tul, ba e lat,

ă de bogat
mn pe lume nu-i,
, - fata lui -
altar s-o pui

peţită des,
u-nţeles,
rinţilor şirag,
al casei prag,
ă cel mai drag

ag! El a venit
d de Răsărit,
os şi tinerel,
ăgit de el.
mai Viorel

poi cuvânt!
ni de pământ
fost în largul lor,
s-alerge-n zbor
mai călător
!

tul din vecini

ăzi prin străini,
, din cât afund
mi ascund,
tului rotund
.

ron s-a ridicat

upă-mpărat
pur s-au încins,
grăbit au prins
ă dinadins,

de s-a-mplinit
e nuntit,
văi, de peste mări,
ns de multe zări,
ouăzeci de ţări

în fapt de zori
e şi feciori
anele de crai,
eci de plai:
ul patru cai,

mii, mai din sus,

i din Apus,
ţi gândind să baţi
i de-mpăraţi
unte şi-mbrăcaţi
u-s.

ânul Grui
usanda lui,
cu trainic rost,
it a fost,
cu adăpost
hui.

ne! Drag alint

nse-n mărgărint!
Dar ce comori
i ţesute-n flori!
pe feciori
rgint.

pumau în salt;
oifului înalt
ântul viu vuia,
i tânăr când trecea
old şi pe prăsea

miazi, din depărtări

escând în zări
re, cu nănaşi,
şi cu nuntaşi,
e fecioraşi

re nunţi de crai
ales alai
ulţi şi mult popor
lte-n fruntea lor;
era covor
ai.

l s-a oprit
a stărostit
e sunet viu
âmbiţi şi de chiu -
u? Oricum să scriu

este larg pridvor,

de foişor
n mers isteţ,
un gând răzleţ,
, cu părul creţ,

n văi părea;
-l încingea
gint, dar toată-n tot
eu nici nu pot
să să-mi socot
a.

spre Viorel,
d a prins-o el,
păcit de drag, -
semn din steag
iră toţi şireag

ât s-au cununat
orul adunat
um după tilinci:
e fete, cinci,
ii la opinci
at.

ânga linişor
i la dreapta lor;
âini şi se desprind,
şi iar se-ntind,
ul tropotind
Un râu de vin!
ot a fost plin
t oaspeţi rari,
crăiese mari,
hinărari
n.

hiu şi cânt
omenit cuvânt!
at sta-n loc,
-acest noroc,
ta joc
nt!

cum au jucat
mpărat,
e şi întrulpi,
ca cei de vulpi,
te până-n pulpi,

nici şi-ndrăzneţi,
uzdugan isteţ
din iaduri scoşi!
jucând voioşi
, şi feţi-frumoşi,

ărat, văzând
piticul, stând
-alături privitor,
! Şi-ntre popor
tr-un picior
nd!

ânii de pornit,
eşti, sunt grei de-oprit!
bărboşii regi
vechiţi în legi
e zile-ntregi

ur-împărat
-a ridicat
 plin în mâini,
l din bătrâni
între români,

t mac e prin livezi,

miri urez!
anul! blând şi mic,
re şi voinic, -
jucăm un pic

In a p o i

c.php ../poeti/cosbuc.php

ământul, ba e lat,
ăgeată de bogat
ăzi domn pe lume nu-i,
avea o fată, - fata lui -
-ntr-un altar s-o pui
închinat.

dac-a fost peţită des,

ucru tare cu-nţeles,
dintr-al prinţilor şirag,
i au trecut al casei prag,
ă seamă cel mai drag
ost ales.

cel mai drag! El a venit

tr-un afund de Răsărit,
ţ frumos şi tinerel,
ata s-a-ndrăgit de el.
ă tocmai Viorel
fost menit.

-a pornit apoi cuvânt!

patru margini de pământ
 strimte-au fost în largul lor,
nd a pornit s-alerge-n zbor
est cuvânt mai călător
cât un vânt!

ieri, cuvântul din vecini

dus ca astăzi prin străini,
ând pe toţi, din cât afund
mie de crăimi ascund,
i craii multului rotund
veste plini.

atunci din tron s-a ridicat

rat după-mpărat
egii-n purpur s-au încins,
doamnele grăbit au prins
tească dinadins,
niciodat'.

când a fost de s-a-mplinit

nul zilei de nuntit,
munţi şi văi, de peste mări,
larg cuprins de multe zări,
i din nouăzeci de ţări
scolit.

cum a dat în fapt de zori

eau cu fete şi feciori
snind rădvanele de crai,
netede poteci de plai:
dvanul patru cai,
patru sori.

fundul lumii, mai din sus,

din Zorit, şi din Apus,
cât loc poţi gândind să baţi
it-au roiuri de-mpăraţi
ă-n frunte şi-mbrăcaţi
ăzi nu-s.

it era bătrânul Grui

Sanda şi Rusanda lui,
ş, cel cu trainic rost,
Lia lui sosit a fost,
ş cel cu adăpost
n munţi sâlhui.
 ii, Doamne! Drag alint
trupuri prinse-n mărgărint!
fete dragi! Dar ce comori
rochii lungi ţesute-n flori!
hainele de pe feciori
peau de-argint.

nicii cai spumau în salt;

n creasta coifului înalt
n vulturi vântul viu vuia,
n prinţ mai tânăr când trecea
n braţ în şold şi pe prăsea
lalt.

mai spre-amiazi, din depărtări

zutu-s-a crescând în zări
dvan cu mire, cu nănaşi,
socri mari şi cu nuntaşi,
zeci de fecioraşi
eau călări.

a la mândre nunţi de crai

t-a-n cale-ales alai
sfetnici mulţi şi mult popor
muzici multe-n fruntea lor;
drumul tot era covor
flori de mai.

când alaiul s-a oprit

Paltin-crai a stărostit
rins să sune sunet viu
treasc şi trâmbiţi şi de chiu -
ce scriu eu? Oricum să scriu
emplinit!

atunci de peste larg pridvor,

dalb iatac de foişor
Zamfira-n mers isteţ,
ă ca un gând răzleţ,
trupul nalt, cu părul creţ,
şor.

trandafir în văi părea;

diul trup i-l încingea
brâu de-argint, dar toată-n tot
 ă cât eu nici nu pot
mai frumoasă să-mi socot
mintea mea.

a mergând spre Viorel,

ă când a prins-o el,
ind s-a zăpăcit de drag, -
avul a dat semn din steag
tunci porniră toţi şireag
etinel.

n vremea cât s-au cununat

-ntins poporul adunat
oace-n drum după tilinci:
iori, la zece fete, cinci,
zdrângăneii la opinci
n port de sat.

i la stânga linişor
i trei paşi la dreapta lor;
prind de mâini şi se desprind,
ă cerc şi iar se-ntind,
mântul tropotind
şor.

la ospăţ! Un râu de vin!

i un hotar tot a fost plin
mese, şi tot oaspeţi rari,
şi tot crăiese mari,
turea cu ghinărari
neam străin.

ost atâta chiu şi cânt

m nu s-a pomenit cuvânt!
oarele mirat sta-n loc,
l-a ajuns şi-acest noroc,
el atâta joc
cest pământ!

ai fi văzut cum au jucat

pilele de împărat,
moase toate şi întrulpi,
şireţi ca cei de vulpi,
rochii scurte până-n pulpi,
r buclat.
principi falnici şi-ndrăzneţi,
ror buzdugan isteţ
it-au zmei din iaduri scoşi!
ai fi văzut jucând voioşi
i-voinici, şi feţi-frumoşi,
ogofeţi.

ş-împărat, văzând
ă-Cot, piticul, stând
un gard de-alături privitor,
pus la joc! Şi-ntre popor
ea piticu-ntr-un picior
i da rând!

t grei bătrânii de pornit,

de-i porneşti, sunt grei de-oprit!
-au pornit bărboşii regi
sfetnicii-nvechiţi în legi
patruzeci de zile-ntregi
tot nuntit.

vesel Mugur-împărat
cel dintâi s-a ridicat
harul plin în mâini,
cum e felul din bătrâni
orice chef între români,
a-nchinat.

a zis: - "Cât mac e prin livezi,

ţia ani la miri urez!
un prinţ la anul! blând şi mic,
crească mare şi voinic, -
ă mai jucăm un pic
a botez!

In a p o i

oeti/cosbuc.php ../poeti/cosbuc.php