1

CULTURI PE SUBSTRATURI

Culturilc pe substraturi au aparut dupa prirnele sisterne de hidrocultura,

evoluand rapid spre o diversifiearc arnpHi i spre performante de productie
care le depacsc eu rnult pe celc speeifice sisternelor rnodeme de hidrocultura.
Toate variantele tehnologice de cultura pe substraturi difera de hidroeultura
printr-o partieularitate esentiala.
Radacinile plantelor cultivate pe substraturi cresc intr-un rnediu solid,
care sustinc greutatea plantelor i le asigura conditii optirne de cretere prin
realizarea unui raport adecvat intre fazele solida, lichida i gazoasa ale
materialelor.
Asigurarea elementelor nutritive in substratul de cultura se face in
sistemele mai putin evaluate, prin aplicarea i incorporarea ingraamintelor
ehirniee la suprafata substratului, care ulterior se iriga. La sistemcle evaluate,
nutritia hidrica i mineraUi se asigura prin utilizarea solutiilor nutritive,
aplicate in circuit deschis sau in circuit inchis.
Solutiile nutritive se aplica intermitent. Pentru a preveni aplicarea apei
sau a solutiei nutritive la intervale prea scurte de timp, substratul de cultura
trebuie sa aiba o finete rnedie care sa asigure o capacitate de relinere
rnoderata i sa evite ,sufocarea" radacinilor datoriHi excesului de umiditate.
Substraturile de culturii pot fi minerale, organiee sau preparate prin
amestecarea in diferite proportii a unor materiale organicc i minerale.
Substraturile minerale inerte pot fi luate ea atare din natura (nisip, pictri,
tufuri vulcanice) sau pot fi fabricate prin prelucrarea industriaHi mai simpla
sau rnai complexa a unor materii prime. Dintre acestc materiale, rezultate in
urma unor procese industriale, se folosesc mai frecvent: perlitul,
vermiculitul, zgura de furnal, granulele de material plastic, bilele de argila
expandata sau vata mineralii.
Materialele organice, mai frecvent folosite pentru prepararea
substraturilor destinate culturilor ncconventionale, sunt: turba, eomposturile
din eoaja arborilor rainoi, rurneguul, fibra de eoeos, acele de pin, pleava, paie
i altele. Aeeste materiale pot fi folosite ea atare sau in amesteeuri realizate
dupa diferite retete (turba + perlit).
Numarul mare de substraturi, posibilitatile diversificate de aplieare a
ingraamintelor i apei, preeum i posibilitatea realiziirii circuitelor deschise sau
 2
inchise pentru solutia nutritiva, au eondus la diversificarca remarcabila a
sistemelor de cultura pe substraturi nutritive solide. - lcgumiculturii

Cultura pe nisip
Marea majoritate a surselor de informare apreciaza ea denumirea de ,cultura pe nisip" definete
sistemcle de straturi granulare, inerte, in sistem deschis. Dei nisipul estc materialul tipic pentru acest
sistem de cultura, se accepta ea acesta poate fi substituit, total sau partial i cu alte substante cu granulatie
medie cum sunt: pcrlitul, materialul plastic sau orice material anorganic. Referitor la acest sistem de
cultudi Steiner a precizat ea ,radacinile plantelor cresc intr-un substrat solid, poros, din particule

anorganice, cu diametrul mai mic de 3 mm, care nu se distrug".

mm. Diametrul particulelor de nisip trebuie sa fie cuprins in 1n intervalul 0,25 1,8 lipsa
acestuia, se apreciaza ea i nisipul din clasele de marime de 0,6 - 2,5 mm sau chiar 1,6 - 3,2 mm
poate fi utilizat ea substrat de cultura, cu precizarea di udarile trebuie aplicate la intervale de timp mai
scurte.

Cultura pe paturi de nisip

Acest sistem de cultura este realizat pentru alimentarea cu solutie nutritiva in circuit deschis.
Esentiala la accst sistem de cultudi este cerinta ea substratul sa retina suficienta solutie nutritiva (sau

apli) pentru creterca normala a plantelor in conditiile existentei unui drenaj satisraditor care sa asigure
buna aerare a nldlicinilor. Aceastli aerare este inferioarli calitativ in comparatie cu cea realizatli 1n
culturile cu solutie circulantli, la care oxigenarea are loc i prin administrarea solutiilor nutritive
recuperate i reconditionate. La culturile pe paturi de nisip cu recircularea solutiei irigarea se face mai
frccvent, cu cantitl'iti de solutie care depaesc mutt consumul plantelor.
La culturile cu circuit deschis, udarile care se aplicii mai rar trebuie sa introduca in substrat o
cantitate de solutie nutritivii apropiatii de cca consumatii de ditre culturli. Fluctuatiile mari de umiditate a
substratului (nisip) de la deficit (ofilirea plantclor) panli la exces (lipsli de oxigen la nivelul sistemului
radicular) influenteaza negativ performantele productive ale culturii, care sunt inferioare celor realizate
1n alte sisteme de culturi neconventionale. Datoritii acestor particularitiiti, culturile pe paturi de nisip nu
s-au bucurat de o atentie deosebitii din partea specialitilor.
Pentru amenajarea unei instala!ii de culturli pe pat de nisip estc necesarli construirea unui bazin 1n
care se va efectua cultura. Bazinul se confectioneazli din difcrite materiale ea beton annat cu fibrli de

sticla, lernn, placi de azbcst acoperite cu vopsea inertli sau cu riiini epoxidice (fig. 9.4.1).
Jntr-o varianta mai putin costisitoare, impermeabilizarea bazinelor se poate face l?i cu folie dubl a
de polietilenii (grosimea unui strat 0,1 - 02 mm), aezatli i fixatii cu grija pentru evitarca perforarii
accidentale.
 cm----

t-4•-----140
3

Dazin
Fig. 9.4.1 • din beton pentru cultura pe substraturi anorganicc

Solutiile nutritive pentru irigarea fertilizanta se aplica prin pulverizarca grosiera sau fin a ( cu
ajutorul microaspersoarelor), prin tevi perforate sau prin instalatii de udare prin picurare, aezatc pc
suprafata patului langa randurile de plante.
Cultura pe pat de nisip functioneaza bine doar daca beneficiaza de un sistem de drenaj
suficient. Pentru eliminarea excesului de umiditate se instaleaza drenuri din conducte perforate, din
material plastic rigid, cu dia
metrul de eel putin 4 cm. Conductele de drenaj se instalcaza pe una din cxtrcmitatile bazinului sau
pe centrul acestuia, cu perforatiile 1n jos. Drenajul se poate asigura i prin aezarea unui strat de
pietri la fundul bazinului de cultura (fig. 9.4.2.).
perete lateral

Fig. 9.4.2 Pat de nisip cu strat de pietri pentru drenaj

-

Pentru bazinelc in care se aaza patul de cultura se recomanda o lungime de 35 40 m i

-

latimea de 0,8 m, pentru un singur rand de plante cu talie inalta sau 1 ,2 m pentru doua sau mai
multe randuri de plante cu talie joasa. Adancimea acestor bazine de cultura este de 25 - 40 cm. In
aceste DE LEGUMICULTURA

bazine partea inferioad'i a substratului saturata cu apa creeaza certitudinea ea

partea superioara va fi favorabila aerarii corespunzatoare a didacinilor plantelor
cultivate.
 4
0 alta problema ridicata de cultura pe paturi de nisip este cea legata de
dezinfectia substratului pentru eliminarea germenilor de boli i a daunatorilor,
inclusiv nematozi. Schwarz ( 1968) recomanda efectuarea dezinfectiei cu solutii
diluate de formaldehida (1% ) sau hipoclorit de sodiu ori calciu (0,3 1 %) care
-

trebuie sa fie mentinute in paturi timp de 24 de ore. In timpul tratamentului

suprafata paturilor este complet acoperita cu folie de polietilena. Dupa evacuarea
solutiilor dezinfectante, paturile de nisip trcbuie spalate cu apa curata de 3 4 ori.
-

Utilizarea acestor produse dezinfectante este periculoasa pentru culturilc

limitrofe, pentru muncitori i
pentru mediu.
Cultura in sere, pe paturi de nisip, a fost expcrimentata de mai multi
cercetatori, dintre care, unii (Johnson, 1980 i Jensen, 1981) i-au publicat
lucrarile relativ recent. Pentru aceste amenajari au fost folosite sere individualc,
in interiorul dirora patul de nisip a avut suprafata de cultura egalii cu a
constructiei. Solutia nutritiva a fost aplicata la suprafata stratului de nisip.
Excesul de solutie neconsumata a fost drenat i evacuat in afara instalatiei, f'ara a
a
fi recuperat. Pentru evitarea fluctuatiilor de umiditatc in paturile cu nisip,
solutia nutritiva fost aplicata in zonele aride de opt ori pe zi.
Cercetari intreprinse in Israel, pentru realizarea unor culturi pe dune mari de
nisip, au fost finalizate prin construirea unor instalatii cu urmatoarele
caracteristici: adancimea minima a patului de cultura 35 cm; panta fundului
-

gropii 0,5%; impermeabilizarea gropii cu folie avand grosimea de 0, 1 mm;

-

conductele de drenaj aezatc la 1 m distanta sunt conectate la o conducta

colectoare montata perpendicular pe cele mentionate anterior. Solutia nutritiva
este aplicata cu o instalatie de udare prin picurare, a carei functionare este
comandata de un programator automat.
Se apreciaza ea pe dunele de nisip cu grosime de peste 1 m, cultura se poate
realiza i lara amcnajarea paturilor prezentate mai sus.
Culturi pe substraturi naturale inerte in saci
Pentru culturile cu talie inalta, ea tomate i castraveti, la care distantelc dintre
randuri i plante pe rand sunt mari, este mai avantajoasa varianta de cultura pc
saci umpluti cu nisip. Costul amenajarii terenului pentru cultura pe saci este
relativ scazut deoarece se limiteaza la o profilare atenta a stratului superficial al
solului care sa asigure i drenarea excesului de solutie nutritiva.

Substratul de cultura este introdus in saci de polietilena rezistenUi la

ultraviolete, de obicci albi, care reflecta radiatia solara. In acest fel, se evita
 5
supraincalzirea sacilor i patrunderea luminii care favorizeaza aparitia algclor in
interiorul sacilor. Sacii se aaza fie in pozitie vcrticala cu partea superioara
deschisa, fie culcati. k cazul sacilor culcati orizontal, rasadurile se planteaza in
fante taiate pe partea superioara a sacilor. Alimentarea sacilor cu solutie nutritiva
se realizeaza prin intermediul unor instalatii de udare prin picurare, care permit
automatizarea udarilor. Solu
tiile nutritive sunt complete, asigurand in totalitate elementele nutritive necesare
plantelor de cultudi.
Irigarea prin picurare se dovedete a fi foarte eficienta deoarece permite
dozarea precisa a cantitatilor de solutie nutritiva care trebuie aplicata. Excesul de
solutie nutritiva este evacuat in afara sacului prin fante (taieturi) de drenaj
practicate la baza sacilor, prin taieturi pozitionate cu 12 cm mai sus de suprafata
de sprijin. La aparitia eventualelor atacuri de boli asupra sistemului radicular al
plantelor, sacii cu probleme sunt eliminati din cultura, limitand raspandirea
infcctiei. Profilarea solului trebuie sa creeze straturi inaltate, cu coronamentul
uor inclinat spre rigole, pentru ea solutia nutritiva in exces sa se scurga prin
fantele de drenaj. Atat straturile, dit i rigolele Iimitrofe se acopera cu folie de
polietilena.
Literatura de specialitate citcaza ea realizare deosebita sistcmul de cultura
pe saci de nisip pentru tomate, castravcti, fasole i dovlecei practicat in sere din
Qatar. Sacii din material plastic, folositi pentru acest sistem de cultura, sunt
umpluti cu nisip cu ajutorul unei instalatii cu productivitatea de 500 de saci/ora.
Serele folosite pentru acest proiect ambitios sunt echipate cu instalatii de racire
care functioneaza ziua i cu instalatii de incalzire care functioneaza noaptea,
atunci cand este nevoic. Pentru folosirea economica a apei, irigarea fertilizanta
este asigurata de instalatii de u?are prin picurare care utilizeaza i apa de mare.
Culturi pe substraturi minerale obpnute prin prelucrare industriala
Materialele anorganice, luate ea atare din natura i folosite ea substraturi de
inradacinare pentru culturile horticole ncconventionale, variaza mult din punct
de vedere al insuirilor fizice, fiind necesare tchnologii de cultura difercntiate,
greu de elaborat i de aplicat. Ideea folosirii unor substraturi cu proprietati
idcntice indiferent de locul in care sunt utilizate, a deschis drumul utilizarii ea
suport de inradacinare, pentru culturile firi a sol, a unor materiale produse prin
tchnologii industriale mai simple sau mai complexe. Uncle dintre aceste
materiale sunt folosite ea atare, altele
se utilizeaza in amestecuri cu produse similare sau chiar cu materiale
organice. In cele ce urmeaza vor fi prezentate succint unele materiale
anorganice mai larg utilizate ea substraturi de cultura i modul lor de folosire:
 6
Vermiculitul este un silicat de aluminiu hidratat care se livrcaza
utilizatorilor sub forma unor cristale aplatizate. fn natura, vermiculitul se
exploateaza ea mineral din zacaminte, dintre care, cele mai mari sunt in
Statele Unite ale Americii i Africa de Sud.
Dupa ce este macinat in particule de marime mijlocie spre mica, acest
mineral introdus in cuptoare, la temperaturi ridicate, se exfotiaza
transformandu-se intr-un material poros cu duritate mica, format prin
expandare in unghiuri drcpte fata de planul de clivaj. Verrniculitul exfoliat
are densitatea medie de 80 kg/m3 i o reactie alcalina atunci cand materialul
extras are un continut mai ridicat de carbonat de calciu i magneziu. Datorita
porozitatii ridicate, capacitatii mari de schimb i de retinere a apei, care ii
sunt specifice, vermiculitul cumuleaza unele insuiri valoroase necesare unui
bun substrat pcntru culturi neconventionale. Ca dezavantaj se
mentioneazii degradarea structurii sale in urma intrebuintarii indelungatc.
Rezultatele incercarilor de folosire a vermiculitului, ea substrat
pentru cultura de tomatc, au evidentiat urmiitoarele particularitati:
vermiculitul se introduce in saci de polietilena neagra sau alba,
aezati vertical, cu un volum de 9 1/planta; sacii sunt prevazuti
cu
fante pentru drenaj practicate la 2,5 cm deasupra suprafetei de
spri
jin (sol mulcit);
volumul de inradacinare relativ redus permite utilizarea unor
saci
de dimensiuni mici, adecvati realizarii unor culturi cu densitati
moderate, de 3 - 3,5 plante/m2;
instalatia de irigare prin picurare trebuie sa asigure posibilitati
tehnicc de pozitionare a duzelor montate pe tuburi subtiri din
material plastic (tip spaghetti), pe partea superioara a stratului
de vermiculit
din sacii verticali, langa tulpinile plantelor;
cantitatea de apa sau solutie nutritiva administrata zilnic in saci in 2-4
reprize trebuie sa depacasca cu cc a I 0% necesarul plantelor; excesul
se dreneaza in exterior;
solutia nutritivii trebuie sa aiba o reactie uor acida pentru a contracara
reactia neutrii sau slab alcalina a vermiculitului.
Dupa fncheierea culturii, sacii se golesc, separandu-se vermiculitul de restul plantelor. Sacii
spalati sunt umpluti cu vermiculit proaspat sau refolosit. Dupii patru ciclur1
 7
de cultudi, vermiculitul se degradeaza, transfor mandu-se lntr-o pasta relativ
moale i compacta, la care aerarca i drena
jul se reduc pana la limite daunatoare plantelor cultivate.
Perlitul este obtinut prin prelucrarea termica a unor roci vulcanice silicioase.
Mineralul extras din zacamintc contine 2-5% apa lcgata. Cand este incalzit la
temperaturi de cca I 000 oc expandeaza, transformandu-se intr-un material poros,
3
granulat, cu o densitate, In vrac, de 130-180 kg/m . Granulele de perlit au
structura celulara inchisa, datorita careia rctin, prin adsorbtie, cantitati foarte
mari din apa aplicata prin udari. Aceasta apa este eliberata la o tensiune relativ
sciizuta. Substraturile continand perlit sunt bine drenate i, ea atare, foartc bine
aerate. Granulele de perlit au o buna
stabilitate din punct de vedere fizic i sunt inerte din punct de vedcrc chimic in
contact cu solutiilc nutritive. Granulele de pcrlit sunt intrebuintate i pentru
prepararea unor substraturi mixte de cultura prin amestecare cu unele materiale
organice (turba).
Perlitul este un material binc cunoscut i frecvent utilizat in tehnologiile
specifice aplicatc in horticultura romaneascii. In tara noastra, perlitul este un
material relativ ieftin, dcoarece este exploatat din zacaminte autohtone i se
prelucreaza in statii de expandare in apropierea zonelor in care se utilizeaza.
Rczultatele experientelor rcalizate de Wilson i colaboratorii, in 1980-1984,
evidentiaza urmatoarele particularitati ale utilizarii perlitului ea substrat de
cultura pentru to mate:
perlitul folosit ea substrat a fost amcstecat cu gips ( 10 g/1) i cu
saruri minerale ea surse de microelemente (0,5 g/l);
substratul astfel preparat a fost introdus in saci inchii, culcati
orizontal, cu taieturi pe partea superioadi pentru plantarea
rasadurilor i
cu fante de drenaj situate la 2,5 cm, deasupra bazei de sprijin a
sacilor; pe sacii cu un volum de 60 de litri au fost plantate cate
6 rasaduri de castraveti sau tomate;
nutritia hidrica i minerala au fost realizate prin irigarea culturii
cu solutie nutritiva care contine azot, fosfor, potasiu, magneziu;
solutia nutritiva este introdusa in cultura pe rigole, in strat cu
adancime mijlocie;
pentru ridicarea nivelului solutiei nutritive, pe fundul rigolelor
au fost montate. transversal mici praguri de material plastic, cu
inaltimea de 4 cm, creandu-se pe rigole zonele necesare
pentru ,subirigare"; solutia nutritiva patrunde in sac prin fantele
 8
de drenaj practicate in peretii laterali ai accstora, in apropierea suprafetei
de sprijin;
 9
rezultatele cercetarilor au relevat diferente de productie nesemnificative la
volume de inradacinare de 6, 7 i 10 1 perlit pe planta, conducand la
concluzia ea volumul de 6-7 1/planta este suficient.
Vata mineralii. ·i utilizarea sa ea suport pentru culturi horticole
neconven(ionale
Vata minerala este un material produs dupa tehnologii industriale complicate,
folosit initial in constructii pentru izolatii acustice i termice. In horticultura este
utilizatii ea substrat mineral inert pentru culturi neconventionale. Ideea de
folosire in horticultura a unor tipuri de vata minerata cu uoare moditicari fata de
cea industriala a aparut in Danemarca. Primele experimente, privind utilizarea
acestui material in horticultura, au fost intreprinse In 1969.
Pentru ea vata minerala sa poata fi folosita ea substrat pentru culturi
horticole, a fost neccsara modificarea unor insuiri fizicc ale sale, in scopul
creterii capacitatii de retinere a apei.
Primele rezultate ale cercctarilor daneze au atras atentia ingcnioilor
cercetatori olandezi care au initiat programe experimentale ample la Institutul de
Inginerie Agricola Wageningen. Rezultatele pozitive ale acestor cercetari au avut
un impact rapid asupra introducerii tehnologiilor de cultura pe vata minerala in
serelc din Olanda i din alte tari vest-europcne.
Initial, vata minerala a fost utilizata in sisteme deschise, lara recircularea
solutiei, dar cu alimentare intermitenta, pentru cultura de ardei in sera (Van Os,
1983). Vata minerala cste fabricata i folosita in agricultura sub forma de fulgi
destinati umplerii ghivecelor sau containerclor pentru plante omamentalc, sau
compactatii, in ,blocuri", ,panouri" sau ,saltele", utilizatc ea suport de
inradacinare pcntru culturile comerciale de legume i flori taiate in sere cu
suprafete mari. Aceste blocuri sau saltele sunt suficient de ferme pentru a fi
manipulate, dar i suficient de poroase pentru a fi uor penetrate de radacinile
plantelor cultivate.
Vata minerala este fabricata dupa o tehnologie relativ complicata i
pretentioasa. Materiile prime necesare pentru fabricarea vatei minerale (60% roci
bazaltice, 20% calcar i 20% cocs) sunt topite in fumale la temperatura de
1600°C. Amestecul topit este tumat prin centrifugare. Prin racirea firioarclor fine
(0 -0,05 mm), create in urma centrifugarii, se obtine
vata minerala bruta. In faze ultcrioare ale procesului de productie se adauga raini
fenolice ea liant i agenti pentru aditivare hidrofila sau hidrofoba. Produsul astfel
realizat se preseaza pentru a capata rezistenta mecanica i se taie in blocuri de
forme i dimensiuni adecvate culturilor pentru
care vor fi folosite. Compozitia chimidi a vatei minerale, prezentata de Verwer, in
1976, evidentiaza prezenta urrnatoarelor componente chimicc
 10
(oxizi): Si02 47%; Ah03 14%; CaO 16%; MgO 10%; Fe203 8%;Na20 2%; K20 1
%; MnO 1 %; Ti02 1%.
Panourile (saltelc) de vata minerala fabricate de diverse companii
producatoarc pentru culturi horticole au dcnsitate relativ scazuHi, cuprinsa intre
70 i 100 kg/pt3.
Vata minerala de joasa densitate creeaza avantajul unei aerari superioare
calitativ, dar este mai putin adecvata pentru reutilizare, care presupune
sterilizarea tennica cu aburi supraincalziti. Marea majoritate a produditorilor, care
folosesc vata minerala ea substrat de cultura, prefera sa lucreze, in fiecare an, cu
panouri noi.
Regimul hidric al substratului de vata mineraUi este foarte important pentru
stahilirea modului de aplicare a udarilor. Vata minerala are o capacitate mare de
retinere a apei. Apa este retinuta cu o presiune scazuta, ceea ce inseamna ea este
uor absorbiHi de sistemul radicular al plantelor din cultura. Continutul in apa
crete progresiv de la suprafata spre baza
panoului de vata minerala utilizat ea suport pentru cultura.
La plantarea culturilor de tomate i castraveti, cuburile de vata mineraUi se
aaza pe partea superioara a panourilor deja umectate. Umectarea cuburilor va fi
nccorespunzatoare, daca inaltimca acestora este mare. Pentru evitarea acestui
posibil neajuns, cuburile utilizate in culturile pe vata minerala au inaltiea doar de
5 - 6,5 cm.
Dimensiunile panourilor de vata minerala sunt corelate cu vigoarea
sistemului radicular al specici cultivate. Volumul acestora difera in functie de
latimea panourilor de cultura. Astfel, panourile pentru castraveti (care au un
sistem radicular foarte viguros) au urmatoarele dimensiuni: lungime 90-100 cm,
latime 30 cm i inaltime 7,5 cm. Pentru tomate se folosesc panouri cu lungime i
inaltime identice, cu Hitimea de 15 sau 20 cm. Uncle firme produc $i panouri
duble, cu lungimea de 200 cm. Panourile sunt invelite cu folie· de polietilena
opaca, alba, care se taie pe partea superioara, in locurile unde se planteaza
rasadurile i pe una dintre laturile verticale, undc se deschid fantele de drenaj
pentru eliminarea excesului de umiditate, care aparc la aplicarea udarilor.
Panourile de vaHi mineraHi se aaza pe placi rigide din polistircn expandat,
pe suprafata carora se practica, din tumare, rigole de drenaj sau canale destinate
montarii unor evi prin care circula apa calda sau rece
pentru reglarea tempcraturii sistemului radicular al plantelor. Tcrenul amenajat
pentru culturi pe vata minerala este mulcit cu folie alba, opaca.
 11
folia acopedi atat fundul i pcretii rigolelor de cultura, cat interva(e(e in i'n libcre
dintre acestca. cazul culturilor cu circuit chis excesul de solutie nutritiva, care se scurge din
panourile de vata minerala prin fantele de
drenaj, este preluat integral de rigole paralcle cu randurilc de plante. Fantele de
drenaj, cu lungimea de 4 5 cm, se taic orizontal, in partea din aval a panourilor,
-

la 1 1,5 cm deasupra bazei de sprijin.

-

Producerea rasadurilor pentru culturile pe vata se realizeaza in cuburi

confeconate tot din vaHi minerala. Cuburile de vata minerala, avand sectiu
3
nea patraHi cu latura de 10 cm, inaltimca de 6,5 cm i volumul de 0,65 dm sunt
invelite pe pcretii laterali cu folie de polictilena pentru reducerea pierderilor de
apa prin evaporare. Pe partea superioara a cubului este practicat un orificiu, cu
adancimea de 2 - 2,5 cm i cu diametrul (sau latura) de 1 cm.
Scmanatul pentru producerea rasadurilor se efectueaza in nite ghivece mici,
tot din vata mineraHl, avand dimensiunile idcntice cu orificiile din cuburi.
Aceste minighivece sunt cunoscute sub denumirca de ,dop". Lucrarea de repicat
se efectueaza prin introducerea acestor ,dopuri", cu plantutele rasarite, in
orificiile de pe partea superioara a ghivecelor. in perioada producerii disadurilor
nutritia hidrica i mineraHi se asigura, in totalitate, prin administrarea de solutii
nutritive. Pentru evitarea excesului de umiditate, cuburile nutritive se aaza pe un
strat de perlit, pc intreaga perioada a producerii rasadurilor.
lnfiintarea culturii presupunc instalarea in sera a panourilor pentru
cultura i umectarea lor cu solutie nutritiva. Plantarea propriu-zisa consta in
aezarea cuburilor, umectate cu solutie nutritiva, pe partea superioara a panourilor,
in orificiile taiate in imbracamintea de material plastic. Concomitent cu plantarea
disadurilor se monteaza instalatia de distributie a solutiei nutritive. Terminalelc
capitare de distributie a solutici nutritive se fixeaza initial Hinga baza tulpinii
·

rasadurilor (fig. 9.4.3.). Dupa diteva zile, la culturile de tomate, cand radacinile
rasadurilor au trecut din ghiveci in patul de cultura, capilarcle instalatiei de udare
prin picurare sunt mutate pe panou, la baza cuburilor nutritive. In acest moment
se taie i Hmtele de drenare in imbracamintea panoului.
Nutritia culturilor pe vata minerala este una dintre lucrarile de ingrijire cu
eel mai putemic impact asupra nivelului productiei. Reactia panourilor noi de
vata minerala este alcalina, datorita prezentei calcarului prin
tre materiile prime necesare fabricarii produsului. Initial, panourile noi au pH-ul
intre 7 i 8, dar in cazuri de exceptie pH-ul poate sa ajunga la 9 9,5. Reactia
bazica se corecteaza prin umectarea panourilor, inainte de plantare, cu o prima
solutie nutritiva cu pH-ul de 5 5,5, urmata de o alta solutie nutritiva cu pH-ul de
-
 12
5,5 - 6,5. Concentratia solutiei nutritive, in interiorul panourilor, este mentinuta
la valori relativ mici de 2-2,5 mS/cm,
pentru castraveti, i 2,5-3 mS/cm, pentru tomate.

vat1!
panou (saltea)
de mineral1!

de
polietilena
(mulci)

Fig. 9.4.3 - Componente ale instalafiei de cultura pe panouri de vat! minerall'i

Fonnulelc solutiilor nutritive pentru culturile pe vata minerala sunt similare
cu ccle specifice sistemului NFT, cu precizarea ea magneziul i fierul sunt
mentinute la valori mai mici pentru culturi pe vata minerala. Astfel, in urma
experimentarilor intreprinse in Olanda, Sonneveld (1980) stabilete, pentru solutia
nutritiva destinata culturii de castraveti pe vata minerala, unnatoarca formula
(concentratiile fiind exprimate in mg/1);
168 N; 47 P; 235 K; 18 Mg; 140 Ca; 0,56 Fe; 0,55 Mn; 0,26 Zn; 0,22 B; 0,0
Mo; 0,03 Cu.

in sistemelc cu circuit inchis, alimcntarea cu solutie nutritiva se reali

zcaza cu intennitenta, prin pomparea unor cantitati mult mai mari dedit cele strict
necesare pentru acoperirea consumului plantelor. Excesul de solutie nutritiva
trece prin panourile de vata mineraHi impanzite de radacinile plantelor, se
dreneaza prin fantele taiate in folia care imbraca panourile, trece in rigole sau
conducte cu panta mica, este colectat din intreaga instalatie i trimis in rezervorul
instalatiei. Solutia nutritiva recupe
rata este reconditionata i reintrodusa in circuit.
Culturi pe substraturi naturale organice
Materialcle naturale organice folosite ea suport de inradacinare pentru culturi
horticole sunt larg raspandite in tari ea: Franta, Marea Britanie, Canada, Africa de
Sud, Australia .a.
 13
Principalele materiale organice folosite ea substraturi de cultura sunt:
turba, composturilc preparate din coaja unor arbori, rumeguul, pleava, fi
bra de cocos. Aceste materiale se folosesc ea atare sau in amestecuri fie cu
alte materiale organice, fie cu materiale anorganice (turba, nisip).
Marea majoritate a matcrialelor organice au o capacitate de retinere
pentru apa i elementele nutritive mai mare decat a materialelor anorganice
naturale - nisip i pietri.
Substraturile prcparate din materialc organice sunt biodegradabile, fiind
intrebuintate ulterior pentru fertilizarea unor culturi agricole sau horticole.
Substraturile organice sunt utilizate in sistemc de cultura mai putin
sofisticatc tehnologic, in serc i solarii.
Turba este material organic larg raspandit, cu o capacitate foarte mare de
retinere a apei combinata cu o porozitate remarcabila (120-130 kg!m \ lipsit
de boli §i daunatori specifici culturilor horticole i agricole. Ca dezavantaje
pot fi mentionate: costul ridicat i reactia diferita, de la putemic acid pana la
neutru sau chiar slab alcalin.
Turba sau amestecurilc in compozitia carora intra acest material se
fertilizcaza inainte de aezarea in saci sau pe rigole unde se efcctueaza cultura.
Totui, in cursul vegetatiei, plantelc sunt irigate cu solutii slab concentrate care
contin azot (150 mgll) i potasiu (200 mg/1). Wall (1973) recomanda
fertilizarea turbei cu urmatoarele surse de macro i microelemente (cantitatile
sunt exprimate in kg/1000 1 turba): calcar (amendament pentru turba acida) -
4,7; superfosfat 18% - 1,6; azotat de potasiu - 0,74; uree - 0,37; sulfat de
potasiu - 0,37; ingraaminte cu microelemente - 0,37.
'lngraamintele se omogenizeaza foartc bine daca in prealabil au fost
macinate sau solubilizate intr-o cantitate de apa suficient de mare pentru ea
intregul volum de turbii sa fie umectat uniform. Accasta metoda da rezultate
foarte bune pentru cantitatile mai mici de substrat (Atanasiu N., 1998).
Pentru reducerea consumului sau pentru corectarea unor insuiri, turba se
amesteca in proportii diferite cu alte componente cum sunt compostu) din
coaja de conifere sau perlit.
Substraturile din turba sau amestecuri cu turba se introduc in saci din
folie rezistenta la ultraviolcte sau in rigole captuite cu acelai material,
asigurandu-se un volum de inradacinare de 10 14 1 pentru o planta de tomate
-

sau 1 2-20 l pentru o planta de castravete.

Rasadurile produse in cuburi sau ghivece de turba sunt plantate pe sacii
aezati orizonta] sau verlical.
Tehnologia generalii a culturilor legumicole ,Jiirii sol"
 14

Alimentarea eulturii cu solutii nutritive se realizeaza cu ajutorul unor

instalatii de udare prin picurare. CantiHitile de solutii nutritive folosite pentru
fertirigare depaese eu eel putin 20% consumul plantelor i pierderile prin
evaporare. Exeesul de solutie nutritiva se seurge din saci prin nite fante de drenaj
orizontale, taiate cu 1,5 cm mai sus de suprafata terenului muleit cu folie pe care
se aaza sacii.
Literatura de specialitate nu citeaza eazuri de instalatii de cultura pe turba la
care solutia nutritiva circula in sistem inchis.
Rezultatele eercetarilor efeetuate la Faeultatea de Horticultura Bueureti
privind cultivarea tomatelor pe amestecuri organice din turba $i compost forestier
(Atanasiu N., Luchian Viorica, Popescu V., 1995-2000) in sere neincalzite,
evidentiaza urmatoarele:
- realizarea unor produetii de 1 15-120 Uha in cazul folosirii unor hibrizi cu
fruct mare (Arletta), cu plantele carnite la 5-6 inflorescente;
- aeecntuarea timpurieHi!ii primelor recoWiri eu eel putin 7-8 zile fata de
eultura clasiea pe sol;
- creterea greuHitii medii a fruetclor cu 10-12% in comparatie cu acela$i
parametru la eultura pe sol;
- posibilitatea realizarii eulturii prin folosirea materialclor de provenienta
autohtona pentru prepararea i fertilizarea substraturilor, eu preeizarea ea s-
au aplicat fertilizari extra - radiculare pentru a se compensa lipsa surselor
de microelemente.
Rezultate bune s-au obtinut $i la cultura eastravctilor tip cornichon cultivati
pe turba sau turba + compost forestier in sere neincalzite, unde s-au obtinut
productii de 85-86 Uha cu hibridu1 Ophix Fl (Atanasiu N.,
1996-1998).
Rumegu·ul folosit ea substrat de cultura de ditrc cercetatorii canadieni
(Adamson $i Maas) $i sud - african (Maree) trebuie sa provina doar de la
anumite specii forestiere. Substratul de inradacinare realizat din rumegu$ trebuie
sa fie mai voluminos in comparatie cu eel specific pentru turba. Pentru
imbunatatirea drenajului, rumegu$ul se amesteca cu nisip grosier (pana la 10%
din volumul substratului). Consumul de azot este mai mare decat in cazul altor
substraturi de cultura.
Compostul forestier, realizat din scoaqa maruntita a unor arbori din specii
eonifere, eontine iragmente cu dimensiuni de eel mult 2-3 cm.
Acest material, dupa o compostare care dureaza eel putin un an, are reactie
acida, capacitate de retinere a apei relativ redusa $i o aerare exce-
 15
lentii. Se folosete in propoqii de 25-75% pentru prepararea amestecurilor
din turba + compost forestier, care se utilizeaza ea substraturi organicc in
culturile neconventionalc de legume in unele tari. Fibra de cocos i pleava sau
paiele tocate se folosesc pentru prepararea substraturilor organice de cultudi in
tarile care au resursc mari din aceste materiale. Utilizarea acestor materiale
organice constituie o alternativa la utilizarea celor a ciiror exploatare (turba) este
apreciata ea factor generator de dezechilibre ecologice.
 16

Pentru prevenirea infectarii produselor cu agenti patogeni, mediul de pastrare trebuie sa fie
steril. Pentru aceasta, inainte de depozitarea legumelor, se face o curatenie generala !;>i se
dezinfecteaza prin stropiri cu: hi
poclorit de sodiu, fosfat trisodic, lapte de var 20%, sulfat de cupru 2-3%. Podeaua se stropete cu
formalina (40%), in cantitate de 2,5 l/100 1 apa. in pivnite i subsoluri de cladiri, dezinfectia se
realizeaza prin gazare, respectiv prin ardere de sulf, 30-80 glm \ iar nisipul pentru stratificare trebuie
sa fie curat sau dezinfectat chimic. Atunci cand este cazul se iau masuri i impotriva rozatoarelor.
Ambalajele vechi i ustensilele folosite ( couri, lazi, galeti, cant are, dirucioare, unelte) se spala cu
soda (4 %) dupa care se imbaiaza sau se stro
pesc cu solutie de Orthocid 0,5 %.

Pentru a evita transferul unor mirosuri caracteristice, se cvita depo- a zitarea in amestec
·

diferitelor specii (!elina cu ceapa, mere sau citrice cu Plistrarea legume/or stare proaspdtd

legume putemic mirositoare ea varza sau ceapa), iar indepartarea mirosurilor nepHicute se face cu
ajutorul dirbunelui activ, absorbant.
Protcjarea produselor impotriva deprecicrii in timpul pastrarii se poate face prin diferite
tratamcnte in limitele eficientei economice i cu avizul organelor sanitare. Astfel:
pentru limitarea pierderilor de apa ambalajele se pot captui cu polietilena, iar tomatele,
ardeii, vinetele, castraveii i cantalupii se
pot cerui cu parafina sau ccara vegetala;
impotriva muccgaiurilor i putrezirii se fac tratamente cu sulfat de cupru, uleiuri minerale,
fenilalanina sau se spala legumelc cu apa clorinata, sau solutii de Captan, Thiram i alte
fungicide; s-au obtinut rezultatc favorabile prin iradierea produselor in doze de 100-500
Krad pentru combaterea putregaiurilor i 5-10 Krad pentru prclungirea duratei de pastrare sau
impiedicarea incoltirii cartofilor. in aceleai scopuri se pot utiliza lampile ultraviolcte.
In general, aceste tratamente au aplicabilitate limitata datorita costului ridicat i aparitiei unor
efectc secundare negative (patare, dccolorare, inmuierc, maturare anormalli, pierderea gustului).