Sunteți pe pagina 1din 49

CONSTRUCTII DIN LEM:

(selectare din "Constructii din lemn " - autor prof dr. ing. Fi

Lemnul, ca material de constructie, are calitati deosebite fata de alte o gama variata de constructii si elemente de constructii,

1. AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE UTILIZARII LEMNULUI I

a) Avantajele constructlilor de lemn

1. Densitatea aparenta redusa fata de rezlstenta relativ mare.

Comparativ cu densitatea celorlalte materiale principale de constructie (zi etc.) se poate constata ca lemnul este de 3,5 ... 16 ori mai usor iar rapm densitate are valoarea comparabila pentru lemn si otel, atat la compresiun

2. Greutatea redusa a lemnului face ca toate constructiile realiz

,

prezinte 0 comportare favorabila la actiunea selsmica, sa poata fi a usurinta pe terenuri dificile de fundare si sa necesite consumuri mai structurile de fundatii.

,

3. Prelucrarea ~i fasonarea u~oara a lemnului atat in uzina d rezistentelor reduse la prelucrare, cu posibilitatea executarii constructiilo ca sa necesite masuri speciale de executie, Viteza de executie este mare, p umede specifice constructiilor din beton armat sau zidarie, iar dare a in ex de lemn este posibila imediat dupa terminarea Iucrarilor,

4. Existenta mai multor sisteme de asamblare, cu posibilitatea partiale sau totale a elementelor si constructiilor,

5. Posibilitatea reallzaril unor forme ~i gabarite deosebite ca imposibil de realizat cu alte materiale de constructie, Exista constructii arce sau cupole cu deschideri ce ating 100 m.

6. Proprletatlle termice sunt favorabile pentru constructii, In comparatie cu otelul, betonul si chiar caramida, lemnul are :

- coeficientul de conductibilitate termica ( 1 ) mult mai r folosirea lui ca material pentru lzolatie termica cu buna eficacitate. LeI termica, la trecerea unui flux de caldura prin el, de 300 - 400 ori mai rna 10 ori mai mare decat betonul.

- coeficientul de dilatare termlca liniara in lungul fibrelor ( «

.. .

sfert de ora timp in care temperatura incendiului poate sa ajunga la 700- rezistenta si rigiditatea lemnului in interiorul sectiunii carbonizate raman I 9. Posibilitatea refolosirii lemnului, dupa 0 perioada de utili: elemente de constructii si utilizarea lui pentru productia de energie face ca 10. Caraeteristieile arhiteeturale deosebite ~i senzatia de caldt facand sa fie folosit nu numai ca ~i material structural dar si ca material d efecte estetice deosebite.

11. Posibilitatea asoeierii lemnului eu otelul sau eu betonul si mixte eficiente.

b) Dezavantajele constructlilor de lemn

Lemnul, ca si produs natural, de natura organica, avand s anizotropa pe langa calitati are si 0 serie de inconveniente si dezavantaj e c 1. Variabilitatea foarte mare a earaeteristieilor atat intre aceleiasi specii datorita unor surse de variabilitate foarte diverse

2. Varlatia earaeteristieilor meeaniee ~i fiziee pe diferite d: fib relor.

Datorita neomogenitatii structurii lemnului rezistentele sunt diferite lemnului si pe sectiune transversala, variatia acestora fiind cuprinsa intre

3. Influenta mare a umlditatii asupra earaeteristiei dimensiunilor ~i durabilltatii lemnului. Spre exemplu variatia umidite duce, la unele specii de lemn, la scaderea cu aproape de 2 ori a rezi Cresterea umiditatii favorizeaza, de asemenea, degradarea biologica G datorita actiunii ciupercilor si creaza probleme de sanatate pentru ocupant

4. Sortimentullimitat de materiallemnos atat in ceea ce privesi transversale cat si in privinta lungimilor. F olosirea unor elemente, sub foi cu dimensiuni transversale mari (de obicei peste 20 em) sau cu lungir duce, de multe ori, la preturi ridicate. Aceasta deficienta se poate e1im elemente compuse sau a unor elemente realizate din scanduri incleiate.

5. Defeetele naturale ale lemnului (defecte de forma si st defectele cauzate de ciuperci, insecte sau de unele sub stante chimi fenomenelor de contractie si de umflare reprezinta inconveniente imp lemnos de constructie.

,

6. Degradarl produse de eiuperei ~i inseete atunci cand ]

corespunzator impotriva acestora.

4

3

5 'ure 100gitudnala talg3lijala

7

6

11

a)

b)

lermul unui i nel alual

9

8

9

8

c)

Fig. 21 - Aldhirm rricra;lrucb.rala a Ian a) - sa::lj uni cara::teristi ce ; b) - sa::lj une tra191E c) - cE1ali i i n8 eanale .

1- carel rredJl a ; 2 - rradwa; 3 - dUraTBlul ; 4 - a I 5 - cafbiul ; 6 - I iberul ; 7 - ritictm; 8 - lam ti n 9 - lerm tirziu ; 10 - raze rra:.iulare ; 11 - inel

In sectiune transversala realizata perpendicular pe axa arborelui, ( urmatoarele zone:

- Mdduva (2) este portiunea axiala, inconjurata de primele inele ( tesut primar moale si putin consistent. Maduva are spre interior canalul m

- Duramenul (3) este zona interioara a lemnului, adesea mai inti celule vii si este inactiva fiziologic. Duramenul poate fi diferentiat, la s normal a avand un contur care coincide cu inelul de crestere (pin, lorice, nediferentiat, care nu difera la culoare de album, dar care are 0 umi: albumul (brad, molid, carpen, paltin etc.).

In anumite situatii, la unele specii (fag, frasin, plop) se intalneste ~i

-- In sectiune transversala, pe portiunea lemnului propriu-zis, crestere anuala care sunt formate din straturi de lemn, care se adauga an crestere avand la!imi de 1 ... 10 mm. Analizand inelele anuale se C01 structura neuniforma fenomen care depinde mult de anotimpul in care se climatice, de natura solului, varsta arborelui etc. Partea care se formeaza p mai putin densa si 0 culoare mai deschisa si formeaza lemnul timpi primavara, iar partea care creste vara si toamna este mai compacta ~. lemnul tarziu (9) sau lemn de vara si lemn de toamna ( fig.2.1 b si c ). Sectiunea longitudinala radiala realizata dupa un plan care trece prin axa razei (fig. 2.1 a) pune in evidenta benzi longitudinale si transversale for respectiv razele medulare (10).

-- In sectiunea longitudinala tangentiala, realizata dupa un plan tangent la inelele de crestere, inelele anuale sectionate formeaza linii 0 razele medulare sunt vizibile sub forma Iineara sau de fus.

2.2 Calitatea lemnului

2.2.1 Deficiente ale lemnului

Calitatea lemnului variaza atat intre specii cat si in cadrul aceleiasi specii. in cadrul unei specii sunt diverse, iar 0 sinteza a lor si a consecintelor : fig.2.2.

I DJ!lIEC!l! I J

DE GEavI ElRl E

Fi9Jri ~ crap3turi

1

Curbura trLnChi ul ui

I

Rffiuci rea fib-ear

I

Exista 2 procedee de clasificare :

- Clasificarea tradltionala se realizeaza in urma unui examen vizual si ; reducere a rezistentei care pot fi examinati (in principal nodurile ~i latime, - Clasificarea mecanica se realizeaza pe baza unor incercari mecanice (Pl masina)

Norme1e europene EN 388-1994 sorteaza lemnul pentru const rasinoase si 6 c1ase pentru foioase.

Clase de calitate

Specia Clase de rezistenta
C 10 C 18 C24 C31
Molid, brad, larice, pin x x x -
Stejar, gorun, cer, salcam - x x }
Fag, mesteacan, paltin, frasin, carpen - x - }
Plop, anin, tei x x - - Clasa de rezlstenta a lemnului, conform tabelului 2.5, se defineste p caracteristice la intindere din incovoiere, exprimata in Nzmrrr',

3. PRODUSE DIN LEMN FOLOSITE iN CONSTRUCTII

,

Functie de modul cum pastreaza sau nu structura lemnului di de lemn utilizate ca materiale de constructii, se impart in doua categorii:

- Produse care pastreaza structura materialului lemnos din brute din lemn rotund, lemn rotund pentru piloti, traverse de cale ferata, I furnir, etc.);

- Produse care, datorita unor operatii tehnologice (aschiere, presare, incleiere, etc.), nu mai pastreaza structura materialului lemi proportle redusa ( PAL, PFL) si care pot fi considerate produse moderr din lemn reconstituit.

..

..

.. .

(STAS 257-78, STAS 7498-66), lemn de mina (STAS 256-79), elemente d( 85, STAS 1040-85) la diferite strueturi (popi, pane, grinzi, etc.).

3.1.2 Traverse de lemn pentru cale ferata

Traversele se obtin prin cioplirea sau fierastruirca si cioplirea lern realizarea diferitelor forme ale sectiunii transversale (tipul AI, A2, B, C - 72). Functie de dimensiunile sectiunii transversale traversele pot fi: n poduri si traverse speciale.

3.1.3 Produse din lemn ecarisat (cheresteaua)

Cheresteaua (STAS 942-86, STAS 8689-86) este lemnul ecar lemnul brut debitat in sens longitudinal obtinandu-se produse de diferit dulapi, sipci, rigle, grinzi, margini) avand eel putin doua suprafete plane si Din produsele de eherestea fae parte:

Scandurile, produse eu fetele plane si paralele avand grosime « rasinoase si 40 mm la foioase si Iatimea de eel putin 80 mm;

Dulapi, produse eu fetele plane si paralele avand grosime intre 2~ si 50 ... 90 mm la foioase si latimi mai mari decat dub lui grosimi dar eel I Grinzile, produse eu doua, trei sau patru fete plane, avan dreptungiulara si latura de minimum 100 mm, la rasinoase si 120 mm la f

a)

a)

b)

b)

- dupa modul de prelucrare a canturilor (tivita, cu ambele canturi netivita, cu canturi care pastreaza forma busteanului; semitivita, cu un can - dupa continutul de umiditate (verde, cu umiditate mai mare umiditate de 24% ... 30%; semiuscata, cu umiditate de 18% ... 24%; u 18%);

- dupa modul de prelucrare ( neprelucrata ; semifabricata; pre: dupa modul de aranjare a inelelor anuale pe sectiunea transversala care unghiul intre tangenta la inelele anuale ~i muchia fetei este ( 61 ° ... 90° ; cherestea semiradiala, la care unghiul este de 45° ... 60° ~i c unghiul <45°);

- dupa modul de tratare (aburita, antiseptizata);

- dupa calitatea lemnului din busteni (cherestea obisnuita; c

cherestea de claviatura);

- dupa dimensiuni (ingusta, lata, lunga, scurta, subscurta ), Sortimentele de cherestea se livreaza, la noi in tara, conform pn pentru rasinoase (tabeluI2.13 ,2.14, 2.15) ~i conform STAS 8689-86 pent vezi normativ).

3.1.4 Furnir

Fumirul este un produs obtinut prin taierea, longitudinal a sau tel arborelui in foi subtiri (0,08 ... 7 mm).

Dupa modullor de utilizare fumirele sunt: fumire estetice, pentn 87) si fumire tehnice (STAS 9406-84) de fata sau miez.

Fumirele tehnice, destinate fabricarii placajelor, panelelor, lemnul mulate din lemn, etc. se obtin din lemn de foioase si rasinoase prin derula cu ajutorul unor masini speciale.

Dimensiunile nominale conform STAS 9406-84, masurate la umiditatea sunt:

- grosimi (mm): 0,5; 0,8; 1,1; 1,5; 2,1; 3,1; 4,2; 5,2; 6,0;

- latimi (mm): de la 100 la 1000 (din 50 in 50 mm); 1300; 1330; 1

2520;

-lungimi (mm): 980; 1300; 1330; 1610; 1910; 2080; 2280; 2520. Dupa defectele naturale si de prelucrare admisibile, conform STl sorteaza in patru calitati (A, B, C, D).

!

I ~2t I

bs 200nm j

s35nm rt

+--_b _I --------+-. tI/I,~PIJ~) hi

b::::200nm . U b::c

a)

b)

c)

Fig. 2.12 - Modul de realizare in sectiune transversals a elementelor din Ie a) - din cherestea cu liitime de maxim 20cm; b) - din cherestea cu Hitime mai c) - detaliu sant pentru elemente de cherestea cu Hitime mai mare de

Dispunerea astfel a elementelor reduce la minimum contractia trar intindere transversala din variatii climaterice care actioneaza asupra le incleiate.

Daca latimea produsului depaseste 20 em este recomandabil sa s( unul langa altul cu decalarea rostului de imbinare pe 0 dlstanta ( grosimea elementelor ( fig. 2.12b.).

De asemenea la folosirea unor elemente cu latime mai mare d

,

practicarea a dona santuri longitudinale pe toata lungimea elementelor cor

Elementele incleiate pot fi realizate de lungimi si inaltimi foarte ] limitate in general de posibilitatile de transport. In mod curent se pot reali: m lungime si pana la 2,2 m inaltime.

Pentru realizarea elementelor structurale de lungime mare, (

f~~~_...l~~""':l~ ...l~~1~_~~,\ ~~ _~~1~~_~~~~ _~~_ ~_~1~~~~~ _~ ~ ~~~_~~C~4-;:: ...l~~~_4-;:: f.

a)

a)

c)

:)

I ~lOh

b)

b)

d)

d)

Fig. 2.13 - imbinarea longitudinaHi de prelungire a elementelor incl. a) - cap la cap; b) - pe suprafata tesita; c) - cu dinti; d) - decalarea imb

Dimensiunile de realizare a dintilor conform fig.2.13 sunt recoma Produsele de incleiere sunt rasini sintetice, aplicate pe ambele fe' functie de conditiile climaterice la care urmeaza sa fie supuse elementel solicitarilor mecanice. In capitolul 2.5 se prezinta tipurile de substam lemnului.

Procesul de priza a cleiurilor si rczultatul inclcicrii depinde de ( cei mai importanti sunt: caracteristicile materialului de incleiere (natura, c temperatura, etc.); caracteristicile materialului lemnos (specia, forma umiditatea, temperatura, etc.); caracteristicile mediului ambiant (1 presiunea vaporilor, etc.); tehnologia de executie si altele.

Avantajele deosebite ale utilizarii elementelor de lemn incleiat COl - dimensiunile teoretic nelimitate ale elementelor, in practica

cnrent niese en in~ltlme de max.? m si hmo irne de ~O 40 m dimens

- precizia dimensionala a elementelor datorita uscari in prealabil industrial de fabricare.

Executia acestor elemente presupune ~i folosirea unui personal c sectoare cu instalatiile necesare (sector de pregatirea pieselor; atclic umiditatea pot fi mentinute intre anumite limite si controlate; sector de aIr cu instalatii de inclcicrc a pieselor intre ele, cu posibilitati de realizare a curbe, etc.).

Elementele incleiate care se folosesc la realizarea grinzilor sau curent, sectiune rectangulara, Se pot realiza ~i elemente ca sectiuni transv cheson, cu unele dificultati in procesul de fabricatie care insa sunt compr planul stabilitatii ~i al flambajului elementelor.

Grinzile din elemente de lemn incleiate pot fi drepte sau curbe constant sau variabil. Geometria cea mai des folosita pentru grinzi este curbe cu sectiune constants cu doua pante si cu intrados curb (fig. 2.14.).

Aceste grinzi sunt realizate cu extrados din elemente taiate si ill continue drepte sau curbe.

La elementele solicitate la inconvoiere raportul inaltime Ideschide 1/8 si nu este mai mic de 1110.

La realizarea elementelor, pentru a evita aparitia tensiunilor supli recomanda ca raza de curbura rin a elementelor componente sa nu fie rna: elementele au grosime t <30 mm; aceasta raza poate sa ajunga la 150 ti +0,4 rin - 25 mm.!17 I

Se urmareste:

limitarea razei medie de curbura r;

- stabilirea unei corelatii intre grosimea elementelor compor de curbura ( n.):

- reducerea eforturilor maxime admisibile longitudinale ~i raportul intre lnaltimea sectiunii (hap) si raza de curbura medie (r).

Norma DIN 1052 impune corelarea raportului de curbura (Ui elementelor ( ti ). Astfel pentru 150 < Ui < 200 se recomanda ca grosi reduca la valoarea maxima ti = 1 ° + 0,4 (rin -150).

Alte norme intemationale recomanda ti < 0,01 rin pentru rin < 10( 4mm pentru r»> 1000mm.

Modul de calcul a grinzilor este prezentat in capitoluI4.8.6 Caracteristicile elementelor din lemn incleiat, pentru elemente acelasi tip de elemente componente, se pot determina pe baza caract

L____ ~ Er

a)

a)

b)

I

c)

c)

d)

Fig. 2.14 - Geometrii curente ale grinzilor din elemente de lemn in

a) - cu panta; b) - curbe cu moment de inertie constant; c) - cu doui d) - in doua pante cu intrados curb ~i cu moment de inertie vari:

Caracteristicile mecanice ale lemnului din elemente il1

Pa -p

Caracteristica Notatie Valoare ( conf. E
Rezistenta la incovoiere ( Nzmnr') fm,g,k 1,2 + £,0,1
Rezistenta la intindere (N/mm2)
,
- paralela cu fibrele £,O,g,k 9 + 0.5 £,0
~rpendiculara pe fibre £,90,g,k 1.15 £,90,1,
Rezistenta la compresiune paralela cu
fibrele (N/mm2) fe,o,g,k (1,5 - 0.01 fe,O,1
Densitate ( kg/m") Pg,k 0.95 PI,me Se constata ca majoritatea caracteristicilor mecanice ale elemei sunt superioare celor ale lemnului din elementele componente, lucru expli - reducerea efectelor defavorabile datorate defectelor excentrice, la piesele individuale introduc eforturi din incovoiere;

- reducerea efectului slabirii sectiunii datorita nodurilor, prin (

P

Rezistenta la intindere (Nzmnr')
a - paralela cu fibrele £,O,g,k 15 18 21
- perpendiculara pe fibre £,90,g,k 0.35 0.35 0.45
Rezistenta la
,
compresiunefNzmrrr') fc,O,g,k 21 24 27
a - paralela cu fibrele fc,90,g,k 5.0 5.5 6.0
p - perpendiculara pe fibre
Rezistenta la forfecare (Nzmrrr') fv,g,k 2.8 2.8 3.0
Modulul de elasticitate (Nzmnr')
r hediu x 103 EO,me,k 10 11 12
II inim x 103 EO,05,k 8 8.8 9.6
Densitatea ( kg/m") Pg,k 360 380 410 p

Norma EUROCODE 5 iau in considerare valorile din tabelul2.17 aplicate la - 0 inaltime si latime egala cu 600 mm pentru incovoicrc si intinde

- un volum de referinta de 0,01 nr', pentru intindere perpendicular.

La caracteristici diferite de cele mentionate trebuie sa se ia in con:

,

descris in capitoluI4.8.3.

In ceea ce priveste clasele de rezistenta a lemnului incleiat in EN conform tabelului 2.18 1 36 1

Pentru realizarea claselor date in tabelul 2.18, elementele compon clasele de rezistenta date in tabelul 2.19

,

C dOfo

t "

Of I

I ° di I

t

on nu pen ru compozma emnu UI In e em en e In.
Tipuri de elemente Conditii pentru: Clase de rezistenta a e
G G G
L20 L24 L28
Elemente omogene Toate scandurile C18 C22 C27
Elemente -Scanduri exteme (1/6 C22 C24 C30
neomogene din inaltimea y

z

x

Fig. 2.15 - Alcdtuirea placajelor directia fibrelor elementelor exterioare

L ,

Compozitia plaeaj elor limiteaza variatiile dimensionale si umflar egale dupa diferite directii in planul produselor.

Plaeajele se caracterizeaza prin cateva particularitati fa!a de lemnul din ea furnir si anume: densitate superioara, variatie mai redusa a umiditati mediului amb i ant , variatii dimensionale reduse (0,02% pentru 1 % deformatie de eurgere lenta mai mare, variatie mai redusa a durabilita lemn.

Umiditatea plaeajelor variaza mai putin decat eea a lemnului umiditatea mediului ambiant (tabeluI2.20 /30/).

Umiditatea de echilibru a placajelor/30/

Mediul ambiant eu temperatura de 20° C si umiditate

relativa de: 30% 65%

Umiditatea de eehilibru a plaeajelor

5%

10%

- conditiile de solicitare (directia eforturilor fata de directia fibre durata incarcarii, etc.).

La solicitarea de incovoiere trebuie sa se aiba in vedere incovoierea dupi planul panoului (fig.2.16) si cea dupa cant, paralela cu planul panourilor.u

Placajele se impart in:

- placaje obisnuite sau de uz general, folosite in industria mobilei;

- placaje de exterior sau cu utilizari speciale, folosite in construct

nave etc.( STAS 1245-90, STAS 7004-86).

a)

b)

Fig. 2.16 - incovoiere perpendiculara pe planul panourllm a) - paralel cu fibrele placllor exterioare; b) - perpendicular la j placilor exterioare

.directia fibrelor Jr

/

a)

b)

Fig. 2.17 - incovoiere dupa cant

a) - paralel cu fibrele placilor exterioare; b) - perpendicular placilor exterioare

_Ldirectia fibrelor !Ior

Din eategoria plaeajelor de exterior sau eu utilizari speciale fae pa - plaeajul melaminat, aeoperit eu unul sau mai multe straturi c ra~ina melaminica;

- plaeajul emailat, pe fata caruia se aplica prin turnare sau pulveri

straturi de email sau lac de rasini sintetiee;

- azoplaeajul, aeoperit eu azboeiment pe una sau pe ambele fete;

- placajul aeoperit eu hattie decorative, in scopul inlocuirii acoperirii eu j

- plaeaj armat eu tesatura din fire de sticla, aeoperit pe una sau am

fire de sticla, imersata in solutie de ra~ina fenolica sau folosind ea ade forma de fibre;

- plaeaj aeoperit eu ra~ina fenolica sub forma de fibre, pe una Sal cresterii rezistentei la umiditate;

Nr. crt.

Caraeteristiea

Tipul de plaea

min. 680

SI so fo:

1

Densitatea aparenta p, (kg! rrr')

F(ineleiat eu filme de ra~ina fenolformaldehidrica)

2

3

4

5

6

7

Conduetibilitatea termica (W I m. grd )

Modulul de elastieitate la incovoiere la inc arc are perpendiculara pe straturi, axa longitudinal a a epruvetei fiind paralela eu directia fibrelor straturilor exterioare (N I mm' ) :

- in stare uscata ( U =7% )

- in stare umeda (dupa 24 h imersie in apa)

Modulul de elastieitate la incovoiere la incarcare paralela eu straturile, axa Iongitudinala a epruvetei fiind paralela eu direetia fibre lor straturilor exterioare

,

(N /rnm"}:

- in stare uscata ( U =7% )

- in stare umeda (dupa 24 h imersie in apa)

Rezistenta la eompresiune paralela eu straturile, axa longitudinala a epruvetei fiind paralela eu directia fibrelor straturilor exterioare (N I mrrr' ) :

- in stare uscata (U =7% )

- in stare umeda (dupa 24 h imersie in apa)

Rezistenta la incovoiere la incarcare

,

perpendiculara pe straturi, axa longitudinala

a epruvetei fiind paralela eu directia fibrelor straturilor exterioare (N I mnr' ):

- in stare uscata ( U =7% )

- in stare umeda (dupa 24 h imersie in apa)

Rezistenta la incovoiere la inc arc are

,

paralela eu straturile, axa longitudinal a

a epruvetei fiind paralela sau perpendiculara eu directia fibrelor

,., ,

0.20

7700 4600

11 100 2897

40.0 12.0

73.0 39.5

9 Rezistenta la forfecare perpendicular pe straturi (N / mrrr' ), cu directia fortei:

- paralela cu directia fibrelor straturilor exterioare, in stare umeda;

- pendiculara pe directia fibrelor straturilor exterioare, in stare umeda,

Valorile caracteristice ale rezistentelor si densitatilor produselor diferite tari, date in /30/ dupa documentul CEN / TC 112406 " Panouri p caracteristice pentru produse reformate" sunt prezentate in tabelul 2.22 is elasticitate in tabelul 2.23.

Valorile din tabelele 2.22 si 2.23 sunt date pentru placaje de clas EN 635 "Placaje - Clasificare dupa aspectul suprafetei" partea 2 pentru f rasinoase.

Coeficientii k., k2, k3, recomandati in tabelele 2.22 si 2.23, pentru placaje1 si Franta se determina cu relatiile 2.1. .. 2.3 , conform figurii 2.18:

k, = (d3 m - d3 m _ 2 + d3 m _ 4 - ••• ±d31 ) / d3 m k2 = (dm - dm - 2 + dm - 4 - ••• ±d 1 ) / dm

k, = dm-2 / dm

Ti p de placaj
Rezistenta caracteristica la: S FIN US CAN

Incovoiere cu incarcare perpendicu-lar 23.0 37.2 23.5 19.0
pe planul panoului cu axa Iongitudinala 21.6 34.8 14.8 15.8
paralela cu fibrele placilor exterioare,
fig.2.16 a (fm,o,k )
,..
Incovoiere cu inc arc are 11.4 27.6 12.2 7.3
perpendicular pe planul panoului cu 12.4 29.0 10.1 8.7
axa longitudinal a perpendiculara la
fibrele placilor exterioare,
fig.2.16 b (fm,90,k)
Intindere paralela cu fibrele placilor 15.0 38.9 13.6 9.9
exterioare (£,O,k ) 15.4 37.2 10.5 10.6
,..
Intindere perpendiculara pe fibrele 12.0 32.9 7.2 6.3
placilor exterioare (£,90,k) 11.4 34.1 6.9 6.6
Compresiune paralela cu fibrele 15.0 19.9 13.9 12.6 NOTA:

fk - rezistenta caracteristica, N/mm2

S - placaje suedeze P30; grosime 12.0mm respectiv 24.0 mm FIN - placaje finlandeze; grosime 12.0mm respectiv 24.0 mm

US - placaje americane din minimum 5 foi ; grosime 12.5mm respectiv 2] CAN - placaje canadiene; grosime 12.5mm respectiv 25.5 mm

D - lacaie ermane; rosime 12.5mm res ectiv 21.0 mm

Pentru calculul deformatiilor, rigiditatea EI, respectiv EA, a p folosind momentul de inertie I si aria A a sectiunii totale si modulul de ( conform 1301 avand valorile:

- pentru incovoierea perpendiculara pe planul panoului

Ell = 0,80 Eo pentru incovoiere paralela la fibrele placilor exterioare (fil EL = 0,24 Eo pentru incovoiere perpendiculara la fibrele placilor exterioare (f - pentru incovoiere dupa cant:

Ell = 0,61Eo pentru incovoiere paralela la fibrele placilor exterioare (fig

Fig. 2.18 - Determinarea coeflclentllor kl, k2, k3 pentru placaje cu structuri multiple (m foi)

Valori caracteristice pentru modulul de elasticitate

. ,. I r'T". 1

Modulul de elasticitate la intindere si 7200 8500 6800
compresiune paralela cu fibrele placilor
exterioare 7400 8300 5200
Modulul de elasticitate la intindere si 4800 7500 4600
compresiune perpendiculara pe fibrele
lacilor exterioare 4600 7700 3900
410 550 410
Modulul de elasticitate caracteristic (Ei,k) are valoarea 0.8 E~mediu , (. EL = 0,41Eo pentru incovoiere perpendiculara la fibrele placilor exterioare - pentru intindere si compresiune in planul panourilor:

Ell = 0,60Eo pentru eforturi paralele la fibrele placilor exterioare;

EL = 0,40Eo pentru eforturi perpendiculare la fibrele placilor exterio Valorile medii ale modulului deformatiilor transversale Gv, val pentru rasinoase la 700 Nzmm' la foioase.

3.1. 7 Lemnul stratificat

Lemnul stratificat sau lamelat, facand parte din produsele de lemn anii 1960 si s-a dezvoltat mult in anii 1980. El a fost realizat din necesit negative a defectelor asupra rezistentelor produsului final. Productia unor anul 1993 de circa 440 000 me in America, 51 000 me in Europa si 40 00 poarta marca de Micro - Lam LVL in America si Kerto LVL in Europa.

In tabelul 2.24 se dau, pentru exemplu, caracteristicile geometri Kreto-LVL produs in Finlanda; lungimea produselor poate depasi 20m.

Produse din lemn lamelat Kreto /36/

Latime (mm) Grosime (mm)
27 33 39 45 51 (
200 x x x x x
260 x x x x
300 x x x
360 x x
. ~ ~ are 0 rezistenta mai mare decat lemnul component. Acest avantaj este m implicit, defectele mari ale acestuia se impart in defecte mici prin divizare 5mm grosime. Foile astfel realizate sunt lipite cu adezivi si presate la 0 tern]

Lemnul lamelat se diferentiaza de placaj prin aceea ca orientare sau a majoritatii lor este paralela, astfel incat se pot obtine dimensiuni cu I

Valorile caracteristicilor de cal cui pentru lemnul laminat Kreto- I

2.25

V: 1 °1

t ° ti °1

t 1

1

tK t LVL/'

a on e carac errs ICI or pen ru emn amma re 0- .
Caracteristica Notatie Valoal
" fmk
Incovoiere
,
- pe cant
- pe suprafata
"
Intindere
- paralela cu fibrele £,O,k
- perpendicular pe fibre £,90,k
Compresiune paralela cu fibrele fc,O,k
Compresiune perpendiculara pe fibre fc,90,k
- paralela la planul de incleiere
- perpendiculars la planul de incleiere
Forfecare
- pe cant fv,O,k
- pe suprafata fv,90,k
- intre placi din incovoiere cu inc arc are £k
,
perpendiculara pe suprafata
Modulul de elasticitate
.. Eo.o5
- mInIm
- mediu Eo.mediu
Modulul de forfecare
.. GO.05
- mInIm
- mediu GO.mediu In fig 2.19 se prezinta 0 comparatie a caracteristicilor de rezisten

- tipul C cu straturile alaturate orientate perpendicular

;f

50 +-----+----

D C24 D GL32 • LVL

N 60+-----~---~---~---~--~

40 +-----+----

30 +-----+-----1

10

E1cY

fm

ft

fc

fv

Fig. 2.19 - Valorile caracteristicilor lemnului masiv (C24), lemnului incleiat (GI32) ~i ale lemnului laminat (LVL)

E- modul de elasticitate, fm , ft , fc , fv - rezistentele caracteristice la inc(] intindere, compresiune respectiv forfecare

160

a)

h

120

h

c)

Fig. 2.20 - Sectiunl cu aceeasi capacitate de rezistenta la incovoie a) -lemn masiv (C24); b) -lemn incleiat (GL32); c) -lemn laminat

b)

Lemnul stratificat nedensificat (STAS 10031-80) se produce cu din 5 in 5 mm si cu formate de 1250 x 920 mm si 2000 x 920 mm, iar 11 10032-80) se produce cu grosimi de 10 ... 50 mm din 5 in 5 mm si cu forn 1250 x 2000 mm si 1250 x 2220 mm.

Principalele caracteristici ale celor doua categorii de lemn stratificat sunt date in

c

t . tl ·1 1

1 . t tifl t

d "~

arac errs ICI e emnu UI S ra I rca pro us In
Caracteristica Lemn nedensificat Lemi
Tip A TipB TipC Tip A
Umiditatea la livrare (%) 8
Densitatea aparenta (g/cnr') 8
Absortia de apa dupa 24 de ore de
imersie (%) -
Rezistenta la compresiune paralela
cu fibrele straturilor exterioare 70 80 55 140
I1\. T /""""",,2\ 2

Fig. 2.21- Panel

1 - furnir (placaj); 2 - sipcl de lemn

In Romania panelul se fabrica eu sipci lipite intre ele si are: - grosime de 16; 18; 19; 22 si 25 mm;

- formate (lungime x latime) de 1220x2200 mm; 1220x2440 mm; 12

3.1.9 Produse finite din lemn

Produsele finite din lemn pastreaza struetura lemnului si se pl modifieare a dimensiunilor sau eu modificari minime.

Din eategoria aeestora fae parte elementele folosite la pardose pervazurile, pavelele , etc.), elementele pentru compartimentari si eler eelulare).

Parehetele se confectioneaza din lemn de rasinoase (STAS 2 228/3-77), fag (STAS 228/4-77).

Pavelele sunt elemente de lemn masiv, eilindriee sau prismatiee, : pardoseli (STAS 3344/1-75).

Panourile eelulare sunt formate dintr-un eadru rigid de lemn me: serie de eelule formate din Ia~ii de PFL, aeoperit pe ambele fete eu plac 1624-86).

3.2.1 Panouri din particule din lemn

Pentru a inlatura inconvenientele lemnului legate de dimensiuni ~ fost cautate noi solutii de utilizare a lemnului. 0 prima cale de rezolvare i placajele si lemnul stratificat care au la baza fumirele si adezivi de legatu constituie elementele tip realizate din particule din lemn (fibre, lamele, a~ aditivi, asigurand astfel punerea in valoare a tuturor rezervelor forestiere, J elementelor mici de lemn (fig.2.10) elemente in care particulele reprezin volumul panoului si au la baza in principallemnul de rasinoase.

a) Panouri din asehii de lemn (PAL)

Placile din aschii de lemn sunt produse semifabricate care se obtin particulelor mici, fine sau a lamelelor de lemn amestecate cu un liant.

Normele Europene CEN disting panourile propriu-zise din partici din lamele de lemn ( OSB - Oriented Strand Board).

La panourile propriu-zise alcatuite din particule de lemn, sunt fol (aschii) care pot fi fine, normale (lungime maxima 20 mm) si mari (lung In masa panoului pot exista un singur tip de particule sau tipuri diferite; S1 omogena sau stratificata cu trei sau cinci straturi. In cazul folosirii tipurilo folosesc particule foarte fine, sub acestea se folosesc particule fine (max mari formeaza zona centrala; orientarea particulelor fiind aleatorie.

Ca si liant se folosesc rasini sintetice continutul fiind de aprox pentru straturile exterioare si 5% pentru zona centrala. Presarea se real: fete sau paralel cu fe!ele (extrudare).

In produs pot fi introduse diferite substante pentru imbunatatire suprafata exterioara poate fi prelucrata (slefuita) sau acoperita cu a furniruita, armata, melaminata, emailata etc.). Pe plan mondial se produc mm ... 40mm, densitati de 450 kg/m' .... 700 kg/nr' si dimensiuni de pana 1 2,5m Iatime; elementele sunt debitate la dimensiuni de 2,4m x 1 ,2m pent] pentru plansee,

In Romania, in functie de densitate, placile din PAL (STAS 6769-8~ - usoare, cu densitatea sub 400 kg/rrr';

- semigrele, cu densitatea de 400 kg/nr' ... 800 kg/rrr';

- grele, cu densitatea peste 800 kg/nr',

Placile din aschii de lemn se pot folosi in interior sau exterior pel sau nentru constructii.

Rezistenta la incovoiere statica

,

( Nzmm") pentru :

- placi de 8-12 mm

- placi de 16-18 mm

- placi de 22 mm

20.0 18.0 16.0

18.0 16.0 14.0

20.5 18.5 16.5

20. 18. 16.

Placile de exterior PAL - CON ( STAS 10371-86), incleiate cu di: de 8; 12; 16; 18; 22; 25 mm si dimensiuni de 2500x1220 mm si 300~ exterior se produc in doua tipuri:

- I.I00, cu incleiere rezistenta la fierbere in apa;

- I.l 00, cu incleiere rezistenta la fiertul in apa, la atacul ciuperc

b) Panouri OSB (Oriented Strand Board)

Panourile OSB se realizeaza din lamele de lemn legate cu rasini ~ 2 ... 4 % din masa totala,

In America se folosesc lamele de dimensiuni mari avand sectiune

,

mm si grosime de 0.4 mm ... 0.6mm iar in Europa lamelele folosite sunt t

de lungime 50mm ... 70mm si latime de 20mm ... 30mm.

Panourile se realizeaza din trei straturi. Straturile exterioar lamelele orientate paralel cu lungimea panoului iar stratul interior, care 50% din volum, are lamelele orientate perpendicular pe lungimea panoulu Grosimea panoului este de 6 . .40 mm ( uzual de maximum 25 mr 550 ... 750 kg/me,

In Europa, panourile OSB sunt realizate de grupul elvetian KR( folosesc produsele KRONOPOL (Polonia ) care au caracteristicile din tab

Conform standardului european produsele OSB se fabrica in 1 OSB2 , de uz general utilizate in mediu uscat, la interior; OSB 3 , utilizt in mediu cu umiditate moderata; OSB4, utilizate ca elemente structural: ridicata,

Placile se pot folosi la realizarea peretilor structurali, la realizares (placi, grinzi cu inima plina sau cu goluri, etc.) sau ca si astereala la sarpai

Caracteristicile anourilor KRONOPOL

OSB2

- longitudinal 3500 3500
- transversal 1400 1400
Umflarea in
grosime dupa 20 15
24h (%) c) Panouri lemn - ciment

Aceste tipuri de panouri s-au dezvoltat intre anii 1950 si 1960 si de lemn sau particule de lemn legate cu ciment. Particulele, care au ( amesteca cu ciment si apa in raport 3: 1 : 1 si cu eventuale substante acceler Amestecul se pune in opera de obicei in 3 straturi presate, dupa cs

70 .. 80 DC timp de 6 ... 8 ore iar apoi se taie la dimensiuni si se lasa 12., cimentului.

Grosimea panourilor este de 6 .. 040 mm si au densitate de aproximativ

d) Panouri din fibre de lemn (P.F.L)

Panourile sunt fabricate din fibre lignocelulozice, a carer coeziui presare la cald sau uscare, fie datorita proprietatile adezive proprii, fie pr acest produs pot fi incorporati diferiti adjuvanti (adezivi, hidrofuganti, an etc) in scopul modificarii uneia sau a mai multor proprietati,

Pe plan international se fabrica, prin procedeul umed sau usc: diferentiate in functie de densitatea si proprietatile lor (tabelul 2.28b)



·d

. di fib d I

/36/

rpuri e panouri In I re e emn
Procedeul de obtinere Densitatea
,
Scazuta medie
<400 kg/nr' 400 ... 900 kg/nr'
Umed Izolant SB mediu
densitate scazuta MLB
Impregnat SBI mediu
densitate mare MBH
Uscat MDF Prin procedeul umed, lara a folosi presarea, se pot realiza:

_ n!::1nnllrl 1 rrr» 1 !::1ntp ('11 arnclt'np rl P Q 'J" t'nt'n cl rl pnclt!::1tp!::1 rlP 'JOO

Caracteristicile fizico-mecanice mai importante pentru placile fibrolerm sunt date in tabelul 2.29.

Placile fibrolemnoase realizate in tara se impart in urmatoarele SOl - placi moi, nepresate (STAS 7840/78) cu densitate mai mica de trei tipuri (standard - S, bitumate - B, bitumate si antiseptizate - BA);

- placi semidure, presate, cu densitate de 350 Kg/m3 ••• 800 kg/rrr';

- placi dure, presate, cu densitate mai mare de 800 kg/rrr',

3. PROPRIETATI FIZICE ~I MECANICE ALE LEMNULUI 3.1 PROPRIETATI FIZICE ALE LEMNULUI

,

3.1.1 Umiditatea

Umiditatea lemnului reprezinta 0 caracteristica deosebit de imp 01 toate proprietatile fizice, mecanice, de deformatie si tehnologice ale len derivate din lemn. Variatia umiditatii duce, de asemenea, la modificar dimensiunilor elementelor.

In tabelul 3.1 sunt date valorile cuantificate ale efectului umidif proprietati mecanice ale lemnului lara defecte, in domeniul umiditatii 8% considera 0 variatie lineara intre umiditate si caracteristicile mecanice.

V: 0 tl

t 0 ti 01 1

1 0

t

o to

arrana carac errs icuor emnu UI pen ru variapa urm I ap
Caracteristica Variatia caracteris
Compresiune paralela cu fibre le 5
Compresiune perpendicular pe fibre 5
"
Incovoiere 4
Intindere paralela cu fibrele 2,5
Intindere perpendicular pe fibre 2
F orfecare perpendicular pe fibre 2,5
Modul de elasticitate paralel cu fibrele 1,5 Datorita variatiei caracteristicilor lemnului cu umiditatea valorile

,

continut standard de umiditate (in mod curent 12%) urmand ca in prai functie de conditiile efective de lucru ale lemnului si umiditate. Cc

- masurarea rezistentei intre doi electrozi introdusi in lemn si ali:

continuu;

- masurarea proprietatilor dielectrice ale lemnului plasat intr-un doi electrozi amplasati pe suprafata lemnului, sub un curent altemativ.

Apa din interiorul masei lemnoase poate avea una din urmatoarele apa lib era ( capilara) care umple vasele lemnului si golurile irr apa legata (hidroscopica sau coloidala) care se fixeaza pe micelele ce compun acesti pereti;

apa de constitutie, care face parte din substantele chim:

Iemnoasa,

Din punct de vedere al umiditatii masei lemnoase, respectiv interiorullemnului se disting doua domenii:

- domeniul higroseopie, cand continutul de umiditate a lemnulu de saturatie a fibrelor, care variaza la majoritate esentelor intre 25% ... aprox. 28%); in acest domeniul umiditatea lemnului variaza functie d aerului si de temperatura mediului ambiant;

- domeniul eapilar, cand umiditatea este superioara punctului de :

Exista de asemenea situatia in care lemnul este complet umed (u de 40%, caracteristic lemnului aflat total in contact cu apa).

Punctul de saturatie are 0 mare importanta practica deoarece variat valoare duce la schimbari importante ale proprietatilor lemnului, la schimban si da nastere fenomenelor de contractie si de umflare.

Functie de umiditate exista in general trei domenii ~i anume: domeniullemnului useat, eu umiditate < 20%;

domeniul lemnului semiuseat, eu umiditate < 30% sau [ sectiunl transversale de peste 200 em';

domeniullemnului umed.

In constructii, pentru evitarea unor fenomene negative cauzate de mari trebuie ca lemnul si produsele de lemn sa fie puse in opera cu 0 u posibil.

Valoarea normals a umiditatii lemnului la punerea in opera se cc utilizare. Normele germane DIN 1052 recomanda urmatoarele valori per la punerea in opera:

- 9%±3%), la constructii inchise, incalzite;

- 12%±3%, la constructii inchise, neincalzite ;

- 15%±3%, la constructii deschise dar acoperite ;

......... 10n/ 1 .L ..L~~ ~ __ .L ~~1 _

Din punct de vedere al conditiilor in care functioneaza elementele sunt incluse in clase de exploatare care, conform normelor romanesti /4C sunt urmatoarele :

- clasa 1 de exploatare, caracterizata prin umiditatea continu corespunzatoare unei temperaturi e = 20 ± 2°C si unei umiditati relative a - clasa 2 de exploatare, caracterizata prin umiditatea continu corespunzatoare unei temperaturi e = 20 ± 2°C si unei umiditati relative, - clasa 3 de exploatare, caracterizata prin umiditatea continu superioara celui din clasa 2 de exploatare.

Conform c1aselor de exploatare mentionate, la elementele de CI echilibru este aprox. 12% pentru clasa 1 de exploatare si aprox. 18% pentr

10


I W
B V; II
~
;~ V
r;
~
~ ~ ~ »>
~ ~ A
~
/ 30

20

o w ~ 30 ~ ~ ro m 00 ~ ~ UniditatEalTH'Jiului '" (%)

Fig. 3.1- Realizarea echilibrului higrometric intre umiditaf lemnului ~i umiditatea me diu lui inconjurator

Datorita caracterului sau higroscopic, lemnul i~i schimba permane umiditatea mediului inconjurator, tinzand spre 0 valoare de echilibru. In fi dupa /30/, cu titlu exemplificativ, curbele de echilibru intre continutul de %) si umiditatea relativa a mediului inconjurator ('I' %) pentru 0 temperan reprezinta realizarea echilibrului prin absorbtie, izoterma B prin pierdei prin variatia ciclica a umiditatii mediului. Experientele au ararat ca ra echilibrului prin absorbtie ~i prin pierderea apei (AlB) este de 0,8 ... 0,9.

In conditii climaterice constante realizarea echilibrului se produc

- _. - - - - - - - -

30% 28%

o

20

40

60

80

temperatuIa aerului interior ( 0c)

Fig. 3.2 - Curbele de echilibru higroscopic a lemnului in functie de condltlile de mediu, /38/.

3.1.2 Densitatea

Lemnul, prin structura sa, este un material mai mult sau mai pu reala a substantei lemnoase este de 1,55 g/crrr' si este aceeasi pentru toate Densitatea aparenta reprezinta una din caracteristicile foarte il deoarece proprietatile fizice, mecanice si tehnologice ale lemnului sunt ( de acesteia.

Variatia densitatii lemnului influenteaza caracteristicile mecanice

" ,

constatat, de exemplu pentru rasinoase ca variatia densitatii caracteristice kg/rrr' duce la scaderea rezistentei la compresiune cu pana la 30%; din ace la elemente de rezistenta lemn de rasinoase cu densitate sub 400 kg/nr'.

Densitatea aparenta depinde de specia lemnului, de continutul de de pozitia lemnului si de zona din trunchi de unde este prelevata proba.

In practica se utilizeaza densitatea aparenta a lemnului verde climaterice normale (+20°C si 65% umiditate), densitatea lemnului u conventionala (pu) corespunzatoare unei anumite umiditati, u% .

Densitatea aparenta ( p.), influentata de esenta si umiditatea lemn raportul dintre masa epruvetei, m, ~i volumul ei, V u, la umiditatea u%.

pu = m, N u = m, ( 1 + 0,01 u) 1 Vo ( 1 + 0,01 u . pv ) = po(I+0,0Iu)1 (1+0,0Iu.Pv:

unde:

p, - densitatea lemnului dupa uscare artificiala; IDo ~i Vo - masa si volumul lemnului uscat;

pv - coeficientul volumetric de umflare, cu semnificatia de la para:

Practic densitatea lemnului uscat ( po) se considera, in mod curer umiditate de 12% si este notata cu P12

Pentru a determina densitatea la umiditatea de 12% functie de



umiditate u % = 7 ..... 1 7% se poate folosi relatia:

P12 = pu [ 1 - ( 1- P ) ( u -12 ) 1 100 ]

unde:

P - coeficient de umflare in volum pentru variatia umiditatii de anexa STAS 84-87).

Valoarea P12 este considerata ca valoare medie (p12,m). Val densitatilor (P12,k) se determina, aplicand functia de distributie normal a variatie maxim admis de 10% ( conf. STAS 2682-83), cu relatia:

P12,k= p12,m ± 1,65 x ( 0,1 p12,m)

La stabilirea celor mai defavorabile conditii de solicitare luate ~



pentru greutatea proprie a elementelor de lemn se adopta dupa 1301 valoi

ale densitatii (PO,9S = 1,16 p12,m) si valori minime (po,os = 0,84 p12,m ) funct actiunea totala .



Valorile maxime (PO,9S) si minime (po,os) ale densitatii diferitelor S1

considerate la stabilirea greutatii proprii a elementelor de constructii sunt 1401 iar valorile caracteristice (Pk), dupa EN338, sunt date in tabelele 3.9 ~i

Specia Densitatea (kg/nr' ) Specia Densit
PO,05 PO,95 PO,05
Brad 400 480 Fag 630
Larice 500 600 Mesteacan 600
Molid 375 440 Paltin 510
Pin negru 520 750 Plop 310
Pin silvestru 430 560 Salcam 710
Carpen 775 900 Cer, gorun, stej ar 640 3.1.3 Contractia si umflarea

Prin contractie si umflare se intelege schimbarea dimensiunilor variatilor de umiditate.

,

Deoarece din punct de vedere higroscopic peretii celulelor cup

corespunzatoare umiditatii mediului inconjurator aceasta cantitate exterioara ~i provoaca contractia sau umflarea lemnului.

Deformatiile datorita variatiei umiditatii sunt influentate de speci si densitatea lui precum ~i de prezenta in volumul elementelor din lemn lemn de album, care determina deformatii mai mari.

Intre variatia umiditatii lemnului si modificarea dimensiunik higroscopic, 0 relatie practic lineara, care permite trasarea unor curbe de ( arata ca peste punctul de saturatie a fibrelor (aprox.30%) nu se rna dimensiuni (fig. 3.3).

3,3 - 4,0010 radia

I ~/
%

I
V 7,2-7,SOIo targertia

0,1-0,4% longitudina

a)

fag 12.0+----+----+--+------+--""":___--+

JD. 3.6

fa;;!, 01 i fa-

o. 3 ~::;;;;;;~::::==:=±I=~==1==~t====t

10 20 30 40 50

uridtaeal amului (%)

o

b)

Fig. 3.3 - Marimea deformatiilor de contractie

a) - valorile contractiilor la ra~inoase; b) - varlatia contractlei cu umidi

Contractia si umflarea sunt in mare majoritate reversibile si au valori directii ale lemnului (longitudinal, radial sau tangential - fig3.3). Sehimb minime (praetie neglijabile) pe directie paralela eu fibrele, maxime in directie valori medii in directie radials (fig. 3.3).

Rasinoase 0,40 0,24 0,12
Foioase 0,65 0,40 0,20 Daca deformatiile produse de variatiile de umiditate nu sint redl constructii, de adezivi, etc., se pot calcula variatiile dimensionale (1\% umiditate (1\u % ) tinand cont de valorile coeficientilor de deformatie (fig.

h

~u ~b = Clr 100

~u ~h = 0,5 (Clt+ Clr) 100 h

~u ~b = 0,5 (Clt+ Clr) 100 b

Fig. 3.4 - Calculul deformatillor

Dupa normele europene /30/ fenomenele de contractie si urn denumirea de retractibilitate iar pentru schimbarile dimensionale in inten 20% se poate folosi formula :

h, = h. [ 1 + P (CO2 - COl) /100]

unde:

h. si h, - dimensiunile corespunzatoare umiditati COl respectiv CO2;

p - coeficientul de retractibilitate (in procente pentru 0 variatie de umid Pentru majoritatea tipurilor de lemn coeficientul de retractibilitat

fibrele ( po) este practic neglijabil si considerat 0,01 iar pentru directie (P90) se considera 0,2 ; pentru unele foioase (ca de exemplu fagul) se pot ( 0,3.

a)

2m

2m

s~

b)

Fig. 3.5 - Deformatia elementelor de lemn datorita contraetiei

a) - defermatii functie de modul de debitare; b) - deformatii la elemente sub (B - incovoiere dupa fata; S - incovoiere dupa cant; T - rasucire; C - bomb

In practica se poate folosi si coeficientul deformatiei volumetrice de 10-3 din valoarea numerica a masei volumetrice a lemnului; deoarece I rezulta 0 valoare a coeficientului deformatiei transversale (~90) prai coeficientului deformatiei volumetrice ( ~v).

Variatiile de contractie in raport cu umiditatea pot cauza, in t variatia dimensiunilor si fenomene de torsiune, deformare si fisurare a le: lemn, fenomene care pot afecta calitatea produselor si rezistenta (fig.3.5).

T:" 1 _ _l _ _ .L .L ~ _ _ ~ _L'I _ __ _ _ __ .L _ __ _ _ _l _ _ _ _ __ _ _ __ _ _ _l ~ ~ _

~~I~ Cored:

Cored:

Cored:

Gt'e9t

c)

a)

Gre5it

b)

4 ... Smn

IT

b

d)

Fig. 3.6 - Reguli constructive pentru reducerea deformatiilnr de cont

a) - a~ezarea scandurllnr tangentlale; b) - prinderea scandurflor c) - asezarea sl prinderea clestllor; d) - selutii pentru grinzi

Astfel, la scandurile tangentiale asezate pe un rand, dispunere asezate altemativ cu concavitatea in sus si in jos (fig.3.6a) este cea core deformatiei.

,

De asemenea dispunerea cuielor sau a buloanelor de fixare tn tendinta de deformare a elementelor asamblate. Spre exemplu in figura : incorecta si corecta a cuielor de prindere a scandurilor pentru a impicdic iar in fig. 3.6c dispunerea corecta si incorecta a clestilor la un pop d prindere a lor.

La grinzi, deoarece crapaturile vertic ale exercita 0 influenta rna: orizontale asupra capacitatii portante, se recomanda ca atunci cand exis unor contractii mari sa se execute in axa grinzii crestaturi verticale, avand si latimi de 4 ... 5 mm( fig.3.6d.).

Conductibilitatea termlca depinde de densitatea lemnului si d( densitati de 300 ... 800 kg/nr' si umiditate care nu depaseste 40% coeficie pentru un flux perpendicular pe fibre, poate fi determinat cu relatia 1411:

Ao = [ 237 + 0.02 po ( 1 + 2 co )] 10-4

unde:

Ao - coeficient de conductibilitate termica (W Imk); po - densitatea lemnului (kg/m' );

co - umiditatea (%).

Incercarile experimentale au ararat ca in intervalul de temperatura la + 1 00 DC, coeficientul de conductibilitate termica se poate determina cu :

A = Ao [1 + ( 1,1 - 9,8 10-4 P ) (E>w - 20)1 100]

unde:

A - coeficient de conductibilitate termica la temperatura E> w (W 1m Ao - coeficient de conductibilitate termica determinat cu relatia 3.9

,

p - densitatea lemnului determinata la temperatura de +20 D.

Asemanator tuturor materialelor si lemnul i~i schimba dimen variatia de temperatura, in limitele normale de temperatura. Aceasta modi coeficientul de dilatatie termlca aT este diferita pe cele trei directii p1 tangentiala ~i radiala), dar valoarea acestuia pe directie longitudins importanta practica in comparatie cu valoarea perpendiculars pe fibre can Comparativ cu otelul si betonul, coeficientul de dilatatie termica longit mult mai redus ceea ce face ca pentru constructiile din lemn sa nu fie nee termica. Acest lucru este favorizat si de faptul ca schimbarea de temperan umiditate care provoaca contractii si umflari in sens invers deformatiilor d

Caldura specifica (c), pentru 0 umiditate a lemnului sub 2 aproximativ 5,07 W /kg.K

Caldura specific a este foarte mult influentata de umiditatea len intr-o relatie de urmatoarea forma:

,

c = 1,16 (0,324 + u) I ( 1 +u)

[ w/kg.K]

In partea 1.2 a normei EUROCOD 5 se propune calculul calc umiditate co si 0 temperatura E> w, cu relatia :

Proprietatile mecanice ale lemnului depind de 0 serie de factc importanti sunt: caracterul si natura solicitarii, directia solicitarii fata de f si durata de mentinere a incarcarii, structura si defectele lemnului, specia, Caracteristicile mecanice si de deformatii se determina in lal dimensiuni mici executate dintr-un lemn lara defecte, obtinandu-se astfel lemnului ideal sub incarcari de scurta durata,

La incercari trebuie sa se aiba in vedere prevederile STAS : probelor si debitarea epruvetelor, STAS 6300-81 privind atmosfera de cor STAS 83-89 privind determinarea umiditatii,

Caracteristicile lemnului sunt influentate de umiditatea lemnului ~

, ,

sunt determinate pentru 0 umiditate de 12%.

Limitele in care variaza principalele caracteristici mecanice ale din Europa 1171, pentru 0 umiditate de 12%, sunt date in tabelul 3.6, luan: solicitariif paralela cu fibrele, II si perpendiculara pe fibre, ...L);

valorile marcate in tabel sunt cele folosite in mod curent.

Specia Modu1 de e1asticitate Rezistenta la Rezistenta la Rezistenta la
, , ,
(Nzmrn" ) compresnm intindere incovoiere
e(N/mm2) (N/mm2 ) (Nzmrrr' )
Brad II 6000-11000-21000 30-40-79 21-90-245 49-66-136
...L 150-300-500 2,0-5,8-9,5 1,5-2,7-4,0 -
Pin II 7000-12000-20000 30-47-94 35-104-196 35-87-206
...L - 37-77-14 1,0-3,0-4,4 -
, ,
Zad II 6300-13800-20000 35-55-81 - 107 - 52-99-132
...L - - 7,5 - - 2,3 - -
Fag II 10000-16000-22000 41-62-99 57-135-180 63-105-180
...L - - 9,0 - - 7,0 - -
Stejar II 9200-13000-13500 42-54-87 50-90-180 46-91-154
...L - 8 0- 11-19 2,0-4,0-9,6 -
, Caracteristicile mecanice ~i de deformatie a princip: esente de lemn, la umiditate de 12 % 1171

Recalcularea caracteristicilor de la umiditatea din momentul inc 12% se face cu relatiile:

,

__ . - __ r 1...Lr'I { ~ ~ 1 '1 \ 1

- intindere perpendicular pe fibre:

in directie radials 0,0

in directie tangentiala 0,0

- incovoiere statics ° 0

,

- incovoiere prin soc (rezilienta) 0,0

- forfecare 0,0

- modul de elasticitate la compresiune si intindere 0,0

Cu ajutorul rezistentelor normate ale lemnului ideal se caracteristice ale lemnului ideal si rezistentele caracteristice ale lemnului ; defecte. De asemenea in calculele practice se are in vedere si efectul dur caracteristicilor de rezistenta,

,

3.3.1.1 Rezlstenta la compresiune

In functie de unghiul format de directia solicitarii cu fibrele, compresiune longitudinala (paralela cu fibrele) ~i rezistenta la co (perpendicular pe fibre). In calcule, pentru anumite situatii, in spec] important revine si rezistentei la compresiune sub un anumit unghi fata de

Rezistenta la compresiune paralela cu fibrele se determina com

epruvete prismatice cu latura de 20 cm ~i cu lungimea de 30 60mr

lemnului, rezistenta la compresiune paralela cu fibrele este de 30 90 1-

valorile curente sunt de 40 ... 50 N/mm2•

La epruvete cu lungimi mari (cu lungime mai mare de sase ori de a sectiunii transversale) ruperea la compresiune longitudinala se produ fenomen care trebuie luat in considerare la aprecierea rezistentei,

La lemnul folosit in structuri, rezistenta la compresiune paralela c de umiditate, zveltetea barelor ~i de prezenta defectelor, ajungand la valori

Rezistenta la compresiune transversala, perpendicular pe fib] determina cu epruvete prismatice ca si rezistenta paralela la fibre, forta sau radial la inelele anuale. Rezistenta la compresiune perpendiculara pe f ori mai mica decat rezistenta paralela cu fibrele si are valori curente de defectelor asupra acestei rezistente este mai redusa,

Solicitarea la compresiune transversals se poate intalni atat sue strivirii pe intreaga suprafata a elementului cat ~i sub forma solicitarii pI Iatime. Rezistenta la solicitarea pe intreaga suprafata este mai mica decat poate ajunge la valori de 6 ... 8 N/mm2• Pentru elementele structurale, la c: tine cont de efectul cresteri rezistentei la comnresiune locala functie de

3.3.1.2 Rezistenta la intindere

,

Rezistenta la intindere se determina pe directie paralela cu fibr perpendiculars pe fibre, radial sau tangential (STAS 6291-89).

R60
~ ~ 4 ~
:1: <

1 100 1 251 50 1 251 100 1

a)
4~ NI N I I
> < O1[~ O1[
N I NI ]
1251201251 b) m

:: 70 , Fig. 3.7 - Epruvete pentru determinarea rezistentei la intin a) - pentru intindere paralela cu fibrele;

b) - pentru intindere perpendiculara pe fibre

Determinarea se face pe epruvete de forma din fig.3.7a, pentru fibrele si de forma din fig.3. 7b, pentru incercarea perpendiculara pe fibre.

Rezistenta la intindere paralela cu fibrele este superioara de 2 pan compresiune si are valori de 60 .. 150 Nzmnr' pentru rasinoase (valorile Cl Nzmnr').

Rezistenta la tractiune perpendicular pe fibre este cu mult mai mi fibrele fiind aproximativ de 2 ... 2,5% din rezistenta la intindere paralela ( Nzmrrr' (in mod curent ea este de 1..2 Nzmrrr'). Valorile rezistentei sunt fa; volumul de lemn solicitat.

Valoarea rezistentei la intindere sub un anumit unghi fata de d determina cu 0 relatie similara cu relatia 3.9. Incercarile experimentale au la intindere sub un anumit unghi fata de fibre este cu mult mai sensibi decat rezistenta la compresiune.

In faza initials, cand solicitarile sunt mici, variatia eforturilor Pi este lineara (fig. 3.8 b) .

La momente incovoietoare mari repartitia eforturilor pe sectiur este lineara ( fig. 3.8.c ); in zona comprimata se trece in domeniul plasti limita la compresiune iar in zona intinsa rezistenta limita la intindere can decat cea la compresiune, face ca diagrama sa-~i pastreze mai mult timp ajungandu-se si aici in zona plastica, Atat timp cat materialul ramane ir elastic axa neutra trece prin centrul de greutate al sectiunii transversa deplaseze spre fibrele intinse indata ce fibrele extreme din zona comprima plastic.

Ruperea barelor incovoiate se produce in urma ruperii fibrelor prealabil pe fata comprimata a unor cute, la inceput mici si putin remarc treptat de-a lungul fetelor zonei comprimate si a sectiunii,

Rezistenta la incovoiere se poate determina cu relatia 3.12 sectiunilor plane ~i a comportarii elastice, cu toate ca in stadiul de rupe reale de compresiune sunt mai mici iar tensiunile marginale reale de intinc cele calculate.

J I =240mm /1
300mn

e~ a)
I~ol
O'c


h'2 b) c)

Fig. 3.8 - Determinarea rezistentei la incovoiere

a) - anruvete Sli mod de incercare= h) - diap"rama de eforturt in stadt

3.3.1.4 Rezistenta la forfecare

,

Rezistenta la forfecare se determina conform STAS 1651-83.

,

In functie de planul de forfecare si de directia fibrelor, se determir - rezistenta la forfecare longitudinala paralela cu fibrele, cu plan sau tangential la inelele anuale (fig.3.9a);

- rezistenta la forfecare transversals la fibre, cu planul fort tangential la inelele anuale (fig.3.9b).

a)

a)

~

I

b)

Fig. 3.9 - Determinarea rezlstentei la forfecare

a) - forfecare paralela cu fibrele (radial sau tangential Ia ineleh b) - forfecare perpendicular pe fibre

Epruvetele utilizate pentru incercarea lemnului la forfecare a diferite, in functie de rezistenta care se determina,

F orfecarea paralela cu fibrele apare in practica la elementele in neutre sau la diferite tipuri de imbinari (imbinari prin chertare frontala Cl anumit unghi, imbinari cu pene prismatice ~i circulare).

F orfecarea perpendicular pe fibre poate aparea la reazeme si in Zl forte concentrate.

Paralel cu fibrele, rezistenta la forfecare este de 1/8 ..... 1/10 din re Rezistenta la forfecare perpendicular pe fibre (transversala) este de apro decat rezistenta longitudinala paralela cu fibrele dar ea are importanta prar Diferentele dintre rezistentele la forfecare in plan radial si ts

unde:

T f - forta de forfecare; Af - aria de forfecare.

Eforturile determinate cu relatia 3.13b dau valori mal rmct

,

determinate experimental care cresc 0 data cu cresterea lungimii de fc raportul dintre lungimea de forfecare si excentricitatea ( e ) de aplicai Acest fenomen se datoreaza faptului ca repartitia reala a eforturiloi suprafetei de forfecare este neuniforma (fig.3.10); neuniformitatea e! forfecarii unilaterale (fig.3.1 Oa) si mai mica la forfecare bilaterala (fig.3.1 ~

In cazul unei forte de forfecare excentrice, cedarea se poate P momentului incovoietor (M = F.e) care duce la 0 smulgere perpendicu Pentru a evita aceasta cedare, actiunea fortei care produce componenta creeze si 0 apasare pe suprafata de forfecare .

In calculele practice a elementelor structurale solicitate la fo bilaterala), se tine seama de lungimea de forfecare (If ) si de excentricitate forfecare (e) prin afectarea capacitatii portante cu un coeficient de forfecai

t

If

a)

If t
1 efF
F
~

~7 ~1
b) ~ ~2
utffQt[]7 ~ Fig. 3.10 - Solicitare de forfecare la imbinari

a) - imbinare prin chertare frontala (forfecare unllaterala b) - imbinare co pene prismatice (forfecare bilaterala);

3.3.1.5 Rezistenta la torsiune

,

Daca un element din lemn este solicitat la torsiune. rezistenta

I a I 0,208 I 0,231 I 0,239 I 0,246 I 0,258 I 0,267 I 0,282 I 0,299 I 0,307

Practic rezistenta la torsiune se poate considera de acelasi ordin d( forfecare, fiind de 3,0 .... 5,0 Nzmrrr' pentru rasinoase si 4,0 ... 7,0 Nzmm incleiat,

3.3.2 Deformatiile lemnului

,

3.3.2.1 Deformatiile lemnului sub incirciri de scurta durata

,

Sub incarcari continue de scurta durata, aplicate longitudinal pa are 0 deformatie elastica pana la 0 anumita limita a incarcarii, Daca elasticitate, deformatiile plastice devin importante si cresc progresiv pana Limita de proportionalitate la intindere se extinde practic pana la tip fragil) pe cand la compresiune ea reprezinta 65% .... 85%. din rezisn compresiune ruperea fiind ductila.

Sub limita de proportionalitate lemnul se comporta practic elastic lui Hooke pentru relatia dintre efort ~i deformatie,

Modulul de elasticitate la intindere si cella compresiune a lemr valori ca si modulul la incovoicre daca efortul de compresiune n proportionalitate la compresiune.

In practica este important modulul de elasticitate paralel cu fibre: si situatii cand se foloseste modulul de elasticitate perpendicular pe fibre :

Modulul de elasticitate la compresiune paralela cu fibrele se dei 86/2 - 87, pe acelasi tip de epruvete prismatice, cu lungime de 60 mm, rezistenta la compresiune, deformatiile epruvetelor fiind masurate pe in sarcina cu valoare minima de 800 ... 900 N ~i 0 valoare maxima de 4000 N

Modulul de elasticitate la tractiune paralela cu fibrele (STAS 336 acelasi tip de epruvete pe care se determina rezistenta la intindere (fig.3 Deformatiile se mascara pe intervalul cuprins intre 0 inc arc are minima de maxima de 1500 N.

N 60

til 45

90

q,P .: 1\
/
q,max
/
intindere
O'c,ma

\ ~
ccmpresnme
O'C,p
0'
tg (X= =£=E11
a. 75

30

15

o

02 04 06

Defcrrra;ie (%)

08

Fig. 3.11 - Curbele efort-deformatle pentru intindere ~i compresi

Modulul de elasticitate la incovoiere statica se determine, confc acelasi tip de epruvete pe care se determina rezistenta la incovoiere. determina pentru 0 inc arc are aplicata prin dona cutite la distanta de 80 perpendicular pe suprafata radials a epruvetei, cu valoarea minima de 3 O de 800 N (valoarea maxima poate sa creasca dar nu va depasi 50% ( epruvetei).

In mod curent modulul de elasticitate paralel cu fibrele (En) are "'

- - - - - -- - - .. -

N 100
90
N 80
• 70
es
60
50
40
30
20
10
Ii ~
\
\
\
\
\ \ /Ea
':
-.
~ E_l_=3 x 102
~ -

I I I I I I I I I o

10

20

30

40

50

60

70

Unghiul intredi recti ascii dtarii ~ dira:ija fibrelor, a(

Fig. 3.12 - Variatia modulului de elasticitate functie de unghi dintre directla solleitarf! ~i directla flbrelor, /17/

r-. I
N
12000
I 10000
Ii
8000
6000
4000
2000 ~
~ ~ o

10

20

30

40

S(

U rriditatea I ermul ui (%)

Fig. 3.13 - Variatla modulului de elasticitate in functie de umiditate lemnului, /17/

Valorile caracteristice ale modulului de elasticitate 1401

Speeia Modulul de elastieitate Modulul de elastieitate t1
paralel eu directia fibrelor (Nzmm' )
la limita de propor-
tionalitate (Nzmrrr' )
Eo os E Go,os
,
Molid, brad, 9000 11 300 4000
larice, pin
Plop 8000 10000
Stejar, gorun, eer, 9500 11 500 8000
salcam
Fag, mesteacan, 12000 14300
frasin, earpen Valorile medii si eele earaeteristiee ale modulului de elast deformatiilor transversale, pentru c1asele de rezistenta ale lemnului dir tabelul 3.9 (pentru rasinoase) si in tabelul 3.10 (pentru foioase).

V: I u

d I I 0 d I ti it t

t

... 0

a orr e mo u u UI e e as ICI a e pen ru rasmo
Clasa C14 C16 C18 C22 C24 C27 C30 ~
Modulul de elastieitate (kN/mm2)
EO,med 7 8 9 10 11 12 12
Eo os 4,7 5,4 6,0 6,7 7,4 8,0 8,0
,
E90,med 0,23 0,27 0,30 0,33 0,37 0,40 0,40
Gmed 0,44 0,50 0,56 0,63 0,69 0,75 0,75
Densitatea aparenta (kg 1m3 )
Pk 290 310 320 340 350 370 380 V: I 01

d I I 0 d I tl it t

t f 0

t:

a orr e mo U U UI e e as ICI a e pen ru oioase ~
Clasa D30 D35 D40 D50 D60
Modulul de elastieitate (kN/mm2)
EO,med 10 10 11 14 17
Eo,os 8,0 8,7 9,4 11,8 14,3 3.3.2.2 Deformatille lemnului sub Incarcar] de lunga durata

Lemnul, considerat in general ca fiind un material vasco-elastic, a fluaj sub efectul unei incarcari constante. Deformatiile de fluaj apar dupa I si se caracterizeaza printr-o zona cu crestere rapida a deformatiei in pri printr-un domeniu de stabilizare, in care cresterea deformatiilor se constanta,

Deformatiile plastice sub incarcari constante (fluaj) variaza in durata incarcarii, de umiditate si de temperatura. Deformatiile includ at zise ale lemnului cit si deformatiile din elementele de asamblare, atunci d dintr-o structura compusa,

In realitate exista 0 interactiune intre factorii mentionati anterio:

, , ,

fluajului, dar normele de calcul iau in considerare doar combinatia int incarcarii si continutul de umiditate.

In fig 3.14. se prezinta curbele de deformatie in functie de timp timp cat efortul nu depascstc un efort admisibil (limita de fluaj) raportul i si deformatia elastica este aproximativ 1,0 (curba 1). Daca efortul depase; 2) deformatia, dupa 0 perioada de crestere constanta, creste repe elementului, fenomen asemanator cu eel intalnit si la alte materiale. Cu d cu atat viteza de deformatie este mai mare ~i timpul pana la rupere este mr

,Jljj2

4b '

9-

2

0'» O'adn

\

1,

0' = O'adn

1

0' ~~ O'adn

o

120

240

360

48C

D urata de aqi une at ncarca-i i (2i Ie)

Fig. 3.14 - Curbele de deformatle in timp a elementelor incovoiatc

,.

, .

.. . .. .



0" - efortul unitar normal;

E - modulul de elasticitate.

Modulul de deformatie corespunzator unei deformatii de lung a du E, = E / (1 + cp ) = 11 E

Coeficientul 11 de scadere a modulului de elasticitate pentru « deformatie sub lncarcari de lung a durata poate fi determinat cu relatia:

11 = 1,5 - O"g/ O"adm < 1,0

unde:

O"g- efortul unitar normal produs de inc arc area permanenta; O"adm - efortul limita de fluaj.

Incercarile experimentale / 30 / efectuate pentru studierea £ lemnului au ararat efectul important al marimii incarcarii pre cum si efecn lemnului, esenta lemnoasa, tipologia structural a, durata de incarcare, temp asupra deformatiilor de fluaj.

S-a constatat, de exemplu, 0 crestere a fluajului sub 0 incarcare de ... 4 pentru 0 durata de inc arc are intre 6 luni si 20 de ani /30/.

In normele de calcul sunt definite mai multe clase de durata a inl se iau in considerare ~i deformatiile, astfel:

-in normele romanesti /40/ sunt introduse trei clase de durata a in permanente, lncarcari de lung a durata, incarcari de scurta durata);

-in normele EUROCOD 5/38/ sunt definite cinci clase de durata (permanente, de lunga durata, de durata medie, de scurta durata, instantan« o atentie deosebita in cadrul incercarilor experimentale s-a dat i temperaturii care pot modifica substantial deformatiile de fluaj, si care at complexa a lemnului in functie de acesti factori.

Incercarile efectuate in ultimul timp privind influenta umidit vasco-elastice a lemnului au avut in vedere doua aspecte si anume:

- comportarea lemnului la alte umiditati decat umiditatea d mentinerea constanta in timp a temperaturii aerului;

- comportarea in regim de umiditate variabila in timp.

S-a constatat, de exemplu, ca la utilizarea in interior a lemnului s deformatia de fluaj este de aproximativ de dona ori deformatia instantan 20% a lemnului, fluajul ajungand la de 3 .. .4 ori deformatia instantanee.

o situatie specifica apare in cazul in care la punerea in ope: umiditate apropiata de cea de saturatie (25 ... 30%) cand variatia umidi