Sunteți pe pagina 1din 13

CASSANDRA CLARE

SARAH REES BRENNAN


MAUREEN JOHNSON

Cronicile
lui Magnus Bane
Traducere din limba englezd,si note de
OFELIA AL-GAREEB si SHAUKI AL-GAREEB

t..
I

Con(nr
BOOKS
,-2017-
Cuprins
Ce s-a intimplat cu adevlrat in Peru 7
Regina fugad,. 5I
Vampiri, brio;e gi Edmund Herondale 93
Mogtenitoml de Ia miezul nopgii r37
Mirirea Hotelului Dumort I8I
Salvarea lui Raphael Santiago 223
Declderea Hotelului Dumort 267
Ce si-i cumperi unui vAnitor de umbre cete are de toate
(gi cu care oricum nu ie;i ?n mod oficial). 309
Ultima bitilie a Institutului din New York. 347
Cursu1iubiriiadevirate(9ia1primelortntA1nirD.'.. 393
Cisuga vocali a lui Magnus Bane 433
Ce s-o ?nt6mplat
cu adevdrat ?n Peru
de Cassandra Clare si Sarah Rees Brennan
I
v,
{^

A fost un moment trist in viaqa lui Magnus Bane atunci cind inaltul
consiliu al magicienilor peruvieni l-a izgontt din Peru. Nu numai
din pricina afigelor cu el, deloc migulitoare, care circulau in Lumea
de Jos din Peru. ci ;i din pricina faptului ci Peru era unul dintre 1o-
curile lui preferate. Avusese o mullime de aventuri acolo 9i rimisese
cu multe amintiri minunate, ?ncepand cu acea perioadi dtn I79I,
cAnd il invitase pe Ragnor Fell si i se aliture intr-o escapadl festivi
prin Lima.

t79l
Magnus setfezLin hanul siu de la margine de drum, aflatla periferia
Limei, si, odati gitit cu o jiletci brodatd, cu Panmloni gi cu o pereche
de pantofi cu catafame, iesi c1utareamicului dejun. ltt 1o. de asta, o
in
gisi pe gazda sa, o femeie durdulie eI cdrei pir lung era acoperit cu o
mantili neagrS, prinsl intr-o discugie aprinsi cu una dintre servitoare
despre o sosire recenti la han.

1l
CASSANDRA CLARE, SARAH REES BRENNAN, MAUREEN JOHNSON

Cred cI e un monstru marin, o auzi el pe hangigi spunind in


-
Foapti. Sau un triton. Oare pot sI supravieguiasci pe uscat?
Buni dimineaga, doamnelor! strigi Magnus. Se pare ci oaspetele
-
meu a sosit.
Ambele femei clipiri de doui ori. Magnus puse primul clipit pe
seama vegmintelor sale strilucitoare, iar pe cel de-al doilea, pe seama
a ceea ce tocmai spusese, Le f5.cu amAndurora voios din mAnI ;i iegi
pe uga masivi din lemn, traversl curtea si intrl in sala comuni, unde
il gisi pe camaradul siu magician, Ragnor Fell, stind pitit in fundul
?nclperii, cu o halbi de chicha de molli in fag5.
Vlsxu ce bea;i el, ii spuse Magnus fetei care servea. Ba nu, stai
-
o c1ip5.. Vreau trei porgii din ce bea el.
SpuneJe ci gi eu vreau Ia fel, zise Ragnor. Am reqit si capit
-
aceasti biuturi numai prin ni;te gesturi deosebit de hotirAte.
Magnus procedi intocmai, iar cAnd ?gi intoarse din nou privirea
spre Ragnor, vdzu ci vechiul lui prieten xilta caintotdeauna: imbricat
hidos, foarte deprimat si foarte verde 1a piele. Adeseori, Magnus era
recunosclcor cI inftg$area lui de magician nu era atit de evidenti.
LJneori, era supiritor si aibi ochii verzi-aurii, cu pupilele inguste, ca
de pisici, dar acest aspect era de obicei mascat cu pufini iluzie magicl,
iar daci nu, ei bine, existau cAteva doamne si domni care nu
considerau ci asta ar fi o deficienti.
- -
Firi nicio iluzie magic5? se interesi Magnus.
- Ai spus cI voiai si mi alltur gie ?ntr-un voiaj ce avea sI fie o
-
rund5. ne?ncetatl de depravare, ii rispunse Ragnor.
Magnus radie.
Ag" estel TIcu penru o clipi, apoi: Iartl-mi. Nu vid legi"tura.
- Am descoperit ci am mai mult noroc cu doamnele in starea
-
mea naturali, ?i spuse Ragnor. Doamnele savuteazd.pufinl varietate.
A existat o femeie la curtea lui Ludovic, Regele Soare, care spunea
cI nimeni nu se compari cu ,,draga ei verzisoari". Am aszit cd a
t Biuturl fermentati din cereale, in lb. spanioll.
CRONICILE LUI MAGNUS BANE

devenit un termen de dezrnierdare destul de popular in Franp. $i


numai datoriti mie.
Vorbea pe acelasi ton ursuz ca de obicei. Cand cele sase halbe so-
sir5, Magnus le ingfbci.
Voi avea nevoie de toate. Te rog, mai adu si pentru prietenul
-
meu.
De asemenea, a mai existat o femeie care se referea la mine ca la
-
scumpa ei pistaie de iubire, continui Ragnor.
Magnus lul o ?nghigiturl profund fortifianti, privi strS,lucirea soa-
relui de afari 9i bluturile dinfagalui gi se simti ceva mai bine cu privire
la intreaga situagie.
Felicitiril $i bine ai venit in Lima, Oragul Regilor, scumpa mea
-
plstaie.

***
Dupi micul dejun, care constasedin cinci halbe pentru Ragnor gi gap-
tesPrezece pentru Magnus, Magnus ?1 lul pe Ragnor intr-un tur al
Limei, dela fagada auriti, rotunjiti 9i sculptatS. a palatului arhiepisco-
pal, la clidirile colorate de dincolo de piagi, cu balcoanele lor practic
obligatoriu oinamentate minutios, acolo unde spaniolii ii executaserS.
cAndva pe criminali.
Am socotit ci ar fi &igot si ?ncepem cu capitala- in plur, am mai
-
fost aici, ii povesti Magnus. Cam cu cincizeci"de ani ?n urm5. Am petrecut
minunat, in afarl de cutrermrrul care aproape cI a inghiqit orasul.
Ai avut ceva de-a face cu cutremurul?
- Ragnor, ii spuse Magnus prietenului siu pe un ton repros.
de
-
Nu poqi si mi invinuiesti pentru fiecare mic dezastru natural care se
Petrece!
Nu mi-ai rlspuns la intrebare,iizrse Ragnor si oft5. Contez pe
-
tine sI fii... mai de nidejde decAt egti de obicei, ?1 puse in gardi in
timp ce mergeau. Nu vorbesc limba.
A;adar, nu vorbesti spaniola? il intrebi Magnus. Sau nu vorbegti
-
quechua? Ori vrei si spui ci nu vorbesti aimara?
CASSANDRA CLARE, SARAH REES BRENNAN, MAUREEN JOHNSON

Magnus era perfect constient ci era un striin oriunde se ducea, asa


cr avea griji sr inveqe toate limbile, astfel inc6,t si poari merge oriunde
alegea si se ducS- Spaniola fusese prima timbi pe care invigase si o vor-
beasci, dupi limba lui materni. Aceea era limba pe care nu o vorbea prea
d"t. ii amintea de mama lui si de tatil lui vitreg ?i amintea de iubirea
-
gi de rug5.ciunile gi de disperarea copilSriei sa1e. cuvintele patriei lui atar-

nau putin prea grele pe limba lui, de parcd,ennevoit si se implice fir ceea
ce spunea de parci trebuia si fie serios arunci cAnd vorbea.
(Mai erau gi alte limbi purgatica gehenica si tartariana -, pe care le
-
?nvigase astfel ?ncAt si poati. comunica si cu cei din tdrAmurile demonice,
limbi pe care era obligat si le foloseasci adeseori in domeniul lui. Dar ele
ii aminteau detatil lui natural, iar acele amintiri erau 9i mai rele.)
Sinceritatea gi profunzimea, dupi plrerea lui Magnus, erau suprae-
valuate, aga cum era ;i si fii forgat si-ti retrS.iesti amintirile neplicute.
Prefera si se distreze gi si distreze.
Nu vorbesc niciuna din chestiile despre care tocmai mi-ai spus,
-
?i rS.spunse Ragnor. Cu toate ci probabil vorbesc fraieritagAnguriti, de

vreme ce pot si te inteleg.


d513 a durut si n-a fost necesarS., remarci Magnus. Dar, fireste,
-
pofi si ai deplini incredere in mine.
Numai si nu mi lagi aici fard, cFliLuzne. Bane, trebuie si-mi juri.
-Magnus ridici din sprAncene.
lti dau cuvintul meu de onoarel
- Te voi g5si, ?i spuse
Ragnor. igi voi gisi cuf5rul cu hainele ri-
-
dicole pe care le ai.$i voi aduce o lami ?n locul unde dormi si mi voi
asigura ci va urina pe toate lucrurile tale.
Nu e nevoie si fii agresiv in legituri cu asra, ii spuse Magnus.
-
Nu-gi face griji. Te pot invita chiar acum roate cuvinrele pe care ai
nevoie si le cunosti. Unul din ele este ,fiesta",
Ragnor se incruntd.
Ce inseamnS?
+-
InseamnS. ,,petrecere". fJn alt cuvint important este ,,juerga".
-
CRONICILE LUI MAGNUS BANE

{6s51 cuvant ce ?nseamni?


-Magnus tlcea.
Magnus, zise Ragnor, cu o voce aspr5.. CuvAntul acesta inseamnS"
-
tot ,,Petfecere"?
Magnus nu-gi putu reprima rAnjetul mucalit care i se 159ise pe chip.
cere scuze, zise. Numai cI nu simt niciun fel de regret.
- Ti-ry
ir-,.gx165 sI fii ceva mai ingelept, ii sugerS. Ragnor.
- $untsrn in vacanti! ii spuse Magnus.
- Tu esti mereu in vacantS, sublinie Ragnor. E;ti ?n vacanfl de
-
treizeci de ani!
Era adevirat. Magnus nu se stabilise niclieri de cAnd murise iubita
1ui nu prima, ci prima care triise alSturi de el 9i ii murise in brate.
-
Magnus se gAndise la ea destul de des incAt mengionarea ei s5. nu-l doar5,
chipul ei pe care si-l amintea fiind ca frurrrusetea distantl gi familiari a
stelelor, de neatins, dar strSlucind in fata ochilor lui pe timp de noapte.
Nu pot si arn pafie de destuli aventuri, zise Magnus cu inima
-
usoarS. Iar aventura nu m5. poate avea pe de-a-ntregu1.
Nu avea habar de ce Ragnor oftase iar.
***
Firea binuitoare a lui Ragnor continua s5-1 intristeze pe Magnus ;i
si-l dezamlgeasci, de pildi ca atunci cind o vizitarS. pe lady Yarina-
cocha, iar Ragnor miji ochii in timp ce vru si stie:
Delfinii dia sunt roz?
- Erau roz atunci cAnd am ajuns aicil exclami Magnus indignat.
-
Se opri si chibzui. Sunt aproape sigur.
Mergeau de pe costar Ia sierr*, admirAnd roate peisajele din Peru.
Preferatul lui Magnus era probabil orasul Arequipa, o bucatl de luni,
fbcut din tu{ carc, atunci cAnd era atins de soare, lucea la fel de orbitor
si scAnteia la fel de alb ca lumina lunii care loveste apa.
$i acoio exista o tiniri doamnS, foarte atractivS, dar la sfhrgit hotiri
cI il prefera pe Ragnor. Magnus ar fi putut si triiasci intreaga sa viati

1
Coasti, litoral, in lb. spanioli
2
Munte, in lb. spanioli,.

l5
CASSANDRA CLARE, SARAH REES BRENNAN, MAUREEN JOHNSON

fbrl si devini implicat intr-un triunghi amoros de magicieni sau si


audd. dezrnierdlri ca ,,adorabilI plantl camivorS." rostiti in francezl",
pe care Ragnor o ?ntelegea. Ragnor, oricum, pirea foarte incAntat, gi
penru prima dati nu pirea si regrete ci venise atunci cAnd Magnus il
convocase in Lima.
in cele din urmi, Magnus reqi si-l convingl pe Ragnor si plece
din Arequipa numai prezentAndu-l altei domnigoare minunate, Giuli-
ana, care cunogtea ciririle pidurii ropicale gi ii asiguri pe ami"ndoi ci
avea sI fie capabili si-i conduc|la ayhuasca, o plant| cu remarcabile
proprietiti magice.
[Jlterior, Magnus avu toate motivele si regrete ci alesese acea
anumiti destinatie ademenitoare ?n timp ce se chinuia printre lianele
pidurii tropicale Manri. Era tot numai verde, verde, verde, oriunde
priveai! Chiar gi atunci cAnd se uita la tovarisul lui de drum.
Nu-mi place pidurea tropicali, spuse Ragnor, plin de tristege.
- [512 fiindci nu egti la fel de deschis ca mine citre noi experiente!
- Ba nu, e din cauzi ci e mai umedl decAt subsuoara unui mistret
-
9i de doul ori mai puturoasS.
Magnus impinse la o parte din faga sa o frunzi de palmier din care
picura ap5.
Recunosc ci vii cu un excelent argument si, de asemenea, zugd-
-
vegti o imagine vie cu vorbele ta1e.

Nu era confortabil in pidurea tropicali, asta era adevirat, ?ns5,


chiar 9i-a9a, era minunat acolo. Vegetagia deasi a tufigurilor era di-
feriti de frunzele delicate ale copacilor ce se inSlgau mai sus, formele
usoare si str5lucitoare ale unor plante fluturAnd u;or spre lanturile ca
niste frAnghii pe care le formau altele. Verdele dimprejur era spaft de
intreruperi strSlucitoare bruste: explozli de flori in culori vii;i migciri
gribite care insemnau animale in loc de frunze,
Magnus era fermecat mai ales de maimugele plianjen de deasupra
1or, gragioase gi lucioase, cu brate si picioare lungi, care se intindeau prin
copaci asemenea stelelor, gi de slriturile iugi ale maimugelor veveriqi.

l6
CRONICILE LUI MAGNUS BANE

Imagineazd-ti asta, zise Magnus. Eu cu o prieteni maimutici.


-
As putea s-o ?nvit trucuri. As putea s-o imbrac cu o jacheti elegantr.
Ar putea si arate exact ca mineJ Dar mai mult in formi de maimutil
Prietenul tiu a innebunit si
alureazl din pricina riului de alti-
-
tudine, anunti Giuliana. Aici suntem la mulgi merri deasupra nivelului
mirii.
Magnus nu era pe deplin sigur de ce adusese un ghid, in afari de
faptul ci p5.rea si-l calmeze pe Ragnor. Algi oameni gi-ar fi urmat
ascultrtori ghrzt in locuri necunoscute si potential periculoase, ?nsi.
Magnus era magician ;i ?n inrregime pregitit si duci o lupt5 cu un
demon jaguat dacl ?mprejuririle ar fi cerut-o. Ar fi fost o povesrire
excelenti ce ar fr putut sr le impresioneze pe unele dintre doamnele
care nu erau atrase in mod inexplicabil de citre Ragnor. Sau pe unii
dintre domni.
Pierdut in culesul fructelor si in contemplarea demonilor jaguar,
Magnus privi in jur la un momenr dat gi se trezr separat de insotitorii
s5i ritS.cit ?n silbiticia verde.
-
Se opri
9i admirl bromeliile, flori uriase, iridescente, ca niste cupe
alcituite din petaie, sclipind de culoare gi de api.
Apoi ridici privirea spre ochii rotunzi si ciprui ai unei maimute.
$xluh1s, amice! spuse Magnus.
-Maimuga scoase
un sunet ingrozitor, jumitate mArAit, jumitate
sisAit.
in."p mai degrabi si mi indoiesc de frumusetea prieteniei noas-
-
tre, comenti Magnus.
Giuliana le spusese si nu dea inapoi atunci cand maimugele se apro-
piau de ei, ci si rimani nemiscati gi si-;i pdstreze un aer de aucoritate
calm5. Aceasti maimugi era rr*rlt mai mare decat celelalte maimute pe
care le vizuse Magnus, cu umerii mult mai la,ti si cu o blani deasi, aproape

neagri o maimugi url5toare, isi aminti Magnus cI li se spunea.


-
Magnus ii arunci maimugei o smochini. Maimuga lui smochina.
Agn, spuse Magnus. Hai sI considerim chestiunea transati.
-
:17
CASSANDRA CLARE, SARAH REES BRENNAN, MAUREEN JOHNSON

Maimufa avansS, mestecAnd ?nff-un mod amenintitor.


MI intreb ce caut eu aici. Yezitu, mie imi place viaga de la oras,
-
remarci Magnus. Luminile str5lucitoare, compania constantS, distrac-
gia lichidi. Absenga maimutelor care apar subit.
Ignori sfatul Giulianei si {bcu iute un pas inapoi, dupi care ii mai
arunci un fruct. De data asta, maimuta nu accePti momeala. Se risuci
si scoase un mAriit ameningitor, iar Magnus fbcu mai mu19i pasi indl-
rit, lovindu-se de un copac.
La impacc Magrurs dldu din miini ;i din picioare, fiind Pentru scurt
timp recunoscltor ci nimeni nu-l privea si nu se aftePta si fie un magician
sofisticag iar maimuqa lansi un atac direct asuPra fetei lui.
El fp5, se prin pldurea tropicali. Nici mlcar
risuci gi o 1uI la fuga"

nu se gAndi sI arunce fructele. Acestea clzurL unul cAte unul ?ntr-o


cascadi in culori aprinse in timp ce el gonea ca sl-;i salveze pielea de
amenintarea simiani. O auzeaurmlrindu-l indeaproape 9i alergi 9i mai
repede, pAni ce rimase farS'fructe gi se ciocni de Ragnor.
Ai grijil strigi Ragnor.
- 1" apirarea mea, trebuie si spun cI suntefi binigor camuflati,
-
sublinie Magnus, iar apoi relati cu lux de aminunte teribila sa aven-
turl cu maimuta, o dati in spanioll Pentru Giuliana gi inci o datl in
englezl, p entru Ragnor.
Dar bineinqeles ci trebuia si te retragi imediat de lingI mascu-
-
lu1 dominant, comenti Giuliana. Egti timpit? Consideri-te extrem de
norocos ci nu gi-a sfAgiat beregata pentru ci atenlia i-a fost distrasl de
fruct. A crezut ci incercai si-i furi femelele.
ls11x1 si fiu, dar n-am avut timP si facem schimb de acest gen
-
de informatii personale, spuse Magnus. De unde si ;tiu? tn plur, do-
resc si vI asigur pe amindoi ci nu le-am fhcut niciun fel de avansuri
arnoroase maimugelor femele. Se opri gi {lcu cu ochiul. De fapt, n-am
zdtttniciuna, asa ci n-am avut ocazra.
Ragnor pirea sI regrete foarce tare toate alegerile care il conduse-
seri in acel loc gi in special in acea companie. Mai tirziu, se apleci gi

IB
CRONICILE LUI MAGNUS BANE

sasai, destul de incet ca Giuliana si nu-l audi gi inrr-un mod care ?i

aminti teribil lui Magnus de puternicul inamic maimugi.


Ai uitat ci pori sI faci magie?
-Magnus ?si ingidui un moment
pentru a arunca o privire dispretu-
ltoare peste um5r.
Nu am de gAnd si vrS.jesc o maimutil Ziu aga, Ragnor, drept
-
cine mi iei?

***
\riata nu putea fi in intregime
dedicati depravirii si maimurelor.
cumva, Magnus trebuia si finanteze toate biuturile. intotdeauna exista
o retea de repudiaqi de descoperit, iar el se asigurase sr stabileasci toate
contactele potrivite de indati ce pusese piciorul in Peru.
CAnd fu nevoie de experriza sa aparre, il lui pe Ragnor cu el. Se im-
barcari impreuni pe un vas in portul salaverry, amandoi invesmantati
in cele rnai grozave giteli ale 1or. Magnus purra cea mai mare pilirie a
sa, cu o pani de strut.
Edmund Garcia, unul dintre cei mai bogagi negustori din Peru, se
intalni cu ei 1a prori. El era un birbat cu un ten slnitos, imbricat cu
o haini pe talie, lungi pAni Ia glezne, ce plrea scumpi, cu pantaloni
pani la genunchi si cu o peruci pudrati. La cenrura de la brau ?i atarna
un pistol gravat. Miji ochii spre Ragnor.
d6s51x e un monstru marin? vru el si stie.
- f51s
un magician foarte respectat, rispunse Magnus. De fapt,
-
primigi doi
magicieni la preg de unul.
Garcia nu stransese avere stramband din nas ia chilipiruri. Ticu
imediat si pentru totdeauna in privinta monstrilor marini.
Figi bine-venitil spuse in schimb.
- ps6s51
vasele, remarci Ragnor, privind in jur. Am ri.u de mare
-
in cel mai urAcios mod cu purinfi.
Gluma cu devenitul verde era prea frivoli. Magnus nu intentiona sI"
se coboare intr-atAt fbcAnd-o. in schimb, intrebi: