Lecția de economie

Rareș Hai, hai, dă-i, dă-i...

Paula: Gata! (îi ia tableta)
Rareș Ce faci măi mamă? Știi ce tocmai ai făcut?
Paula: Ce?
Rareș Ia-i luat ciocanul lui Thor și ai lăsat un oraș întreg la mâna bandiților spațiali.
Paula: Dar tu știi ce tocmai ai făcut tu? Ai rămas corigent la matemtică.
Rareș Păi ce, se compară corigența mea cu un oraș întreg în flăcări?
Paula: Ia nu mai fă tu pe deșteptul cu orașul în flăcări. Dacă vrei să știi m-a trimis
taică-tu să te omor pentru corigența la matemeatică.
Rareș Păi punei că ai făcut-o. Și nu odată, ci de mai multe ori, pentru că mai aveam
șase vieți.
Paula: Vezi că eu vorbesc serios.
Rareș Aha... de aia te uiți la mine, de parcă aș fi un vampir adolescent.
Paula: Rareș, uite care-i treaba... Eu înțeleg că tu ești un copil vesel și glumeț, dar acum
te rog să măînțelegi și tu pe mine... E treabă serioasă. De ce n-ai venit la mine să
îmi spui, să mă tragi de mânecă?
Rareș Pentru că mi-ai spus că nu e frumos să trag oamenii de mânecă.
Paula: Ia vezi, că iarăși faci pe deșteptul. Mie trebuia să îmi spui, că doar știi bine...
Veneam și te ajutam...
Rareș Mă mamă... Mă întreb... Oare acum e prea târziu?
Paula: Ce?
Rareș Să-ți spun că am rămas corigent la matematică...
Paula: Vezi că iar faci pe deșteptul. Cum o să ajungi tu la facultate dacă rămâi corigent?
Spune-mi și mie!
Rareș Simplu!
Paula: Cum?
Rareș Nu fac facultate!
Paula: Și atunci spune-mi și mie cum o să te descurci în viață? Hmmm?
Rareș O să am o meserie obișnuită! Muncitor, șofer... Ceva de genul ăsta. Cum are și
unchiul Costică.
Paula:
Rareș
Paula:
Rareș
Paula:
Rareș
Paula:
Rareș
Paula:
Rareș
Paula:
Rareș
Paula:
Rareș
Paula:
Rareș
Paula:
Rareș
Paula:
Rareș
Paula:
Rareș
Paula:
Rareș
Paula:
Rareș
Paula:
Rareș
Paula:
Rareș
Paula:
Rareș
Paula:
Rareș
Paula:
Rareș
Paula:
Rareș
Paula:
Rareș
Paula:
Rareș
Paula:
Rareș
Paula:
Rareș
Paula:
Rareș
Paula:
Rareș
Paula:
Rareș