Sunteți pe pagina 1din 32

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

ORDINUL
Nr. _________ din _________________

pentru aprobarea reglementării tehnice


"Normativ privind reabilitarea hidroizolaţiilor
bituminoase ale acoperişurilor clădirilor”,
indicativ NP 121-06

În conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu
modificările ulterioare,
În temeiul art. 2 pct. 45 şi al art.5 alin.(4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu
modificările şi completările ulterioare,
Având în vedere procesele-verbale de avizare nr. 23/13.12.2005 al Comitetului Tehnic de
Specialitate CTS 12 şi nr. 2/29.05.2006 al Comitetului Tehnic de Coordonare Generală,
Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul

ORDIN

Art.1. ⎯ Se aprobă reglementarea tehnică "Normativ privind reabilitarea


hidroizolaţiilor bituminoase ale acoperişurilor clădirilor”, indicativ NP 121-06, elaborată de
către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor-
INCERC Bucureşti, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art.2. ⎯ Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I şi intră în


vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării.

Art.3. ⎯ La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare îşi
încetează aplicabilitatea.

MINISTRU

RADU MIRCEA BERCEANU

*)
Anexa se publică în Monitorul Oficial al României Partea I bis şi în Buletinul Construcţiilor
editat de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia
Construcţiilor-INCERC Bucureşti
MINISTRUL DELEGAT PENTRU LUCRĂRI PUBLICE
ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI
LÁSZLÓ BORBÉLY

SECRETAR DE STAT
IOAN ANDREICA

SECRETAR GENERAL
EUGEN ISPAS

SECRETAR GENERAL ADJUNCT


CONSTANŢA PANĂ

DIRECŢIA GENERALĂ JURIDICĂ

DIRECTOR GENERAL
ELENA PETRAŞCU

DIRECŢIA DE REGELEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII

DIRECTOR
CRISTIAN-PAUL STAMATIADE
MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

DIRECŢIA DE REGLEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII

REFERAT DE APROBARE
pentru
„Normativ privind reabilitarea hidroizolaţiilor bituminoase ale acoperişurilor
clădirilor”

Reglementarea tehnică este cuprinsă în Programul de elaborare reglementări tehnice şi activităţi


specifice nr.1/2003 şi face obiectul contractului nr.114/2004 încheiat cu INCERC Bucureşti.
Atribuirea contractului s-a făcut prin procedura de licitaţie publică deschisă, după cum
urmează:
- Anunţul de participare a fost publicat în Monitorul Oficial al României Partea a
VI-a, nr.117/2003:
- Atribuirea contractului s-a făcut în baza Hotărârii de adjudecare nr.
2676/27.06.2003, emisă de Comisia de evaluare a ofertelor.

Lucrarea a fost analizată şi avizată după cum urmează:


- Faza 1 a fost avizată cu procesul verbal de avizare nr.17/16.08.2004 emis de
Comitetul tehnic de specialitate CTS 12;
- Faza 2 a fost avizată cu procesul verbal de avizare nr. nr. 23/13.12.2004 emis de
Comitetul tehnic de specialitate CTS 12, şi cu Procesul verbal de avizare nr. 02/29.05.2006 emis
de Comitetul Tehnic de Coordonare Generală.

Conţinutul lucrării
Normativul se referă la proiectarea şi executarea lucrărilor de reabilitare a
hidroizolaţiilor bituminoase ale acoperişurilor clădirilor.
Reglementarea tehnică cuprinde etapele de analiză a situaţiei existente pentru
diagnosticarea cauzelor infiltraţiilor, stabileşte soluţiile pentru remedierea deficienţelor
învelitorilor bituminoase şi modul de executare al lucrărilor pentru asigurarea cerinţelor de
calitate din legislaţia în vigoare, în principal cerinţa privind izolarea hidrofugă.
În vederea valorificării şi aprobării prezentei lucrări vă rugăm să binevoiţi a semna Ordinul
alăturat.

DIRECTOR

Cristian STAMATIADE

Ing.P.Dragomirescu
Indicativ:
NORMATIV PRIVIND REABILITAREA HIDROIZOLAŢIILOR
BITUMINOASE ALE ACOPERIŞURILOR CLĂDIRILOR

1. GENERALITĂŢI

1.1. OBIECT

1.1.1. Prezentul normativ se referă la proiectarea şi executarea lucrărilor de reabilitare a


hidroizolaţiilor bituminoase ale acoperişurilor clădirilor.

1.1.2. Normativul cuprinde etapele de analiză a situaţiei existente pentru diagnosticarea cauzelor
infiltraţiilor, stabileşte soluţiile pentru remedierea deficienţelor învelitorilor bituminoase şi
modul de executare al lucrărilor pentru asigurarea cerinţelor de calitate din legislaţia în
vigoare şi în principal cerinţa privind izolarea hidrofugă.

1.1.3. Normativul indică etapele de coordonare între realizarea hidroizolaţiei, a termoizolaţiei, a


elementelor structurii de rezistenţă (suport) şi a elementelor de instalaţii.

1.2. DOMENIU ŞI CONDIŢII DE APLICARE

1.2.1. Prevederile prezentului normativ se adresează proiectanţilor, executanţilor, beneficiarilor


(administratorilor) precum şi organelor de avizare, control şi responsabililor tehnici cu
execuţia din domeniul construcţiilor clădirilor civile, industriale, agrozootehnice şi anexe
ale acestora.

1.2.2. Normativul se utilizează la expertiza tehnică, selectarea soluţiei şi executarea lucrărilor de


reabilitare a învelitorilor din produse bituminoase de pe acoperişurile cu sau fără
termoizolaţie, cu suport din beton, tablă profilată sau produse din lemn, începând cu etapa
de identificare a cauzelor disfuncţionalităţilor de etanşare semnalate şi până la aplicarea noii
hidroizolaţii.

1.2.3. Normativul se va aplica împreună cu:


- NP-040-02-Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la
clădiri;
- C 107/0-2002-Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la
clădiri.

Elaborat de: Aprobat de:


INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE – MINISTERUL TRANSPORTURILOR,
DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI
CONSTRUCŢIILOR - INCERC Cu ordinul nr.
1.3. LISTA REGLEMENTĂRILOR CONEXE

1. Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri


NP- 040-02
2. Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor (P 130-1999)
3. Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente C 56-1985
4. Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor şi a elementelor
componente ale construcţiilor. Intervenţii la învelitori şi acoperişuri-terase şi şarpante
NE 005-1997
5. Instrucţiuni tehnice pentru utilizarea foilor de bitum aditivat la hidroizolaţiile
acoperişurilor – C 246-93
6. Îndrumător cadru privind exploatarea şi întreţinerea clădirilor de locuit din mediul urban
aflate în proprietatea autorităţilor publice – C 247-93
7. Normativ privind stabilirea performanţelor termo-hidro-energetice ale anvelopei
clădirilor de locuit existente în vederea reabilitării lor termice – NP-060-02
8. Ghid de evaluare a gradului de izolare termică a elementelor de construcţie la clădiri
existente în vederea reabilitării termice GT-040-02
9. Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-hidro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit
existente SC 007-02
10. Metodologia privind reabilitarea şi modernizarea anvelopei şi a instalaţiilor de încălzire
şi apă caldă de consum la blocurile de locuinţe cu structura din panouri mari MP 019-02
11. Metodologia privind programul de urmărire în timp a comportării construcţiilor din
punct de vedere al cerinţelor funcţionale MP 031-03
12. ,,Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor şi a elementelor
componente ale construcţiilor". NE 005/1997
13. Grupul de normative C 107 / 0…6 referitoare la proiectarea, calculul şi executarea
izolaţiei termice la acoperişuri

2
1.4. TERMINOLOGIE

Normativul de referinţă pentru termenii utilizaţi este NP 040-2002 „Normativ privind


proiectarea, executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri”. Lista se completează cu
următorii termeni la care s-au adus precizări:

- degradare (deteriorare, depreciere, stricare) – efectul schimbărilor petrecute, care se


manifestă prin scăderea nivelului caracteristicilor fizico-chimice şi în principal a calităţii
de impermeabilitate a produselor ce alcătuiesc o hidroizolaţie;
- distrus,-ă – ultimul stadiu al degradării;
- examinare – componentă a investigaţiei constând în analizarea amănunţită directă a
unei entităţi, pentru obţinerea unor date necesare aprecierii stării acesteia;
- investigaţie – ansamblul unor observaţii completate cu analize în laboratoare autorizate,
efectuate în scopul stabilirii gradului de degradare al unei structuri termohidroizolante şi
cauzelor producerii degradărilor;
- refacere – a face din nou, a interveni cu metode adecvate pentru a reda hidroizolaţiei rău
executată, degradată sau distrusă, cel puţin performanţele iniţiale şi în principal
caracteristica hidrofugă;
- remediere – alegerea şi aplicarea metodei optime pentru refacerea sau repararea unei
hidroizolaţii;
- renovare – refacerea hidroizolaţiei utilizându-se tehnologii şi produse care conduc la
realizarea unei hidroizolaţii cu niveluri de performanţă sporite faţă de situaţia iniţială;
- reparare – refacere numai a părţilor degradate ale hidroizolaţiei cu păstrarea zonelor
neafectate;
- strat – component al unui acoperiş, cu rol determinat, cu diferite alcătuiri şi grosimi;
- strat suport – oricare strat pregătit conform unor cerinţe impuse pentru aplicarea
următorului strat din alcătuirea acoperişului.

3
2. TIPURI DE ALCĂTUIRI ALE ACOPERIŞURILOR EXISTENTE
2.1. Acoperişurile existente protejate cu hidroizolaţie bituminoasă sunt alcătuite în general din:
a) structura de rezistenţă;
b) structura de protecţie (termo-hidroizolaţia).

2.1.1. Structura de rezistenţă, ca strat suport al termo-hidroizolaţiei, este realizată în una din
următoarele variante:
- beton armat monolit;
- elemente prefabricate din beton armat sau precomprimat (plane, curbe sau ondulate);
- foi metalice cutate (protejate anticoroziv);
- produse din lemn (cherestea sau panouri fibrolemnoase).

2.1.2. Structura de protecţie a acoperişului este alcătuită din:


1. termoizolaţie (izolaţia termică)
2. hidroizolaţie (izolaţia hidrofugă)
3. componente auxiliare
4. racorduri la elemente adiacente

2.1.2.1.Termoizolaţia este alcătuită din unul din următoarele produse:


- plăci din beton celular autoclavizat aşezate pe un strat de nisip şi protejate la partea
superioară cu o şapă din mortar de ciment, ce constituie stratul suport pentru
hidroizolaţie;
- plăci din vată minerală lipite cu mastic bituminos sau lipite şi ancorate mecanic, în
funcţie de panta acoperişului, şi protejate cu un strat din produse (foi) bitumate caşerate
pe plăcile cu ρ > 120 kg/m3 sau cu o şapă armată peste plăcile cu ρ < 120 kg/m3;
- plăci din polistiren expandat lipite cu mastic de bitum şi protejate pe faţa superioară cu
un produs bitumat caşerat sau o şapă de ciment cu aracet (2-3 mm);
- plăci din deşeuri celulozice (talaş, fibre sau aşchii de lemn, paie, stuf) sau textile
sintetice în amestec cu ciment sau lianţi sintetici lipite pe suport cu mastic de bitum;
- spumă de poliuretan în alcătuirea panourilor cu tablă cutată;
- produse vrac (cenuşă de termocentrală, zgură expandată sau granulată, granulit)
acoperite cu o şapă din mortar de ciment.

2.1.2.2.Hidroizolaţia bituminoasă este realizată în majoritatea cazurilor din straturi multiple


alcătuite cu unul sau două, din următoarele produse (foi):

a) membrane pe bază de bitum oxidat:


- carton bitumat;
- pânză bitumată;
- împâslitură din fibre de sticlă bitumată;
- ţesătură din fire de sticlă bitumată;
- idem, placată pe o faţă cu folie de aluminiu.
b) membrane pe bază de bitum aditivat (SBS, APP) pe suport armat cu un strat sau
combinaţii ale acestora din:
- împâslitură din fibre de sticlă;
- ţesătură din fire de sticlă;
- folie metalică (aluminiu);
- voal şi ţesături poliesterice.
4
2.1.2.3.Componentele auxiliare care se întâlnesc la acoperişuri sunt:
a) strat pentru protecţia termoizolaţiei împotriva vaporilor de apă (bariera contra vaporilor)
Bariera este executată din produse (foi) bitumate.
b) unul sau două straturi de difuzie, decompresiune şi compensare realizate din produse
(foi) bitumate perforate blindate;
Observaţie: În execuţia unor terase s-a realizat bariera şi difuzia dintr-un singur strat
prin utilizarea foilor bitumate blindate aplicate cu protecţia de nisip
grunjos spre suportul de beton şi lipite discontinuu (în puncte sau benzi)
c) protecţia hidroizolaţiei realizată în următoarele variante:
- produse bitumate cu autoprotecţie în masă sau pe faţa superioară (granule, paiete,
folii metalice);
- o peliculă de vopsea (bronz aluminiu, vinarom, etc.);
- un strat de minim 5 cm grosime din pietriş;
- tencuieli armate din mortar de ciment (pentru protecţia hidroizolaţiei verticale);
- dale (din beton, piatră sau ceramică) pe pat din nisip, mortar de ciment şi strat de
separare sau pe ploturi (suporturi);
- dale din beton cu îmbrăcăminte asfaltică.
d) betoane pentru pante (locale sau generale);
e) şape din mortar de ciment utilizate pentru egalizări, protecţia termoizolaţiei, scafe şi
tencuieli;
f) profile de tinichigerie (copertine, şorţuri, lăcrimare, compensatori la rosturi, etc.)
executate de regulă din tablă de oţel cu grosimea de minim 0,4 mm protejată prin
zincare şi/sau vopsire;

2.1.2.4.Racordurile la elementele de construcţie sau instalaţii care intersectează acoperişul


străpungând izolaţia, impun lucrări specifice pentru asigurarea continuităţii hidro şi
termoizolaţiei. Aceste elemente sunt:
a) elemente care străpung local acoperişul:
- receptoare pluviale, alcătuite din produse speciale pentru racordul hidroizolaţiei
la instalaţia de calectare a apei pluviale şi protecţia acesteia împotriva colmatării;
- tubulatură tehnologică (coşuri, ventilaţii, etc.);
- suporturi metalice pentru susţinerea cablurilor, reţelelor de instalaţii,
platformelor, scărilor, etc.;
- chepenguri.
b) elemente care întrerup parţial continuitatea hidroizolaţiei acoperişului:
- luminatoare şi deflectoare;
- jgheaburi de dolie;
- casă scară, etaj tehnic sau alte construcţii care depăşesc planul hidroizolaţiei.
c) elemente perimetrale:
- jgheaburi cu burlane;
- rosturi de nivel sau la construcţii alăturate, cu înălţimi diferite.(cu sau fără rosturi
de separare).

2.2. Acoperişurile în funcţie de structura de rezistenţă, ca strat suport al termoizolaţiei, se clasifică


astfel:
a) acoperişuri cu suport rigid realizat din beton sau elemente de beton;
b) acoperişuri cu suport semirigid realizate din tablă cutată, lemn sau plăci fibrolemnoase.

5
2.3. Termoizolaţia, ca suport a hidroizolaţiei, în funcţie de masa produsului termoizolant utilizat şi a
protecţiei acestuia, poate fi:
a) componentă termoizolantă grea (>50 kg/m2) care constituie un suport rigid realizat
dintr-o şapă simplă sau armată din mortar de ciment aplicată peste termoizolaţia din:
1. plăci de BCA (sau similare);
2. produse vrac (zgură, cenuşă, etc.);
3. plăci de vată minerală cu densitate ρ <120 kg/m3.
b) componentă termoizolantă uşoară (<50 kg/m2) care constituie un suport semirigid
realizat cu un strat din foi bitumate, caşerate sau simplu aşezate, pe plăci din:
- polistiren expandat;
- vată minerală cu densitate ρ>120 kg/m3;
- spumă de poliuretan;
- granule de plută;
- deşeuri lemnoase sau textile, liate şi presate;
- sticlă spongioasă.

2.4. Protecţia hidroizolaţiei, în funcţie de masa produsului utilizat, poate fi:


a) protecţie grea (>20 kg/m2) realizată din:
1. pietriş în strat de ≈5 cm grosime;
2. dale pe pat de nisip, mortar sau ploturi;
3. şapă armată (pentru hidroizolaţia verticală).
b) protecţie uşoară
- vopsea reflectantă (aplicată pe faţa superioară a hidroizolaţiei după executarea
acesteia);
- produse rezistente la UV, granule, paiete sau folii metalice (uzual folie din
aluminiu) aplicate în fabrică pe faţa superioară a membranelor bitumate;

6
2.5. În funcţie de structurile şi clasificările prezentate se pot întâlni acoperişuri cu următoarele
alcătuiri principale:

protecţie (2.4.a.1)
hidroizolaţie
strat de difuzie
şapă armată
strat de separare
termoizolaţie plăci sau vrac
(2.3.a.2., 2.3.a.3.)
bariera contra vaporilor
strat de difuzie
A.1 şapă de egalizare
beton de pantă
suport (2.2.a.)

protecţie (2.4.a.2)
hidroizolaţie
strat de difuzie
şapă de pantă (armată)
strat de separare
termoizolaţie plăci BCA (2.3.a.1.)
pat de nisip
bariera contra vaporilor
strat de difuzie
şapă de egalizare
A.2 suport (2.2.a.)

protecţie (2.4.a.1)
hidroizolaţie
termoizolaţie protejată prin caşerare
(2.3.b.)
bariera contra vaporilor
strat de difuzie
A.3 şapă de egalizare
suport (2.2.a.) în pantă

protecţie (2.4.b.)
hidroizolaţie
termoizolaţie (2.3.b.)protejată prin
caşerare
A.4 bariera contra vaporilor
şapă de egalizare
suport (2.2.a.) în pantă

7
protecţie (2.4.b.)
hidroizolaţie
termoizolaţie (2.3.b.) fixată
A.5 mecanic (protejată prin
caşerare)
bariera contra vaporilor
suport (2.2.b.)

protecţie (2.4.b.)
hidroizolaţie
panouri termoizolante
A.6 autoportante (tablă cutată
şi spumă poliuretan
protejată cu un strat izolant
caşerat)

protecţie (2.4.a. sau 2.4.b)


hidroizolaţie
strat de difuzie
A.7 şapă de egalizare
suport în pantă, din panouri
termoizolante de B.C.A.

protecţie (2.4.b.)
hidroizolaţie
substrat fixat în cuie
(membrană bituminoasă)
A.8 suport (lemn sau plăci
fibrolemnoase)
termoizolaţie (vată
minerală protejată cu folie
anticondens)

8
3. PROIECTAREA LUCRĂRILOR DE REABILITARE
3.1. Principii generale
3.1.1. Problematica reabilitării hidroizolaţiilor acoperişurilor se abordează prin analiza întregii
alcătuiri a acoperişului construcţiei
3.1.2. Documentaţia privind lucrările de reabilitare este alcătuită din „Raportul de expertiză al
acoperişului” şi „Proiectul lucrărilor de reabilitare a hidroizolaţiei acoperişului”.
3.1.3. Expertiza şi proiectul de reabilitare se vor întocmi conform legislaţiei şi normelor în vigoare
de către firme şi specialişti atestaţi.
3.1.4. Înainte de efectuarea expertizei izolaţiei se fac observaţii cu privire la structura acoperişului,
iar în cazul în care aceasta prezintă grave deficienţe care impun demolări parţiale sau totale,
întocmirea proiectului de expertiză a hidroizolaţiei şi proiectului de remediere se suspendă,
urmărind ca în funcţie de decizia cu privire la structura acoperişului să se stabilească ulterior
forma documentaţie de execuţie.
3.1.5. Expertiza tehnică identifică deficienţe ale hidroizolaţiei datorate:
- proiectării;
- execuţiei;
- întreţinerii (exploatării);
- calităţii produselor hidroizolante utilizate
şi specifică repercusiunile degradării hidroizolaţiei asupra termoizolaţiei şi structurii
acoperişului.
3.1.6. Proiectul de reabilitare se întocmeşte pe baza cunoaşterii fizice a obiectului supus
remedierii, în baza concluziilor expertizei tehnice şi cu respectarea prevederilor prezentului
normativ.
3.1.7. Expertiza şi proiectul de reabilitare trebuie să indice soluţiile optime sub raport preţ/durată
de exploatare, iar numai la comanda expresă a beneficiarului se poate indica şi o soluţie
provizorie pentru care se va specifica printre dezavantaje, în primul rând, durata redusă de
exploatare.
3.1.8. Raportul de expertiză va cuprinde:
- memoriul tehnic;
- releveul acoperişului cu degradările constatate în urma observaţiilor directe;
- secţiuni şi detalii cu marcarea degradărilor constatate;
- fotografii şi, opţional, alte tipuri de înregistrări video;
- date extrase din încercările de laborator (buletine de analiză, rapoarte de încercări).
3.1.9. Proiectul pentru executarea lucrărilor de reabilitare se va elabora în conformitate cu
legislaţia în vigoare, în funcţie de tehnologia de execuţie, pe categorii de lucrări (construcţii,
instalaţii, izolaţii, organizare de şantier).
3.1.9.1.Documentaţia necesară pentru lucrările de construcţii va include:
- spargerea, îndepărtarea şi refacerea şapelor şi tencuielilor de protecţie;
- refacerea zidăriilor şi a tencuielilor degradate ce constituie suport pentru
hidroizolaţia verticală;
- aplicarea şapelor pentru rectificarea pantelor şi suprafeţelor din beton ce constituie
suportul hidroizolaţiei;

9
- lucrări de fixare (sudură, încastrare, etc.) a suporturilor metalice pentru pasarele,
estacade, scări, etc., care străpung hidroizolaţia;
- repararea rebordurilor, scheletului metalic şi vitrajului luminatoarelor şi
deflectoarelor, utilizând produse şi detalii adecvate.

3.1.9.2.Documentaţia necesară pentru lucrările de instalaţii se referă, în primul rând, la refacerea


elementelor instalaţiilor care străpung hidroizolaţia şi a căror reparaţie trebuie efectuată
înainte de executarea hidroizolaţiei (receptoarele şi tubulatura instalaţiei de colectare a apei
pluviale, instalaţiei de ventilaţii, instalaţiilor tehnologice şi aerisirilor instalaţiilor sanitare).

3.1.9.3.Documentaţia pentru executarea lucrărilor de remediere a hidroizolaţiei bituminoase şi a


termoizolaţiei acoperişurilor va cuprinde următoarele operaţiuni:
- desfacerea (parţială sau totală) a straturilor de hidro şi termoizolaţie, a şapelor
aferente şi a elementelor de tinichigerie;
- îndepărtarea şi sortarea deşeurilor rezultate;
- pregătirea suprafeţei suport;
- executarea noii structuri de termohidroizolaţie.

3.1.10. Caracteristicile produselor indicate în proiectul de reabilitare se stabilesc conform


normativului N.P:040/2002 „Normativ privind proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din
materialele bituminoase la lucrările de construcţii”, în vederea asigurării cerinţelor de
calitate.

3.1.11. Conform legislaţiei în vigoare, proiectantul sau expertul (în funcţie de categoria de
importanţă a construcţiei) stabilesc modalităţile de efectuare a urmăririi curente sau speciale
(perioade, metode, caracteristici şi parametri urmăriţi) care se vor introduce în cartea tehnică
a construcţiei.

3.2. EXPERTIZA TEHNICĂ

Identificarea deficienţelor de execuţie, concepţie, întreţinere sau ale materialelor, se efectuează


prin parcurgerea următoarelor etape ale investigaţiei:
- studiul documentaţiei referitoare la lucrările existente;
- examinarea directă a stării actuale a acoperişului;
- culegerea de date din convorbiri cu reprezentanţii beneficiarului.

3.2.1. Studiul documentaţiei referitoare la lucrările existente

3.2.1.1.Studiul constă în culegerea de date referitoare la:


a) sistemul constructiv şi capacitatea portantă actuală a structurii de rezistenţă a
acoperişului;
b) alcătuirea iniţială şi actuală a termohidroizolaţiei în cazul efectuării în timp a unor
lucrări de remediere;
c) existenţa planşelor cu planul structurii acoperişului, al izolaţiilor şi secţiunile
caracteristice.

3.2.1.2.În cazul în care documentaţia privind izolaţia este incompletă (sau lipsă) se va întocmi un
releveu pentru reconstituirea acesteia.

10
3.2.2. Examinarea directă a stării actuale a acoperişului
Această etapă are loc cu permisiunea beneficiarului la data programată (eventual în scris), în
condiţiile asigurării de către acesta a scărilor de acces şi a măsurilor de protecţia muncii;
Examinarea directă utilizează metode de investigare:
• nedistructive;
• distructive.

3.2.2.1.Investigarea nedistructivă se efectuează prin parcurgerea clădirii şi notarea degradărilor şi


deficienţelor (pe copiile planurilor cu acoperişul, învelitoarea şi secţiunile construcţiei sau
pe planurile rezultate în urma releveului efectuat) şi constă în:
a) observaţii vizuale asupra plafonului spaţiilor interioare, înregistrându-se
punctele sau zonele cu infiltraţii. În cazul în care la data când se fac observaţiile nu
sunt precipitaţii, se caută urmele lăsate de către infiltraţiile anterioare pe plafon,
pereţi, pardoseli sau pe instalaţii;
b) observaţii vizuale asupra suprafeţei acoperişului (în câmp) căutându-se
corespondenţa între punctele (zonele) cu infiltraţiile de la interior şi zonele de
degradare de la exterior (se suprapune planul pe care s-au notat infiltraţiile de pe
intradosul acoperişului peste planul învelitorii). Se notează următoarele date
referitoare la:
- starea stratului de protecţie a hidroizolaţiei (date despre material, modul de
dispunere, grosimea stratului sau lipsa acestuia, etc.);
- starea hidroizolaţiei (se observă degradarea superficială sau în profunzime
prin existenţa fisurilor, exfolierilor, umflăturilor-perne de aer);
- existenţa zonelor de stagnare a apei;
- diametrul util al receptoarelor de apă pluvială şi modul de racordare a
hidroizolaţiei la ele;
- starea grilelor de protecţie a gurilor de scurgere;
- numărul, dimensiunile secţiunilor, temperatura elementelor de străpungere a
hidroizolaţiei şi starea racordului la acestea;
- deficienţele în realizarea legăturii învelitorii cu jgheaburile de pe contur sau
din dolii;
- starea jgheaburilor (gradul de coroziune, forma geometrică, nivelul
colmatării, etanşarea între tronsoane) şi racordul între acestea şi burlane sau
conductele pluviale interioare;
- existenţa şi starea rosturilor de dilatare-tasare şi modul de executare a
hidroizolaţiei în aceste zone;
- starea deflectoarelor de aerare a straturilor de difuzie a vaporilor.
c) observaţii vizuale asupra hidroizolaţiei verticale
Se urmăresc cauzele posibile ale infiltraţiilor notându-se:
- date referitoare la protecţia hidroizolaţiei verticale (starea tencuielilor de
protecţie, a foliei reflectante sau a elementelor prefabricate);
- existenţa copertinelor din tablă, siguranţa modului de fixare a acestora pe
atice, racordul între elemente şi gradul de coroziune a tablei;
- aspectul hidroizolaţiei verticale (straturi dezlipite, crăpate, încreţite şi
alunecate, etc.);
- lipsa ancorării hidroizolaţiei verticale la partea superioară şi a etanşării
acesteia;
- zonele pe care nu se respectă o înălţime minimă (30 cm) a hidroizolaţiei
verticale;

11
- existenţa unor racorduri ale hidroizolaţiei pe suprafeţe neadecvate ca suport
(geamul luminatoarelor, reborduri din tablă subţire sau conducte calde, etc.);
- starea suportului hidroizolaţiei verticale (tencuială exfoliată, pereţi umezi,
pereţi din B.C.A. fără tencuială, reborduri din plăci PAL, PFL, PAF, etc.,
deteriorate, reborduri metalice corodate, etc.).
d) observaţii tactile şi auditive
Acestea se efectuează prin parcurgerea acoperişului şi prin lovirea (ciocănirea)
zonelor susceptibile din câmp şi de racord între hidroizolaţia orizontală şi cea
verticală. Datele culese în acest mod cuprind indicaţii cu privire la:
- reducerea rigidităţii termoizolaţiei prin tasarea diferită sub încărcare;
- existenţa pernelor de apă sau aer între straturile hidroizolante sau între termo
şi hidroizolaţie;
- dezlipirea de pe suport a hidroizolaţiei verticale şi crearea golurilor între
suport şi hidroizolaţie având ca efect alunecarea şi crăparea hidroizolaţiei.
3.2.2.2.Investigarea distructivă se efectuează prin executarea de sondaje în structura termo-
hidroizolaţiei existente. Sondajele constau în prelevarea de probe (aproximativ 25×25 cm),
din zonele caracteristice ale acoperişului (câmp, dolii, etc.) prin secţionarea straturilor de
hidro şi termoizolaţie. Secţionarea se execută până la nivelul suportului de rezistenţă pentru
a se stabili:
- numărul total de straturi hidroizolante (iniţiale şi suprapuse ulterior cu ocazia
reparaţiilor), structura acestora şi starea de degradare;
- tipul termoizolaţiei şi caracteristicile care se vor determina conform reglementărilor
tehnice în vigoare;
- existenţa barierei contra vaporilor şi a stratului de difuzie, starea de degradare şi
modul de funcţionare al acestora.
3.2.3. Culegerea de date din convorbiri cu reprezentanţii beneficiarului
Se vor nota următoarele aspecte şi se va încheia un proces-verbal anexat la comanda de
proiectare:
- cerinţele beneficiarului în special cele referitoare la durabilitate;
- date despre posibile modificări aduse la structura de rezistenţă sau
termohidroizolantă şi date privind specializarea ultimului executant;
- lista lucrărilor efectuate pe parcursul exploatării, intervalulul de timp trecut de la
ultimele intervenţii şi zonele pe care s-au executat;
- destinaţia spaţiilor interioare (iniţială, actuală şi de viitor) şi particularităţi ale
procesului tehnologic (dacă este cazul: emanaţii, umiditate, trepidaţii, etc.);
- eventuala necesitate a întocmirii unei expertize tehnice a structurii de rezistenţă.
3.2.4. Expertiza tehnică a unui acoperiş existent, la care s-au constatat disfuncţionalităţi, va
propune soluţii de principiu pentru remedierea deficienţelor de execuţie, concepţie,
întreţinere sau ale materialelor.

3.3. ELEMENTE DE PROIECTARE COMUNE SOLUŢIILOR DE REABILITARE A


HIDROIZOLAŢIILOR
3.3.1. Proiectarea lucrărilor de reabilitare a hidroizolaţiei unui acoperiş se va face numai după:
a) analiza structurii acoperişului;
b) determinarea caracteristicilor termoizolaţiei existente în funcţie de:
- umiditate;
- grosime;
- stare de agregare.
12
3.3.2. În baza determinărilor efectuate pe termoizolaţia existentă şi a calculelor întocmite conform
reglementărilor în vigoare, se va stabili una din următoarele soluţii:
a) desfacerea şi înlocuirea termoizolaţiei;
b) păstrarea termoizolaţiei;
c) păstrarea şi suplimentarea termoizolaţiei.

3.3.3. Noua structură a hidroizolaţiei va fi proiectată în funcţie de modul de rezolvare a


termoizolaţiei (pct. 3.3.2.) şi se va realiza cu tehnologii şi produse actuale aplicate prin
pensulare, roluire, stropire, etc. sau membrane lipite:
- cu adezivi, la rece;
- prin încălzire cu arzătoare cu flacăra reglabilă;
- cu bitum aditivat topit numai la temperaturi controlate în cazane cu termostat.

3.3.4. Atunci când noua hidroizolaţie se va aplica peste cea existentă, reparată, în proiect se vor
indica materiale hidroizolante compatibile cu vechiul suport.

3.3.5. Prin concepţie, noua hidroizolaţie se va aplica peste straturile existente remediate, prin
intermediul unui strat pentru difuzia vaporilor.

3.3.6. Stratul pentru difuzia vaporilor va fi proiectat în una din următoarele variante:
a) produse bitumate sau polimerice, care prin conformare pot realiza un strat pentru
circulaţia aerului între suport şi hidroizolaţie (produse amprentate, cu ploturi,
aplicate prin lipire în puncte sau benzi);
b) idem, simplu aşezate, flotante;
c) materiale bistrat, alcătuite dintr-o foaie bitumată şi un strat de pâslă poliesterică
(împâslitură) cu rol drenant, lipite de suport în puncte sau benzi;
d) foi bitumate perforate blindate lipite în puncte.

3.3.7. Proiectarea componentei hidroizolante va respecta prevederile Normativului NP-040-02


referitoare la alcătuirea, fixarea şi protecţia hidroizolaţiilor în funcţie de panta
acoperişurilor:
NOTĂ: Pentru pante de max.20% sau cu pante locale >20%, suprafaţa de lipire în totală
aderenţă poate să fie min.75% dar cu prevederea prin calcul de mijloace
mecanice de fixare suplimentară.

3.3.8. Proiectarea componentei termoizolante şi a gurilor de intrare şi ieşire a aerului pentru


ventilare şi decomprimare se va face conform normativelor C 107/0…6. Totodată se vor
avea în vedere şi prevederile reglementărilor tehnice referitoare la certificarea energetică a
clădirilor.

3.3.9. La remedierea receptoareler de apă pluvială se va prevedea desfacerea şi refacerea în


totalitate a lor, a hidro şi termoizolaţiei (pe o zonă de minim 1 m2) din jurul acestora şi a
elementelor de protecţie împotriva colmatării.

3.3.10. În proiecte se vor prevedea soluţii de remediere ce includ produse care necesită în primul
rând operaţiuni de aplicare, intreţinere şi remediere uşor de executat, iar în al doilea rând, la
demolarea construcţiei, permit recuperarea, recondiţionarea sau reintegrarea în natură
(reducerea utilizării şapelor de ciment simple sau armate, a produselor oxidabile sau cu
rezistenţă scăzută în timp la acţiunea apei, etc.).

13
3.3.11. Proiectarea va promova în cadrul lucrărilor de refacere, structuri termohidroizolante care în
exploatare vor asigura:
- accesul uşor pentru verificarea stării hidroizolaţiei şi a etanşeităţii acesteia (ex.terase
protejate cu dale pe ploturi);
- posibilitatea remedierii hidroizolaţiei fără distrugerea termoizolaţiei (ex.hidroizolaţii
flotante);
- protecţia la foc din exterior;
- aspectul decorativ al suprafeţei teraselor vizibile din clădirile adiacente mai înalte;
- protecţia mediului prin organizarea teraselor grădină, mai ales în zona locuinţelor.

3.4. SOLUŢII DE REABILITARE A IZOLAŢIILOR ACOPERIŞURILOR

3.4.1. Refacerea întregii alcătuiri a termohidroizolaţiei acoperişului

3.4.1.1.Această soluţie constă în desfacerea structurii de hidro şi termoizolaţie inclusiv a barierei


contra vaporilor, până la structura de rezistenţă a acoperişului din beton armat şi refacerea
întregului ansamblu hidro şi termoizolant.

3.4.1.2.Soluţia se aplică acoperişurilor existente având alcătuirile prezentate A1-A5, A7 (pct.2.5.):


La acoperişurile având alcătuirile A6 şi A8, înlocuirea termoizolaţiei implică verificarea,
refacerea protecţiei anticorozive sau desfacerea şi înlocuirea elementelor suport (tablă
cutată, sau plăci fibrolemnoase).

3.4.1.3.Refacerea se prevede în următoarele situaţii:


a) dacă sunt necesare intervenţii la structura de rezistenţă a acoperişului;
b) urmare analizei caracteristicilor termoizolaţiei s-a stabilit desfacerea şi înlocuirea
acesteia (pct.3.3.2.a.);
c) dacă prin lucrările de refacere a hidroizolaţiei este afectată termoizolaţia (cazul în
care hidroizolaţia a fost lipită direct pe plăci slab coezive - polistiren expandat, vată
minerală, etc. - iar dezlipirea hidroizolaţiei nu se poate efectua fără distrugerea
termoizolaţiei).

3.4.1.4.Documentaţia de execuţie pentru desfacerea termohidroizolaţiei va cuprinde măsurile de


asigurare a protecţiei lucrului pe şi sub acoperiş, în funcţie de starea de degradare a
structurii acoperişului, precum şi următoarele operaţiuni aferente fiecărei alcătuiri:
a) îndepărtarea, curăţarea şi sortarea pietrişului sau dalelor de protecţie a hidroizolaţiei
în vederea refolosirii sau reciclării;
b) decaparea şi îndepărtarea hidroizolaţiei;
c) spargerea şapei de protecţie a termoizolaţiei şi îndepărtarea molozului şi a
termoizolaţiei;
d) îndepărtarea termoizolaţiei inclusiv a stratului barierei şi a difuziei vaporilor;
e) pregătirea stratului suport prin rectificări locale pentru egalizare şi eventual pentru
corectarea pantelor, curăţare şi desprăfuire;
f) aplicarea soluţiei de amorsaj;
g) aplicarea noii soluţii de termo şi hidroizolaţie în conformitate cu prevederile de
calcul termotehnic şi cu respectarea cerinţelor impuse hidroizolaţiei de normativul
NP-040-02.

14
3.4.2. Refacerea hidroizolaţiei şi păstrarea termoizolaţiei existente

3.4.2.1.Această soluţie constă în realizarea unei hidroizolaţii prin refacerea celei vechi sau aplicarea
unor straturi noi peste hidroizolaţia existentă decapată parţial sau în totalitate. În funcţie de
starea de degradare a hidroizolaţiei existente, soluţiile pentru refacerea protecţiei hidrofuge
sunt următoarele:
a) regenerarea suprafeţei hidroizolaţiei existente;
b) aplicarea unei hidroizolaţii suplimentare, peste hidroizolaţia existentă;.
c) îndepărtarea hidroizolaţiei vechi şi aplicarea unei hidroizolaţii noi.

3.4.2.2.Refacerea hidroizolaţiei se prevede în următoarele situaţii:


a) nu sunt necesare intervenţii la structura de rezistenţă a acoperişului;
b) urmare analizei caracteristicilor termoizolaţiei s-a stabilit păstrarea acesteia;
c) straturile de compensare-decompresiune şi barieră contra vaporilor asigură protecţia
termoizolaţiei şi eliminarea vaporilor de apă.

3.4.2.3.Regenerarea hidroizolaţiei (3.4.2.1.a) constă în aplicarea unei mase bituminoase


compatibilă cu suportul existent şi a unei protecţii a acesteia, pe întreaga suprafaţă a
acoperişului, după efectuarea reparaţiilor şi operaţiunilor de pregătire necesare.

3.4.2.3.1. Regenerarea reprezintă o măsură provizorie asigurând protecţia hidrofugă pe o durată


scurtă de timp (aproximativ 2 ani sau conform precizărilor producătorului materialului
utilizat).

3.4.2.3.2. Metoda se aplică pe acoperişurile existente având alcătuirile prezentate A1 - A8


(pct.2.5.)

3.4.2.3.3. Regenerarea se prevede atunci când nu sunt infiltraţii la interior şi există posibilitatea
difuzării în atmosferă a umidităţii conţinute în termoizolaţie, dar se constată una din
următoarele situaţii:
a) protecţia stratului superior al hidroizolaţiei lipseşte sau este deteriorată;
b) hidroizolaţia prezintă degradări superficiale care nu afectează etanşeitatea în prezent,
dar care impun intervenţii imediate pentru stoparea amplificării acestora în
profunzime;
c) degradările superficiale (mătuirea culorii bitumului, crăparea) au afectat numai
produsele hidroizolante utilizate la reparaţiile anterioare, fără a influenţa
impermeabilitatea straturilor hidroizolante propriu-zise;

3.4.2.3.4. Documentaţia elaborată va cuprinde:


a) îndepărtarea tuturor materialelor neaderente;
b) curăţarea şi desprăfuirea suprafeţei;
c) aplicarea amorsajului;
d) regenerarea în totalitate a feţei superioare a hidroizolaţiei cu mase bituminoase
omogene, cu aplicare peliculară la rece sau la cald, în numărul de straturi recomandat
de producător;
e) prevederea unei protecţii a stratului de regenerare în scopul măririi duratei de
exploatare.
Protecţia se va executa din:
- vopsea reflectantă (1-2 straturi conform recomandărilor producătorului);
- pietriş sau dale numai în cazul în care aceste tipuri de protecţie au fost în
alcătuirea iniţială şi se impune păstrarea lor.

15
3.4.2.4.Proiectarea unei hidroizolaţii suplimentare (3.4.2.1.b) constă în prevederea unuia sau
mai multor straturi hidroizolante pe suprafaţa reparată şi pregătită a hidroizolaţiei existente,
utilizând produse compatibile cu aceasta.

3.4.2.4.1. Hidroizolaţia suplimentară se aplică pe acoperişurile existente având alcătuirile


prezentate A1 - A8 (pct.2.5.) în cazul în care nu s-a executat anterior o altă operaţiune
de suplimentare asemănătoare.

3.4.2.4.2. Hidroizolaţia suplimentară poate fi alcătuită (conform NP-040-02) din următoarele


tipuri de produse:
A- produse bituminoase (mono sau bistrat) lipite pe hidroizolaţia existentă reparată
B- produse lichide bituminoase sau polimerice aplicate prin pensulare, roluire sau
pulverizare pe un strat de armare din ţesătură tip componentă a procedeului;
C- idem A, prin intermediul unui strat de difuzie a vaporilor.

3.4.2.4.3. Hidroizolaţia suplimentară de tip A. sau tip B. se prevede în situaţiile cuprinse în


pct.3.4.2.3.3. având în vedere condiţia de la pct. 3.4.2.4.1.

3.4.2.4.4. Documentaţia elaborată pentru hidroizolaţia suplimentară tipA sau tip B va cuprinde:
a) îndepărtarea tuturor materialelor neaderente;
b) curăţarea şi desprăfuirea suprafeţei;
c) aplicarea amorsajului;
d) aplicarea straturilor componente ale hidroizolaţiei şi ale protecţiei acesteia utilizând
tehnologia de aplicare proprie fiecăruia din următoarele produse:
- membrane (foi) bitumate cu autoprotecţie din granule minerale, paiete sau
folii metalice;
- membrane bitumate cu autoprotecţie în componenţa produsului (în masă);
- membrane bitumate cu protecţie peliculară din vopsea reflectantă, aplicată
ulterior pe şantier, având şi rolul decorativ sau antifoc;
- membrane bitumate protejate cu dale, pietriş sau alt sistem de protecţie grea.

3.4.2.4.5. Hidroizolaţia suplimentară tip C se aplică în special pe acoperişurile cu alcătuirile


A3-A7, având în vedere condiţiile de la pct. 3.4.2.4.6.

3.4.2.4.6. Hidroizolaţia suplimentară C. se prevede în una din următoarele situaţii, numai la


acoperişurile cu termoizolaţie uşoară, fără şapă de protecţie, la care decopertarea
hidroizolaţiei ar afecta termoizolaţia:
a) hidroizolaţia existentă prezintă degradări superficiale şi în profunzime (crăpături)
care nu au afectat aderenţa între straturi;
b) hidroizolaţia existentă prezintă degradări superficiale şi în profunzime (umflături pe
max.10% din suprafaţa acoperişului) care afectează local aderenţa între straturi sau
între suport şi hidroizolaţie;
c) stratul de barieră contra vaporilor nu prezintă degradări, asigurând protecţia
termoizolaţiei (umiditatea din termoizolaţie se datorează infiltraţiei apei prin
hidroizolaţie).
d) umiditatea nu a afectat coeziunea termoizolaţiei, iar după dispersarea acesteia în
atmosferă, termoizolaţia va asigura protecţia termică necesară.

16
3.4.2.4.7. Documentaţia întocmită va specifica următoarele:
a) îndepărtarea straturilor neaderente;
b) eliminarea prin tăiere şi lipire a tuturor umflăturilor (perne de apă sau vapori) pentru
obţinerea unei suprafeţe plane;
c) tăierea hidroizolaţiei până la stratul suport al acesteia, pentru realizarea unui caroiaj
(max.3 x 3 m) de şanţuri cu max. 0,5 cm lăţime, în scopul asigurării migraţiei
vaporilor din termoizolaţie în atmosferă;
d) calculul numărului de deflectoare şi indicarea poziţiei în plan a acestora;
e) aplicarea stratului de amorsă şi a unui strat pentru difuzia vaporilor;
f) lipirea în aderenţă totală a unei hidroizolaţii (determinată conf.NP-040-02) acoperită
cu o protecţie uşoară (granule, pelicule) şi fixată mecanic, chiar dacă degradările
hidroizolaţiei existente nu au afectat aderenţa între straturi (3.4.2.4.6.) sau;
g) executarea unei hidroizolaţii (determinată conf.NP 040-02) lestată cu o protecţie din
pietriş sau dale, condiţionată de capacitatea portantă a structurii şi panta acoperişului.

3.4.2.5.Proiectarea unei hidroizolaţii noi (3.4.2.1.c.) constă în aplicarea unuia sau mai multor
straturi hidroizolante (determinate conf. NP-040-02) peste suportul existent reparat şi
pregătit după îndepărtarea hidroizolaţiei vechi, degradate.

3.4.2.5.1. Soluţia se aplică în special pe acoperişurile cu alcătuirile A1, A2, A8 şi la alcătuirile cu


termoizolaţii uşoare la care desfacerea hidroizolaţiei nu distruge termoizolaţia.

3.4.2.5.2. Desfacerea hidroizolaţiei existente se adoptă dacă sunt întrunite următoarele situaţii:
a) hidroizolaţia existentă prezintă degradări ale suprafeţei şi în profunzime (crăpături pe
ambele direcţii, încreţituri, dezagregări, etc.) care au condus la distrugerea aderenţei
atât între hidroizolaţie şi suport, cât şi între straturile hidroizolaţiei;
b) hidroizolaţia existentă este aplicată pe o termoizolaţie protejată de o şapă fără
degradări;
c) suportul de rezistenţă nu necesită intervenţii de consolidare;
d) termoizolaţia corespunde caracteristicilor impuse de normele în vigoare.

3.4.2.5.3. Documentaţia elaborată pentru desfacerea şi refacerea hidroizolaţiei va cuprinde:


a) desfacerea şi îndepărtarea straturilor hidroizolante;
b) pregătirea stratului suport (rectificări locale pentru egalizarea şapei, curăţarea şi
desprăfuirea);
c) aplicarea soluţiei de amorsare ;
d) executarea deflectoarelor, indicându-se numărul şi poziţia în plan a acestora;
e) aplicarea unui strat pentru difuzia vaporilor alcătuit conform 3.3.6.;
f) lipirea în aderenţă totală a unei structuri hidroizolante cu alcătuirea determinată
conform NP-040-02.

3.4.3. Refacerea hidroizolaţiei şi suplimentarea termoizolaţiei (reabilitarea termică)

3.4.3.1.Această soluţie constă în executarea unei hidroizolaţii noi şi suplimentarea termoizolaţiei


existente cu un strat termoizolant nou:

3.4.3.2.Soluţia se aplică pe acoperişurile existente având alcătuirile prezentate A1 - A8 (pct.2.5.) în


concordanţă cu soluţia de reabilitare a hidroizolaţiei (3.4.2.1).

17
3.4.3.3.Refacerea hidroizolaţiei şi suplimentarea termoizolaţiei se prevede în următoarele situaţii:
a) nu sunt necesare intervenţii la structura de rezistenţă a acoperişului şi
b) dacă se urmăreşte creşterea gradului de izolare termică pentru reducerea consumului
de energie în exploatarea clădiri, iar urmare analizei caracteristicilor termoizolaţiei
s-a stabilit posibilă păstrarea termoizolaţiei existente şi suplimentarea acesteia.
3.4.3.4.În funcţie de soluţia adoptată pentru repararea hidroizolaţiei, noul strat termoizolant se va
prevedea:
a) peste hidroizolaţia existentă reparată, realizând o terasă „ranversată”;
b) peste termoizolaţia existentă şi sub noua hidroizolaţie.
3.4.3.5.Alcătuirea terasei „ranversată”
3.4.3.5.1. Acoperişul terasă „ranversată”constă în aplicarea unei termoizolaţii, peste hidroizolaţia
existentă, refăcută în una din variantele prezentate (conf.3.4.2)
3.4.3.5.2. Acest tip de alcătuire se va aplica la acoperişurile cu pantele cuprinse între 2% şi 5%
inclusiv.
3.4.3.5.3. Termoizolaţia, realizată dintr-un produs care să prezinte lipsa capilarităţii şi absorbţiei
de apă, rezistenţă la umiditate, la ciclurile de îngheţ-dezgheţ şi la încărcări mecanice
cauzate de circulaţia ocazională de întreţinere, se va aplica prin simplă aşezare pe
hidroizolaţie prin intermediul unui strat drenant (geotextil) sau se va lipi cu mastic de
bitum topit (numai în cazul utilizării plăcilor de sticlă celulară). Termoizolaţia va fi
protejată cu un strat de separare puţin permeabil la apă în stare lichidă dar permeabil la
vaporii de apă peste care se execută un strat de lestare şi protecţie din pietriş sau dale pe
ploturi.
3.4.3.5.4. Documentaţia de execuţie va cuprinde:
a) operaţiunile de refacere a hidroizolaţiei adaptate situaţiei existente, conform
punctelor: 3.4.2.3.4, 3.4.2.4.4, 3.4.2.4.7, 3.4.2.5.3.
b) aplicarea unui strat geotextil
c) pozarea stratului termoizolant
d) pozarea foliei de separare şi protecţie a termoizolaţiei
e) realizarea stratului de lestare
3.4.3.6.Suplimentarea termoizolaţiei şi aplicarea unei hidroizolaţii noi
3.4.3.6.1. Soluţia (3.4.3.4.b.) constă în refacerea hidroizolaţiei existente (3.4.2.), aplicarea unui
strat termoizolant şi executarea unei hidroizolaţii noi respectându-se următoarele:
a) hidroizolaţia existentă refăcută va constitui o barieră contra vaporilor şi va fi
suport pentru termoizolaţie;
b) termoizolaţia suplimentară va avea caracteristicile determinate
conf.prevederilor reglementărilor C 107/0…6 şi NP 060-02;
c) structura noii hidroizolaţii (nr.de straturi, caracteristici, tipul protecţiei) se va
determina conform normativului NP-040-02.
3.4.3.6.2. Documentaţia de execuţie va cuprinde:
a) operaţiunile de refacere a hidroizolaţiei (orizontale şi verticale) adaptate
situaţiei existente, conform: 3.4.2.3.4, 3.4.2.4.4, 3.4.2.4.7, 3.4.2.5.3.;
b) operaţiunile de refacera a receptoarelor de apă pluvială;
c) aplicarea noului strat termoizolant, inclusiv a protecţiei acestuia;
d) executarea hidroizolaţiei cu sau fără autoprotecţie;
e) executarea stratului de protecţie (pentru hidroizolaţia fără autoprotecţie) şi
pentru circulaţie (dacă este cazul).
18
4. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE REABILITARE

4.1. PRINCIPII GENERALE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR

4.1.1. Executarea lucrărilor de reabilitare a hidroizolaţiei sau termohidroizolaţiei se va efectua de


către firme cu echipe specializate, cu muncitori calificaţi şi atestaţi în tehnologiile de
aplicare a materialelor bituminoase.

4.1.2. Executantul lucrărilor va respecta soluţiile din proiect şi în special caracteristicile


materialelor referitoare la:
- stabilitatea la temperaturi pozitive;
- rezistenţa la tracţiune pe ambele direcţii;
- flexibilitatea la rece;
- stabilitatea dimensională şi la UV;
- impermeabilitatea la apă;
- grosimea membranelor bitumate utilizate şi grosimea stratului de acoperire cu bitum a
armăturii acestora.

4.1.3. Executantul, în baza experienţei acumulate, poate face propuneri tehnice (cu privire la
utilizarea de noi produse şi tehnologii pentru optimizarea soluţiilor din proiect), pe care le
va prezenta proiectantului şi beneficiarului, înainte de începerea lucrărilor şi nu va efectua
modificări ulterioare în structura detaliilor sau tipul produselor utilizate fără acceptul
acestora.

4.1.4. Începerea executării lucrărilor se va face numai cu respectarea următoarelor obligaţii:


a) însuşirea de către executant a documentaţiei tehnico-economice;
b) însuşirea sau întocmirea de către executant a proiectului tehnologic de execuţie pe
faze de lucrări cu indicaţii privind coordonarea între specialităţi (constructori,
instalatori, hidroizolatori);
c) aprobarea de către beneficiar a proiectului de organizare de şantier care necesită
coordonarea privind:
- stabilirea acceselor şi delimitarea zonelor de circulaţie şi de restricţionare a
utilizării spaţiilor interioare de sub porţiunile de învelitoare în lucru;
- luarea măsurilor de protecţie a mediului;
- realizarea sau utilizarea de spaţii existente pentru depozitarea materialelor, a
birourilor, a grupurilor sanitare, a vestiarelor şi a sălii de mese (în funcţie de
mărimea şantierului şi durata solicitată pentru efectuarea lucrărilor);
- modul de utilizare a instalaţiilor necesare la lucrările efective, pentru asigurarea
măsurilor de protecţie a muncitorilor, prevenirea şi stingerea incendiilor
(instalaţii de forţă şi lumină, apă şi hidranţi).
d) asigurarea forţei de muncă, a utilajelor, sculelor specifice fiecărei operaţiuni şi a
produselor necesare, pe faze de execuţie.

4.1.5. Lucrările de reabilitare a hidroizolaţiilor se vor începe după terminarea completă a lucrărilor
de reparare a elementelor de construcţie şi instalaţii ale unui acoperiş, pe întreaga suprafaţă
ce urmează a fi izolată sau pe o porţiune aferentă aceluiaşi sistem de evacuare a apei
pluviale (zonă cuprinsă între două coame succesive ale acoperişului) şi după protejarea
receptoarelor de apă pluvială pentru evitarea înfundării conductelor cu materiale rezultate
din curăţarea suprafeţelor acoperişului.
19
4.1.6. În zonele unde se execută şi lucrări de termoizolaţii, lucrările de hidroizolaţii se vor
coordona cu acestea astfel ca porţiunea de termoizolaţie executată să fie protejată în aceeaşi
zi cu cel puţin un strat al hidroizolaţiei; se va avea în vedere ca aplicarea termoizolaţiei să se
execute începând de la coamă spre streaşină sau dolie.

4.1.7. În cazul în care acoperişul are cote diferite, lucrările se încep de la cota cea mai înaltă.

4.1.8. Hidroizolaţia se va aplica prin lipire la cald (cu flacăra sau cu bitum topit) peste stratul
termoizolant, din plăci poroase (tip vată minerală) sau sensibile la căldură (tip polistiren),
numai prin intermediul unui strat caşerat din fabricaţie, având rol de protecţie; în cazul
plăcilor de polistiren stratul de protecţie va fi executat dintr-o membrană autoadezivă sau
dintr-o membrană bituminoasă, simplu aşezată, care însă impune o hidroizolaţie lestată.

4.1.9. Pe parcursul executării lucrărilor se vor respecta cerinţele specifice ale modelului de
asigurare a calităţii corespunzător categoriei de importanţă a construcţiei în conformitate cu
legislaţia în vigoare.

4.2. ETAPE ALE EXECUTĂRII LUCRĂRILOR PENTRU REABILITAREA


HIDROIZOLAŢIEI ACOPERIŞULUI

4.2.1. Curăţarea suprafeţei hidroizolaţiei


a) se vor înlătura de pe acoperiş, diversele depuneri de praf şi pământ, vegetaţia şi
resturile materiale;
b) protecţia din pietriş se va strânge în grămezi dispersate în dreptul punctele de reazem
ale structurii, de unde se transportă (cu roaba pe pneuri sau găleţi) la punctul de
coborâre de pe acoperiş; în cazul în care proiectul prevede păstrarea protecţiei, atunci
pietrişul coborât se separă de praf, nisip sau alte impurităţi prin ciuruire şi spălare cu
jeturi de apă;
c) dalele de protecţie aşezate pe un pat de nisip se ridică bucată cu bucată şi se stivuiesc
în lungul elementelor de rezistenţă ale acoperişului de unde se transportă prin portare
directă sau cu roaba pe pneuri (în funcţie de distanţă şi rigiditatea termoizolaţiei) la
punctele de coborâre în cazul în care se renunţă la acest tip de protecţie sau starea de
degradare a acestora nu permite reutilizarea; dacă structura de rezistenţă suportă
încărcări suplimentare iar dalele se pot reutiliza, atunci acestea se vor depozita
dispersat pe acoperiş lăsând liberă zona de începere a lucrărilor indicată în etapizarea
stabilită de proiectul tehnologic;
d) dalele de protecţie montate în mortar de ciment datorită faptului că se desfac prin
lovire cu ciocanul şi şpiţul (sau ciocan pneumatic) şi prezintă urme de mortar aderent
pe faţa inferioară se consideră că nu mai pot fi utilizate cu excepţia dalelor mari de
piatră sau plăcilor care se desprind uşor de pe suport şi au un procent mic de
spargeri;
e) suprafaţa hidroizolaţiei se va mătura şi peria pentru îndepărtarea nisipului şi prafului
în scopul de a uşura depistarea degradărilor (fisuri, crăpături, etc.) şi pentru a se
asigura aderenţa necesară materialelor aplicate ulterior;
f) materialele rezultate care se vor reutiliza, se vor depozita în locurile stabilite în
proiectul de organizare;
g) molozul, rezultat din desfaceri, se va transporta în zonele indicate în avizul de
salubrizare.

20
4.2.2. Reparaţiile locale ale hidroizolaţiei
a) eliminarea băşicilor sau pernelor de apă:
- crestarea lor în formă de „V”, „+” sau „H”;
- răsfrângerea marginilor şi îndepărtarea apei;
- aplicarea unui strat de mastic de bitum sau adeziv, după uscarea cavităţii, în
vederea aducerii şi lipirii straturilor izolante în poziţia iniţială;
- lipirea unui petec din membrană bitumată peste zona remediată
b) închiderea fisurilor din straturile superioare ale hidroizolaţiei:
- crestarea stratului fisurat cu tăieturi perpendiculare pe fisură;
- răsfrângerea marginilor, ştergerea cavităţii de eventuale urme de apă şi
uscarea;
- pregătirea suportului şi refacerea aderenţei între straturi cu mastic de bitum
sau adeziv;
- desprăfuirea şi amorsarea zonei pe toată lungimea fisurii remediate;
- aplicarea unei benzi din material bituminos lipită peste fisură cu lăţimea de
minim 10 cm de o parte şi de alta a fisurii.
c) remedierea crăpăturilor în hidroizolaţia aplicată pe un suport rigid:
- crestarea hidroizolaţiei crăpate cu tăieturi perpendiculare pe crăpătură şi
răsfrângerea straturilor neaderente la şapă (lungimea tăieturilor este cu
aprox.15 cm mai mare decât lăţimea zonei de distrugere a aderenţei la şapă);
- curăţarea şi uscarea suportului pe zona decopertată;
- amorsarea suprafeţei;
- lipirea în puncte a primului strat al hidroizolaţiei (stratul nu se lipeşte pe toată
suprafaţa pentru a se asigura ventilarea ulterioară a straturilor din zona
remediată).
d) rectificarea pantelor prin aplicarea pe hidroizolaţie a mortarelor bituminoase:
- trasarea cu cretă a perimetrului distanţat cu aproximativ 15 cm faţă de
conturul zonei de stagnare a apei;
- curăţarea cu lopata şi măturarea depunerilor de praf, mâl sau pământ şi
muşchi;
- perierea suprafeţei după uscarea acesteia;
- amorsarea suprafeţei;
- aplicarea mortarului bituminos în interiorul perimetrului trasat.

4.2.3. Reparaţiile locale ale hidro şi termoizolaţiei


a) eliminarea crăpăturilor formate în straturile hidroizolaţiei şi ale termoizolaţiei fără
şapă de protecţie (plăci de vată minerală, STABILIT, etc.):
- crestarea straturilor de hidroizolaţie cu tăieturi perpendiculare pe crăpătură;
- răsfrângerea straturilor neaderente în vederea înlocuirii termoizolaţiei
degradate;
- decuparea, înlăturarea şi înlocuirea termoizolaţiei care prezintă segregări,
tasări sau umiditate ridicată; utilizându-se scule specifice pentru executarea
de tăieturi după un contur cu forme geometrice rectangulare;
- curăţarea şi pregătirea suprafeţei suport în vederea aplicării noilor straturi
pentru refacerea continuităţii difuziei, barierei, termoizolaţiei şi
hidroizolaţiei.

21
b) remedierea crăpăturilor formate în straturile hidroizolaţiei şi ale termoizolaţiei din
plăci de polistiren expandat:
- tăierea rectilinie şi realizarea paralelismului între marginile crăpăturilor pe
toată grosimea straturilor până la bariera contra vaporilor;
- curăţarea crăpăturii pe toată adâncimea şi înlăturarea materialelor neaderente;
- uscarea, desprăfuirea şi amorsarea suprafeţelor;
- lipirea cu adezivi (la rece) a prismelor din polistiren expandat, confecţionate
pe lăţimea crăpăturilor, pentru completarea termoizolaţiei;
- lipirea la rece în aderenţă totală sau în puncte a unei benzi din membrană
bitumată cu lăţimea de minim 10 cm de o parte şi de alta a fisurii (lipirea se
face în puncte, dacă peste straturile existente se aplică un strat de difuzie).

4.2.4. Desfacerea hidroizolaţiei orizontale

a) îndepărtarea straturilor neaderente de pe suprafaţa hidroizolaţiei prin smulgere


manuală şi măturare;
b) tăierea în carouri a hidroizolaţiei până la şapa suport sau tăierea acesteia inclusiv a
termoizolaţiei din materiale slab coezive (polistiren, vată minerală) care se
îndepărtează împreună cu straturile hidroizolante; mărimea carourilor se calculează
în funcţie de numărul şi masa straturilor ce determină greutatea totală, care trebuie să
fie sub greutăţile maxime prevăzute în N.S.S.M.-pentru materialele deplasate prin
purtare directă;
c) desprinderea hidroizolaţiei de pe şapa suport se execută manual, utilizându-se lame
metalice cu coadă (razuri).

4.2.5. Desfacerea termoizolaţiei

a) termoizolaţia din plăci slab coezive (polistiren, vată, etc.), fără şapă de protecţie, se
decapează odată cu hidroizolaţia (conform 4.2.4.b);
b) termoizolaţia din plăci de vată minerală protejate cu şapă de mortar armat se
îndepărtează odată cu molozul rezultat după spargerea şapei efectuată cu mijloace
manuale sau mecanice portabile (electrice sau pneumatice);
c) în cazul desfacerii termoizolaţiei din plăci rigide (exemplu: B.C.A.) după spargerea
şapei de protecţie plăcile întregi se depozitează în vederea refolosirii, resturile şapei
se vor concasa în vederea utilizării ca agregate iar nisipul ce alcătuia stratul suport
pentru plăci se va strânge, se va sorta şi se va depozita în vederea reutilizării;
d) odată cu desfacerea termoizolaţiei se decapează şi straturile barierei contra vaporilor
şi a difuziei prin tăierea, răzuirea şi smulgerea acestora; materialele rezultate nu vor
fi reutilizate.

4.2.6. Desfacerea hidroizolaţiei verticale


a) demontarea copertinelor din tablă fixate cu agrafe implică:
- desfacerea îmbinării în falţ sau a lipiturii cu cositor a tronsoanelor din tablă şi
scoaterea din agrafe; aşezarea în cutie de lemn pentru evitarea deteriorării la
manipulare şi transport în vederea refolosirii;
- tăierea tablei cu foarfeca în tronsoane de 2-3 m lungime, în cazul în care tabla
nu se poate refolosi datorită gradului avansat de corodare; stivuirea şi legarea
tronsoanelor cu sârmă moale de 1-1,2 mm grosime în baloţi cu greutate de
20-30 kg şi coborârea de pe acoperiş;

22
- desfacerea agrafelor din platbandă prin deşurubarea piuliţelor de strângere,
iar în cazul blocării piuliţelor, prin tăierea sau smulgerea acestora din
elementul de fixare utilizat;
- desfacerea elementelor de fixare ale agrafelor sau ale copertinelor (bolţuri
împuşcate, şuruburi autofiletante, cuie, sârme) prin tăiere sau smulgere.
b) desfacerea copertinelor din elemente prefabricate se va executa în funcţie de starea
lor de degradare ce permite sau nu reutilizarea lor şi modul de fixare la poziţie:
- elementele ce se reutilizează se desfac şi se depozitează pe acoperiş conform
4.2.1.c.;
- prefabricatele degradate se trasportă bucată cu bucată la punctul de coborâre.

c) desfacerea stratului de protecţie al hidroizolaţiei executat din tencuială slab armată


din mortar de ciment, din elemente prefabricate sau din materiale bituminoase
protejate cu folii reflectante:
- tencuiala armată se taie în şanţuri distanţate la aproximativ un metru pe toată
lungimea aticului; tăierea se execută cu maşina electrică cu disc sau prin
spargere cu ciocanul şi spitzul şi tăierea armăturilor cu foarfeca; bucăţile de
şapă şi molozul rezultat se evacuează prin coborâre cu troliu electric sau prin
aruncare pe jgheaburi de evacuare;
- elementele prefabricate din beton se sortează în cazul refolosirii, iar cele
degradate se îndepărtează de pe acoperiş în vederea reciclării;
- foile bitumate cu protecţie din folie reflectantă (cel mai frecvent utilizată
fiind TBAL1-ţesătura din fire de sticlă bitumată placată pe o faţă cu folie de
aluminiu) se îndepărtează prin tăiere şi smulgere odată cu toate straturile de
hidroizolaţie verticală şi inclusiv cu termoizolaţia neprotejată cu tencuială
(exemplu: polistiren expandat).
d) îndepărtarea straturilor neaderente ale hidroizolaţiei ce prezintă încreţituri, deplasări
de pe suport, bitum scurs, crăpături, dezagregări;
e) decaparea şi desprinderea hidroizolaţiei de pe stratul suport rigid cu ajutorul
răzuitorului sau tăierea şi smulgerea împreună cu termoizolaţia, când nu se poate
separa de aceasta, ca în cazul plăcilor de polistiren expandat sau alte plăci slab
coezive;
f) desfacerea scafelor cu diferite raze de curbură (care realizează racordul între
suprafaţa orizontală şi cea verticală) în cazul în care acestea împiedică aplicarea
plăcilor termoizolante până pe muchia de intersecţie a celor două suprafeţe:
- desfacerea prin smulgere a scafelor prefabricate din polistiren (sau alte
produse);
- spargerea cu ciocanul şi dalta sau cu ciocanul pneumatic a scafelor din mortar
şi realizarea unghiului drept între suport şi rebord;
- îndepărtarea molozului rezultat prin măturare, încărcare şi transport cu roaba
pe pneuri la punctele de coborâre (macara cu container sau jgheab).

4.2.7. Curăţarea şi repararea şapei suport


a) răzuirea resturilor aderente din hidroizolaţia decopertată şi îndepărtarea acestora;
b) verificarea şi rectificarea suprafeţei suportului pentru a se obţine:
- suprafaţă netedă cu asperităţi cu H < 1,5 mm;
- pante continue ( fără contrapantă), cu înclinaţie minimă admisă = 0 %;
- pante sub 1/5 pentru şapa de racord între elementele prefabricate ale
acoperişului (panta perpendiculară pe direcţia pantei generale a acoperişului);

23
- denivelări ( între două suprafeţe ) mai mici de 0,5 din grosimea primului strat
izolant aplicat.
c) rectificarea şapei se va executa numai cu mortar de ciment (cu dozajul corespunzător
mărcii prescrise în proiect);
d) întocmirea proceselor-verbale de lucrări ascunse la predarea-preluarea suportului din
beton.

4.2.8. Verificarea aderenţei hidroizolaţiei la stratul suport:


- când stratul suport este alcătuit din produse bituminoase, desprăfuirea şi topirea
superficială a acestora asigură lipirea fără a mai fi necesară verificarea aderenţei;
- când stratul suport este realizat din şape de ciment, susceptibile la variaţii ale
umidităţii, aderenţa hidroizolaţiei se va verifica prin încercări directe care constau în
lipirea pe suport de foi bitumate, cu dimensiunile ≈25×25 cm. După o perioadă de
1-2 ore necesară uscării, desprinderea trebuie să se producă în masa stratului de
lipire. (Dacă foaia se desprinde, inclusiv cu stratul de bitum, atunci suportul este
umed şi impropriu pentru începerea lucrărilor).

4.2.9. Executarea amorsajului:


- amorsa (primer) se aplică pe suportul remediat, curăţat, periat, uscat şi verificat
(conf.pct.4.2.7.);
- aplicarea soluţiei de impregnare (amorsare) se execută manual sau mecanizat, în
numărul de straturi indicat de producător, cu respectarea timpului de uscare între straturi
şi a temperaturii de aplicare;
- se vor utiliza soluţii gata preparate evitându-se prepararea acestora pe şantier (în cazul
pregătirii de către executant a soluţiei de amorsaj din bitum topit dizolvat în benzină, se
vor respecta toate măsurile pentru protecţia muncitorilor, prevenirea incendiilor şi
tehnologia de preparare; în principal se vor organiza locuri deschise special amenajate la
distanţa de minim 50 m faţă de surse de foc, ventilate natural şi cu acces interzis).
NOTĂ: Pentru dizolvarea bitumului nu se va utiliza motorina.

4.2.10. Executarea sistemului de ventilare a straturilor pentru difuzia vaporilor


a) elementele de aerisire (deflectoarele) se amplasează în punctele indicate în proiect
odată cu executarea stratului de termoizolaţie sau hidroizolaţie aferent;
b) pentru evitarea migrării vaporilor în termoizolaţie, stratul de barieră contra vaporilor
se lipeşte pe toată suprafaţa superioară a gulerului deflectorului şi suplimentar se
aplică un strat de întărire de 0,25 m2 imprejurul tubului de aerare lipit pe toată
suprafaţa stratului de difuzie;
c) se verifică tuburile de ventilare de pe conturul acoperişului şi se desfundă iar în cazul
în care acest sistem nu era prevăzut, se vor executa găurile de străpungere a aticului
utilizându-se o maşină rotopercutantă şi se vor introduce tuburi de P.V.C. etanşate şi
fixate conform detaliilor;
d) fixarea deflectoarelor de plintă pe rebordurile de beton se va face peste un strat de
separare din foi bitumate iar elementele de ancorare vor fi amplasate astfel încât să
nu străpungă hidroizolaţia sau să împiedice aplicarea acesteia.

24
4.2.11. Remedierea gurilor de scurgere
a) curăţarea coloanelor de scurgere înfundate şi verificarea funcţionării la debitul
necesar corespunzător diametrului;
b) etanşarea provizorie a coloanelor pentru evitarea înfundării conductelor cu materiale
rezultate din desfacere;
c) desfacerea tuturor straturilor pe 1,00 m2 în jurul gurii de scurgere inclusiv a
receptorului propriu-zis, a manşoanelor şi gulerelor din materiale bituminoase sau
tablă de plumb;
d) pregătirea suprafeţei suport (curăţare, periere, amorsare);
e) aplicarea prin lipire în aderenţă totală a unui strat din membrană bitumată cu
dimensiunile 1×1 m, şi decuparea în dreptul coloanei de apă pluvială, la diametrul
interior al acesteia;
f) executarea straturilor termoizolaţiei şi hidroizolaţiei în alcătuirea şi ordinea indicată
în proiect şi montarea noilor receptoare de apă pluvială, avându-se în vedere:
- utilizarea receptoarelor de apă pluvială confecţionate uzinat din materiale
polimerice sau din metal emailat prevăzute cu guler pentru racordarea
hidroizolaţiei şi grătar de protecţie (parafrunzar) împotriva colmatării şi
pentru evitarea improvizaţiilor din tablă neagră sau de plumb;
- realizarea etanşării între receptor şi coloană de scurgere;
- lipirea în aderenţă totală a stratului pentru difuzia vaporilor pe o rază de
0,5 m în jurul gurii de scurgere;
- asigurarea continuităţii barierei contra vaporilor pentru protecţia
termoizolaţiei, atât la partea orizontală cât şi la cea verticală pe zona de
contact cu receptorul pluvial;
- executarea filtrului şi stratului drenant împrejurul ramei de protecţie a
receptorului de apă pentru împiedicarea spălării nisipului de sub dalele de
beton şi colmatarea coloanelor pluviale.
g) montarea receptoarelor de apă pluvială confecţionate uzinat din materiale polimerice
(rezistente la flacără), metal emailat sau tablă de plumb prevăzute cu ştuţ şi guler de
racord (pentru lipirea pe suport şi racordarea hidroizolaţiei), avându-se în vedere
realizarea etanşării între receptor şi coloana de scurgere.
h) montarea parafrunzarelor

4.2.12. Refacerea termoizolaţiei


Pe suprafeţele suport remediate şi pregătite conf.pct.4.2.1.-4.2.10. se execută termoizolaţia
conform C 107/0-02 Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice
la clădiri.

4.2.13. Refacerea hidroizolaţiei


Pe suprafaţa remediată, pregătită şi termoizolată conform pct.4.2.1. - 4.2.12. se execută
hidroizolaţia proiectată conform NP-040-02 (Normativ pentru proiectarea, executarea şi
exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri), respectându-se tehnologiile de aplicare proprii
fiecărui produs hidroizolant utilizat la lucrările de hidroizolaţii.

25
5. ASIGURAREA CALITĂŢII
5.1. GENERALITĂŢI
În conformitate cu legislaţia în vigoare, persoanele juridice implicate în procesul de concepere,
realizare, exploatare şi postutilizare a construcţiei sunt obligate să asigure:
a) obţinerea şi menţinerea pe întreaga durată de existenţă a construcţiilor, cel puţin a
unui nivel minim de calitate aferent cerinţelor stabilite de legea privind calitatea în
construcţii;
b) elaborarea şi aplicarea diferenţială a conducerii şi asigurării calităţii potrivit
specificului activităţilor desfăşurate prin:
- sistemul calităţii adaptat categoriei de importanţă a construcţiei şi modului de
finanţare (buget de stat, alte surse);
- planul calităţii care precizează condiţiile referitoare la sistemul calităţii şi
asigură interfeţele dintre persoanele implicate în concepere, realizare şi
exploatare;
- îndeplinirea atribuţiilor responsabilului tehnic cu execuţia;
- pregătirea şi instruirea personalului.
c) întocmirea documentelor şi înregistrărilor privind calitatea:
- certificate de calitate şi de conformitate a calităţii produselor, procese-verbale
de recepţie pentru produsele procurate;
- procese-verbale de lucrări ascunse şi pentru fazele determinante; procese-
verbale de recepţie parţiale pentru lucrări executate şi raportate de control şi
verificare privind calitatea;
- rapoarte privind neconformităţile şi rapoarte de acţiuni corective şi
preventive.

5.2. REGULI PRIVIND CONDIŢIILE DE MEDIU

5.2.1. Lucrările de hidroizolaţii se execută numai la temperaturi cuprinse între +5ºC şi +30ºC. În
perioada cu temperaturi sub +5ºC şi peste +30ºC lucrările de hidroizolaţie se vor executa
luându-se măsuri de organizare pentru protecţia acestora şi a muncitorilor (conform NGPM
şi Codul Muncii).

5.2.2. Se interzice efectuarea lucrărilor de hidroizolaţii pe timp de ploaie, burniţă, ceaţă sau alte
fenomene meteorologice care conduc la umezirea suportului şi afectarea aderenţei.

5.2.3. În perioadele de timp friguros cu temperaturi negative nu se vor executa lucrări ce conţin în
structura lor apă (şapa, mortare pentru tencuieli, betoane de pantă, etc.), decât cu luarea
măsurilor de protecţie constând în închiderea şi încălzirea zonei de lucru.

5.2.4. Se interzice accesul, transportul şi derularea materialelor pe acoperişuri în zilele cu vânturi


puternice.

5.2.5. Depozitele vor asigura condiţiile specifice fiecărui produs în parte şi cerinţele impuse de
normele de protecţia muncii privind ventilarea şi menţinerea unor temperaturi pozitive de
maxim 35ºC.

26
5.3. CERINŢELE PRIVIND CALITATEA SUPORTULUI

5.3.1. Suportul constituit din straturile hidroizolaţiei existente, reparate trebuie să prezinte o
suprafaţă:
- plană, cu asperităţi de maxim 1,5 mm;
- curată, fără straturi sau resturi neaderente din materialele bituminoase ale
hidroizolaţiei vechi sau depuneri de pământ;
- desprăfuită;
- continuă, fără crăpături cu deschidere mai mare de 0,5 cm, fără umflături, băşici sau
încreţituri;
- fără contrapante;
- uscată.

5.3.2. Suportul constituit din şape de ciment la care s-au încheiat lucrările de rectificare trebuie să
constituie o suprafaţă:
- rigidă fără segregări sau straturi neaderente;
- plană, continuă, fără contrapante sau bavuri (conf.4.2.7.b.);
- curată, fără pete de substanţe grase sau alte materiale (capete de armătură metalică,
bolţuri, pietriş, mortar, etc.);
- desprăfuită;
- uscată.

5.3.3. Termo şi hidroizolaţia verticală se vor aplica:


a) la aticele din elemente de beton sau zidărie tencuită, pe un suport conform punctului
5.3.2.;
b) la aticele sau rebordurile executate din tablă profilată sau lisă, pe un suport, montat
definitiv la poziţie şi cu protecţia anticorozivă executată, preluat cu procese-verbale
de recepţie;
c) pe tubulatura instalaţiilor, după fixarea definitivă a acestora şi matarea străpungerilor
din elementul de beton.

5.4. CERINŢE PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR

5.4.1. În conformitate cu legislaţia în vigoare, toate produsele prevăzute în proiecte şi utilizate la


lucrările de reabilitare, pentru care nu există standarde naţionale sau alte reglementări, vor fi
utilizate numai dacă au agremente tehnice valabile şi se prezintă conform prevederilor
acestora; sau se vor utiliza numai produse pentru care există certificare de conformitate,
prevăzută în contractele încheiate cu producătorii sau furnizorii acestora.

5.4.2. Pentru realizarea lucrărilor se vor utiliza numai materialele cu caracteristici de rezistenţă şi
geometrice egale sau superioare celor prevăzute în proiect; schimbarea caracteristicilor se
face numai cu acordul proiectantului şi proprietarului.

27
5.5. CERINŢE PRIVIND CALITATEA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR

5.5.1. Lucrările se vor executa numai de firme şi echipe specializate în domeniul hidroizolaţiilor şi
termoizolaţiilor.

5.5.2. Lucrările de hidroizolaţii se vor coordona şi se vor executa împreună cu lucrările de


termoizolare a acoperişurilor.

5.5.3. Pe durata realizării hidroizolaţiilor se vor respecta prevederile specifice fiecărui material sau
tehnologii şi, în principal, următoarele:
- temperaturile de topire ale produselor bituminoase şi temperaturile de aplicare ale
acestora, ale şapelor şi ale tencuielilor de ciment;
- profunzimea de topire a materialului în cazul utilizării arzătoarelor cu flacără;
- timpul de uscare între două aplicări succesive de materiale lichide;
- numărul de straturi prevăzut în documentaţie, ordinea de aşezare şi modul de
aplicare al acestora (în aderenţă totală, în semiaderenţă sau flotant);
- operaţiunile de pregătire a stratului suport reluate după fiecare întrerupere a lucrului
mai mult de 24 ore sau în caz de necesitate (exemplu: vânt cu praf sau diverse
pulberi industriale);
- operaţiunile de pregătire a materialelor (exemplu: derularea sulurilor pentru
relaxarea benzilor, tăierea la dimensiuni înainte de lipire);
- ancorarea hidroizolaţiilor cu prinderi mecanice, în numărul stabilit în proiect, în
vederea prevenirii alunecării sau smulgerii acestora;
- lăţimea minimă a suprapunerilor membranelor (foilor) la îmbinarea tranversală
(≈10 cm) şi în lungime (la capete-minim 12 cm);
- decalarea capetelor foilor bitumate pentru evitarea suprapunerii pe aceeaşi verticală a
patru foi din acelaşi strat al hidroizolaţiei.

5.5.4. Pe parcursul manipulării, transportului şi depozitării se vor respecta indicaţiile


producătorului cu privire la modul de ridicare, stivuire, temperatură şi umiditate de păstrare,
etc. în vederea conservării calităţii materialelor.

5.5.5. Se vor respecta prevederile conţinute în ,,Normativ privind postutilizarea ansamblurilor,


subansamblurilor şi a elementelor componente ale construcţiilor". NE 005/1997

6. MĂSURI PRIVIND PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII


Se vor respecta normele generale şi specifice cuprinse în legislaţia în vigoare privind protecţia
şi igiena muncii pentru realizarea izolaţiilor bituminoase şi a lucrărilor conexe.
Măsurile privind protecţia şi igiena muncii vor fi explicitate în mod obligatoriu în documentaţia
de execuţie şi vor fi respectate pe toată durata lucrărilor de reabilitare.

7. MĂSURI PRIVIND PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR


Se vor respecta normele generale şi specifice cuprinse în legislaţia în vigoare privind prevenirea
şi stingerea incendiilor pe durata executării lucrărilor în construcţii şi izolaţii aferente acestora.
Normele vor fi indicate în documentaţia de execuţie şi vor fi respectate pe durata lucrărilor de
reabilitare.
28
8. EXPLOATAREA (UTILIZAREA) HIDROIZOLAŢIILOR ACOPERIŞURILOR

8.1. Recepţia lucrărilor constituie o componentă a sistemului calităţii şi se efectuează atât la


lucrările noi cât şi la intervenţiile în timp asupra acestora; recepţia se realizează conform
legislaţiei în vigoare, în două etape:
- recepţia la terminarea lucrărilor;
- recepţia finală la expirarea perioadei de garanţie.
8.2. Urmărirea comportării în timp a hidroizolaţiei se face în conformitate cu P 130-1999-
„Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor”, care prevede:
a) stabilirea, de către proiectant sau expert, a categoriei de urmărire, perioadele la care
se realizează, precum şi metodologia de efectuare a acestora, în funcţie de categoria
de importanţă a construcţiilor şi se consemnează în Jurnalul Evenimentelor care va fi
păstrat în Cartea Tehnică a construcţiei;
b) obligaţiile şi răspunderile privind urmărirea comportării construcţiilor revin
investitorilor, proprietarilor, proiectanţilor, executanţilor, utilizatorilor,
administratorilor, responsabililor cu urmărirea şi inspectorilor;
c) urmărirea curentă a comportării se efectuează în conformitate cu instrucţiunile de
urmărire curentă prevăzute în proiectele de execuţie;
d) urmărirea specială se efectuează la construcţii de importanţă deosebită sau
excepţională, cu evoluţie periculoasă sau la cererea ISC, a proprietarului sau
organelor de specialitate; urmărirea se efectuează pe baza unui proiect de urmărire
specială (având conţinutul conform P 130-1999).
8.3. Întreţinerea hidroizolaţiilor este în sarcina executantului până la recepţia acestora, după care
obligaţia revine proprietarului sau administratorului şi utilizatorului (conform obligaţiilor
contractuale stabilite între aceştia şi proprietar) care vor respecta prevederile cuprinse în
Normativul NP-040-02 precum şi următoarele:
a) respectarea interdicţiei de circulaţie pe terasele necirculabile şi utilizarea căilor de
acces pentru punctele de vizitare;
b) curăţarea periodică a suprafeţelor, de vegetaţie şi depuneri de praf, se va efectua
conform planului de întreţinere şi cel puţin de două ori pe an (primăvara şi la
sfârşitul toamnei);
c) îndepărtarea excesului de zăpadă până la stratul de uzură în cazul teraselor
circulabile şi până la o cotă de 3-5 cm deasupra stratului de protecţie al hidroizolaţiei
la terasele necirculabile, fiind interzisă spargerea gheţii de pe acoperiş prin lovire cu
târnăcoape, cazmale, etc.;
d) executarea ulterioară a unor noi străpungeri ale hidroizolaţiei se va efectua numai cu
acceptul proiectantului şi proprietarului şi în baza unei documentaţii tehnice de
specialitate;
e) menţinerea în condiţii funcţionale a elementelor de protecţie a hidroizolaţiei
(tencuieli, dalaje, copertine, etc.):
- tencuielile crăpate şi cu bucăţi lipsă se refac utilizând aceleaşi materiale;
- dalele sparte sau segregate se înlocuiesc cu dale întregi de acelaşi tip;
- copertinele din tablă smulse sau distruse se înlocuiesc şi se refac revizuindu-
se modul de fixare;
- stratul de vopsea reflectantă se va completa pe zonele lipsă;
- grosimea stratului de protecţie din pietriş se va uniformiza pe intreaga
suprafaţă a acoperişului în fiecare an (primăvara), iar în funcţie de cantitatea
de depuneri de praf din mediul ambiant se va cerne şi se va spăla (ori de câte
ori este cazul)pentru eliminarea încărcării acoperişului şi evitarea colmatării
sistemului de colectare al apelor pluviale.
29