Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ochiul este format din globul ocular şi anexele ochiului: pleoape, conjunctivă şi
glanda lacrimală. Originea ochiului este dublă: ectodermală şi mezenchimală.
- un strat care conţine fibre de colagen şi fibre elastice, fibrocite şi celule melanofore;
- un strat vascular format din ţesut conjunctivo-elastic, bogat în vase şi un strat corio-
capilar, care conţine o reţea de capilare largi;
c. Procesel ciliare. Sunt formate din ţesut conjunctiv bogat în celule pigmentare,
fibre elastice şi vase. La nivelul lor se secretă umoarea apoasă.
- retina oarbă.
Cele două zone sunt delimitate de o zonă de tranziţie denumită ora serrata.
a. Retina vizuală.
Este o structură nervoasă de tip particular, formată din celule nervoase şi nevroglice
şi protejată de un epiteliu pigmentar.
- celule vizuale,
- celule bipolare,
- celule multipolare,
- celule orizontale,
- celule amacrine.
a.1. Celulele vizuale sunt celule fotosensibile. Ele au un corp celular ovoid şi două
prelungiri, una externă cu rol de dendrită, în formă de con sau bastonaş şi una internă cu
semnificaţie de axon.
- Celulele cu con sunt în număr de aproximativ 7 milioane, au corpul oval, mic, iar
prelungirea în formă de con are două segmente: un segment extern care conţine pigmentul
iodopsină şi un segment intern care are un aspect granular datorită prezenţei mitocondriilor,
reticulului endoplasmic rugos şi a complexului Golgi. Axonul este gros şi stabileşte sinapse
cu neuronii bipolari. Sunt localizaţi la nivelul petei galbene.
a.3. Celulele multipolare sunt dispuse pe un singur rând, dendritele lor formând
sinapse cu celulele bipolare, iar axonii se asociază într-un fascicul ce alcătuieşte nervul
optic.
a.4. Celulele orizontale au corpul paralel cu suprafaţa retinei, dendrite scurte şi axon
lung, ele fiind neuroni de asociaţie.
- nevroglia Müller,
- nevroglia interstiţială.
Nevroglia Müller se află printre celulele bipolare, dar extremităţile lor sunt ramificate,
se unesc şi formează cele două membrane limitante, externă şi internă, din structura retinei.
Toate aceste celule , descrise mai sus, împreună cu prelungirile lor, alcătuiesc 10
straturi ce caracterizează structura retinei şi care, de la exterior spre interior, sunt:
1. Stratul celulelor pigmentare. Este adiacent coroidei şi este alcătuit din celule
epiteliale cubo-cilindrice, care conţin pigmentul brun numit fuscină. Celulele acestui strat
trimit prelungiri în jurul conurilor şi bastonaşelor, realizând pentru acestea câte o, aşa-zisă,
''cameră obscură".
2. Stratul bastonaşelor şi al conurilor. Este format din prelungirile externe ale celulelor
vizuale, care conţin conurile şi bastonaşele.
3. Membrana limitantă externă. Este formată din prelungirile externe unite ale celulelor
Müller.
4. Stratul granular extern. Este format din corpul celulelor vizuale dispuse în două
substraturi: spre exterior un rând alcătuit din corpul neuronilor cu con, iar spre interior 3-4
rânduri alcătuite din corpul neuronilor cu bastonaşe.
5. Stratul plexiform extern. Reprezintă o zonă de sinapse între axonii celulelor vizuale şi
dendritele neuronilor bipolari şi orizontali.
6. Stratul granular intern. Este alcătuit din corpul neuronilor bipolari, corpul celulelor
amacrine şi al nevrogliei Müller.
7. Stratul plexiform intern. Este format din sinapsa dintre axonii celulelor bipolare şi
dendritele neuronilor multipolari.
8. Stratul ganglionar. Este format din neuronii multipolari situaţi pe un singur rând.
9. Stratul fibrelor nervului optic. Este alcătuit din axonii celulelor din stratul 8, care vor
forma nervul optic.
10. Membrana limitantă internă. Este formată prin condensarea extremităţilor interne ale
celulelor Müller.
- pata galbenă sau macula lutea, situată la polul posterior, are o depresiune centrală
numită foveea centralis şi este formată numai din celule cu conuri; este zona cu acuitatea
vizuală maximă.
- ora serrata, este zona de tranziţie dintre retina vizuală şi retina oarbă; conţine
celule bipolare, rar şi multipolare.
- papila optică, este zona prin care fibrele optice, ce alcătuiesc nervul optic,
părăsesc globul ocular.
b. Retina oarbă
a. cornee;
c. cristalinul, de forma unei lentile biconvexe, este incolor, transparent şi are rol în
procesul de acomodare a vederii;