1.

3 Carlo Goldoni
Ne aflam �n Vene?ia anului 1707, �n parohia San Toma, unde �ntr-o casa a?ezata
�ntre podul Nomboli ?i podul Donna-Onesta se na?te domnul Carlo Goldoni. Nascut
�ntr-o familie vene?iana �nstarita t�narul Goldoni ?i-a petrecut primii ani din
via?a �nconjurat de petrecerile fastuase ?i de via?a vesela a Vene?iei, via?a �n
care se scalda bunicul sau cu acela?i nume. Spectacolele de teatru ?i de opera erau
nelipsite din conacul bunicului sau, astfel t�narul vene?ian ?i-a petrecut o buna
parte a copilariei �nconjurat de cei mai vesti?i actori si muzican?i ai vremii,
lucru ce a nascut dragostea sa pentru spectacolele de teatru ?i pentru comedie.
Abilita?ile lui Goldoni au �nceput sa se arate �nca de la v�rsta de patru ani,
v�rsta la care putea citii ?i scrie cu u?urin?a, iar no?iunile elementare de
geografie ?i aritmetica nu �i prezentau nici o dificultate. Lectura sa preferata
erau �nsa autorii comici, �n mod special Ciccognini, un autor florentin pu?in
cunoscut la vremea respectiva. Goldoni stima autorul pentru me?te?ugul cu care
acesta �mbina scenele de patetism lacrimogen cu scenele de comic trivial, ?i pentru
me?te?ugul cu care pregatea momentele de suspensie ca mai apoi sa dea piesei un
deznodam�nt placut. Me?te?ug pe care Carlo Goldoni �l va deprinde ?i folosi cu
iscusin?a �n multe dintre operele sale. Petrec�ndu-?i primii ani din via?a
�nconjurat de festivita?i fara capat �n casa bunicului sau, �nconjurat de arta,
literatura ?i de cultura vene?iana bogata, Goldoni scrie prima sa comedie la
frageda v�rsta de opt ani. De?i acestei comedii nu i-a fost atribuit niciodata un
titlu ?i nu a fost descoperita dec�t de familia sa, dascalul ce se ocupa de educa?
ia t�narului sus?inea ca �n acest text se afla mai multa dibacie ?i inteligen?a
dec�t este �n mod normal a?teptat de la un copil.
Tatal sau, Giulio Goldoni urma studii medicale la Roma, iar dupa ce a fost numit
doctor ?i-a mutat studiile in capitala regiunii Umbria, ?i anume Perugia. A
insistat, �mpotriva dorin?elor mamei sale, ca t�narul Goldoni sa �?i continuie
studiile alaturi de el, �n Perugia. Odata ajuns �n Perugia, tatal sau i-a prezentat
ora?ul, plimb�ndu-l prin toata regiunea, oferindu-i timp t�narului sa absoarba
aerul diferit de cel vene?ian cu care era obi?nuit. Apoi, la insisten?a tatalui
sau, Goldoni �?i reia studiile de gramatica.
Nici un autor nu a scris vreodata at�t de mult ?i de direct pentru teatru pe c�t a
scris Goldoni. El cuno?tea scena, ?i mai ales actorii, pentru care, de multe ori
scria scene pentru care doar ei sa fie potrivi?i, ori construia personaje care i?i
aveau baza �n structura umana a unora dintre actori. Comediile sale sunt destul de
simple daca ne referim la intriga, dar sunt �ntotdeauna pline de spirit, de
vitalitate. Dialogul este vioi, nazdravan, natural ?i plin de umor ?i de sarcasm ce
da via?a unor situa?ii sociale anoste. Nu exista, �n perioada respectiva, un autor
comic italian care sa concureze cu modul spectaculos �n care folosea Goldoni
dialogul, cu naturale?ea personajelor sale ori cu simplitatea stilului sau.
Bine�nteles ca au existat ?i al?i autori italieni care au scris comedie �nainte lui
Goldoni, au fost de exemplu Ariosto ?i Machialvelli. Dar piesele lor nu se jucau, ?
i nu exista o no?iune de comedie na?ionala care sa se ridice la standardele
francezilor sau englezilor. Existau imita?ii ale ?colilor de comedie franceze ?i
engleze, ?i exista un fel de spectacol de comedie plin de minuni supranaturale ?i
extravagan?e fantastice. Forma de spectacol �n care spiritul na?ional italian ?i-a
gasit expresia, acesta se nume?te Commedia dell arte. Commedia dell arte era pur ?i
simplu conturul unei ac?iuni furnizate actorilor. Personajele, �n orice intriga s-
ar fi aflat, ram�neau acelea?i: Pantalone, Arlecchino, Brighella, Truffaldino, Il
Dottorre, Colombina, ?i alte ma?ti, dialogul fiind inspirat de actori; acesta fiind
sau nu de calitate �n func?ie de abilita?ile actorilor. Arlecchino, Brighella,
Truffaldino ?i Colombina sunt �ntotdeauna servitori sau ceta?eni din patura de jos
a societa?ii, trasaturile distincte fiind ?iretenia sau prostia, trasaturi imuabile
ca ?i hainele sau ma?tile �n care apar. Arlecchino ?i Brighella sunt nativi din
Bergamo ?i vorbesc dialectul ciudat al ora?ului lor; ei sunt ambii ticalo?i, dar
cel dint�i este de obicei prada celui din urma. Colombina ?i Corallina sunt
�femeile rele� ?i sunt caractere aproape convertibile. Ele �cunosc defectele
femeilor in general, ?i �n special pe cele ale stapanei lor. Ambele au �ntre
optsprezece ?i douazeci ?i cinci de ani. Sunt frumoase, at�t c�t sa fie aproape de
a jigni vanitatea stap�nei lor. Daca stap�ne este batr�na Corallina o batjocore?te
pe la spate, ?i o flateaza �n conversa?ie. Daca este t�nara o ajuta cu sfaturi, sau
�n cazuri mai rele, i se opune �n toate ?i cauta sa o faca nefericita. Pantalone
este �ntotdeauna un comerciant vene?ian, este corect ?i onest, un �n?elept cu inima
mare; de obicei fiul sau este un netrebnic ce �i provoaca neplaceri p�na sa renun?e
la caile sale rele la sf�r?itul comediei. Il Dottore este un �nva?at al ora?ului
Bergamo, este �mbracat �ntodeauna �n negru. De obicei rolul sau �n comediile
Goldoniene este de a fi confidentul lui Pantalone, ?i tatal �ndragostitei sau al
eroinei din piesa respectiva.
Goldoni a scris aproximativ o suta cincizeci de comedii, iar �n aproape jumatate
dintre ele putem regasi aceste caractere standard. Fiecare trupa avea actori sau
actri?e ce se identificau cu aceste roluri, dificultatea revenind dramaturgului ce
avea sarcina sa pastreze forma lor tradi?ionala �n a?a fel �n c�t sa fie
recognoscibila, totodata schimb�nd forma ?i varia?iunile pentru a da noutate ac?
iunii narative. El a fost obligat sa adopte ma?tile oferind o piesa completa,
�nlocuind commedia dell arte �n concep?ia ?i preferin?a populara. Succesul sau a
fost lent ?i nesigur, din c�nd �n c�nd fiind nevoit sa revina la forma originala a
commediei. Dar fara urma de �ndoiala Goldoni a fost cel care a pus capat commediei
dell arte, ?i a creat pentru italieni nu numai o adevarata comedie, ci si gustul de
a se bucura de ea, de?i impulsul �n aceasta direc?ie fusese dat cu mult �naintea
sa.
�n orice caz, onoarea �i revine lui Goldoni pentru crearea comediei cu care suntem
obi?nui?i �n zilele noastre, fara a pierde esen?a celei vechi, deoarece exista un
farmec grozav �n revederea fe?elor familiare precum Pantalone, Arlecchino,
Brighella, Truffaldino ?i Colombina �n ac?iunea ?i circumstan?a perpetua variata a
pieselor sale,