Sunteți pe pagina 1din 26

Curriculum pentru învățământ preșcolar

Domeniul Științe

Obiective cadru:
 Dezvoltarea operaţiilor intelectuale prematematice;
 Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numere, cifre, unităţi de măsură,
întrebuinţând un vocabular adecvat;
 Dezvoltarea capacităţii de recunoaştere, denumire, construire şi utilizare a formelor
geometrice;
 Stimularea curiozităţii privind explicarea şi înţelegerea lumii înconjurătoare;
 Dezvoltarea capacităţii de rezolvare de situaţii problematice, prin achiziţia de strategii
adecvate;
 Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, precum şi
stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia;
 Dezvoltarea capacităţii de observare şi stabilire de relaţii cauzale, spaţiale, temporale;
 Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din mediul
înconjurător;
 Formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător, în
vederea educării unei atitudini pozitive faţă de acesta.

Obiective de referință:
 Să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare
la recunoaşterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de
grupuri/ mulţimi, pe baza unor însuşiri comune (formă, mărime, culoare) luate în
considerare separat sau mai multe simultan;
 Să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date
ori găsite de el însuşi: triere, grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare,
apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă;
 Să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative, să plaseze obiecte într-un spaţiu dat
ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat;
 Să înţeleagă raporturi cauzale între acţiuni, fenomene (dacă...atunci) prin observare şi
realizare de experimente;
 Să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică: cerc,
pătrat, triunghi, dreptunghi în jocuri;
 Să efectueze operaţii şi deducţii logice, în cadrul jocurilor cu piesele geometrice;
 Să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte şi cifrele corespunzătoare;
 Să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10;
 Să identifice poziţia unui obiect într-un şir utilizând numeralul ordinal;
 Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi;
 Să compună şi să rezolve probleme simple, implicând adunarea/ scăderea în limitele 1-
10;
 Să găsească soluţii diverse pentru situaţii problematice reale sau imaginare întâlnite în
viaţa de zi cu zi sau în poveşti, povestiri;
 Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte, aerul, apa,
solul, vegetaţia, fauna, fiinţa umană ca parte integrantă a mediului, fenomene ale naturii),
precum şi interdependenţa dintre ele;
 Să recunoască şi să descrie verbal şi/sau grafic anumite schimbări şi transformări din
mediul apropiat;
 Să cunoască elemente ale mediului social şi cultural, poziţionând elementul uman ca
parte integrantă a mediului;
 Să cunoască existenţa corpurilor cereşti, a vehiculelor cosmice;
 Să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate;
 Să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului,
aplicând cunoştinţele dobândite;
 Să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii.

Cine sunt / suntem?

Nivel Obiective de referință Comportamente Sugestii de


de conținuturi
studiu
3-5 să-şi îmbogăţească experienţa - observă obiectele din sala de grupă, camera - diferenţieri ale
ani senzorială, ca bază a cunoştinţelor proprie etc.; obiectelor după formă,
matematice referitoare la recunoaşterea, - recunoaşte/ numeşte obiectele indicate; mărime (mare,
denumirea obiectelor, cantitatea lor, - clasifică obiecte/fiinţe după diverse criterii mic,mijlociu), culoare
clasificarea, constituirea de grupuri/ (culoare, formă, mărime) sau prin numirea unei (2-3culori), lungime
mulţimi, pe baza unor însuşiri comune proprietăţi comune; (lung, scurt)
(formă, mărime, culoare) luate în - recunoaşte asemănările şi deosebirile dintre - apreciere globală a
considerare separat sau mai multe simultan grupuri; cantităţii și apreciere
- motivează apartenenţa unui obiect la o grupă prin punere în perechi
dată; în limitele 1-5 (multe,
- compară grupele formate, apreciind global puţine, mai mult
unde sunt mai multe/ mai puţine decât..., mai puţin
să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale - spune care obiect este mai aproape sau mai decât..., tot atâtea)
relative, să plaseze obiecte într-un spaţiu dat departe, luându-se pe sine ca punct de reper; - forme geometrice
ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu - spune unde se găseşte el în raport cu un (cerc, pătrat, triunghi)
un reper dat. anumit obiect din spaţiu (în cameră, în afara - poziţii spaţiale: sus,
camerei, pe scaun, sub masă, lângă colegul său jos, deasupra etc.
etc.); - numărat
- plasează obiectele peste, pe, deasupra,
dedesubt, înăuntrul sau în afara unui spaţiu/
obiect;
- învaţă schema corporală, cu accent pe relaţia
dreapta-stânga (după 4 ani).
să recunoască, să denumească, să - recunoaşte şi denumeşte figuri geometrice în
construiască şi să utilizeze forma mediul ambiant sau cu ajutorul materialelor
geometrică cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi puse la dispoziţie (cerc, pătrat, eventual
în jocuri triunghi – după 4 ani);
- trasează figuri geometrice cunoscute trecând
cu creionul peste o linie deja trasată.
să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele - alcătuieşte grupe de obiecte în limitele 1-3
cu 1-5 obiecte şi cifrele corespunzătoare. (până la 4 ani) şi 1-5 (după 4 ani);
- numără corect aceste obiecte;
- descoperă care cifră lipseşte într-un şir dat;
- recunoaşte şi denumeşte cifre în intervalul 1-3
(până la 4 ani) şi 1-5 (după 4 ani).
să realizeze serieri de obiecte pe baza unor - execută serii de obiecte (mărgele, boabe,
criterii date ori găsite de el însuşi. bucăţi de hârtie) realizând structuri simple şi
folosindu-se de criteriile cunoscute sau date de
educatoare;
- deduce ce element urmează într-o serie,
analizând elementele anterioare ale acesteia.
să cunoască unele elemente - descoperă elemente componente ale mediului - corpul omenesc
componente ale lumii înconjurătoare înconjurător prin antrenarea organelor de simţ; - familia în diferite
(obiecte, aerul, apa, solul, vegetaţia, fauna, - enumeră şi descrie părţi componente ale ipostaze (la masa,
fiinţa umană ca parte integrantă a mediului, corpului omenesc; in parc, in excursie, in
fenomene ale naturii), precum şi - adresează întrebări în legătură cu cele livada sau pe
interdependenţa dintre ele. observate; ogor etc.)
- comunică în cadrul grupului rezultatele - diferenţe de gen, rasă,
investigaţiilor; cultură,
- pune întrebări legate de aspectele ce prezintă limbă
interes pentru el din tema abordată;
- caută informaţii suplimentare despre tema
studiată, antrenând părinţii, educatoarea, alte
surse de informare.
să cunoască elemente ale mediului social şi - denumeşte/identifică elemente locale
cultural, poziţionând elementul uman ca (obiective socio-culturale, economice, istorice,
parte integrantă a mediului religioase, de interculturalitate etc.);
- analizează/compară diferenţele de cultură,
tradiţii, specific, limbă dintre naţionalităţi,
popoare, rase;
- vorbeşte despre semnificaţia unor evenimente
naţionale (tradiţionale, religioase, culturale,
istorice);
- cunoaşte tipurile de activităţi zilnice
desfăşurate în comunitatea în care trăieşte
(sănătate, educaţie, transporturi, agricultură,
meşteşuguri etc).
să comunice impresii, idei pe baza - adresează întrebări în legătură cu aspectele
observărilor efectuate. studiate/observate;
- interpretează date şi simboluri din care să
extragă informaţii (calendarul naturii, tabelul
responsabilităţilor, jurnalul grupei);
- relatează activităţi umane din mediile
antropizate studiate (oraşul, satul, cartierul);
- comunică în cadrul grupului rezultatele
investigaţiilor.
să aplice norme de comportare specifice - respectă regulile de igienă individuală şi
asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi colectivă;
naturii. - cunoaşte existenţa unor comportamente
excesive care pot afecta sănătatea (consumul
de alcool, tutun, cafea etc.);
- respectă regulile de convieţuire socială
manifestând un comportament civilizat în
relaţiile cu cei din jur (copii, adulţi).
5-6/7 să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca - observă obiectele din sala de grupă, camera - diferenţieri ale
ani bază a cunoştinţelor matematice referitoare proprie etc.; obiectelor după formă,
la recunoaşterea, denumirea obiectelor, - recunoaşte/ numeşte obiectele indicate; mărime (mare, mic,
cantitatea lor, clasificarea, constituirea de - clasifică obiecte/fiinţe după diverse criterii mijlociu), culoare (2-3
grupuri/mulţimi, pe baza unor însuşiri (culoare, formă, mărime) sau prin numirea unei culori), lungime (lung,
comune (formă, mărime, culoare) luate în proprietăţi comune ; scurt), lăţime
considerare separat sau mai multe simultan - selectează/grupează obiectele de aceeaşi - apreciere globala a
formă/ mărime/ culoare (la început ţinând cantităţii si apreciere
seama de un singur criteriu, apoi de mai multe prin punere in perechi
simultan); in limitele 1-10 (multe,
- recunoaşte asemănările şi deosebirile dintre puţine, mai mult
grupuri; decât..., mai puţin
- motivează apartenenţa unui obiect la o grupă decât..., tot atâtea)
dată; - forme geometrice
- compară grupele formate, apreciind global (cerc, pătrat, triunghi,
unde sunt mai multe/ mai puţine. dreptunghi)
- poziţii spaţiale: sus,
jos, deasupra, sub, la
dreapta, la stânga,
lângă etc.
- numărat in intervalul
1-10 si cifrele
să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale - spune care obiect este mai aproape sau mai
relative, să plaseze obiecte într-un spaţiu dat departe, luându-se pe sine ca punct de reper;
ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu - spune unde se găseşte el în raport cu un
un reper dat. anumit obiect din spaţiu (în cameră, în afara
camerei, pe scaun, sub masă, lângă colegul său
etc.);
- plasează obiectele peste, pe, deasupra,
dedesubt, înăuntrul sau în afara unui spaţiu/
obiect;
- utilizează limbajul adecvat relaţiilor spaţiale
relative: pe, sub, în, peste, deasupra, dedesubt,
înăuntru, afară, aproape, departe, mai aproape,
mai departe, cel mai aproape, cel mai departe,
lângă mine, aici, acolo;
- utilizează corect gradele de comparaţie: mai,
cel mai, foarte, tot atât de..., la fel de...ca şi....
- învaţă schema corporală, cu accent pe relaţia
dreapta-stânga .
să recunoască, să denumească, să - recunoaşte şi denumeşte figuri geometrice în
construiască şi să utilizeze forma mediul ambiant sau cu ajutorul materialelor
geometrică cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi puse la dispoziţie (cerc, pătrat, triunghi,
în jocuri dreptunghi);
- trasează figuri geometrice cunoscute trecând
cu creionul peste o linie deja trasată.
să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele - alcătuieşte grupe de obiecte în limitele 1-10 ;
cu 1-10 obiecte şi cifrele corespunzătoare. - numără corect aceste obiecte;
- descoperă care cifră lipseşte într-un şir dat;
- recunoaşte şi denumeşte cifre în intervalul 1-
10;
-construieşte grupe de obiecte prin
corespondenţă biunivocă (de unu la unu);
- realizează corespondenţa de unu la unu pentru
a arăta că o grupă are mai multe sau mai puţine
obiecte decât o alta.
- alcătuieşte şirul crescător 1-10, înţelegând
„creşterea” cu câte un element de la o „treaptă”
la alta;
- numără crescător şi în limitele 1-10;
- numeşte vecinul din dreapta sau din stânga
unuinumăr (cifre) dat (ex.: pentru 3, să
identifice pe 2 şi pe 4).
să efectueze operaţii de adunare şi scădere - efectuează operaţii de adunare cu 1-2
cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10. elemente, în limitele 1-10, prin manipulare de
obiecte (ex.: 2 maşinuţe + 3 maşinuţe);
- înţelege semnificaţia adunării (atunci când o
grupă sporeşte numeric prin adăugarea de noi
elemente de acelaşi fel.
să realizeze serieri de obiecte pe baza - execută serii de obiecte (mărgele, boabe,
unor criterii date ori găsite de el însuşi. bucăţi de hârtie) realizând structuri simple şi
folosindu-se de criteriile cunoscute sau date de
educatoare;
- deduce ce element urmează într-o serie,
analizând elementele anterioare ale acesteia.
să cunoască unele elemente componente ale - descoperă elemente componente ale mediului - corpul omenesc
lumii înconjurătoare (obiecte, aerul, apa, înconjurător prin antrenarea organelor de simţ; - familia în diferite
solul, vegetaţia, fauna, fiinţa umană ca parte - enumeră şi descrie părţi componente ale ipostaze (la masa, in
integrantă a mediului, fenomene ale corpului omenesc; parc, in excursie, in
naturii), - descrie sumar şi cu cuvinte proprii, dar livada sau pe ogor etc.)
precum şi interdependenţa dintre ele. respectând adevărul ştiinţific, caracteristici ale - diferenţe de gen, rasă,
mediului natural şi social; cultură, limbă, religie
- adresează întrebări în legătură cu cele
observate;
- comunică în cadrul grupului rezultatele
investigaţiilor;
- pune întrebări legate de aspectele ce prezintă
interes pentru el din tema abordată;
- caută informaţii suplimentare despre tema
studiată, antrenând părinţii, educatoarea, alte
surse de informare;
- aduce la grădiniţă cărţi, enciclopedii, CD-uri
cu filme documentare, antrenând
colegii/educatoarea la discuţii.
să cunoască elemente ale mediului social şi - denumeşte/identifică elemente locale
cultural, poziţionând elementul uman ca (obiective socio-culturale, economice, istorice,
parte integrantă a mediului religioase, de interculturalitate etc.);
- analizează/compară diferenţele de cultură,
tradiţii, specific, limbă dintre naţionalităţi,
popoare, rase;
- vorbeşte despre semnificaţia unor evenimente
naţionale (tradiţionale, religioase, culturale,
istorice);
- cunoaşte tipurile de activităţi zilnice
desfăşurate în comunitatea în care trăieşte
(sănătate, educaţie, transporturi, agricultură,
meşteşuguri etc).
să comunice impresii, idei pe baza - adresează întrebări în legătură cu aspectele
observărilor efectuate. studiate/observate;
- interpretează date şi simboluri din care să
extragă informaţii (calendarul naturii, tabelul
responsabilităţilor, jurnalul grupei);
- relatează activităţi umane din mediile
antropizate studiate (oraşul, satul, cartierul);
- comunică în cadrul grupului rezultatele
investigaţiilor.
să aplice norme de comportare specifice - respectă regulile de igienă individuală şi
asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi colectivă;
naturii. - cunoaşte existenţa unor comportamente
excesive care pot afecta sănătatea (consumul
de alcool, tutun, cafea etc.);
- respectă regulile de convieţuire socială
manifestând un comportament civilizat în
relaţiile cu cei din jur (copii, adulţi).

Cum a fost/ este și va fi aici pe pământ?

Nivel de Obiective de referință Comportamente Sugestii de


studiu conținuturi
3-5 ani să-şi îmbogăţească experienţa - selectează/grupează obiectele de aceeaşi - diferenţieri ale
senzorială, ca bază a cunoştinţelor formă/mărime/culoare (la început ţinând seama obiectelor după formă,
matematice referitoare la recunoaşterea, de un singur criteriu, apoi de mai multe mărime (mare,
denumirea obiectelor, cantitatea lor, simultan); mic,mijlociu), culoare
clasificarea, constituirea de grupuri/ - motivează apartenenţa unui obiect la o grupă (2-3culori), lungime
mulţimi, pe baza unor însuşiri comune dată; (lung, scurt)
(formă, mărime, culoare) luate în - clasifică obiecte după criteriul culorii; - apreciere globală a
considerare separat sau mai multe simultan - clasifică obiecte pe baza criteriului formei; cantităţii și apreciere
- clasifică obiecte după criteriul mărimii; prin punere în perechi
- recunoaşte asemănările şi deosebirile dintre în limitele 1-5 (multe,
grupuri; puţine, mai mult
- execută serii de obiecte folosindu-se de decât..., mai puţin
criteriile cunoscute. decât..., tot atâtea)
să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale - recunoaşte şi utilizează poziţii spaţiale - forme geometrice
relative, să plaseze obiecte într-un spaţiu dat plasând diferite obiecte într-un spaţiu dat sau (cerc, pătrat, triunghi)
ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu plasându-se pe sine în raport cu un reper dat; - poziţii spaţiale: sus,
un reper dat. - utilizează repere cronologice comune clasei în jos, deasupra, sub, la
funcţie de activităţile din orar. dreapta, la stânga etc.
să efectueze operaţii cu grupele de -ordonează obiectele după culoare, de la - numărat în intervalul
obiecte constituite în funcţie de diferite culoarea/ nuanţa cea mai deschisă la cea mai 1-5 și cifrele de la 1 la 5
criterii date ori găsite de el însuşi: triere, închisă şi invers;
grupare/regrupare, comparare, clasificare, -ordonează obiectele după sunetul pe care îl
ordonare, apreciere a cantităţii prin punere emit, de la cel mai tare la cel mai slab şi invers;
în corespondenţă. -ordonează obiecte după miros, de la cel mai
pătrunzător la cel mai slab şi invers;
-compară grupele de obiecte prin punere în
corespondenţă (formare de perechi);
-observă raporturile cantitative între obiectele
din grupele comparate.
să recunoască, să denumească, să - desenează cercul (pătrat, triunghi, dreptunghi)
construiască şi să utilizeze forma după model sau după o comandă verbală;
geometrică cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi - execută desene decorative şi artistice folosind
în jocuri formele geometrice;
-execută construcţii folosind formele
geometrice.
să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele - alcătuieşte grupe de 1, 2, 3 obiecte (la 3 ani)
cu 1-5 obiecte şi cifrele corespunzătoare. şi cu 1, 2, 3, 4, 5 obiecte (după 3 ani);
- numără corect aceste obiecte;
-construieşte grupe de obiecte prin
corespondenţă biunivocă (de unu la unu);
- realizează corespondenţa de unu la unu pentru
a arăta că o grupă are mai multe sau mai puţine
obiecte decât o alta.
să efectueze operaţii de adunare şi scădere -efectuează operaţii de adunare cu 1-2
cu 1-2 unităţi, în limitele 1-5 elemente, în limitele 1-5, prin manipulare de
obiecte (ex.: 2 maşinuţe + 3 maşinuţe).
- înţelege semnificaţia adunării (atunci când o
grupă sporeşte numeric prin adăugarea de noi
elemente de acelaşi fel).
să realizeze serieri de obiecte pe baza unor - deduce ce element urmează într-o serie,
criterii date ori găsite de el însuşi. analizând elementele anterioare ale acesteia;
- deduce „regula” de alcătuire a unei serii.
să cunoască unele elemente - descoperă elemente componente ale lumii -mediul apropiat (casa/
componente ale lumii înconjurătoare înconjurătoare prin antrenarea tuturor organelor grupa, grădiniţa/şcoala
(obiecte, aerul, apa, solul, vegetaţia, fauna, de simţ; noastră)
fiinţa umană ca parte integrantă a mediului, - numeşte elementele structurale ale mediului -anotimpurile şi
fenomene ale naturii), precum şi apropiat: apă, aer, sol, plante, animale, oameni transformările din
interdependenţa dintre ele. şi a elementelor create de aceştia; natură;
- sesizează, cu sprijin acordat, legăturile directe - oraş-sat, munte-vale,
şi indirecte dintre elementele mediului (strânsa ape-mări
interdependenţă dintre acestea, leagă cauza de - unelte, echipamente
efect în natură şi viaţa cotidiană etc.); de-a lungul timpului;
- cere explicaţii legate de modul de producere a - invenţii şi inventatori;
fenomenelor şi efectele acestora asupra - tinereţe-bătrâneţe,
mediului; trecut-prezent-viitor
- pune întrebări legate de aspectele ce prezintă - oamenii şi activităţile
interes pentru el; lor de-a lungul istoriei
- caută informaţii suplimentare, antrenând
părinţii, educatoarea, alte surse de informare.
să recunoască şi să descrie verbal şi/sau - cere explicaţii legate de modul de producere a
grafic anumite schimbări şi transformări din fenomenelor şi efectele acestora asupra
mediul apropiat. mediului;
- observă şi enumeră modificări apărute în viaţa
omului, plantelor, animalelor în funcţie de
anotimp; să le descrie şi să le compare;
- încearcă să lege cauza de efect în natură şi
viaţa cotidiană.
să cunoască elemente ale mediului social şi - denumeşte/identifică elemente locale
cultural, poziţionând elementul uman ca (obiective socio-culturale, economice, istorice,
parte integrantă a mediului religioase, de interculturalitate etc.);
- analizează/compară diferenţele de cultură,
tradiţii, specific, limbă dintre naţionalităţi,
popoare, rase;
- vorbeşte despre semnificaţia unor evenimente
naţionale (tradiţionale, religioase, culturale,
istorice).
să cunoască existenţa corpurilor cereşti, a - denumeşte/descrie vehicule cosmice pe baza
vehiculelor cosmice. datelor oferite de diverse materiale din sfera
audiovizualului şi a cărţilor;
- îşi imaginează/crează vehicule spaţiale, oraşe
ale viitorului prin desen/ pictură/ modelaj/
construcţii;
- redă prin jocuri de rol modul în care îşi
imaginează viaţa într-o navetă spaţială;
- adresează întrebări legate de existenţa
corpurilor cereşti, a vehiculelor cosmice.
să comunice impresii, idei pe baza - adresează întrebări în legătură cu aspectele
observărilor efectuate. studiate/observate;
- cunoaşte existenţa mai multor medii de viaţă
şi factorii care le pot influenţa;
- îşi exprimă descoperirile şi ideile utilizând un
limbaj adecvat în redarea cunoştinţelor despre
mediile studiate.
să manifeste disponibilitate în a participa la - identifică unele probleme de mediu pe care le
acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului, întâlneşte în activităţile desfăşurate în aer liber
aplicând cunoştinţele dobândite. (excursii, vizite, plimbări);
- participă, alături de adulţi, la acţiuni practice
de îngrijire, ocrotire şi protejare a mediului;
- participă la întreţinerea şi îngrijirea mediului
apropiat (plante, vieţuitoare etc.);
- selectează imagini, cărţi, reviste după criterii
date de educatoare, în legătură cu aspectele de
mediu cunoscute.
să aplice norme de comportare specifice - utilizează, în acţiuni simple, unelte de
asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi curăţare a mediului ambiant;
naturii. -respectă regulile de convieţuire socială
manifestând un comportament civilizat în
relaţiile cu cei din jur (copii, adulţi);
- manifestă atitudini de responsabilitate faţă de
mediul în care trăieşte (ex: construirea de
adăposturi pentru păsări pe timp de iarnă,
hrănirea acestora)
5-6/7 ani să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca - selectează/grupează obiectele de aceeaşi - diferenţieri ale
bază a cunoştinţelor matematice referitoare formă/mărime/culoare/lungime (la început obiectelor după formă,
la recunoaşterea, denumirea obiectelor, ţinând seama de un singur criteriu, apoi de mai mărime (3-5
cantitatea lor, clasificarea, constituirea de multe simultan); dimensiuni), culoare (3-
grupuri/mulţimi, pe baza unor însuşiri - clasifică obiecte pe care există simboluri (ex.: 5 culori), lungime,
comune (formă, mărime, culoare) luate în toate cuburile pe care scrie ,,a”, ori cifra ,,3”; lăţime (3-5 dimensiuni)
considerare separat sau mai multe simultan toate florile pe care se află scrise cifre sau toate - apreciere globala a
florile pe care există semnul ,,X” – un semn cantităţii si apreciere
oarecare); prin punere in perechi
- motivează apartenenţa unui obiect la o grupă în limitele 1-10 (multe,
dată; puţine, mai mult
- recunoaşte asemănările şi deosebirile dintre decât..., mai puţin
grupuri; decât..., tot atâtea)
- recunoaşte obiectele care nu pot face parte din - forme geometrice
grupa formată; (cerc, pătrat, triunghi,
- execută serii de obiecte folosindu-se de dreptunghi)
criteriile cunoscute.
să efectueze operaţii cu grupele de obiecte - ordonează obiectele unei grupe care au - repere cronologice:
constituite în funcţie de diferite criterii date aceeaşi formă, dar dimensiuni diferite (mărime, acum, atunci, mai
ori găsite de el însuşi: triere, lungime, grosime, lăţime), de la cel mai mic, târziu, mai devreme, zi,
grupare/regrupare, comparare, clasificare, scurt, subţire, îngust, la cel mai mare, lung, noapte etc.;
ordonare, apreciere a cantităţii prin punere gros, lat; realizarea completă a şirului crescător - recunoaştere şi trasare
în corespondenţă. şi apoi descrescător (pentru consolidarea cifre de la 1 la 10;
reprezentărilor privitoare la raportul relativ de - numărat in intervalul
diferenţă dintre obiecte); 1-10;
- compară grupele de obiecte prin punere în - operaţii de adunare cu
corespondenţă (formare de perechi); 1 unitate în intervalul 1-
-observă raporturile cantitative între obiectele 10.
din grupele comparate;
- verbalizează constatările efectuate, folosind o
terminologie corectă: „în cele 2 (sau mai multe)
grupe sunt tot atâtea...câte sunt în
grupa...(echivalenţa) sau „sunt mai multe/ mai
puţine...decât în grupa...”(nonechivalenţa);
- motivează afirmaţiile „pentru că toate...din
grupa... au pereche în grupa..., sau „pentru că în
grupa...a rămas un/ o...care nu are pereche în
grupa...
- reprezintă grafic grupe de obiecte/ fiinţe
(puneri în corespondenţă).
să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale - utilizează repere cronologice în funcţie de
relative, să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ritmurile naturale: zi/noapte, dimineaţă, prânz,
ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu seară, primăvară, vară, toamnă, iarnă etc.;
un reper dat. - localizează şi descrie un moment din
activitatea lui, folosindu-se de repere temporale
din orarul lor zilnic;
- apreciază simultaneitatea evenimentelor (trei
copii cântă în timp ce alţi doi copii construiesc
un pod);
- numeşte ordinea activităţilor proprii şi
estimează durata lor;
- recunoaşte şi utilizează poziţii spaţiale
plasând diferite obiecte într-un spaţiu dat sau
plasându-se pe sine în raport cu un reper dat

să recunoască, să denumească, să - desenează cercul (pătrat, triunghi, dreptunghi)


construiască şi să utilizeze forma după model sau după o comandă verbală;
geometrică cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi - execută desene decorative şi artistice folosind
în jocuri formele geometrice;
- execută construcţii folosind formele
geometrice.
să efectueze operaţii şi deducţii logice, - realizează deducţii simple logice: dacă nu este
în cadrul jocurilor cu piesele geometrice pătrat, nici cerc, nici triunghi, atunci este
dreptunghi, etc, in funcţie de sarcina didactică a
jocului;
- efectuează, sub forma jocului logic, operaţii
logice: conjuncţia, disjuncţia, negaţia.
să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele - alcătuieşte grupe de 1, 2…10 obiecte;
cu 1-10 obiecte şi cifrele corespunzătoare. - numără corect aceste obiecte în ordine
crescătoare şi descrescătoare;
- alcătuieşte şirul numeric crescător (1-10),
înţelegând „creşterea” cu câte un element de la
o „treaptă” la alta;
- construieşte grupe de obiecte prin
corespondenţă biunivocă (de unu la unu);
- realizează corespondenţa de unu la unu pentru
a arăta că o grupă are mai multe sau mai puţine
obiecte decât o alta;
- recunoaşte şi indică cifrele
- înţelege relaţia număr-cifră (cifra
simbolizează un număr de obiecte/ fiinţe...de
acelaşi fel, conform unui criteriu prestabilit,
convenit).
să efectueze operaţii de adunare şi scădere - efectuează operaţii de adunare şi scădere cu 1-
cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10. 2 elemente, în limitele 1-10, prin manipulare de
obiecte.
- înţelege semnificaţia adunării şi a scăderii, a
semnului „=”: în urma unei modificări
numerice aduse unei grupe (adunare sau
scădere), rezultă (=) o altă grupă cu un număr
mai mare sau mai mic de elemente;
- utilizează corect limbajul matematic adecvat
operaţiei matematice de adunare sau scădere;
- dovedeşte înţelegerea semnificaţiei adunării şi
scăderii, prin aplicarea acestor cunoştinţe în
viaţa cotidiană.
să cunoască unele elemente componente ale - descoperă elemente componente ale mediului - mediul apropiat (casa/
lumii înconjurătoare (obiecte, aerul, apa, înconjurător prin antrenarea organelor de simţ; grupa, grădiniţa/ şcoala
solul, vegetaţia, fauna, fiinţa umană ca parte - sesizează diferenţe în mediul apropiat noastră)
integrantă a mediului, fenomene ale naturii), (tinereţebătrâneţe; oraş-sat, munte-vale, ape- - anotimpurile şi
precum şi interdependenţa dintre ele. mări etc.); transformările din
- recunoaşte elemente componente ale spaţiului natură;
despre care li se vorbeşte, cum ar fi: soare, - oraş-sat, munte-vale,
lună, stele, planete, nave spaţiale etc; ape-mări
- discută, în mici grupuri informale despre - exploratori şi mari
unele fenomene reale/de domeniul ficţiunii descoperiri
legate de timp şi spaţiu: îmbătrânirea, - tinereţe-bătrâneţe,
teleportarea, găurile negre, aurora boreală, trecut-prezent- viitor
mutanţi, glaciaţiunea, tunelul timpului, - oamenii şi activităţile
aselenizarea etc. lor de-a lungul istoriei
- adresează întrebări în legătură cu cele - elemente din spaţiu:
observate; lună, stele, nave
- comunică în cadrul grupului rezultatele spaţiale etc.
investigaţiilor;
- sesizează, cu sprijin acordat, legăturile directe
şi indirecte dintre elementele mediului
(strânsainterdependenţă dintre acestea);
- caută informaţii suplimentare, antrenând
părinţii, educatoarea, alte surse de informare.
să recunoască şi să descrie verbal şi/sau - cere explicaţii legate de modul de producere a
grafic anumite schimbări şi transformări din fenomenelor şi efectele acestora asupra
mediul apropiat. mediului;
- observă şi enumeră modificări apărute în viaţa
omului, plantelor, animalelor în funcţie de
anotimp; să le descrie şi să le compare;
- încearcă să lege cauza de efect în natură şi
viaţa cotidiană.
să cunoască elemente ale mediului social şi - denumeşte/identifică elemente locale
cultural, poziţionând elementul uman ca (obiective socio-culturale, economice, istorice,
parte integrantă a mediului religioase, de interculturalitate etc.);
- analizează/compară diferenţele de cultură,
tradiţii, specific, limbă dintre naţionalităţi,
popoare, rase;
- vorbeşte despre semnificaţia unor evenimente
naţionale (tradiţionale, religioase, culturale,
istorice);
- cunoaşte tipurile de activităţi zilnice
desfăşurate în comunitatea în care trăieşte
(sănătate, educaţie, transporturi, agricultură,
meşteşuguri etc).
să cunoască existenţa corpurilor cereşti, a - denumeşte/descrie vehicule cosmice pe baza
vehiculelor cosmice. datelor oferite de diverse materiale din sfera
audiovizualului şi a cărţilor;
- îşi imaginează/crează vehicule spaţiale, oraşe
ale viitorului prin desen/ pictură/ modelaj/
construcţii;
- redă prin jocuri de rol modul în care îşi
imaginează viaţa într-o navetă spaţială;
- adresează întrebări legate de existenţa
corpurilor cereşti, a vehiculelor cosmice.
să comunice impresii, idei pe baza - adresează întrebări în legătură cu aspectele
observărilor efectuate. studiate/observate;
- cunoaşte existenţa mai multor medii de viaţă
şi factorii care le pot influenţa;
- îşi exprimă descoperirile şi ideile utilizând un
limbaj adecvat în redarea cunoştinţelor despre
mediile studiate.
să manifeste disponibilitate în a participa la - identifică unele probleme de mediu pe care le
acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului, întâlneşte în activităţile desfăşurate în aer
aplicând cunoştinţele dobândite. liber(excursii, vizite, plimbări);
- participă, alături de adulţi, la acţiuni practice
de îngrijire, ocrotire şi protejare a mediului;
- participă la întreţinerea şi îngrijirea mediului
apropiat (plante, vieţuitoare etc.);
- construieşte modele care simulează diferite
medii (machete, diorame, colaje, albume);
- motivează necesitatea protecţiei mediului de
către om;
- selectează imagini, cărţi, reviste după criterii
date de educatoare, în legătură cu aspectele de
mediu cunoscute;
- îşi exprimă impresiile şi trăirile proprii despre
natură şi protejarea acesteia prin activităţi
artisticoplastice, practice, muzicale.
să aplice norme de comportare specifice - utilizează, în acţiuni simple, unelte de
asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi curăţare a mediului ambiant;
naturii. -respectă regulile de convieţuire socială
manifestând un comportament civilizat în
relaţiile cu cei din jur (copii, adulţi);
- manifestă atitudini de responsabilitate faţă de
mediul în care trăieşte (ex: construirea de
adăposturi pentru păsări pe timp de iarnă,
hrănirea acestora);
- îşi imaginează soluţii, acţiuni de remediere a
unor probleme de mediu;
- îşi manifestă creativitatea în lucrări destinate
atenţionării celor din jur asupra necesităţii unui
comportament adecvat (ex: realizarea unor
afişe, machete, postere, bannere, modele
atractive de coşuri de gunoi etc).
Când, cum și de ce se întâmplă?

Nivel de Obiective de referință Comportamente Sugestii de


studiu conținuturi
3-5 ani să-şi îmbogăţească experienţa -numeşte elementele structurale ale mediului
senzorială, ca bază a cunoştinţelor apropiat: apă, aer, sol, plante, animale, oameni
matematice referitoare la recunoaşterea, şi a elementelor create de aceştia.
denumirea obiectelor, cantitatea lor,
clasificarea, constituirea de grupuri/
mulţimi, pe baza unor însuşiri comune
(formă, mărime, culoare) luate în
considerare separat sau mai multe simultan
să enumere părţile componente ale corpului - enumeră părţi componente ale plantelor,
uman, plantelor, animalelor, arătând animalelor;
utilitatea acestora - adresează întrebări în legătură cu cele
observate;
- comunică în cadrul grupului rezultatele
investigaţiilor;
- pune întrebări legate de aspectele ce prezintă
interes pentru el.
să recunoască şi să descrie verbal şi/sau - recunoaşte fenomene ale naturii (vânt, briză,
grafic anumite schimbări şi transformări din viscol, ploaie, ninsoare, îngheţ, grindină,
mediul apropiat fulger, furtună, trăsnet, tunet) în momentul
producerii lor;
- cere explicaţii legate de modul de producere a
fenomenelor şi efectele acestora asupra
mediului.
să comunice impresii, idei pe baza - adresează întrebări în legătură cu aspectele
observărilor făcute studiate/observate
- vorbeşte despre plantele şi animalele din
mediile terestre, acvatice etc.
să manifeste disponibilitate în a participa la - îşi asumă responsabilităţi de îngrijire/ocrotire
acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului, a mediului apropiat lui;
aplicând cunoştinţele dobândite - participă la întreţinerea şi îngrijirea mediului
apropiat (plante, vieţuitoare etc.);
- motivează necesitatea protecţiei mediului de
către om.
să aplice norme de comportare specifice - respectă regulile de igienă individuală şi
asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi colectivă;
naturii - utilizează în acţiuni simple unelte de curăţare
a mediului ambiant;
-respectă regulile de convieţuire socială
manifestând un comportament civilizat în
relaţiile cu cei din jur (copii, adulţi);
- ia atitudine faţă de cei care greşesc;
- manifestă atitudini de responsabilitate faţă de
mediul în care trăieşte (ex: construirea de
adăposturi pentru păsări pe timp de iarnă,
hrănirea acestora.
să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca - observă obiectele din sala de grupă; - apreciere globală a
bază a cunoştinţelor matematice referitoare - recunoaşte şi denumeşte obiectele indicate; cantităţii si apreciere
la recunoaşterea, denumirea obiectelor, - selectează şi grupează obiectele de aceeaşi prin punere in perechi
cantitatea lor, clasificarea, constituirea de formă/ mărime/ culoare (la început ţinând in limitele 1-5 (multe,
grupuri/ mulţimi, pe baza unor însuşiri seama de un singur criteriu, apoi de mai multe puţine, mai mult
comune (formă, mărime, culoare) luate în simultan; decât..., mai puţin
considerare separat sau mai multe simultan - construieşte spaţii închise (ex.: forme decât..., tot atâtea)
neregulate ori regulate, utilizând cuburi,
şireturi, sârmă, sfoară).
să efectueze operaţii cu grupele de obiecte - execută serii de obiecte (3 dimensiuni) - forme geometrice
constituite în funcţie de diferite criterii date folosindu-se de criteriile cunoscute; (cerc, pătrat, triunghi,
ori găsite de el însuşi: triere, - compară două beţişoare şi să identifice care dreptunghi
grupare/regrupare, comparare, clasificare, este mai gros, mai lung etc - numărat în intervalul
ordonare, apreciere a cantităţii prin punere 1-5 si cifrele de la 1 la 5
în corespondenţă - adunare şi scădere cu
să recunoască, să denumească, să - recunoaşte şi denumeşte figuri geometrice 1 unitate în limitele 1-5
construiască şi să utilizeze forma (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi).
geometrică cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi
în jocuri
să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele - recunoaşte şi denumeşte cifre în intervalul 1-
cu 1-5 obiecte şi cifrele corespunzătoare 5; alcatuieste grupe de 1, 2, 3, 4, 5 obiecte –
construieşte grupe de obiecte prin
corespondenţă biunivocă (de unu la unu);
- realizează corespondenţa de unu la unu pentru
a arăta că o grupă are mai multe sau mai puţine
obiecte decât o alta;
- alcatuieşte şirul numeric crescător şi
descrescător în limitele 1-5;
-pune în corespondenţă cifra cu cantitatea de
obiecte;
- numeşte vecinul din dreapta sau din stânga
unui număr (cifre) dat (ex.: pentru 3, să
identifice pe 2 şi pe 4);
- trasează cifre în intervalul 1-5.
efectuează operaţii de adunare şi scădere cu - numără şi efectuează operaţii de adunare şi
1 unitate în limitele 1-5 scădere cu o unitate în intervalul 1-5;
- utilizează corect limbajul matematic adecvat
operaţiei matematice de adunare sau scădere
(ex.: 1 maşinuţă +2 maşinuţe = 3 maşinuţe).
să compună şi să rezolve probleme simple, - compune probleme simple în limitele 1-3,
implicând adunarea/ scăderea în limitele 1-5 prin adăugarea/ extragerea unui element;
- compune probleme simple în limitele 1-5,
prin adăugarea/extragerea unui element.
5-6/7 ani să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca - stabileşte relaţii între obiecte şi grupuri de - diferenţieri ale
bază a cunoştinţelor matematice referitoare obiecte după diferite criterii; obiectelor după formă,
la recunoaşterea, denumirea obiectelor, -descoperă şi alte însuşiri (decât mărimea) după mărime (3-5
cantitatea lor, clasificarea, constituirea de care pot fi grupate; dimensiuni), culoare (3-
grupuri/mulţimi, pe baza unor însuşiri - recunoaşte/explică asemănările şi deosebirile 5 culori), lungime,
comune (formă, mărime, culoare) luate în dintre grupuri. lăţime (3-5 dimensiuni
considerare separat sau mai multe simultan - recunoaşte obiectele care nu pot face parte din - utilizarea ceasului
grupa formată; (orele fixe, jumătatea,
- motivează apartenenţa unui obiect la o grupă sfertul de oră);
dată; - forme geometrice:
-clasifică obiecte după criteriul culorii, formei, pătrat, triunghi,
grosimii, latimii; dreptunghi, romb
- clasifică obiecte după criteriul utilizării lor; - recunoaştere şi trasare
- clasifică obiecte pe care există simboluri (ex.: cifre de la 1 la 10;
toate cuburile pe care scrie ,,a”, ori cifra ,,3”; - numărat in intervalul
toate florile pe care se află scrise cifre sau toate 1-20;
florile pe care există semnul ,,X” – un semn - operaţii de adunare cu
oarecare); 1-2 unităţi în
- compară grupele formate, apreciind global intervalul 1-10.
unde sunt mai multe/ mai puţine.
să efectueze operaţii cu grupele de obiecte - ordonează obiectele unei grupe care au
constituite în funcţie dediferite criterii date aceeaşi formă, dar dimensiuni diferite (mărime,
ori găsite de el însuşi: triere, lungime, grosime, lăţime), de la cel mai mic,
grupare/regrupare, comparare, clasificare, scurt, subţire, îngust, la cel mai mare, lung,
ordonare, apreciere a cantităţii prin punere gros, lat; realizarea completă a şirului crescător
în corespondenţă. şi apoi descrescător (pentru consolidarea
reprezentărilor privitoare la raportul relativ de
diferenţă dintre obiecte);
-compară grupele de obiecte prin punere în
corespondenţă (formare de perechi);
- observă raporturile cantitative între obiectele
din grupele comparate;
- verbalizează constatările efectuate, folosind o
terminologie corectă: „în cele 2 (sau mai multe)
grupe sunt tot atâtea...câte sunt în
grupa...(echivalenţa) sau „sunt mai multe/ mai
puţine...decât în grupa...”(nonechivalenţa);
- motivează afirmaţiile „pentru că toate...din
grupa... au pereche în grupa..., sau „pentru că în
grupa...a rămas un/ o...care nu are pereche în
grupa...;
- reprezintă grafic grupe de obiecte/ fiinţe
(puneri în corespondenţă);
- găseşte cele 2 modalităţi de stabilire a
echipotenţei (extragerea sau adăugarea unui
element la una din cele 2 grupe comparate).
să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale - spune unde se găseşte el în raport cu un
relative, să plaseze obiecte într-un spaţiu dat anumit obiect din spaţiu (în cameră, în afara
ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu camerei, pe scaun, sub masă, lângă colegul său
un reper dat. etc.);
- numeşte un obiect care se găseşte la dreapta
sau la stânga altui obiect, deasupra sau
dedesubtul lui, motivându-i poziţia atunci când
şi atât cât este posibil;
- utilizează limbajul adecvat relaţiilor spaţiale
relative: pe, sub, în, peste, deasupra, dedesubt,
înăuntru, afară, aproape, departe, mai aproape,
mai departe, cel mai aproape, cel mai departe,
lângă mine, aici, acolo;
- utilizează corect gradele de comparaţie: mai,
cel mai, foarte, tot atât de..., la fel de...ca şi....
să efectueze operaţii şi deducţii logice, - aranjează piesele geometrice în „tablouri”,
în cadrul jocurilor cu piesele geometrice după criterii date;
- efectuează operaţii de ordonare/ clasificare a
pieselor geometrice, după însuşiri diferite;
- realizează deducţii simple logice: dacă nu este
pătrat, nici cerc, nici triunghi, atunci este
dreptunghi, etc, in funcţie de sarcina didactică a
jocului;
- alcatuieste grupe cu tot atâtea elemente
(echipotente), utilizând piesele geometrice în
jocuri logice sau didactice.
- efectuează, sub forma jocului logic, operaţii
logice: conjuncţia, disjuncţia, negaţia;
- efectuează corespondenţe între elementele a 2
grupe (corespondenţa biunivocă).
să măsoare timpul prin intermediul - spune ce se întâmplă înainte şi după un
ordonării evenimentelor, precum şi cu eveniment (activitate);
ajutorul instrumentelor adecvate - spune care activitate (eveniment) are loc:
prima, a doua, ultima;
- spune care activitate (eveniment) a durat: mai
mult/mai puţin;
- cunoaste utilizarea calendarului;
- cunoaste utilizarea ceasului;
- recunoaste orele fixe pe ceas.
să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele - alcătuieşte şirul numeric crescător (1-5 la
cu 1-10 obiecte şi cifrele corespunzătoare. grupa mijlocie şi 1-10 la grupele mari şi
pregătitoare), înţelegând „creşterea” cu câte un
element de la o „treaptă” la alta;
- alcătuieşte şirul descrescător 1-10, sesizând
descreşterea cu câte un element de la o treaptă
la alta;
- recunoaşte şi denumeşte cifre în intervalul 1-
10 şi chiar 20;
- pune în corespondenţă cifra cu cantitatea de
obiecte;
- numără crescător şi descrescător, pornind de
la un număr dat;
- descoperă care cifră lipseşte într-un şir dat;
- numeşte vecinul din dreapta sau din stânga
unui număr (cifre) dat (ex.: pentru 3, să
identifice pe 2 şi pe 4);
- compune/ descompune un număr, găsind cât
mai multe soluţii;
- înţelege relaţia număr - cifră (cifra
simbolizează un număr de obiecte/ fiinţe...de
acelaşi fel, conform unui criteriu prestabilit,
convenit);
-repetă această relaţie în situaţii noi şi variate;
- aplică în viaţa cotidiană cunoştinţele învăţate.
să efectueze operaţii de adunare şi scădere - efectueaza operaţii de adunare şi de scădere
cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10. cu 1-2 elemente, în limitele 1-10, prin
manipulare de obiecte;
- utilizează corect semnul + (plus), – (minus) şi
semnul = (egal), doar între cifre (niciodată între
obiecte concrete sau imagini ale acestora);
- utilizează corect limbajul matematic adecvat
operaţiei matematice de adunare sau scădere
(ex.: 1 maşinuţă +2 maşinuţe = 3 maşinuţe);
- dovedeşte înţelegerea semnificaţiei adunării şi
scăderii, prin aplicarea acestor cunoştinţe în
viaţa cotidiană.
să identifice poziţia unui obiect într-un - identifică şi numeste primul şi ultimul
şir utilizând numeralul ordinal. element dintr-un şir de 3, 5, 10 elemente;
- identifică un obiect, utilizând numeralul
ordinal, într-un şir de 3, 5, 7, 9 elemente (ex.: al
doilea, al treilea, al patrulea, al cincilea);
- utilizează adecvat numele numeralelor
ordinale numărând: primul, al doilea etc.;
- face diferenţa între numeralul ordinal şi cel
cardinal (ex. al doilea obiect dintr-un şir poate
avea înscris pe el cifra 4, aceasta neînsemnând
că este al patrulea).
să compună şi să rezolve probleme simple, - rezolvă probleme prin desen (să deseneze
implicând adunarea/scăderea în limitele 1- conţinutul problemei şi astfel să o rezolve);
10 - rezolva problema alegând operaţia corectă
(adunare, scădere, împărţirea unui măr în
jumătate);
- rezolvă problema comparând preţuri în jocuri
de rol (ex.: o minge de 5 lei este mai scumpă
decât o minge de 3 lei);
- rezolvă problema utilizând semne grafice
(ex.: trasează pe caietul de matmatica o linie pe
patru pătrăţele şi o altă linie pe cinci pătrăţele,
pentru a reprezenta un şir de 4 bărci roşii şi un
şir de 5 bărci albastre. Care şir are mai multe
bărci? (rezolvarea problemei este deci grafică,
perceptivă).
să cunoască unele elemente componente ale - enumeră părţi componente ale plantelor,
lumii înconjurătoare (obiecte, aerul, apa, animalelor;
solul, vegetaţia, fauna, fiinţa umană ca parte - descrie caracteristici ale mediului natural şi
integrantă a mediului, fenomene ale naturii), social;
precum şi interdependenţa dintre ele. - analizează/compară reacţii ale plantelor,
animalelor şi omului în diferite situaţii, sub
influenţa factorilor de mediu;
- observă, pe o anumită perioadă dată, un
anumit proces (creşterea unei plante,
dezvoltarea unui animal etc.) şi înregistrează
date în legătură cu această activitate;
- comunică în cadrul grupului rezultatele
investigaţiilor;
- îşi asumă responsabilităţi de îngrijire/ocrotire
a mediului apropiat lui
să cunoască existenţa corpurilor cereşti, a - denumeşte/descrie sumar corpuri cereşti pe
vehiculelor cosmice. baza criteriilor perceptive;
- compară corpurile cereşti între ele sub
aspectul mărimii, formei, culorii şi a altor date
accesibile vârstei;
- denume-te/descrie vehicule cosmice pe baza
datelor oferite de diverse materiale din sfera
audio-vizualului şi a cărţilor;
- imaginează/creează vehicule spaţiale, oraşe
ale viitorului prin desen/ pictură/ modelaj/
construcţii;
- redă prin jocuri de rol modul în care îşi
imaginează viaţa într-o navetă spaţială;
- adresează întrebări legate de existenţa
corpurilor cereşti, a vehiculelor cosmice.
să comunice impresii, idei pe baza - adresează întrebări în legătură cu cele
observărilor efectuate. aspectele studiate/observate;
- cunoaște existenţa mai multor medii de viaţă
şi factorii care le pot influenţa;
- exprimă descoperirile şi ideile sale utilizând
un limbaj adecvat în redarea cunoştinţelor
despre mediile studiate;
- vorbeşte despre plantele şi animalele din
mediile terestre, acvatice şi antropice studiate;
- interpretează date şi simboluri din care
extrage informaţii (calendarul naturii, tabelul
responsabilităţilor, jurnalul grupei);
- relatează activităţi umane din mediile
antropizate studiate (oraşul, satul, cartierul);
- comunică în cadrul grupului rezultatele
investigaţiilor.
să manifeste disponibilitate în a participa la - identifică unele probleme de mediu pe care le
acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului, întâlneşte în activităţile desfăşurate în aer
aplicând cunoştinţele dobândite. liber(excursii, vizite, plimbări);
- participă, alături de adulţi, la acţiuni practice
de îngrijire, ocrotire şi protejare a mediului;
- participă la întreţinerea şi îngrijirea mediului
apropiat (plante, vieţuitoare etc.);
- construieşte modele care simulează diferite
medii (machete, diorame, colaje, albume);
- motivează necesitatea protecţiei mediului de
către om;
- selectează imagini, cărţi, reviste după criterii
date de educatoare, în legătură cu aspectele de
mediu cunoscute;
- îşi exprimă impresiile şi trăirile proprii despre
natură şi protejarea acesteia prin activităţi
artisticoplastice, practice, muzicale.
să aplice norme de comportare specifice - cunoaşte existenţa unor comportamente
asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi excesive care pot afecta sănătatea (consumul de
naturii. alcool, tutun, cafea etc.);
- respectă regulile de convieţuire
socialămanifestând un comportament civilizat
în relaţiile cu cei din jur (copii, adulţi);
- cunoaşte regulile de minimă protecţie a
naturii şi să anticipeze pericolele încălcării lor;
- sesizează comportamente neconforme cu
regulile de protecţie a mediului învăţate;
- ia atitudine faţă de cei care greşesc;
- manifestă atitudini de responsabilitate faţă de
mediul în care trăieşte (ex: construirea de
adăposturi pentru păsări pe timp de iarnă,
hrănirea acestora);
- imagineaza soluţii, acţiuni de remediere a
unor probleme de mediu;
- manifestă creativitate în lucrări destinate
atenţionării celor din jur asupra necesităţii unui
comportament adecvat (ex: realizarea unor
afişe, machete, postere, bannere, modele
atractive de coşuri de gunoi etc).
Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?

Nivel de Obiective de referință Comportamente Sugestii de


studiu conținuturi
3-5 ani să-şi îmbogăţească experienţa - clasifică obiecte/fiinţe după diverse criterii - diferenţieri ale
senzorială, ca bază a cunoştinţelor (culoare, formă, mărime, lungime) sau prin obiectelor după forma,
matematice referitoare la recunoaşterea, numirea unei proprietăţi comune ; mărime (mare, mic,
denumirea obiectelor, cantitatea lor, - recunoaşte asemănările şi deosebirile dintre mijlociu), culoare (3-5
clasificarea, constituirea de grupuri/ grupuri; culori), lungime (3
mulţimi, pe baza unor însuşiri comune - compară grupele formate, apreciind global lungimi)
(formă, mărime, culoare) luate în unde sunt mai multe/ mai puţine. - apreciere globală a
considerare separat sau mai multe simultan cantităţii si apreciere
să efectueze operaţii cu grupele de obiecte - ordonează obiectele după culoare, de la prin punere in perechi
constituite în funcţie de diferite criterii date culoarea/ nuanţa cea mai deschisă la cea mai in limitele 1-5 (multe,
ori găsite de el însuşi: triere, închisă şi invers; puţine, mai mult
grupare/regrupare, comparare, clasificare, - ordonează obiectele după sunetul pe care îl decât..., mai puţin
ordonare, apreciere a cantităţii prin punere emit, de la cel mai tare la cel mai slab şi invers; decât..., tot atâtea)
în corespondenţă - ordonează obiecte după miros, de la cel mai - forme geometrice
pătrunzător la cel mai slab şi invers (cerc, pătrat, triunghi,
să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele - alcătuieşte grupe de 1, 2,…5 obiecte (la grupa dreptunghi)
cu 1-5 obiecte şi cifrele corespunzătoare. mică); - numărat în intervalul
- numără corect aceste obiecte 1-5 şi cifrele de la 1 la 5
- realizează corespondenţa de unu la unu pentru - adunare cu 1 unitate în
a arăta că o grupă are mai multe sau mai puţine intervalul 1- 5.
obiecte decât o alta;
- motivează de ce sunt mai multe/ mai puţine
obiecte şi ce se poate face ca să fie „tot atâtea”;
- recunoaşte şi indică cifrele (intervalul 1-5);
- trasează cifrele 1, 2, 3...5 peste linii punctate
deja trasate.
să cunoască unele elemente componente ale - descoperă modalităţi noi de exprimare a - modul de exprimare a
lumii înconjurătoare (ex.:fiinţa umană ca emoţiilor şi sentimentelor prin antrenarea sentimentelor,
parte integrantă a mediului), precum şi organelor de simţ şi a elementelor componente gândurilor, ideilor
interdependenţa dintre ele ale propriului corp (observare);
să comunice impresii, idei pe baza - discută despre diferitele tipuri de exprimare a - decoruri şi costumaţie,
observărilor efectuate. sentimentelor şi emoţiilor: bucurie, tristeţe, regie (la teatru şi la
furie etc.; film);
- adresează întrebări în legătură cu cele - despre măşti şi despre
observate; balul mascat;
- comunică în cadrul grupului rezultatele - despre mimi şi mimă;
investigaţiilor - despre euritmie.
5-6/7 ani să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca - clasifică obiecte/fiinţe după diverse criterii - diferenţieri ale
bază a cunoştinţelor matematice referitoare (culoare, formă, mărime, lungime) sau prin obiectelor după formă,
la recunoaşterea, denumirea obiectelor, numirea unei proprietăţi comune ; mărime (3-5
cantitatea lor, clasificarea, constituirea de - recunoaşte asemănările şi deosebirile dintre dimensiuni), culoare (3-
grupuri/mulţimi, pe baza unor însuşiri grupuri; 5 culori), lungime,
comune (formă, mărime, culoare) luate în - compară grupele formate, apreciind global lăţime (3-5 dimensiuni
considerare separat sau mai multe simultan unde sunt mai multe/ mai puţine. - forme geometrice:
pătrat, triunghi,
dreptunghi, romb

să efectueze operaţii cu grupele de obiecte - ordonează obiectele după culoare, de la - recunoaştere şi trasare
constituite în funcţie dediferite criterii date culoarea/ nuanţa cea mai deschisă la cea mai cifre de la 1 la 10;
ori găsite de el însuşi: triere, închisă şi invers; - numărat in intervalul
grupare/regrupare, comparare, clasificare, - ordonează obiectele după sunetul pe care îl 1-20;
ordonare, apreciere a cantităţii prin punere emit, de la cel mai tare la cel mai slab şi invers; - operaţii de adunare cu
în corespondenţă. - ordonează obiecte după miros, de la cel mai 1-2 unităţi în
pătrunzător la cel mai slab şi invers intervalul 1-10.
să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele - alcătuieşte grupe de 1, 2,…5 obiecte (la grupa
cu 1-5 obiecte şi cifrele corespunzătoare mică);
- numără corect aceste obiecte;
- realizează corespondenţa de unu la unu pentru
a arăta că o grupă are mai multe sau mai puţine
obiecte decât o alta;
- motivează de ce sunt mai multe/ mai puţine
obiecte şi ce se poate face ca să fie „tot atâtea”;
- recunoaşte şi indică cifrele (intervalul 1-5);
- trasează cifrele 1, 2, 3...5 peste linii punctate
deja trasate.
să cunoască unele elemente componente ale - descoperă modalităţi noi de exprimare a - modul de exprimare a
lumii înconjurătoare (ex.: fiinţa umană ca emoţiilor şi sentimentelor prin antrenarea sentimentelor,
parte integrantă a mediului, cu sentimente, organelor de simţ şi a elementelor componente gândurilor, ideilor
gânduri, idei proprii; lumea teatrului, a ale propriului corp; (observare);
filmului etc.), precum şi interdependenţa - decoruri şi costumaţie,
dintre ele regie (la teatru şi la
film);
- despre mimi şi mimă;
- despre euritmie.
să comunice impresii, idei pe baza - discută despre diferitele tipuri de exprimare a
observărilor efectuate sentimentelor şi emoţiilor: bucurie, tristeţe,
furie etc.;
- adresează întrebări în legătură cu cele
observate;
- comunică în cadrul grupului rezultatele
investigaţiilor

Cine și cum planifică / organizează o activitate?

Nivel de Obiective de referință Comportamente Sugestii de


studiu conținuturi
3-5 ani să-şi îmbogăţească experienţa -observă obiectele din sala de grupă, camera - diferenţieri ale
senzorială, ca bază a cunoştinţelor proprie etc.; obiectelor după forma,
matematice referitoare la recunoaşterea, - recunoaşte/ numeşte obiectele indicate; mărime (mare, mic,
denumirea obiectelor, cantitatea lor, - clasifică obiecte/fiinţe după diverse criterii mijlociu), culoare (3-5
clasificarea, constituirea de grupuri/ (culoare, formă, mărime) sau prin numirea unei culori), lungime (3
mulţimi, pe baza unor însuşiri comune proprietăţi comune; lungimi)
(formă, mărime, culoare) luate în - recunoaşte asemănările şi deosebirile dintre - apreciere globală a
considerare separat sau mai multe simultan grupuri; cantităţii si apreciere
- motivează apartenenţa unui obiect la o grupă prin punere in perechi
dată; in limitele 1-5 (multe,
- compară grupele formate, apreciind global puţine, mai mult
unde sunt mai multe/ mai puţine decât..., mai puţin
să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale - spune care obiect este mai aproape sau mai decât..., tot atâtea)
relative, să plaseze obiecte într-un spaţiu dat departe, luându-se pe sine ca punct de reper; - forme geometrice
ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu - spune unde se găseşte el în raport cu un (cerc, pătrat, triunghi,
un reper dat. anumit obiect din spaţiu (în cameră, în afara dreptunghi)
camerei, pe scaun, sub masă, lângă colegul său - numărat în intervalul
etc.); 1-5 şi cifrele de la 1 la 5
- plasează obiectele peste, pe, deasupra, - adunare cu 1 unitate în
dedesubt, înăuntrul sau în afara unui spaţiu/ intervalul 1- 5.
obiect;
- învaţă schema corporală, cu accent pe relaţia
dreapta-stânga (după 4 ani).
să recunoască, să denumească, să - recunoaşte şi denumeşte figuri geometrice în
construiască şi să utilizeze forma mediul ambiant sau cu ajutorul materialelor
geometrică cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi puse la dispoziţie (cerc, pătrat, eventual
în jocuri triunghi – după 4 ani);
- trasează figuri geometrice cunoscute trecând
cu creionul peste o linie deja trasată.
să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele - alcătuieşte grupe de obiecte în limitele 1-3
cu 1-5 obiecte şi cifrele corespunzătoare. (până la 4 ani) şi 1-5 (după 4 ani);
- numără corect aceste obiecte;
- descoperă care cifră lipseşte într-un şir dat;
- recunoaşte şi denumeşte cifre în intervalul 1-3
(până la 4 ani) şi 1-5 (după 4 ani).
să realizeze serieri de obiecte pe baza unor - execută serii de obiecte (mărgele, boabe,
criterii date ori găsite de el însuşi bucăţi de hârtie) realizând structuri simple şi
folosindu-se de criteriile cunoscute sau date de
educatoare;
- deduce ce element urmează într-o serie,
analizând elementele anterioare ale acesteia.
să cunoască unele elemente componente ale - descoperă elemente componente ale mediului
lumii înconjurătoare (obiecte, aerul, apa, înconjurător prin antrenarea organelor de simţ;
solul, vegetaţia, fauna, fiinţa umană ca parte - enumeră şi descrie părţi componente ale
integrantă a mediului, fenomene ale naturii), corpului omenesc;
precum şi interdependenţa dintre ele - adresează întrebări în legătură cu cele
observate;
- comunică în cadrul grupului rezultatele
investigaţiilor;
- pune întrebări legate de aspectele ce prezintă
interes pentru el din tema abordată;
- caută informaţii suplimentare despre tema
studiată, antrenând părinţii, educatoarea, alte
surse de informare.
să cunoască elemente ale mediului social şi - cunoaşte tipurile de activităţi zilnice
cultural, poziţionând elementul uman ca desfăşurate în comunitatea în care trăieşte
parte integrantă a mediului (sănătate, educaţie, transporturi, agricultură,
meşteşuguri etc).
să comunice impresii, idei pe baza - adresează întrebări în legătură cu aspectele
observărilor efectuate. studiate/observate;
- interpretează date şi simboluri din care să
extragă informaţii (calendarul naturii, tabelul
responsabilităţilor, jurnalul grupei);
- relatează activităţi umane din mediile
antropizate studiate (oraşul, satul, cartierul);
- comunică în cadrul grupului rezultatele
investigaţiilor.
să aplice norme de comportare - respectă regulile de igienă individuală şi
specifice asigurării sănătăţii şi colectivă;
protecţiei omului şi naturii. - cunoaşte existenţa unor comportamente
excesive care pot afecta sănătatea (consumul de
alcool, tutun, cafea etc.);
- respectă regulile de convieţuire socială
manifestând un comportament civilizat în
relaţiile cu cei din jur (copii, adulţi).
5-6/7 ani să comunice impresii, idei pe baza - adresează întrebări în legătură cu cele
observărilor efectuate aspectele studiate/observate;
- exprimă descoperirile şi ideile sale utilizând
un limbaj adecvat în redarea cunoştinţelor
despre aspectele studiate;
- vorbeşte despre munca fizică şi cea
intelectuală, despre activităţi zilnice pe care le
desfăşoară ei sau persoanele din jurul lor,
despre planificarea acestora şi rezultatele lor
etc.;
- interpretează date şi simboluri din care
extrage informaţii (tabelul responsabilităţilor,
jurnalul grupei);
-comunică în cadrul grupului rezultatele
investigaţiilor.
să manifeste disponibilitate în a participa la - identifică unele probleme de mediu pe care le
acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului, întâlneşte în activităţile desfăşurate în aer liber
aplicând cunoştinţele dobândite (excursii, vizite, plimbări);
- participă, alături de adulţi, la acţiuni practice
de îngrijire, ocrotire şi protejare a mediului;
- participă la întreţinerea şi îngrijirea mediului
apropiat (plante, vieţuitoare etc.);
- selectează imagini, cărţi, reviste după criterii
date de educatoare, în legătură cu aspectele de
mediu cunoscute;
- motivează necesitatea protecţiei mediului de
către om;
- îşi exprimă impresiile şi trăirile proprii despre
natură şi protejarea acesteia prin activităţi
artistico-plastice, practice, muzicale.
să aplice norme de comportare specifice - respectă regulile de convieţuire socială
asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi manifestând un comportament civilizat în
naturii relaţiile cu cei din jur (copii, adulţi);
- manifestă atitudini de responsabilitate faţă de
mediul în care trăieşte (ex: construirea de
adăposturi pentru păsări pe timp de iarnă,
hrănirea acestora);
- imagineaza soluţii, acţiuni de remediere a
unor probleme de mediu;
- manifestă creativitate în lucrări destinate
atenţionării celor din jur asupra necesităţii
unuicomportament adecvat (ex: realizarea unor
afişe, machete, postere, bannere, modele
atractive de coşuri de gunoi etc).
să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca - recunoaşte/explică asemănările şi deosebirile - înserieri ale obiectelor
bază a cunoştinţelor matematice referitoare dintre grupuri. după formă, mărime,
la recunoaşterea, denumirea obiectelor, - recunoaşte obiectele care nu pot face parte din lungime, lăţime,
cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupa formată; grosime, înălţime (mai
grupuri/ mulţimi, pe baza unor însuşiri - motivează apartenenţa unui obiect la o grupă multe dimensiuni),
comune (formă, mărime, culoare) luate în dată; culoare (mai multe
considerare separat sau mai multe simultan -clasifică obiecte după criteriul culorii, formei, culori)
grosimii, latimii; - forme geometrice
- clasifică obiecte după criteriul utilizării lor; (cerc, pătrat, triunghi,
- clasifică obiecte pe care există simboluri (ex.: dreptunghi, romb, oval)
toate cuburile pe care scrie ,,a”, ori cifra ,,3”; - poziţii spaţiale
toate florile pe care se află scrise cifre sau toate - recunoaştere şi trasare
florile pe care există semnul ,,X” – un semn cifre de la 1 la 10;
oarecare); - numărat in intervalul
- compară grupele formate, apreciind global 1-20;
unde sunt mai multe/ mai puţine
să efectueze operaţii cu grupele de obiecte - ordonează obiectele unei grupe care au - operaţii de adunare şi
constituite în funcţie de diferite criterii date aceeaşi formă, dar dimensiuni diferite (mărime, scădere cu 1-2 unităţi în
ori găsite de el însuşi: triere, lungime, grosime, lăţime), de la cel mai mic, intervalul 1-10.
grupare/regrupare, comparare, clasificare, scurt, subţire, îngust, la cel mai mare, lung,
ordonare, apreciere a cantităţii prin punere gros, lat; realizarea completă a şirului crescător
în corespondenţă şi apoi descrescător (pentru consolidarea
reprezentărilor privitoare la raportul relativ de
diferenţă dintre obiecte);
-compară grupele de obiecte prin punere în
corespondenţă (formare de perechi);
- observă raporturile cantitative între obiectele
din grupele comparate;
- verbalizează constatările efectuate, folosind o
terminologie corectă: „în cele 2 (sau mai multe)
grupe sunt tot atâtea...câte sunt în
grupa...(echivalenţa) sau „sunt mai multe/ mai
puţine...decât în grupa...”(nonechivalenţa);
- motivează afirmaţiile „pentru că toate...din
grupa... au pereche în grupa..., sau „pentru că în
grupa...a rămas un/ o...care nu are pereche în
grupa...;
- reprezintă grafic grupe de obiecte/ fiinţe
(puneri în corespondenţă);
- găseşte cele 2 modalităţi de stabilire a
echipotenţei (extragerea sau adăugarea unui
element la una din cele 2 grupe comparate).
să înţeleagă şi să numească relaţiile - spune unde se găseşte el în raport cu un
spaţiale relative, să plaseze obiecte anumit obiect din spaţiu (în cameră, în afara
într-un spaţiu dat ori să se plaseze camerei, pe scaun, sub masă, lângă colegul său
corect el însuşi în raport cu un reper etc.);
dat - numeşte un obiect care se găseşte la dreapta
sau la stânga altui obiect, deasupra sau
dedesubtul lui, motivându-i poziţia atunci când
şi atât cât este posibil;
- utilizează limbajul adecvat relaţiilor spaţiale
relative: pe, sub, în, peste, deasupra, dedesubt,
înăuntru, afară, aproape, departe, mai aproape,
mai departe, cel mai aproape, cel mai departe,
lângă mine, aici, acolo;
- utilizează corect gradele de comparaţie: mai,
cel mai, foarte, tot atât de..., la fel de...ca şi....
să efectueze operaţii şi deducţii logice, în - aranjează piesele geometrice în „tablouri”,
cadrul jocurilor cu piesele geometrice după criterii date;
- efectuează operaţii de ordonare/ clasificare a
pieselor geometrice, după însuşiri diferite;
- realizează deducţii simple logice: dacă nu
este pătrat, nici cerc, nici triunghi, atunci este
dreptunghi, etc, in funcţie de sarcina didactică a
jocului;
- alcatuieste grupe cu tot atâtea elemente
(echipotente), utilizând piesele geometrice în
jocuri logice sau didactice.
- efectuează, sub forma jocului logic, operaţii
logice: conjuncţia, disjuncţia, negaţia;
- efectuează corespondenţe între elementele a 2
grupe (corespondenţa biunivocă).
să măsoare timpul prin intermediul - spune ce se întâmplă înainte şi după un
ordonării evenimentelor, precum şi cu eveniment (activitate);
ajutorul instrumentelor adecvate - spune care activitate (eveniment) are loc:
prima, a doua, ultima;
- spune care activitate (eveniment) a durat: mai
mult/mai puţin;
- cunoaste utilizarea calendarului;
- cunoaste utilizarea ceasului;
- recunoaste orele fixe pe ceas.
să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele - alcătuieşte şirul numeric crescător (1-5 la
cu 1-10 obiecte şi cifrele corespunzătoare grupa mijlocie şi 1-10 la grupele mari şi
pregătitoare), înţelegând „creşterea” cu câte un
element de la o „treaptă” la alta;
- alcătuieşte şirul descrescător 1-10, sesizând
descreşterea cu câte un element de la o treaptă
la alta; - recunoaşte şi denumeşte cifre în
intervalul 1-10 şi chiar 20;
- pune în corespondenţă cifra cu cantitatea de
obiecte;
- numără crescător şi descrescător, pornind de
la un număr dat;
- descoperă care cifră lipseşte într-un şir dat;
- numeşte vecinul din dreapta sau din stânga
unui număr (cifre) dat (ex.: pentru 3, să
identifice pe 2 şi pe 4);
- compune/ descompune un număr, găsind cât
mai multe soluţii;
- înţelege relaţia număr-cifră (cifra
simbolizează un număr de obiecte/ fiinţe...de
acelaşi fel, conform unui criteriu prestabilit,
convenit);
-repetă această relaţie în situaţii noi şi variate;
- aplică în viaţa cotidiană cunoştinţele învăţate.
să efectueze operaţii de adunare şi scădere - efectueaza operaţii de adunare şi de scădere
cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10 cu 1- 2 elemente, în limitele 1-10, prin
manipulare de obiecte;
- utilizează corect semnul + (plus), – (minus) şi
semnul = (egal), doar între cifre (niciodată între
obiecte concrete sau imagini ale acestora);
- utilizează corect limbajul matematic adecvat
operaţiei matematice de adunare sau scădere
(ex.: 1 maşinuţă +2 maşinuţe = 3 maşinuţe);
- dovedeşte înţelegerea semnificaţiei adunării şi
scăderii, prin aplicarea acestor cunoştinţe în
viaţa cotidiană.
să identifice poziţia unui obiect într-un şir - identifică şi numeste primul şi ultimul
utilizând numeralul ordinal. element dintr-un şir de 3, 5, 10 elemente;
- identifică un obiect, utilizând numeralul
ordinal, într-un şir de 3, 5, 7, 9 elemente (ex.: al
doilea, al treilea, al patrulea, al cincilea);
- utilizează adecvat numele numeralelor
ordinale numărând: primul, al doilea etc.;
- face diferenţa între numeralul ordinal şi cel
cardinal (ex. al doilea obiect dintr-un şir poate
avea înscris pe el cifra 4, aceasta neînsemnând
că este al patrulea).
să compună şi să rezolve probleme simple, - rezolvă probleme prin desen (să deseneze
implicând adunarea/ scăderea în limitele 1- conţinutul problemei şi astfel să o rezolve);
10 - rezolva problema alegând operaţia corectă
(adunare, scădere, împărţirea unui măr în
jumătate);
- rezolvă problema comparând preţuri în jocuri
de rol (ex.: o minge de 5 lei este mai scumpă
decât o minge de 3 lei);
- rezolvă problema utilizând semne grafice
(ex.: trasează pe caietul de matmatica o linie pe
patru pătrăţele şi o altă linie pe cinci pătrăţele,
pentru a reprezenta un şir de 4 bărci roşii şi un
şir de 5 bărci albastre. Care şir are mai multe
bărci? (rezolvarea problemei este deci grafică,
perceptivă).

Ce și cum vreau să fiu?

Nivel de Obiective de referință Comportamente Sugestii de


studiu conținuturi
3-5 ani să cunoască unele elemente componente ale -numeşte elementele structurale ale mediului
lumii înconjurătoare (obiecte, aerul, apa, apropiat: apă, aer, sol, plante, animale, oameni
solul, vegetaţia, fauna, fiinţa umană ca parte şi a elementelor create de aceştia.
integrantă a mediului, fenomene ale naturii),
precum şi interdependenţa dintre ele.
să enumere părţile componente ale corpului - enumeră părţi componente ale plantelor,
uman, plantelor, animalelor, arătând animalelor;
utilitatea acestora - adresează întrebări în legătură cu cele
observate;
- comunică în cadrul grupului rezultatele
investigaţiilor;
- pune întrebări legate de aspectele ce prezintă
interes pentru el.
să recunoască şi să descrie verbal şi/sau - recunoaşte fenomene ale naturii (vânt, briză,
grafic anumite schimbări şi transformări din viscol, ploaie, ninsoare, îngheţ, grindină,
mediul apropiat fulger, furtună, trăsnet, tunet) în momentul
producerii lor;
- cere explicaţii legate de modul de producere a
fenomenelor şi efectele acestora asupra
mediului.
să comunice impresii, idei pe baza - adresează întrebări în legătură cu aspectele
observărilor făcute studiate/observate
- vorbeşte despre plantele şi animalele din
mediile terestre, acvatice etc.
să manifeste disponibilitate în a participa la - îşi asumă responsabilităţi de îngrijire/ocrotire
acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului, a mediului apropiat lui;
aplicând cunoştinţele dobândite - participă la întreţinerea şi îngrijirea mediului
apropiat (plante, vieţuitoare etc.);
- motivează necesitatea protecţiei mediului de
către om
să aplice norme de comportare specifice - respectă regulile de igienă individuală şi
asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi colectivă;
naturii - utilizează în acţiuni simple unelte de curăţare
a mediului ambiant;
-respectă regulile de convieţuire socială
manifestând un comportament civilizat în
relaţiile cu cei din jur (copii, adulţi);
- ia atitudine faţă de cei care greşesc;
- manifestă atitudini de responsabilitate faţă de
mediul în care trăieşte (ex: construirea de
adăposturi pentru păsări pe timp de iarnă,
hrănirea acestora.
să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca - observă obiectele din sala de grupă; - diferenţieri ale
bază a cunoştinţelor matematice referitoare - recunoaşte şi denumeşte obiectele indicate; obiectelor după forma,
la recunoaşterea, denumirea obiectelor, - selectează şi grupează obiectele de aceeaşi mărime, lungime,
cantitatea lor, clasificarea, constituirea de formă/ mărime/ culoare (la început ţinând lăţime (mare/mic -3 – 4
grupuri/ mulţimi, pe baza unor însuşiri seama de un singur criteriu, apoi de mai multe anil şi mijlociu – 4- 5
comune (formă, mărime, culoare) luate în simultan; ani, culoare (3-5 culori)
considerare separat sau mai multe simultan - construieşte spaţii închise (ex.: forme - apreciere globală a
neregulate ori regulate, utilizând cuburi, cantităţii si apreciere
şireturi, sârmă, sfoară). prin punere in perechi
să efectueze operaţii cu grupele de obiecte - execută serii de obiecte (3 dimensiuni) in limitele 1-5 ( 1-3 la
constituite în funcţie de diferite criterii date folosinduse de criteriile cunoscute; - compară 3-4 ani şi 1-5 la 4-5 ani)
ori găsite de el însuşi: triere, două beţişoare şi să identifice care este mai (multe, puţine, mai mult
grupare/regrupare, comparare, clasificare, gros, mai lung etc. decât..., mai puţin
ordonare, apreciere a cantităţii prin punere decât..., tot atâtea)
în corespondenţă - forme geometrice
să recunoască, să denumească, să - recunoaşte şi denumeşte figuri geometrice (cerc, pătrat, triunghi)
construiască şi să utilizeze forma (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi). - poziţii spaţiale: sus,
geometrică cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi jos, deasupra, sub, la
în jocuri dreapta, la stânga etc.
să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele - recunoaşte şi denumeşte cifre în intervalul 1- - numărat in intervalul
cu 1-5 obiecte şi cifrele corespunzătoare 5; alcatuieste grupe de 1, 2, 3, 4, 5 obiecte 1-5 si cifrele de la 1 la 5
-construieşte grupe de obiecte prin ( 1-3 la 3-4 ani şi 1-5 la
corespondenţă biunivocă (de unu la unu); 4- 5 ani)
- realizează corespondenţa de unu la unu pentru - adunare şi scădere cu
a arăta că o grupă are mai multe sau mai puţine 1 unitate în intervalul 1-
obiecte decât o alta; 5 ( 4-5 ani)
- alcatuieşte şirul numeric crescător şi
descrescător în limitele 1-5;
-pune în corespondenţă cifra cu cantitatea de
obiecte;
- numeşte vecinul din dreapta sau din stânga
unui număr (cifre) dat (ex.: pentru 3, să
identifice pe 2 şi 4)
- trasează cifre în intervalul 1-5
efectuează operaţii de adunare şi scădere cu - numără şi efectuează operaţii de adunare şi
1 unitate în limitele 1-5 scădere cu o unitate în intervalul 1-5;
- utilizează corect limbajul matematic adecvat
operaţiei matematice de adunare sau scădere
(ex.: 1 maşinuţă +2 maşinuţe = 3 maşinuţe).
să compună şi să rezolve probleme simple, - compune probleme simple în limitele 1-3,
implicând adunarea/ scăderea în limitele 1-5 prin adăugarea/ extragerea unui element;
- compune probleme simple în limitele 1-5,
prin adăugarea/extragerea unui element.
5-6/7 ani să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca senzorială, ca bază a cunoştinţelor matematice - diferenţieri ale
bază a cunoştinţelor matematice referitoare referitoare la recunoaşterea, denumirea obiectelor după formă,
la recunoaşterea, denumirea obiectelor, obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, mărime, lungime,
cantitatea lor, clasificarea, constituirea de constituirea de grupuri/ mulţimi, pe baza unor lăţime, înălţime (mai
grupuri/ mulţimi, pe baza unor însuşiri însuşiri comune (formă, mărime, culoare) luate multe dimensiuni),
comune (formă, mărime, culoare) luate în în considerare separat sau mai multe simultan culoare (mai multe
considerare separat sau mai multe simultan - clasifică obiecte/fiinţe după diverse criterii culori)
(culoare, formă, mărime, lungime) sau prin - forme geometrice
numirea unei proprietăţi comune ; (cerc, pătrat, triunghi,
- recunoaşte asemănările şi deosebirile dintre dreptunghi, romb, oval)
grupuri; - recunoaştere şi trasare
- compară grupele formate, apreciind global cifre de la 1 la 10;
unde sunt mai multe/ mai puţine.
să efectueze operaţii cu grupele de obiecte - ordonează obiectele după culoare, de la - numărat in intervalul
constituite în funcţie de diferite criterii date culoarea/ nuanţa cea mai deschisă la cea mai 1-20;
ori găsite de el însuşi: triere, grupare/ închisă şi invers; - operaţii de adunare cu
regrupare, comparare, clasificare, ordonare, - ordonează obiectele după sunetul pe care îl 1-2 unităţi în intervalul
apreciere a cantităţii prin punere în emit, de la cel mai tare la cel mai slab şi invers; 1-10.
corespondenţă - ordonează obiecte după miros, de la cel mai
pătrunzător la cel mai slab şi invers.
să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele - alcătuieşte grupe de 1, 2,…5 obiecte (la grupa
cu 1-5 obiecte şi cifrele corespunzătoare mică);
- numără corect aceste obiecte;
- realizează corespondenţa de unu la unu pentru
a arăta că o grupă are mai multe sau mai puţine
obiecte decât o alta;
- motivează de ce sunt mai multe/ mai puţine
obiecte şi ce se poate face ca să fie „tot atâtea”;
- recunoaşte şi indică cifrele (intervalul 1-5);
- trasează cifrele 1, 2, 3...5 peste linii punctate
deja trasate.
să cunoască unele elemente componente ale - descoperă modalităţi noi de exprimare a
lumii înconjurătoare (ex.: fiinţa umană ca emoţiilor şi sentimentelor prin antrenarea
parte integrantă a mediului, cu sentimente, organelor de simţ şi a elementelor componente
gânduri, idei proprii; lumea teatrului, a ale propriului corp
filmului etc.), precum şi interdependenţa
dintre ele
să comunice impresii, idei pe baza - discută despre profesii, instrumente şi unelte
observărilor efectuate utilizate, despre reguli şi principii de bază în
raporturile de servicu, despre comunităţi şi
activitatea lor etc.;
- adresează întrebări în legătură cu cele
observate;
- comunică în cadrul grupului rezultatele
investigaţiilor