Sunteți pe pagina 1din 3

TEOREME DIN GEOMETRIE DEMONSTRATE TRIGONOMETRIC

1. TEOREMA BISECTOAREI

Într-un triunghi, bisectoarea interioară determină pe latura opusă segmente


proporţionale cu laturile unghiului.

B
2 1

A 1 C
M
Fie ∆ABC şi un punct M ∈( AC ) , astfel încât m( ∠B1 ) = m( ∠B2 )
Aplicând teorema sinusurilor obţinem:
sin B1 sin M 1
= ( ∆CBM )
MC BC
sin B2 sin (180 − M 1 ) sin M 1
= = ( ∆ABM )
MA BA BA
Împărţind aceste egalităţi membru cu membru avem:
MA sin B1 BA sin M 1
⋅ = ⋅ (1)
MC sin B2 BC sin M 1
Din m( ∠B1 ) = m( ∠B2 ) ⇒ sin B1 = sin B2 (2)
MA BA
Din relaţiile (1) si (2) ⇒ = (teorema bisectoarei)
MC BC

2. TEOREMA ÎNĂLŢIMII

Într-un triunghi dreptunghic, lungimea înălţimii din vârful unghiului drept este
media geometrică a lungimilor proiecţiilor ortogonale ale catetelor pe ipotenuză.

C Fie ∆ABC . Construim AD ⊥ BC


D

2
1
A B
Aplicând teorema sinusurilor obţinem:
sin B sin A1
= ( ∆ABD)
AD BD
sin A2 sin C ( ∆ADC )
=
DC AD

Prin împărţirea acestor două egalităţi membru cu membru avem:


DC sin B AD sin A1
⋅ = ⋅ (1)
AD sin A2 BD sin C
∠B ≡ ∠A2 (unghiuri cu laturile perpendiculare) ⇒ sin B = sin A2
∠C ≡ ∠A1 (unghiuri cu laturile perpendiculare) ⇒ sin C = sin A1
DC AD
Astfel relaţia (1) devine: = ⇔ AD 2 = BD ⋅ DC (teorema înălţimii)
AD BD

3. TEOREMA CATETEI

Într-un triunghi dreptunghic, lungimea unei catete este media geometrică a


lungimii ipotenuzei şi a lungimii proiecţiei ei pe ipotenuză.

C
D
1

1
A B
Aplicând teorema sinusurilor obţinem:
sin A sin C
= ( ∆BAC )
BC AB
sin D1 sin A1
= ( ∆ABD )
AB BD
Împărţind aceste două egalităţi membru cu membru obţinem:
AB sin A BD sin C
⋅ = ⋅ (1)
BC sin D1 AB sin A1
m(∠A) ≡ m(∠D1 ) ⇒ sin A = sin D1 (2)
m(∠C ) ≡ ( ∠A1 ) (unghiuri cu laturile perpendiculare) ⇒ sin C = sin A1 (3)
AB BD
Din relaţiile (1); (2) şi (3) ⇒
= ⇔ AB 2 = BC ⋅ BD (teoreme catetei)
BC AB
Analog se demonstrează că: AC 2 = BC ⋅ DC

4. RELATIA LUI STEWART

Fie A, M, C trei puncte coliniare si un punct B care nu aparţine dreptei AC.


B
2 1

1
A M C
Unim punctul B cu punctele A, M si C, aplicând teorema sinusurilor obţinem:
sin A sin ( B1 + B2 ) sin C
= =     ( ∆ABC ) (1)
BC AC BA
sin A sin B2 sin (180 − M 1 ) sin M 1
= = =     ( ∆ABM ) (2)
BM AM BA BA
sin C sin B1 sin M 1
= =     ( ∆CBM ) (3)
BM MC BC

Din relaţia (1) avem:


sin A sin( B1 + B2 ) sin A sin B1 cos B2 + sin B2 cos B1
= ⇒ =
BC AC BC AC
BM AM MC
Din relaţiile(2) si (3) ⇒ sin A = sin A ; sin B2 = sin M 1 ; sin B1 = sin M 1
BA BA BC
Conform teoremei cosinusului avem:
BM 2 + BC 2 − AM 2 BA 2 + BM 2 − AM 2
cos B1 = ; cos B2 =
2 BM ⋅ BC 2 BA ⋅ BM

Înlocuind în relaţia (4) obţinem:


 MC BA 2 + BM 2 − AM 2 AM BM 2 + BC 2 − MC 2 
sin M 1 ⋅  ⋅ + ⋅ 
BM  BC 2 BA ⋅ BM BA 2 BM ⋅ BC ⇒
sin M 1 ⋅ =
BA ⋅ BC AC

=
(
BM ⋅ AC MC BA 2 + BM 2 − AM 2 ) +
AM ( BM 2 + BC 2 − MC 2 )
BA ⋅ BC 2 BC ⋅ BA ⋅ BM 2 BA ⋅ BC ⋅ BM
2 BM ⋅ AC = MC ⋅ BA + MC ⋅ BA − MC ⋅ AM 2 + AM ⋅ BM 2 + AM ⋅ BC 2 − AM ⋅ MC 2
2 2 2

AM ⋅ MC ( AM + MC ) = MC ⋅ BA 2 + BM 2 ⋅ ( AM + MC ) + BC 2 ⋅ AM − 2 BM 2 ⋅ AC

Înlocuind AM+MC cu AC obţinem:


AM ⋅ MC ⋅ AC = BA 2 ⋅ MC − BM 2 ⋅ AC + BC 2 ⋅ AM (Relaţia lui Stewart)

AC
5. Dacă luăm AM = MC = avem:
2
AC 3 AC AC
= BA 2 ⋅ − BM 2 ⋅ AC + BC 2 ⋅
4 2 2
2 2 2
AC BA BC
= − BM 2 +
4 2 2

BM 2 =
( 2 2
)
2 BA + BC − AC 2
(Teorema medianei)
4