1

Cultura tomatelor in solarii

Tomatcle reprezinta principalele culturi din solarii, tinand seama de
importantii deosebita a acestora.
Se pot practica doua sisteme: ciclul scurt, care tine de la 20 martie 5 -

aprilie, pana la 15 - 20 iulie i ciclul lung care se infiinteaza la aceeai

data cu ciclul scurt, dar desfiintarea culturii se face in jur de 15 - 20
septemhrie.
Ciclul scurt se practica, in special, in sudul i vestul tarii, folosind cei mai
timpurii hibrizi (Export II, Mraita 25, Ialnita 50, Arletta etc.).
Pregiitirea terenului se inccpe din toamna cu defriarea culturii anterioarc.
Se stding i se scot din solar toate resturile vegctale, spalierul etc.
Fertilizarca de baza se face cu 50 - 70 tlha gunoi de grajd dcscompus,
aplicat o data la 2 - 3 ani, cu 300 - 500 kg/ha superfosfat i 150 - 200 kg/ha
sulfat de potasiu.
Mobilizarea adanci'i a solului la 28 - 30 cm se face cu MSS 1 ,4, cu plugul
cultivator de vie (PCV 1,2) :Iara cormana sau prin sapare la cazma, pe
-

suprafetele mai mici. 0 data la 3-4 ani este bine sa se faca subsola-
jul la adancimea de 40 - 50 cm.
in eventualitatea folosirii solarului cu salata, spanac sau ccapa verde
se continua cu maruntirea terenului, modelarea in straturi inaltate i infiintarea
llCestor culturi. .
· in timpul iemii se executa reparatii la scheletul solarului, se inlocuiesc
sarmele lipsa, e intind cele ramase.
Primavara, cat mai dcvreme posibil, in functie de conditiile climatice
concrete ale aerului rcspectiv, mai ales daca avem culturi infiintate din
toamna, se va face acoperirea solarului cu folie de polietilena, asigurand o
buna etaneizare. Daca sunt infiintate culturi din toamna, acestea se uda, se
fertilizeaza i eventual se recolteaza,
Dacii nu sunt culturi, solul se miiruntete cu freza, se dezinfecteaza cu 30
kg/ha Lindatox 3 sau Galithion 20 - 25 kg/ha i se fertilizeaza cu 300 kg/ha
Complex ill. Cu 6-8 zile inainte de plantare, terenul se erbicideaza cu 6 1/ha
Galex 500 EC sau Trcflan 4-6 1/ha, in 450 - 500 l apiilha. Treflanul se
incorporeaza in sol la adancimea de 8-10 cm.
Terenul se modeleaza in straturi iniiltate cu liitimea la coronament de 94
cm sau in biloane echidistante la 70 cm.
 Plante legumicole solano-fructoase 2
Riisadurile se produc in sere inmultitor, in rasadnite calde sau in scre
incalzite, acoperite cu plastic.
Tinand seama de data plantarii i de varsta riisadului in jur de 50 - 60 zile,
scmanatul se incepe din a treia decada a lunii ianuarie. Se seamiina in ladite sau
pe strat nutritiv, folosind circa 250 g samanta pentru 1 ha. Rasadurile se repica
in ghivece din plastic de 8 cm sau cuburi nutritive de 7x7x7 cm, la aparitia primei
frunze adcvarate. Se aplica lucrari obinuite de ingrijire. Tratamentul cu Cycocel
0,1 % prcvine alungirea rasadurilor. 0 atentie deosebitii trebuic acordata calirii
rasadurilor, cu 10 - 12 zile inainte de plantare, tinand seama ea in solar
temperaturile sunt mai reduse.
lnainte de plantare riisadul se ucla bine, se trateaza cu Mycodifol 0,2 %
sau oxiclorura de cupru 0,5 % i cu Decis 0,05 %.
Pentru ambele cicluri, plantarea se face intre 20 i 25 martie in zonele mai
sudice i pana pe 5 aprilic in zonele mai nordice, dind in sol se mentine constanta
temperatura de I 0-12° C.
Plantarea se face manual, cu 1-2 cm mai adanc. Distantele de plantare sunt 70
cm intre randuri i 30 cm pe rand la ciclul scurt; 35 cm pe rand la

ciclul prelungit. in solariile tip tunel, cu Hitimea de Cffi CU 0

5,4 m, s-a incercat i

schema 1 30 + 62 X 25 (6 randuri), densitate de circa 40.000 pJ/ha,

in eventualitatea mecanizarii lucrarilor de ingrijire.

Dupa plantare rasadul se udii local cu 0,5-1 l apii la fieearc plantii, pentru a
nu raci solul.
Lucriirile de fngrijire prezinHi o complexitate mai mare decat in camp.
Completarea golurilor se face in primele 10 zile de la plantare cu rasad din
acelai hibrid, pastrat in acest scop, pentru a realiza o cultura incheiata.
Solul se mcntine aranat i curat de buruieni prin praile repetate, aplicate
manual sau mecanice (la inceputul culturii). Primul priiit manual se face la 10-
12 zilc de la plantare. Unnatoarclc praile se repetii la interval de 10 - 15 zile, in
functie de nevoie.
Fertilizarea faziaHi se face in doua etape: la legarea fructelor in prima .
intlorescenta i la a doua inflorescentii. La tomatele cultivate in ciclul scurt se
aplica o fertilizare cu 300 kg/ha azotat de amoniu la legarca fructelor din etajul
 Plante legumicole solano-fructoase 3
al trcilea, care se repeta la legarea celei de a cincea inflorescenta, dar la ciclul
prelungit.
Tomatele cultivate in solar se irigii difercntiat, in jur de 10-12 udari pentru
ciclul scurt i 14-16 udari pentru ciclul prelungit. La inceput normete de udare
3
sunt mai mici (200-250 m /ha pentru a nu raci solul), iar pe
TRAT AT DE

3
masurii ce vremea se 1ncalzete i plantele cresc, normele se marcsc 350400 m /ha.
3
Norma de irigare este cuprinsa intre 4000 i 5500 m /ha. Trigarea se face pe rigole,
dar rczultatele mull mai bune se obtin prin folosirea irigarii prin picurare care
asigura o dislributie mai uniforma a apei de udare i reduccrea cu 25-40 % a normei
totale de irigarc. Irigarea prin picurare poate fi folosita i la aplicarea
ingraamintelor. Plafonul minim de umiditate din sol este de 65-70 % din IUA.
Combaterea bolilor i daunatorilor se realizeaza prin aplicarea corecta i la timp
a masurilor de igiena culturala i prin tratamente fitosanitare cu substantele indicate
in subcapitolul 4.6.4 (tabelele 4.6.4.7 i 4.6.4.8).
Sustinerea plantelor se face la circa 20 zile de la plantare, pe spalier cu o
singura sarma la ciclul scurt sau cu sfori mai lungi, sustinute de sarme fixate pe
scheletul solarului, la ciclul prelungit.
SapHimanal se face copilitul radical cand copilii au maxim 5 cm lungime. La
ciclul scurt camitul se face dupa 3-4 infloresccnte, iar la eel prelungit dupa 7-8
infloresccnte.
Defolierea se face repetat, prima imediat dupa prinderea rasadurilor
indepartand l-2 frunze de baza. Pc masurii ce frunzele de la baza se ingalbenesc,
acestea se indeparteazii
Prin tratarea plantelor cu procaina 1-2 ppm, la 10 zile dupa plantare, apoi
sapHimanal pana la 6 iulie, s-au obtinut sporuri de productie de 2146 % la cea
timpurie i 13-30 % la productia totala (Stan N. i colab, 1994).
In conditii de nebulozitate i temperaturi scazutc se iau masuri pentru
stimularca polenizarii, a legiirii i creterii fructelor. Se folosesc produsele: Tostim
- 3,3 %, Atonic L.C - 1 : 4000 la 20 de zile de la plantare, Noseed 0, l % sau
Tomafix L.C - 0,09 %. Inflorescentele se trateaza prin
imbaiere sau pulverizare, cand 2-4 flori sunt deschise. Luerarea se repeta la 4-5
zilc. In mod obinuit se stimuleaza primele doua inflorescente i
numai in situatii speciale cea de-a Ill-a.
 Plante legumicole solano-fructoase 4
Pentru a grabi coacerea fructelor i creterea productiei timpurii se fac
tratamente cu Ethrel sau Romthrel, in concentratie de 250 ppm, cand fructele din
prima inflorescenta au diametrul de 2,5 cm.
Dirijarea factorilor de mediu, in special temperatura i umiditatca se realizcaza
prin aerisire. La inceput aerisirea se realizeazii prin deschiderea uilor de la capetcle
solariilor, iar in zilele mai calduroase aerisirca se realizcaza i prin zona de mijloc
a solariilor prin ridicarea, la inccput, apoi prin inlaturarca completa a foliei pe o
lungimc de 6-8 m.
Recoltarea tomatelor din ciclul scurt In zonele foarte favorabile lncepc in
jurul datei de 20 mai, iar In cele mai putin favorabile In jur de 5 10 iunie.
Pentru consumul intern fructele se rccolteazii cand nuanta ro$iC cuprinde 1/3
din fruct, iar pentru export dind aceasta nuanta apare numai 1n zona din vfuful
fructului. Recoltarea se face maimal, zilnic sau la 2 - 3 zile, se continua pentru
ciclul I panii 1n decada a treia a lunii iulie, iar pentru ciclul prelungit pana 1n
septembrie. In ciclul scurt se obtin 40 - 50 t/ha, iar In eel prclungit 55 - 70 tlha.
La I.C.L.F. Vidra s-au 1acut experiente prin cultivarea tomatelor In solarii pe
substrat de culturii 1n saci de polietilena, combinatii cu irigarea fertilizata prin
picurare i s-au obtinut productii de 85 tlha (Lacatu V., 1994).
Cultura tomatelor in tunele joase este asemiinatoare cu cea timpurie In camp.
Plantarea se face cu 8 - 10 zile mai devrcme, plantele se acoperii cu tunelc joase
circa 3 saptamani, dupa care acestea se desfiinteaza. Pro-
ductia este mai timpurie cu 10 - 12 zile.
Tehnologia culturii tomatelor in sere

Dintre culturile practicatc in sere, tomatcle ocupii primul .Ioc, atat in · tara
noastra, dit i pe plan mondial. In tara noastdi, datoritii temperaturilor foarte ridicate
din timpul verii, cultura se realizcaza 1n doua cicluri: ciclul I din ianuarie pana la
sffiritul lunii iunie i ciclul II din prima dccadii a lunii iulie pana la jumiitatea lunii
deccmbrie.
Pregiitirea serelor se face diferentiat pentru cele doua cicluri de cultura, mai
<iles in ceea ce prive$te modul de efectuare a dezinfectiei solului.
Ordinea in care se efectueaza lucrarile de pregatire In ciclul I este urmatoarca:
evacuarea rcsturilor culturii precedente i stabilirea focarclor de
boli $i daunatori, mobilizarea adanca a solului la 28 - 30 cm cu MSS 1 ,4, frezarea
solului la adancimea de 15 cm, dezinfectia chimica a solului cu sulfat de cupru
 Plante legumicole solano-fructoase 5
500 - 1000 kg/ha sau Nemagon 500 kg/ha, Di-trapex 500 600 kg/ha, Dazomet
500 - 600 kg/ha, Bromura de metil, fertilizarea de bazii cu 1ngriiminte chimice
conform rezultatelor analizelor agrochimice, frezarea pentru incorporarea
acestora i modelarea terenului.
Dozelc de ingriiiiminte pentru fertilizarea de baza depind de gradul de
fertilitate a solului (tabelul 13.1.8).
Pentru ciclul II se administreaza ingrii$iiminte organi ce in sol (80-1 00 t/ha),
dezinfectia scheletului se rcalizeaza pe cale chimica, iar dezinfectia solului pe cale
termicii cu aburi supra1ncalziti.
TRATAT DE

Tahelul 13.1.8
Dozele oricntative de ingri'iaminte pentru ingraarea de baza la
cultura tomatelorin sere (Manudi 0., 1991)

a
Ciclul de Starea de aprovizionare Doze orientative (s.a. kg/ha)
cultura solului
N P205 K20 M gO

Ciclul I Scazutl!. 250 (80)* 200-500(200) 500 (300) 100-120(60)

Moderata 100 (50) 100-150 400 (300) 50-100

Normal a 100(450) 0-100 300 0-50

Ridicata 0 0 0 0

Ciclul 1I Se reduc dozele cu 1/3

*Cifrele din paranteze reprezinta cantitatiJe maxime de substante nutritive care pot fi asigurate
cu ingrlilimintele mineralc.

Rasadurile se produc in serc inmultitor, se seamana pc strat sau direct in

ghivece, in decada a treia a lunii octombrie, folosind 200 250 g samanta pentru
-

un hectar de cultura. Dupa 8 12 zile, rasadurilc se repica in cuburi nutritive cu

-

latura de 10 cm, confectionate din turbii roie 34 %, turba neagra 33 % i compost

forestier 33 %, sau in ghivece din plastic cu
volumul de 1 litru, folosind acelai amestec. Varsta rasadului este de 80100
zile. Pentru ciclul II semanatul se face in prima decada a lunii iunie.
Varsta rasadului este de 30 - 35 zilc.
Lucrarile de ingrijire a rasadurilor constau in: dirijarea atenta a factorilor
de vegetatie, dirijarea temperaturii in functic de luminozitate, fiind cuprinsa
 Plante legumicole solano-fructoase 6
intre 20 i 22° C in zilele senine i 16-I R° C in cele noroase, iar noaptca 14-16°
C; dirirea ghivecelor la 20 de zile de la repicat; fertilizarea cu solutii de
ingraamintc complexe sau foliare; asigurarea umiditatii, aerisirea periodica,
tratamente cu Cycocel 0,1 % cand plantele au 3-4 frunzc adevarate; combaterea
bolilor i diiunatorilor. Pentru ciclul I folosirea iluminarii suplimentare permite
reducerca timpului nccesar pentru obtinerea disadurilor, dar este costisitoare.
lnjiinfarea culturilor pentru ciclul I are loc in intervalul 1 ianuarie-15
rnartie (tabelul 13.1.9), in functie de posibilitatile asigurarii energiei. Pentru
ciclul doi plantarea are loc in jurul datei de 15 iulie.
Tabelul 13.1.9
Corelarea epocii de plantare cu densitatea i numarul de inflorescente pe planta
(dupa Voican V., Uicatu V., 1998)
Densitate Numarul de inf pe planta lorescent Perioada Recolt
Epoca 2 e pc a
Cultur de a pl/m
m2 de 2
a in: plantar kg/m
e recoltar
e rv - vnr

1.01- 3-4 30 ... .48

. 10 -
15.02 4-5 25 .....3 12
15.02- 0 6-7
Sere
15.03

IV - VII
......
Solarii 1 5.03- 4-6 16. ..... VI - VID 4-6
15.04 36

Distantele dor ite de plant are sunt de 80 cm intre randuri i 3 7 - 50 cm intre

plante pe rand, in functie de cerintele hibrizilor, realizandu-se densitati
cuprinse intre 24.000 i 34.000 pl/ha.
Printre randurile de tomate se pot planta gulioare sau salata.
Lucrarile de ingrijire se aplica la sol, se combat bolile i daunatorii, se
dirijeaza factorii de vegetatie i se fac lucrari speciale la plante.
Solul se af'aneaza manual cu furca sau sapa, sau· mecanic cu
motopraitoarea Simar.
Mulcirea se executa cu paie de grau sau de secara, dupa 50 - 60 zile de la
plant are, prin atemerea unui strat gros de 5 - 10 cm de paie pe intervalul pe
care se circula. Mulcirea se poate executa i cu folie de polietilena neagra in
grosime de 0,05 mm. Tomatele mulcite cu polietilena neagra de 0,1 5 mm
grosimea au dat productie mai ridicata, cea timpurie fiind de 42 t/ha, iar cea
totala de 96 t/ha, fata de 53 t/ha la varianta martor (Fracois E.L., 1 988).
 Plante legumicole solano-fructoase 7
Dirijarca factorilor de vegetatie se face cu muW:i atentie. Lumina se poate
dirija mai putin. Se iau masuri pentru mentinerea curata a geamurilor. Din luna
mai i pana la inceputul Iunii septembrie se iau masuri de opa-
cizare prin aplicarea lucrarii de cretizare a geamurilor cu solutii din huma sau
lam (de la fabricile de zahar). Temperatura se dirijeaza cu ajutorul instalatiei de
incalzire astfcl ea in primele zile dupa plantarc sa se mentinii la 20 - 22° C,
apoi se retluce la 16° C in zilele senine.
La tumate s-au folosit invelitori duble de PVC (0, 15 mm folia cxterioarii
i 0,06 mm folia inferioara). Temperatura a fost mai ridicatii, dar productia
timpurie i tutala mai mare comparativ cu sera cu o singudi invelitoare de
polietilenii, cu grosimea de 0,1 5 mm (Magnani G., 1989).
Dupii plantare se va urmari mentinerea nivelului de umiditate in aer de 67
- 70 %, iar in sol de 70 - 75 % din I.U.A. Pana la inflorire, in aer se va mcntine
I.U.A.
umiditatea relativa de 55 - 60 %, iar in sol de 80 -85 % din in perioada
de fmctificare, umiditatea in acr se va ridica la 65 - 70 %, iar in sol se mentine
la 75 - 85 % din I.U.A. Irigarea se face prin aspersiune, pe rigole (mai rar) sau
prin picurare, in functie de tipul de instalatie
cu care este dotata sera respectiva.
La fertilizarca tomatelor in sere in cursul perioadei de vegetatie se va tine
seama de consumul specific (tabelul 13 . 1 . 10) .
La aplicarea ingriiamintelor se va lua in considerare i evolutia raportului
NPK la culturile de tomate in cursul perioadei de vegetatie (tabelul 1 3.1.11).
 Plante legumicole solano-fructoase 8
TRATAT DE LEGUMICULTURA

Tabelul 13. 1.10

Consumul specific de elemente la culturile de tomate (kglt)
( dupa Ghidia i Uiditu, 1980 i Roman, 1982) kg/m2
Tipul de cultura I N p K Ca Mg
Prouuqia

Sera, ciclul 8-10 3,09 0,64 2,19 0,63

Sera, ciclul ll 4,00 0,39 5,23 3,30 0,48

Solar 5-7 5,00 0,47 4,16 0,63

Raportul N : P : K*
Perioada
Culturi In sere** Culturi In solarii

Plant are 1 :0,4-0,7:2,1-3,6 I 1:0,6-1,0:1 ,8-2,8

inflorirea inllorcscenei I 1 :0,4-0,6:2,0-3,0 :0,5-0,7: 1,6-2,5

Inflorirea inllorescen1ei a Ill-a I :0,3-0,6:1 ,8-2,5 I :0,4-0,6: I ,4-2,0

Crelerea fructelor I I :0,3-0,5:1,7-2,0 1 :0,2-0,4: 1,2-1,8

inceperea rccollilrii :0,2-0,3:1 ,5-1,8 1:0,4-0,6: I ,4-2,0

Recoltarea intensa 1:0,1-0,2:1,8-2,0 I :0,1-0,2:1,6-2,2

Declinul culturii I :0,2-0,3:1,5-1,8 I :0,2-0,tl: 1 ,2-1,5

Tabelul 13.1. 11
Evoluia raportului NPK la cultura de tomate din sere i solarii in cursu! perioadei de vegetatie
(dupa Voican V., Uiditu V., 1998)

*** Aprecieri in extras apos (EA) 1 :5 (gig) pentru sere i I :2,5 pentru solarii Culturi infiintate

in perioada I ianuarie - 1 martie

Dupa plantare se pune accent pe continutul de fosfor i potasiu al solului din sere,
apoi cresc cerintele fata de azot, iar In perioada recoWirii intense se acorda atentie
potasiului, pentru asigurarea unci calitati comercialc corespunzatoare.
in sere rezultate bune dau i ingriiamintcle foliare de tipul F 2J1 sau F 41 1,
administrat sub forma de solutie In concentratie de 0,3 - 0,5 % In cantitate de 500 -
1000 1/ha.
 Plante legumicole solano-fructoase 9
Pentru culturile din sere i solarii se intocmesc programe speciale de
fertilizare (tabelul 13.1.12).
0 atentie deosebita se acorda aerisirii. Cand plantele sunt mici, volumul de aer

din sera este suficient, la ciclul II fiind necesara ventilarea pen-

tru reducerea tempcraturii. La Inceput se acrisete numai In zile Insorite. Pe masura
cc plantele cresc se intcnsifica aerisirea. 0 buna aerisire se realizeaza prin ventilatie
fortata i distribuirea aerului prin conducte perforate din folie de polietilena. Prin
aceste conducte se poate distribui i dioxid de carbon In conccntratie de 0,18 % care
contribuie la obtinerea unui spor de productie de 18-22 %.
Combaterea bolilor i daunlitorilor se face cu multa atentie, prin tratamente
mai numeroase, folosind produsele mentionate in capitolul 8 al lucrarii (tabelele
8.3.3 i 8.3.4). Pe plan mondial s-au obtinut rezultate
bune prin combaterea biologidi a daunatorilor (vezi subcapitolul 4.6.4).
Completarea golurilor se face In primele doua saptamani de la plantare, cu rasad
din rezerva de rasad, de buna calitate i din acelai hibrid.
Sustinerea plantelor se face cu sfori legate cu un caplit de sarma spalierului cu
celalalt de baza tulpinii plantei. Legatura se face mai larg pen-
tru a permite ingroarea tulpinii. Operatia se executa dupa 15-20 zilc de la
plantare, cand plantele sunt deja bine lnradi:icinate. Pe masura cc plantele
crcsc, se paliseaza prin ri:isucire pe sfoara.
Copilitul se face si:iptamanal i consta din suprimarea tuturor lastarilor ce
cresc la subsuoara frunzelor, cand au 4-5 cm lungimc. Rezultate foartc bune s-
au obtinut atunci cand pe tulpina principala, dupa a patra inflorcs-
centa, s-au lasat 1-2 copili cu 1-2 inflorescente, sporul de productie fata de
varianta martor fiind de 33,7 % la hibridul Sonato i de 35,4 % la Oltbrid (Popescu
V. i colab., 1979). Acolo unde sunt goluri, plantele pot fi conduse cu un copil pe
se
care se lasa inflorcscente cu fructe. De asemenea, la plantele de la marginca
unei travei poate lasa un copil pe care se vor
forma fructe.
In Japonia au fost create soiuri i hibrizi care nu emit copili. S-au !acut
experiente de tratare a culturilor de tomate cu anumite substante care impiedica
formarea copililor (Antak 80, in concentratie de 5 %, aplicat atunci cand copilii
au 2 - 2, 5 cm lungime).
Defolierca se incepe inainte de intrarca in parga a fructelor din prima
inflorescenta i se poatc continua treptat pana sub etajul de fructe din care se
recoltcaza. Nu se vor elimina mai mutt de 3 iiunze pe saptamana. Jn partea
 Plante legumicole solano-fructoase 10
superioara a plantei se va conserva foliajul pc 80 - 100 cm. La soiurilc cu foliaj
bogat se poate elimina o frunzi:i dcasupra unora din inflorescente situate in
umbra. Fructelc obtinute de pc plantele !ara dcfoliere sunt mai gustoase (lanse
J., 1991).
Polenizarca suplimentara se realizeaza prin micarea plantelor prin "baterea
sarmelor" cu un bat, prin folosirca vibratorului electric sau a atomizatorului.
Stimularea lcgarii fructelor se face prin tratarea infloresccntelor cu

% )
Tomafix (0,03 - 0,05 ), Tomato-set (0,5-1 % , Tostim 3 % sau 2,4 D in
concentratic de 10 mg/l apa, prin imbaierca inflorescentelor sau pulverizarea
acestora cu solutie. lnfluenta pozitiva are i tratarea plantelor cu Cycocel 0,1 % la
10-15 zile dupa plantare. In vederea sporirii productiei timpurii se poate aplica
tratamentul cu Ethrel 250 ppm, prin stropire, cand fructelc din prima
inflorescenta au diametrul de 2 - 2,5 cm.
Cizelarea fructelor este o lucrare ce trcbuie extinsa i in serele din tara
noastra. Consta din indepartarea fructelor din inflorescente, ramase mici. in urma
cercetarilor efectuate in tara noastra (Popescu V. i colab.
1982) cu mai multi hibrizi de tomatc s-a ajuns la concluzia ea atat la productia
timpuric, cat i la cea totala s-au inrcgistrat diferente semni-
 11

Plante legumicole solano-fructoase

ficative in favoarea variantci cu cizelare, fata de cea !adi cizelare. Astfel, la

productia timpurie, la varianta cu cizelare, diferentele au fast de 2,1 tlha la
Sonata, de 2,8 t/ha la Sonatina i Tamara i de 2,5 t/ha la Angcla, iar la productia
totalii aceste difcrcne au ajuns la 1 3 t/ha. Cizclarea a avut un efect favorabil
asupra caliHitii productiei, crescand substantial procentul fructelor cu diametre
superioare. Greutatea medic a fructelor a fast mai mare cu 5 - 17 g la varianta cu
cizelare, comparativ cu cea fiirii cizelare, operatia de presortare fiicandu-se mult
mai uor sau dcloc. Cizelarea nu necesitii un volum mare de forta de munca pe
unitatea de suprafata.
Camitul plantelor se executa pcntru ciclul I, dupa 8 12 infloresccne, iar
-

pentru ciclul IT dupa 4-8 inflorescente. Se face cu circa 60 de zile

inainte de 1ncheierea culturii, Uisand I 2 frunze dcasupra ultimei inflorescente.
-

In serele inalte, dadi se realizeaza cicluri prelungite, se poate efectua

coborarea pcriodidi a plantelor pe masura dcfolierii, intinderea pe sol a tulpinii i
ridicarea varfului in sus. Plantcle pot avea 25 - 30 de inflorescente i o lungime de
7 8 m. Sistemul se inta.lnete in Olanda, Belgia, Japonia etc.
-

Recoltarea tomatelor in ciclul I poate incepe la s!aritul lunii martie i chiar

Reco/IJJ
mai tarziu, in functie de data planHirii (fig. 13. 1 .8) i durcazii pana la

s!aritul lunii iunie.

Productia est in jursticA (L.unaJ (110zil}

11 recoltarca incepe in ulti- 100-9(}eo de 80 100 t/ha. In ciclul

-

ma dccada a lunii septembrie i se

prelungete panii

la jumatatea lunii decem- 3060501.0 brie, realizandu-se o produqie de

50 - 70 t/ha. In
 12

tiirile din vestul Europei se tura

tomatclor Hira sol, pe

practicii pe scarii largii cul- :1010

 13

vatii mincrala, solutiilor nutritive,

Recoltarea se face manual, la diferitele grade de maturare, in functie de destinatia fiuctelor, la

interval de 2-3 zile. Dupa recoltare fructele se sorteaza, se calibreaza i se ambaleaza in laditc de 6 kg.
Pentru postmaturarea fructelor temperatura optima este de 22-27° C.
Postmaturarea fructelor verzi se intrerupc la 10° C. Fructele din ultimele recoltari pot fi supuse
postmaturarii. Tomatele in parga pot fi pastrate la 7,5° C circa 7 zile. Fructele care provin de la hibrizii
detinatori ai genei "long sheld life", de pastrare indclungata, se pot pastra intre 30 i 90 de zile.
Tehnologia culturii tomatelor in rasadnife
Acest sistem de cultura se practica pe scara redusa. Se pot folosi rasadnite cu incalzirc biologica,
de obicei dupa eliberarea lor de rasaduri.
Rasadurile se produc in serc inmultitor sau in rasadnite, semanand la date difcrite in functie de data
stabilita pentru plantare, intre 25 februarie
.i 3 1 martie.
Distantele de plantare sunt 50 x 35 cm, rcvenind 8 plante la o rama de 1,5 m2.
Lucrarile de ingrijire sunt cele obinuite: udat, fertilizat, aerisire, copilit, carnit dupa 3 inflorescente.
Productiile pot fi de 6 - 7 kg/m2 in ciclul februarie - iulie; 4 - 6 kg/m2 in ciclul martie - iulie i 3 5 -

kg/m2 in ciclul aprilie - august.