobacter, Serratia


• fermenteaza lactoza (Lac +)
• produc acetoina din glucoza (reactia Voges-Proskauer pozitiva)
• cultiva pe m cu citrat (mediu Simmons)
• Specii
– Klebsiella pneumoniae (susp. pneumoniae, subsp. ozenae,
subsp. rhinoscleromatis), K. oxytoca
– Enterobacter cloacae, Enterobacter aerogenes
– Serratia marcescens

22
3/24/2018

Klebsiella
• Specii de interes medical
– K. pneumoniae (susp pneumoniae, subsp ozenae, subsp rhinoscleromatis),
– K. oxytoca
– K. granulomatis
• fermenteaza glucoza cu producere de CO2, fermenteaza lactoza
• imobile
• formeaza colonii mucoide (sinteza crescuta de polizaharid capsular)
• produce ureaza
• nu produce H2S
• producerea de indol – rezultat
– negativ - K. pneumoniae (susp pneumoniae, subsp ozenae, subsp
rhinoscleromatis),
– pozitiv - K. oxytoca

Klebsiella pneumoniae
• prezenta in microbiota colonului; poate coloniza mucoasa oro-
faringiana
• Factori de virulenta
– capsula polizaharidica
• principalul factor de virulenta, codificat de gena cps; previne
recunoasterea de catre fagocite si C3b
• 77 serotipuri; serotipurile K1 si K2 – mai virulente
• fenotipul hipermucos (caracterizat prin sinteza abundenta de
polizaharid capsular, determinata de gena plasmidica rmp care regleaza
expresia genei cps) este asociat infectiilor invazive;
– LPS – inhiba fixarea complementului pe membrana
citoplasmica, stimuleaza eliberarea de citokine
– siderofori (aerobactin)
– adezine (pili)

23
3/24/2018

Klebsiella pneumoniae
Clinic – poate produce variate infectii, mai ales nosocomiale,
asociate unor investigatii invazive sau unor deficiente ale
apararii antiinfectioase (diabet, alcoolism, neutropenie s.a):
• infectii pulmonare
• infectii ale plagilor si arsurilor,
• bacteriemii, septicemii
• infectii urinare (serotip K2)
• abcese hepatice (serotip K1), colecistite
• peritonite – la pacienti cu ascita
• endoftalmita (secundar septicemiilor)
• meningita postoperatorie

Klebsiella pneumoniae
Alte infectii (rare)
• Klebsiella pneumoniae subsp ozaenae – izolata in ozena –
atrofie cronica a mucoasei nazale asociata cu exsudat
mucopurulent
• Klebsiella pneumoniae subsp rhinoscleromatis – izolata in
rinoscleromatoza – granulom distructiv la nivelul
nazofaringelui
• K oxytoca – bacteriemii, septicemii neonatale, in special la
prematuri sau nou nascuti din sectii de terapie intensiva
• K. granulomatis – determina ulceratii genitale cronice
(granulom inghinal) la pacienti din zone tropicale

24
3/24/2018

Klebsiella pneumoniae
• Identificare
– Microscopie
– Cultivare pe m simple sau slab selective – colonii mari,
mucoide, cu tendinta la confluare
– Biochimica preliminara – m multitest (TSI, MIU, MILF)
– Biochimica definitiva – set largit (20 teste) sau sisteme
microtest

Klebsiella pneumoniae
• Tratament
– rezistenta naturala (intrinseca) la aminopeniciline
– sensibilitate variabila; Atb potential active – cefalosporine de
generatia a IIIa, carbapeneme, aminoglicozide, fluorochinolone
– tulpinile nosocomiale - frecvent multirezistente, prin producerea
• β lactamaze cu spectru extins (extended spectrum beta-
lactamases, ESBL) - rezistenta la majoritatea β lactaminelor,
inclusiv ureidopeniciline, cefalosporine, aztreonam
• carbapenemaze - rezistenta la carbapeneme, cefalosporine,
fluorochinolone, aminoglicozide
Utilizarea extinsa a Atb cu spectru larg la pacientii spitalizati a
determinat cresterea portajului de Klebsiella pneumoniae si
selectia tulpinilor multirezistente (producatoare de ESBL sau
carbapenemaze).
Infectiile nosocomiale produse de aceste tulpini sunt dificil de tratat
si se asociaza cu mortalitate crescuta.

25
3/24/2018

ESKAPE!
• Enterococcus faecium
• Staphylococcus aureus
• Klebsiella pneumoniae
• Acinetobacter
• Pseudomonas aeruginosa
• Enterobacter

Enterobacter
• Enterobacter cloacae, Enterobacter aerogenes
• mobili
• fermenteaza Glu cu producerea unor cantitati mari de gaz
• fermenteaza Lactoza
• nu produce indol, H2S, fenilalanin dezaminaza
• cultiva pe m. cu citrat (mediu Simmons)
• doar Enterobacter aerogenes produce lizindecarboxilaza
• poate produce capsula
• clinic - infectii similare cu K. pneumoniae
• natural rezistente la aminopeniciline, cefalosporine gen I (β
lactamaza codificata cromosomal)
• rezistenta variabila la alte Atb – tulpini nosocomiale – frecvent
multirezistente

26
3/24/2018

Serratia
• principala specie: Serratia marcescens
• fermenteaza lactoza
• mobila
• nu produce H2S
• cultiva pe m cu citrat (mediu Simmons)
• produce acetoina din glucoza (r. Voges-Proskauer poz.)
• unele tulpini (10%) produc un pigment rosu
• clinic - poate produce infectii nosocomiale: pneumonii,
bacteriemii, endocardite
• tratament - frecvent multirezistente

Proteus
• specii de interes medical: Proteus mirabilis, P. vulgaris, P. penneri
• componente ale microbiotei intestinale la om si animale
• mobili
• lactozo neg
• produc ureaza, H2S, fenilalanin-dezaminaza
• Nu produc lizindecarboxilaza; P. mirabilis, P. penneri - indol neg.
• Clinic
– Infectii urinare – a treia cauza de infectie urinara nosocomiala
ca frecventa; se asociaza obisnuit cu litiaza urinara (ureaza
elibereaza amoniac, alcalinizeaza urina, favorizand
precipitarea sarurilor de Ca si Mg si formarea calculilor; pe
suprafata calculilor persista Proteus)
– bacteriemii, infectii ale plagilor

27
3/24/2018

Proteus
Patogenitate
• ureaza
• flagelii – exista variatie antigenica
• capacitate de invazie pe medii solide neselective – cultura realizeza mai
multe etape: dupa o etapa initiala, de multiplicare bacteriana (cu fisiune
binara) urmeaza o etapa in care replicarea ADN nu mai este urmata de
formarea septurilor de diviziune. Rezulta celule lungi (20-80 um),
poliploide, cu foarte numerosi flageli, celule capabile de invazie. Dupa
un interval de timp se opreste invazia si bacteriile revin la forma scurta
(etapa de consolidare). Succesiunea etapelor de invazie si consolidare
confera aspectul caracteristic al culturii pe m. neselective (valuri
concentrice)
• fimbrii
• hemolizina
• capacitate de a forma biofilm

Proteus
• crestere cu caracter invaziv pe medii neselective
– in medii lichide – Proteus – bacili scurti, cu flageli peritrichi
– pe medii solide neselective – cultura cu caracter invaziv - de
la locul inocularii valuri succesive de cultura migreaza
concentric pana la marginea mediului (in aprox 24 h)

28
3/24/2018

Proteus
Crestere invaziva pe medii neselective
• daca pe aceeasi placa se intalnesc valuri de la colonii ale aceleiasi
tulpini rezulta confluarea
• daca pe aceeasi placa se intalnesc doua tulpini diferite (din aceeasi
specie de Proteus) aflate in etapa de invazie apare intre cele doua
culturi o linie de demarcatie - fenomenul Dienes – utilizat pentru
caracterizarea epidemiologica a izolatelor

Proteus
Tratament
• Natural rezistente la polimixine si tetracicline
• Sensibilitate variabila la alte Atb
• Testarea sensibilitatii la Atb – obligatorie

29

S-ar putea să vă placă și