LICEUL ,,CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” HOREZU, VÂLCEA

Clasa a XII-a J

DE SPECIALITATE PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A

CALIFICĂRII ABSOLVENȚILOR ÎNVĂȚĂMÂNTULUI LICEAL,
FILIERA TEHNOLOGICĂ, NIVEL 4

CALIFICAREA: Tehnician în industria textilă

INDRUMĂTOR,
PROF.ING. CREŢU ILEANA
Absolvent:

TĂLMACIU A. ALEXANDRA

2018

1
TEMA LUCRĂRII:

REPROIECTAREA PRODUSULUI ,,BLUZA CLASICĂ CU

MÂNECA DREAPTĂ SCURTĂ ” DUPĂ UN MODEL LA
ALEGERE.

CUPRINS
MEMORIU JUSTIFICATIV

Cap. 1. ALEGEREA ȘI DESCRIEREA MODELULUI PRODUSULUI

2
 1.1. ALEGEREA PRODUSULUI
1.2. DESCRIEREA MODELULUI
Cap.2. CARACTERISTICILE MATERIALULUI
2.1.Materiale de bază
2.2.Materiale auxiliare
Cap. 3. PROIECTAREA ŞI CALCULUL TIPARELOR
3.1. Construirea tiparului de bază
3.2. Transformarea tiparului de bază în model
3.3. Construirea şabloanelor
3.4. Elaborarea normelor tehnice
3.5. Norma tehnică de consum
3.6. Elaborarea încadrărilor
3.7. Calculul suprafeţei şabloanelor
3.8. Determinarea consumului specific
Cap. 4. PREGĂTIREA ȘI CROIREA MATERIALELOR
4.1. Pregătirea materialelor pentru croit
4.2. Croirea materialelor
Cap. 5. ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE CONFECŢIONARE
5.1.Procesul tehnologic de confectionare
5.2. Organizarea controlului tehnic de calitate.
Cap.6. CALCULUL EFICIENȚEI ECONOMICE
6.1. Determinarea timpului de lucru
6.2. Calculul indicilor tehnico-economici
Cap.7. NORME DE DE PROTECTIA MUNCII
7.1. Norme de protectie a muncii
7.2. Măsuri de igienă a locului de muncă
BIBLIOGRAFIE

MEMORIU JUSTIFICATIV

3
 Bluza pentru femei este un produs vestimentar practic, care se realizează într-o varietate
foarte mare de modele; bluza se poartă ca o completare la fustă sau la pantalon. Poate fi purtată
peste pantalon sau prinsă sub cordonul fustei. Bluza poate avea lungimi și croieli diferite, gulere
de diferite forme sau fără guler, diverse decolteuri, mâneca dreaptă, chimono sau raglan.
Mi-am ales ca temă produsul ”Bluză”, care este destinat tuturor vârstelor iar modelele
depind de vîrsta purtătorului și de modă.
Bluza este formată din următoarele detalii principale: piepții încheiați cu nasturi, spatele,
gulerul și mânecile care sunt foarte scurte.
Bluza trebuie sa indeplineasca cerințe legate în primul rând de destinația acesteia dar și
cerințe generale de calitate impuse îmbrăcămintei.
Astfel, în elaborarea tehnologiei de confectionare am pornit de la aceste condiții.
Prin țesatura utilizată – ale carei caracteristici sunt prezentate în cap.2 , produsul are
capacitate de absorbție și prezintă permeabilitate la aer contribuind la asigurarea funcțiilor
produsului vestimentar corespunzător destinației sale.
Produsul asigura comoditatea purtarii( pentru aceasta am construit corect tiparele
reperelor - spate, piept, guler și mâneca- si am realizat sabloanele necesare croirii).
Necesarul de material, rezultat dupa realizarea încadrarii șabloanelor pe materialul
dublu, a fost Ac- Arie consumată = L*l = 85*120= 10200 cmp
Coeficientul de utilizare Ku 86,75%, Sd=suprafata deseurilor, Sd= 1351cmp pierderile
P=13,25 %
Dupa elaborarea procesului tehnologic a rezultat un timp total de 111min
si un indice de mecanizare IM= 68%
Acesti indici pot fi îmbunatatiti, la nivel de producție de serie, prin încadrări combinate ale
șabloanelor.
Calitatea bluzei poate fi îmbunătațită, cu respectarea cerințelor impuse, prin creșterea
Ku, ceea ce conduce la scăderea costului cu materialul.
De asemenea calitatea bluzei poate fi îmbunătățită prin creșterea calității întregului
proces de realizare a produsului: calitatea materiilor prime si materialelor, performantele
mașinilor și utilajelor, calificarea și educația personalului de deservire și întreținere, calitatea
mediului de lucru și ambiant și metodele de organizare, control și conducere.

Cap. 1. ALEGEREA ȘI DESCRIEREA MODELULUI PRODUSULUI

1.1. ALEGEREA PRODUSULUI

4
 Bluza este un produs vestimentar care se poartă ca o completare la fustă sau la pantalon.
Produsul etalon denumit şi prototip reprezintă partea din documentaţia tehnică ce
stabileşte aspectul, forma şi caracteristicile finale ale produsului.
În general, stabilirea produsului etalon este determinată de modă, de condiţiile climatice
şi de destinaţia produsului. De asemenea, forma produsului, linia modei şi materialul din care se
confecţionează produsul etalon determină costurile manoperei. Elaborarea prototipului este
determinată de diferiţi factori ca:
-destinaţia produsului – în care prototipul poate reprezenta îmbrăcăminte de protecţie, de
lucru, de seară, de odihnă sau de sport. În acest scop se vor alege liniile de croiala
corespunzătoare, care să asigure produsului caracteristicile determinate de destinaţie.
-materialele folosite – pot fi ţesături sau tricoturi care după aspect şi modul de finisare pot
fi uni, cu efect de culoare ( dungi, carouri, jacard) scămoşate, cu bucle, etc. La alegerea
modelului în funcţie de material se ţine seama de destinaţia produsului şi de modă.
-vârsta purtătorului – determină linia produsului.
Bluza este destinată tuturor vârstelor iar modelele depind de vîrsta purtătorului. Bluza
poate fi purtată în orice anotimp sau moment al zilei , pe timp răcoros utilizându-se un material
mai gros, iar în anotimpul călduros pentru confecționare se aleg materiale cât mai răcoroase și
mai subțiri, din bumbac sau fibre tip bumbac.
Bluza trebuie sa indeplineasca cerințe legate în primul rând de destinația acesteia dar și
cerințe generale de calitate impuse îmbrăcămintei.

1.2. DESCRIEREA MODELULUI

Bluza pentru femei este formată din următoarele detalii: față, piepți mâneci și guler.
Spatele este alcătuit dintr-o singură bucată și este prevăzut cu pense pentru ajustare pe corp.
Piepții se încheie pe mijloc cu 6 nasturi, formând o deschizătură în ,,V„ și sunt prevăzuți
cu pense pe linia taliei dar și cu pense de bust. Gulerul este format din ștei și pelerină iar
mânecile sunt foarte scurte. Evitarea destrămării marginilor țesăturii se face prin cusătură de
surfilare cu trei fire.

Aspectul produsului şi detaliile se pot observa în reprezentările următoare :

5
6
7
Cap.2. CARACTERISTICILE MATERIALULUI
2.1.Materiale de bază

8
 În componența unui produs de îmbrăcăminte, materialul de bază îndeplinește funcția
principală. Bluza se poate confecționa din țesături și tricoturi în diferite contexturi. Alegerea
materialului se face în funcție de destinqația produsului și de sezon, vârstă și model. Comoditatea
este reflectată de lejeritatea mișcărilor pe care le au purtătorii, este strâns legată de
caracteristicile materialului folosit și de factorii igienici ai produsului.
Din punct de vedere al rezistenței, materialul trebuie să aibă o bună comportare la
solicitări în timpul purtării. De asemenea este indicat ca materialul să aibă un indice de
șifonabilitate redus. Privind aspectul estetic al produsului este necesar ca materialele folosite să
aibă culori vii, plăcute și o bună flexibilitate. Produsul ales este confecționat dintr-o țesătură din
bumbac 100%. Gama foarte variată de materii prime pentru confecții necesită moduri de
prelucrare diferite. Pentru aprecierea valorii de utilizare a materialului se iau în considerare trei
grupe de însușiri:
- Durabilitatea;
- Valoarea de prezentare;
- Proprietățile fiziologice.
În timpul purtării materialul se degradează ca urmare a acțiunii unor sarcini îndelungate
și repetate ducând la ”obosire”, procesa lent care duce la schimbarea formei și a aspectului
materialului respectiv.
Valoarea de prezentare a materialelor textile este dată de stabilitatea dimensională la spălare, la
călcare, de capacitatea de revenire din șifonare, de păstrare a formei pliurilor și de efectil pilling
specific țesăturilor și tricoturilor.
Proprietățile fiziologice conferă materialelor textile o structură ce constituie un element
de izolare a corpului în raport cu mediul înconjurător îndeplinind o serie de condiții ca: să fie
călduros sau răcoros, după caz, să aibă o anumită permeabilitate la aer, să fie higroscopic.
Pentru realizarea produsului materialul de bază este o țesatură cu următoarele
caracteristici:
 Natura firelor, compoziția fibroasă: bumbac 100%;
 Desimea în
- Urzeală : 190 fire/ 10cm;
- Bătătura : 160fire/10cm;

*contracția: intră la apă, se scurtează firul în timpul udării: în

mediu umed își modifică dimensiunile
* este sifonabil;
* lățimea materialului 120cm.
Țesătura este albă, cu imprimeu floral dar și ornamente de tip ajur realizate prin ștanțare,
în culori plăcute.

2.2 Materiale auxiliare

- aţa de cusut de culoarea materialului de bază, este realizată din bumbac şi are fineţea
Nm 80/3 .
- Eticheta de număr și eticheta de prezentare.

Cap. 3. PROIECTAREA ŞI CALCULUL TIPARELOR

9
 3.1. Construirea tiparului de bază
Proiectarea tiparelor pentru bluză se va face pe detalii componente cu respectarea etapelor de
proiectare.

Pentru construirea tiparului de bază sunt necesare următoarele dimensiuni principale :

Dimensiuni de bază :

Înălțimea corpului Ic=168cm

Perimetrul bustului PB=96cm, Pb=48cm
Adaosul de lejeritate Ad=6cm

Calculul dimensiunilor de bază:

Lungimea taliei
168
Lt = 4 -2 cm= 48cm
Lungimea bluzei Lb=62cm
Înălțimea bustului Ib=26cm
Lungimea taliei în fața Ltf=41cm
𝑃𝑏
Lățimea spatelui Lsp = +2cm = 18cm
3
𝑃𝑏
Lățimea pieptului Lpt = +3cm = 19cm
3
Cș= Cb+5cm=53cm

Lm=8cm

Trasarea liniilor de bază:

𝑃𝑏
AB= ARS= +10cm = 22 cm AT = Lt = 41cm
4
AL =Lb=N*Z - 3,2cm= 64 cm BB1= Lsp + Ad/3= 20cm

BB2= Pb +Ad=54cm B2B3 = Lpt +Ad/3 + 1cm= 22cm

B1B4 = B2B3/2 = Lățimea răscroielii = 6cm AC= AB/2 = 11cm

TT'= LL'= 2cm

𝑃𝑏+𝐴𝑑
Aa = = 6,75cm
8

aa1= Aa/4 +0,5cm = 2,2cm

A1a2 = 2cm a2a3= 1cm

10
A2A3= Aa +1cm= 7,75cm

A2G = A3G1= aa1 +1cm = 3,2cm

B2B5 = B2B3/2 = 11cm PP' = 0,5cm

B5P1 = B5P/2 = 12,5cm

𝑃𝑏
P1P2 = –(0,5-1)cm = 4 cm
10

B5P3= B5P= 12,5cm

𝑃𝑏
B1a4 = = 12cm
4

P3P4 = a1a3 - (G1P +1)

𝑃𝑏
B3R= = 4,5cm B2B6 = 2,5 cm= L3 L4
10

Bb= BB1/2= 9,6cm bb1= 4cm

bb1= tt2= 2cm ll1= 6cm

Gulerul

AB= Aa1- G1G2= 18cm

AA1= 1,5cm
A1A2= 5, 5cm
BB1= 7,5cm B1B5=2,5cm bb1= 2,5cm
A1A3=3cm

Tiparul mânecii:

𝑃𝑏
AB = +3,5cm = 15,5 cm
4
AL =AB= Lm+1cm= 15,5cm

𝑃𝑏
AA1 = +2,5cm= 18,5cm AA2 = AA1/2
3

11
 𝑃𝑏
BR= -0,3 cm=5cm B1R1=𝐵𝑅 + 1 =6cm
10

R1 R2= 2,5cm BB2 = LL2 = 5cm

CC2 = BB2 -1,5cm =3,5 B1 B3 = B B1- B B2 = 12,5cm

A1a2=a1a3=1cm

Lungimea mânecii se stabilește la nivelul orizontalei R.

3.2. Transformarea tiparului de bază în model

Transformarea tiparului de bază al bluzei în model, presupune transferul pensei de umăr pe

linia de subraț la 5cm sub punctul B4.

3.3. Construirea şabloanelor

Șabloanele de lucru necesare realizării produsului sunt șabloanele pentru croit și
șabloanele ajutătoare. Aceste șabloane se obțin prin copierea tiparelor integral sau partial, în
funcție de rolul pe care îl au în procesul de preoducție. Șabloanele pentru croit se confecționează
din carton sau plastic și pee le se înscriu următoarele date tehnologice:
- Denumirea produsului;
- Numărul modelului;
- Denumirea detaliului;
- Direcția firului de urzeală;
- Poziția penselor de ajustare;
- Reserve de cusături sau tivuri.
Șabloanele ajutătoare sunt utilizate la operații de însemnat și de rihtuit detalii.
La confecționarea bluzei sunt necesare șabloane ajutătoare pentru conturul decolteului la
gât și răscroitura brațelor, pentru marcarea tivului ; aceste șabloane se confecționează la
dimensiuni precise care să asigure produsului dimensiunile finale.
După construirea tiparelor și efectuarea transformării în model este necesară operaţia de
realizare a şabloanelor. Aceasta presupune adăugarea la tiparul fiecărui reper al produsului a
rezervelor de cusătură şi a celor de îndoire-tivire.
Rezerva de coasere = 0,6cm
Rezerva pentru tivire-bordare =0,7cm

12
3.4. Elaborarea normelor tehnice

13
 Normele tehnice necesare procesului de confecționare sunt norma de consum și norma
internă. Aceste norme se elaborează anterior procesului de producție, pentru a se putea calcula
consumul de material și de timp necesar activităților respective.
Norma tehnică de confecționare stabilește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească
produsul finit.
Condiții de verificare si control:
Bluza confecționată se prezintă la controlul tehnic în faza finală de creație. Pentru control
bluza trebuie sa aibă un aspect plăcut, sa fie corect executată, plăcută ca formă și ca mod de
prezentare .Verificarea se face de către controlorul de calitate pe cale organoleptică și prin
măsurarea dimensiunilor. Aceste verificări se efectuează pe baza normei tehnice de
confectionare( normei interne ) și cu ajutorul instrumentelor de măsurat.

Dimensiunile produsului finit:

Nr. Indicații dimensionale Dimensiuni Toleranța
Crt. cm ± cm
1 Lungimea pe mijlocul spatelui, de la răscroitură la terminație 64 1
2 Dimensiunea pe linia umărului 12 0,3
3 Lungimea pieptului de la umăr la terminație 68 0,5
4 Lungimea mânecii 8 0,5
5 Lațimea pieptului la nivelul bustului 58 0,5
6 Lățimea spatelui pe linia bustului 52 0,5
7 Lățimea gulerului-ștei 3 0,5
- pelerina 5 0,5

3.5. Norma tehnică de consum

14
 Consumul de materiale necesar confecționării bluzei se determină cu ajutorul
șabloanelor, pentru ață prin măsurarea cusăturilor, iar pentru celelalte materiale în funcție de
model.
Suprafața șabloanelor pentru bluză:
Nr. Denumirea detaliului Nr.de Suprafața șabloanelor (cmp)
crt. încadrări Pe detaliu Pe produs
1 Spate bluzei 2 1516 3032
2 Fața bluzei 2 2144 4288
3 Guler-fața 2 328 1232
-dos 2 308
4 Mâneca 2 149,5 297
TOTAL SUPRAFAȚA 8849 CMP

3.6. Elaborarea încadrărilor

După executarea şabloanelor se impune încadrarea acestora pe material. La realizarea

încadrărilor trebuie respectate o serie de condiţii:
- direcţia firului drept, marcată pe şablon trebuie să coincidă cu direcţia firului de urzeală;
- aşezarea şabloanelor pe material se va face cu respectarea indicaţiilor marcate pe
şabloane;
- aşezarea şi combinarea şabloanelor pe material se va face avându-se în vedere ca
suprafaţa materialului să fie folosită cât mai raţional;
- se va urmări ca nici unul din contururile şabloanelor să nu se suprapună;
- se vor încadra mai întâi reperele mari şi apoi, în spaţiile libere, se vor plasa reperele
mici;
După numărul de produse din încadrare, şablonările pot fi:
- şablonări simple, care cuprind şabloanele pentru un produs şi care pot fi aplicate atât pe
materialul dublat cât şi pe materialul desfăcut;
- şablonări combinate, cuprind două sau mai multe complete de şabloane.
Datorită faptului că se realizează un singur produs, s-a ales varianta încadrării simple.
Şabloanele se vor aşeza pe materialul dublu deoarece acest tip de încadrare conduce la o folosire
mai raţională a materialului.
După realizarea celei mai bune încadrări se trece la conturarea şabloanelor pe material
folosind creta de croitorie sau un creion special. Se vor transpune pe material toate semnele de pe
şabloane.

15
3.7. Calculul suprafeţei şabloanelor

16
 Pentru calculul indicilor de consum şi a celor de pierderi, este necesară calcularea
suprafeţei şabloanelor. Am folosit metoda geometrică de calcul a suprafeţei şabloanelor adică am
împărţit şablonul în suprafeţe mai mici, cu forme regulate a căror arie se poate calcula cu ajutorul
formulelor matematice.
Bluza
Aria spatelui =A1+A2 +A3 +A4+A5= 1516 cmp

(𝐵+𝑏)∗ℎ (16+11)∗25
A1= = =338cmp
2 2

(𝐵+𝑏)∗ℎ (8,5+6)∗25
A2= = = 182cmp
2 2

(𝐵+𝑏)∗ℎ (11+16)∗19
A3= = = 256,5cmp
2 2

(𝐵+𝑏)∗ℎ (6+10)∗19
A4= = = 152cmp
2 2

(𝐵+𝑏)∗ℎ (25+22)∗25
A5= = =587,5cmp
2 2
Fața
Aria fața=A1+A2+A3 +A4+A5+ A6+A7= 2144cmp

(𝐵+𝑏)∗ℎ (32+13)∗25
A1= = = 562,5 cmp
2 2

(𝐵+𝑏)∗ℎ (15+12)∗25
A2= = =337,5cmp
2 2

(𝐵+𝑏)∗ℎ (12+15)∗19
A3 = = = 256,5cmp
2 2
(𝐵+𝑏)∗ℎ (13+18)∗19
A4= = = 294,5cmp
2 2

(𝐵+𝑏)∗ℎ (33+34)∗8
A5= = =
2 2
(𝐵+𝑏)∗ℎ (30+20)∗15
A6= = =375cmp
2 2

(𝐵∗ℎ (20∗5
A7= = =100cmp
2 2
Mâneca

17
 (𝐵∗ℎ (27 ∗11
Aria mâneca = 149,5cmp = =
2 2

Guler

(𝐵+𝑏)∗ℎ (20+24)∗14
Afața = Ados= = = 308cmp
2 2

3.8. Determinarea consumului specific

După realizarea încadrării am determinat lungimea de material necesară realizării produsului:

Nr. Denumirea materialelor Unități de Consum specific

crt. măsură
1 Material de bază
Lungime L cm 85
Lățime l cm 120 =60*2
Arie consumată cmp 10200
Suprafața șabloanelor cmp 8849
Coeficientul de utilizare % 86,75
Suprafața deșeurilor cmp 1351
Pierderi % 13,25
2 Materiale auxiliare.
Ața de cusut Nm 85/3 m 200
Emblema firmei Buc. 1
Ace de cusut Buc 1

Ac- Arie consumată = L*l = 85*120= 10200 cmp Ss- Suprafața șabloanelor = 8849cmp

𝑆𝑠∗100
Coeficientul de utilizare Ku = = 86,75%
𝐴𝑐
Suprafața deșeurilor Sd= Ac- Ss = 1351cmp
𝑆𝑑∗100
Pierderi P = = 13,25 %
𝐴𝑐

Cap. 4. PREGĂTIREA ȘI CROIREA MATERIALELOR

18
4.1. Pregătirea materialelor pentru croit

Pregătirea pentru croit este o etapă a procesului de producţie în care materialele sunt supuse unor
operaţii de pregătire, în vederea croirii. Operaţiile de pregătire pentru croit sunt:
- decatarea ţesăturilor;
- călcarea materialelor;
- controlul şi sortarea materialelor;
- şablonarea şi calculul laturilor.
1. Decatarea este operaţia de pregătire a materialelor, prin care se elimina
luciul si se reduc contracţiile acestora. Decatarea constă în umezirea şi
uscarea materialelor, astfel are loc creşterea stabilităţii dimensionale a
ţesăturii.
Decatarea se poate face; a. Manual
- la materialele din bumbac, se ţin în apă 6-8 ore, apoi se usucă şi se calcă pe direcţia diagonală
a firului de ţesătură
b. Mecanizat - cu ajutorul unor maşini de decantat
2. Călcarea este procesul umidatermic ce se aplica materialelor textile,
pentru a le asigura aspectul plăcut, uniformitatea, netezimea. Călcarea se
realizează sub influenţa următorilor parametri: temperatură, umiditate, presiune şi
timp; se va ţine cont de comportarea materialelor la temperatură.
3. Controlul şi sortarea materialelor călcate se face din punct
de vedere calitativ şi cantitativ.
Controlul calitativ- se face din punct de vedere dimensional şi al aspectului;
- defecte ce pot fi constatate la acest control sunt: scămoşarea, găuri, modificarea culorii.;
- defectele constate se marchează pentru a fi sesizate la croire.
Controlul cantitativ- are ca scop cunoaşterea dimensiunilor fiecărui balot de material, înaite de a
fi croit;
- cea mai importantă dimensiune este lăţimea materialului, dacă lăţimea aceluiaşi balot variază,
acesta va influenta negativ operaţiile de croire a materialului;
- în cazul baloturilor ce au variaţii de lăţime, se secţionează balotul în bucăţi ce au aceeaşi
lăţime şi se înscrie valoarea lăţimii pe bonuri ce însoţesc bucăţile respective.
4. Şablonarea este operaţia prin care se trasează conturul şabloanelor pe material, conform
încadrării stabilite anterior.
Procedeele de şablonare se clasifică în funcţie de modul în care se realizează şablonarea.
a.Şablonarea manuală- se realizează trasând fiecărui şablon, succesiv, pe material, cu creta de
croitorie creioane speciale. Acest procedeu este utilizat la şablonarea produsului bluză .
b.Şablonarea cu trafaletul. Acest procedeu are un randament mult mai ridicat decât cel anterior.
c.Şablonarea automatizată - se face pe calculator, unde se stabileşte încadrarea optimă, consumul
de material, transpunerea şabloanelor pe hârtie la scara 1:1.

4.2. Croirea materialelor

Croirea este o etapă a procesului de producţie prin care materialul ce a fost pregătit pentru croit

19
este transformat în semifabricate (piesele croite). Operaţiile ce trebuie executate la croire
sunt:spănuirea materialelor; secţionarea șpanului; decuparea detaliilor; controlul şi formarea
pachetelor.
1. Șpănuirea este operaţia prin care materialul se aşează în straturi
suprapuse, ce au lungimea şi lăţimea egală cu încadrarea; condiţii tehnice ce
trebuie respectate la spănuirea materialelor:
- materialele se aşează în șpan astfel încât una din marginile spanului să formeze o linie perfect
verticală;
- tăierea straturilor de material trebuie să se facă cu precizie, pentru a asigura capetele spanului
drepte;
- materialele cu fire superficiale (catifea, pluş) se aşează în span în acelaşi sens, respectându-se
orientarea firelor de la suprafaţă;
- straturile de material se depun în span fără a fi tensionate şi fără a forma cute;
- materialele cu desene şi carouri se depun în span corespunzător desenelor de pe şablon;
- nu se repartizează în acelaşi span materialele cu lăţimi, compoziţii fibroase sau nuanţe
diferite;
- la spănuire se efectuează şi eliminarea defectelor ce influenţează calitatea produsului.
2. Secționarea șpanului este operaţia de taiere a spanului pe secţiuni, pentru a putea fi
transportate mai uşor la maşina fixă de croit.
Condiţii tehnice ce trebuie respectate la secţionarea spanului:
- linia de secţionare trebuie respectata strict, evitându-se abaterile de la conturul stabilit prin
şablonare;
- foile din span trebuie să nu-şi modifice poziţia şi să se evite îmbinarea spanului;
- secţiunile trebuie să aibă o mărime care să permită transportul optim la maşina de decupat;
- spanul se fixează prin puncte de coasere sau prin cleme, pentru a nu se modifica poziţia foilor;
3. Decuparea detaliilor este operaţia prin care se separă detaliile ce au fost conturate pe suprafaţa
materialului, conform încadrării. Condiţiile tehnice ce trebuie respectate la decupare:
- tăierea se face după conturul trasat pentru a nu se modifica dimensiunile si forma detaliilor;
- la taiere se vor decupa primele detaliile mari si apoi cele cu dimensiuni mai mici
- spanurile din materiale lucioase se vor fixa cu cleme epeciale sau prin puncte de coasere;
- detaliile decupate se formează în pachete pe mărimi de produse corespunzătoare şabloanelor
utilizate;
În cazul produsului bluză se poate folosi decuparea manuală a detaliilor.
Controlul şi formarea pachetelor este operaţia prin care detaliile rezultate în urma croirii sunt
controlate şi apoi împachetate pentru a fi confecţionate.
Controlul semifabricatelor se face:
-calitativ: se aşează şablonul peste detalii şi se verifică forma şi dimensiunie acestora; dacă au
fost corect decupate, dacă nu s-au deplasat straturile din span în timpul tăierii;
-cantitativ: în cazul pachetelor de detalii decupate din span se număra prin sondaj detaliile dintr-
un pachet, pentru a verifica daca numărul lor corespunde cu numărul foilor din span.
Formarea pachetelor ce conţin toate detaliile unui produs;se face în paralel cu controlul:
se aşează în exterior detaliile mari şi în interior cele mici.
După parcurgerea operaţiilor de pregătire pentru croit si croire, pachetele cu detaliile trec la etapa
următoare a procesului tehnologic, confecţionarea.
Nr.crt. Continutul operatiei Timp executie min. Tip operatie
1. Controleaza materialul pentru croit 5 m

20
2. Sabloneaza tesatura pentru croit 10 m
3. Croieste, controlează si împacheteaza detaliile croite 15 m
4. Trasferă semifabricatele croite la confectionat 3 m
TOTAL 33 min

Cap. 5. ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE CONFECŢIONARE

5.1.Procesul tehnologic de confectionare

Nr. Denumirea operației Tip Timp
Crt. Operație (min)
1 Bluza - Prelucrarea detaliilor
- prelucrare piepți:
* executare pense; M 8
*surfilare bizeți; M 4
* aplicare bizeți; M 4
* fixare bizeți cu tighel; M 8
*călcare C 3
*surfilare tiv; M 3
*executare butoniere, M 6
-prelucrarea spatelui: M 4
*închiderea penselor ; M 4
* surfilarea tivului; M 2
- prelucrarea mânecii:
*surfilarea și executarea tivului; M 5
-prelucrarea gulerului
* prelucrarea pelerinei ( asamblare față-dos, rihtuire, m 2
întoarcere pe față, executare tighel de fixare); M 7
* călcare C 5
*asamblare pelerină- bentiță; M 3
*executare tighel de fixare la bentiță; M 1
2 Asamblarea detaliilor-bluza
-Asamblare față -spate pe cusaturile laterale; M 3
-Asamblare față -spate pe cusatura de la umăr; M 2
-surfilarea răscroielii gâtului; M 1
-montarea guleruluiși agățătorii M 3
-montarea mânecilor; M 4
-surfilare M 4
-executare tiv la răscroiala mânecii M 3
-executare tiv la terminație M 3
3 Finisare
- curățare de ațe, scame m 3
- călcare C 10
-coasere nasturi m 12
Tc= 18min Tm= 17min TM= 76min Tt= 111min

MAŞINI ŞI UTILAJE FOLOSITE LA CONFECŢIONAREA PRODUSULUI

21
 Pentru executarea produsului sunt necesare următoarele maşini şi utilaje:
1.MAŞINA SIMPLĂ DE CUSUT- Maşina de cusut poate realiza un număr de
7000 – 8000 de împunsături pe minut şi poate produce cele mai complicate cusături cu cele
mai diverse destinaţii.
1.MAŞINA TRIPLOCK - execută o cusătură elastică cu trei fire pentru unirea, surfilarea şi
rihtuirea concomitentă a marginilor reperelor. În ţara noastră se utilizează diferite tipuri de
maşini triplock. Acestea funcţionează în general cu trei fire înfilate astfel: unul la ac şi
celelalte două la apucătorul inferior respectiv la apucătorul superior.
2.MAŞINA DE CĂLCAT- necesară realizării tratamentului umidotermic după fiecare fază
de asamblare dar şi a tratamentului umidotermic final.

5.2. Organizarea controlului tehnic de calitate

Controlul tehnic de calitate are rolul să asigure forma si aspectul modelului aprobat,
prevenirea unor defecțiuni ale materialelor utilizate precum și evitarea defecțiunilor
dimensionale sau de execuție a produsului.
In acest scop la elaborarea tehnologiei de confectionare au fost prevazute măsuri tehnice
care să asigure produsului realizat calitatea necesară acestor deziderate.
Astfel, pentru prevenirea unor defecte în materialul utilizat a fost introdusă operația de
control al materialelor înainte de croire .
Cât priveste forma și aspectul produsului, aceasta condiție tehnică a fost realizată la
proiectarea tiparelor și reproducerea șabloanelor .
Dimensiunile bluzei provin prin croirea pe baza șabloanelor, prin controlul pieselor
dupa croire și prin respectarea condițiilor tehnice de confecționare asupra lățimii rezervelor de
cusături și tivuri.
Controlul final de calitate este asigurat de către un controlor capabil să îndeplineasca
aceasta funcție în cadrul procesului tehnologic de confecționare. Acest control se desfăsoară pe
baza standardului sau normei interne care precizeaza toate condițiile tehnice pe care trebuie să le
îndeplinească produsul finit.
Pentru confecțiile din țesături, caracteristicile calitative verificabile de consumator sunt:
-mărimea confectiei;
-rezistenta la actiunea diferitilor agenti fizico-chimici:
-rezistenta la frecare, la îndoiri repetate, la cusut, la rupere, la plesnire, rezistenta vopsirilor,
imprimarilor, la intemperii- agenți care depind de destinația confecției ;
-cerințe fiziologice și de confort: capacitatea de izolare termică, de transport a umidității, de
aerisire a corpului, de a fi ușor de întreținut, de a nu conține elemente iritante pentru piele.
-Cerinte estetice si de prezentare.
Principalele deficiențe posibile:
-Defecte de croire: largirea, scurtarea, lungirea sau deformarea pieselor croite;
-Defecte de coasere sau finisare: devierea tighelelor , pas sărit sau suprapus, montare inadecvată
a detaliilor, absenta simetriei, diferențe dimensionale, pete, butoniere festonate incomplet, nasturi
lipsă, , montați la loc nepotrivit sau de diferite forme sau culori.

Cap.6. CALCULUL EFICIENȚEI ECONOMICE

22
 6.1. Determinarea timpului de lucru
Timp mecanic TM= 76min
Timp manual Tm=17min
Timp călcat Tc=18min
Timp total=111min

6.2. Calculul indicilor tehnico-economici

TM∗100 76∗100
Indice de mecanizare IM = = = 68%
Tt 111

D 480
Productivitatea muncii W = = = 4, 3 bluze / schimb
Tt 111

D- durata unui schimb= 480 min

Cap.7. NORME DE DE PROTECȚIE A MUNCII

7.1. Norme de protectie a muncii

La maşinile simple de cusut se pot produce accidente de muncă dacă nu sunt luate măsuri
de prevenire. Accidentele pot fi mecanice şi electrice.
Accidentele mecanice pot surveni de la acul maşinii [prin înţepări la degete], de la
picioruş [prin strivire], de la cureaua de transmisie [prin smulgeri şi înţepături].
Accidentele electrice au drept cauză defectarea carcasei întrerupătorului, supraîncălzirea
motorului electric şi producerea de scurtcircuite datorită nelegării instalaţiei la pamânt.
Pentru prevenirea accidentelor de muncă sunt necesare:
- instruirea tehnică a personalului operativ;
- aplicarea dispozitivelor de protecţie;
- folosirea echipamentului individual de protecţie.
Cele mai importante măsuri pe care trebuie să le cunoască şi să le respecte personalul
operator pentru prevenirea accidentelor de muncă sunt :
A. Înainte de începerea lucrului se va verifica:
-dacă masa maşinii este fixată pe cadrul metalic de susţinere;
-dacă corpul maşinii este montat în bolţurile de articulaţie cu masa de lucru;
-dacă motorul electric este montat pe cadrul de fixare, pentru a nu cădea în timpul lucrului;
-dacă instalaţia electrică este izolată şi motorul este legat la pamânt;
-dacă carcasa de la întrerupător nu este spartă sau căzută de la locul ei;
-dacă maşina este dotată cu dispozitive de protecţie la ac şi transmisie;
-dacă cadrul de susţinere a mesei de lucru este montat pe suporturi de cauciuc sau de plută.
B.In timpul lucrului se vor respecta următoarele:
-curăţirea şi ungerea se vor face numai după ce maşina a fost oprită şi întrerupt curentul electric;
-punerea în funcţiune a maşinii se face numai după ce dispozitivele de protecţie la ac şi la
transmisie au fost montate;

23
-pornirea şi oprirea maşinii se vor face numai prin pedală, fără a se pune mâna pe volant;
-în timpul lucrului, privirea va fi îndreptată numai asupra lucrului şi a utilajului;
-se interzice muncitoarelor să lucreze la maşină fără basma de protecţie pe cap;
-schimbarea sau punerea curelei în timpul funcţionării maşinii este interzisă;
-toate intervenţiile şi reparaţiile la maşina de cusut se vor face numai de personal calificat în
acest sens;
MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII LA TRATAMENTUL UMIDOTERMIC
În procesul de tratare umidotermică a îmbrăcămintei se lucrează cu maşini încălzite electric şi
acţionate mecanic, pneumatic sau hidraulic. În cazul în care nu sunt luate măsurile de prevenire
necesare, aceste maşini pot produce accidente mecanice, termice sau electrice.
Accidentele mecanice se pot produce ca urmare a prinderii mâinii de către presele sau organele
de lucru ale maşinilor.
Accidentele termice - produse de către suprafeţele încălzite ale maşinilor şi preselor de călcat.
Accidentele electrice se pot produce din cauza instalaţiilor electrice ce alimentează maşinile.
Pentru prevenirea accidentelor la tratamentul umidotermic este necesar:
-înainte de începerea lucrului, trebuie să se verifice starea funcţională a maşinii de călcat;
-maşinile de călcat cu întrerupătoare sau dispozitive defecte se pun în funcţiune după remedierea
acestora;
-la acţionarea butoanelor de contact electrice, în vederea prevenirii electrocutărilor sau a
scurtcircuitelor electrice, mâinile operatorului nu trebuie să fie ude;
-scoaterea ştecherului din priză se va face prin tragere de acesta şi nu de cablul electric;
-operaţiile de reglare şi întreţinere a maşinilor se vor efectua în timpul staţionării lor şi cu sursa
de alimentare electrică decuplată;
-reglările şi reparaţiile utilajelor se vor efectua numai de personalul calificat pentru aceste
operaţii;
-locurile de muncă la călcare vor fi dotate cu covor de cauciuc sau grătar de lemn.

7.2. Măsuri de igienă a locului de muncă

Igiena muncii este ştiinţa care se ocupă de păstrarea şi întărirea sănătăţii lucrătorilor la locul de
muncă, de măsurile de securitate a muncii şi de prevenirea şi combaterea bolilor profesionale.
Igiena locului de muncă se referă la condițiile de lucru, de muncă, la măsurile
organizatorice, la normele igienico- sanitare și la starea de sănătate a muncitorilor.
Igiena individuală a muncii se referă la 3 elemente:
-Igiena corporală- contribuie la prevenirea bolilor și creează un efect de relaxare și de
reconfortare a organismului;
-Igiena vestimentației, a îmbrăcămintei și a încălțămintei- trebuie să asigure menținerea unei
temperaturi normale a corpului, să fie adecvată proceselor tehnologice și locului de muncă;
-Igiena alimentației- asigură păstrarea capacității de muncă;
- Igiena odihnei- se referă la adoptarea unui regim de viață echilibrat.
Mediul industrial trebuie să îndeplinească anumite condiţii igienice care să asigure
păstrarea sănătăţii şi a puterii de muncă a lucrătorilor. Măsurile de protecţie şi organizare
a muncii, au ca scop să asigure microclimatul corespunzător (Temperatura aerului
trebuie să fie de 18-20 0C, Starea de umiditate a aerului. Umiditatea normală variază
între 50 şi 70%. În afara acestor limite aerul se consideră uscat, respectiv umed. Aerul
uscat tulbură respiraţia, usucă mucoasele şi dă o senzaţie neplăcută. Aerul umed

24
 îngreunează respiraţia şi evaporarea transpiraţiei şi duce la scăderea rezistenţei
organismului faţă de boli.
Prevenirea accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale datorate factorilor de microclimat se
realizează prin măsurile tehnico-organizatorice adecvate situaţiei respective, şi anume:
-modificare procesului tehnologic sau a utilajului;
-ventilarea generală, parţială, locală sau combinată;
-izolarea spaţiului de lucru şi amenajarea de spaţii speciale pentru repaus în condiţii climatice
normale;
-duşuri de apă, de aer, perdele de apă, răcirea pardoselilor cu aer sau cu apă;
-prevederea unei instalaţii de alimentare cu apă carbogazoasă, cu apă uşor sărată alternată cu apă
dulce;
-regim raţional de lucru cu întrerupere periodică a lucrărilor;
-echipamente de protecţie şi de lucru adecvate etc.
e. Iluminatul la locul de muncă.
Un iluminat necorespunzător produce oboseala oculară şi nervoasă a muncitorilor. Iluminatul
poate fi natural şi artificial. Cel natural are avantajul că nu oboseşte vederea, însă prezintă
inconveniente în ceea ce priveşte repartizarea neuniformă, variaţia în timpul zilei, fenomene de
orbire provocate de razele solare etc. Iluminatul artificial igienic trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
-să asigure un nivel suficient de iluminare;
-să creeze o repartizare uniformă a luminii, pentru a evita fenomenul de orbire;
-să nu impurifice şi să nu încălzească aerul din încăpere.

BIBLIOGRAFIE

25
Gh.Ciontea- Tehnologia confecţiilor textile şi calcule în confecţii , Editura Didactică şi
Pedagogică R.A., Bucureşti, 1983.

E. Iacobeanu- Materii prime şi materiale folosite în industria uşoară, Editura Didactică şi

Pedagogică R.A., Bucureşti, 1985..

V. Salvanu- Noţiuni de creaţie, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1985.

Stancu C.,Costache I.,Lucaci M.,Adler A.- Tehnologia confecţiilor din ţesături şi tricoturi ; Ed.
Didactică şi pedagogică, Bucureşti1971

Gheorghe Ciontea - Utilajul şi tehnologia meseriei – Confecţioner îmbrăcăminte din ţesături şi

tricoturi , Manual pentru clasele IX – X licee industriale cu profil de industrie uşoară şi anii I – II
şcoli profesionale ; Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti 1997

Gheorghe Ciontea – Tehnologia confecţiilor textile şi calcule în confecţii , Manual pentru licee
industriale cu profil de industrie uşoară, clasa a XII – a şi şcoli profesionale ; Ed. Didactică şi
pedagogică, Bucureşti1978

Ciutea M. ,Barladeanu M., Dragu P. – Manualul croitorului , Ed. Didactică şi pedagogică,

Bucureşti 1996

Gheorghe Ciontea – Tehnologia confecţiilor din ţesături - ; Ed. de stat Didactică şi pedagogică,
Bucureşti 1961

26