Cursul WINS2000:

Bazele retelelor
Microsoft®
Windows® 2000

1
Cunostinte anterioare

n Experienta in lucrul cu interfata Windows 9x

n Structura hardware si functionalitatea sistemelor de
calcul PC
n Notiuni de baza privind produsele familiei Microsoft®
Windows® 2000
n Elemente de baza privind integrarea unui client in retea:
conceptul de sistem de operare de retea (NOS), relatia
client/server, retea locala (LAN)

2
Cuprinsul cursului

n Capitolul 1 - EXAMINAREA RETELEI

l Ce este reteaua ?
l Tipuri de retele
l Servicii oferite de retea
l Topologii de retele

n Capitolul 2 - COMPONENTELE RETELEI

l Transmisia semnalelor
l Medii de transmisie
l Componentele principale pentru conectare

3
Cuprinsul cursului (continuare)

n Capitolul 3 - ARHITECTURI DE RETEA

l Ethernet
l Token Ring
l ATM
l FDDI
l Frame Relay

n Capitolul 4 - EXTINDEREA RETELEI

l Repeatere si hub-uri
l Punti si switch-uri
l Routere si gateway-uri
l Tipuri de conectari de la distanta (RAS)
l PSTN si ISDN
l X.25 si ADSL

4
Cuprinsul cursului (continuare)
n Capitolul 5 - PROTOCOALE DE RETEA
l Tipuri de protocoale
l Modelul OSI si IEEE 802.x
l Protocoale si transmisii de date
l Protocoale standard Windows 2000: TCP/IP, IPX/SPX, NetBEUI, Apple
Talk, IrDA, ATM
l Protocoale RAS: SLIP, PPP, VPN

n Capitolul 6 - PROTOCOLUL TCP/IP

l Nivele TCP/IP
l Suita protocolului TCP/IP: TCP, UDP, IP, ICMP, IGMP, ARP
l Utilitare TCP/IP
l Rezolutia de nume sub Windows 2000
l Procesul transferului de date
l Rutarea datelor

5
Cuprinsul cursului (continuare)
n Capitolul 7 - ADRESAREA IP
l Clase de adrese IP
l Subretele
l Modul de adresare IP
l Asignarea adreselor TCP/IP
n Capitolul 8 - OPTIMIZAREA ALOCARII ADRESELOR IP
l CIDR (Classes Inter-Domain Routing)
l Adresa IP si masca de subretea binara
l alocarea IP cu CIDR
n Capitolul 9 - SERVICII WEB
l Concepte Internet
l Tehnologiile client
l Conectarea la Internet
l Concepte servere Web

6
Cuprinsul cursului (continuare)
n Capitolul 10 - IMPLEMENTAREA RETELELOR SUB
Microsoft WINDOWS 2000
l Sistemul de operare de retea (NOS)
l Avantajele si organizarea domeniilor
l Avantajele serviciului Active Directory
l Accesul in retea din Windows 2000
n Capitolul 11 - ADMINISTRAREA RETELEI WINDOWS 2000
l Administratorul de retea
l Protejarea retelei
l Administrarea retelei proprii
l Utilizare HELP in Windows 2000
l Unelte administrative sub Windows 2000
n Capitolul 12 - SECURIZAREA RETELEI WINDOWS 2000
l Conturi utilizator
l Drepturi utilizator
l Permisiuni

7
BIBLIOGRAFIE

n 1. JAMES CHELLIS MCSE – Elemente fundamentale ale re elelor de

calculatoare – editura ALL, 2000
n 2. Microsoft Press BAZELE RE ELELOR DE CALCULATOARE
– editura Teora, 1999
n 3. ANDREW S. TANENBAUM RE ELE DE CALCULATOARE- editura
Computer Press Agora, 1997
n 4. MARK GIBBS RE ELE DE CALCULATOARE PENTRU
ÎNCEP TORI - editura Teora, 1996
n 5. DOUG LOWE RE ELE PENTRU TO I - editura Teora, 1996

n 6. DANIEL BOBOLA GHIDUL BOBOCULUI PENTRU RE ELE DE

CALCULATOARE - editura Teora, 1996
n 7. MIHAELA CÂRSTEA CALCULATORUL PE ÎN ELESUL TUTUROR
ION DIAMANDI editura AGNI, 1995
n 8. Redac ia CHIP COLEC IA CHIP 1997, 1998, 1999, 2000
n 9. INTERNET Site- urile diferi ilor produc tori de tehnic de
calcul

8
Programul de certificare profesionala Microsoft

n Microsoft Certified Systems Engineer (MCSE)

n Microsoft Certified Database Administrator (MCDBA)
n Microsoft Certified Solution Developer (MCSD)
n Microsoft Certified Professional + Site Building
(MCP + Site Building)
n Microsoft Certified Professional (MCP)
n Microsoft Certified Trainer (MCT)

9
Facilitati:

Sala de curs Sala 3, Etajul 3

L,M,M,J,V - 16.00 - 21.00

Orarul
Sambata - 09.00 - 14.00

WC WC, Etajul 3

Locuri special
Fumatul amenajate

10
 Capitolul 1:

EXAMINAREA
RETELEI

11
Cuprins

n Ce este reteaua

n Tipuri de retele in functie de intindere

n Servicii oferite de retea

n Topologii de retele

12
 1. Ce este reteaua ?

n RETEA - un grup de calculatoare personale conectate

intre ele, impreuna cu alte echipamente periferice
n Cea mai simpla configuratie de retea este formata din 2
calculatoare

calculator stand-alone cea mai simpla retea

n Intinderea retelei se refera la dimensiunea geografica si

este determinata de marimea organizatiei sau de
distanta fizica intre utilizatorii retelei

Atunci când dispune i de un calculator personal neconectat la o re ea, se

consider c lucra i într-un mediu de-sine-st t tor (stand-alone).
Pentru transferul de informa ii cu alte calculatoare este nevoie de o dischet
sau datele trebuiesc tip rite. Pentru a u ura munca de transmitere a datelor
ave i nevoie de o re ea.
Cea mai simpl configura ie de re ea este cea format din dou calculatoare
conectate între ele. Prin conectare se pot schimba mult mai u or informa iile
aflate în memoria lor, se pot partaja resurse comune, ca de exemplu o
imprimant sau un modem, astfel încât s utiliz m mult mai eficient hardware-
ul disponibil.
Un grup de calculatoare personale conectate între ele, împreun cu alte
echipamente periferice, formeaz o structur numit Partajarea resurselor
devenite comune prin interconectarea PC-urilor poart numele de
interconectare.
O re ea local de calculatoare (LAN – Local Area Network) este un ansamblu
format dintr-un num r variabil de calculatoare personale, conectate între ele
prin intermediul unor cabluri i care se afl toate într-o singur loca ie. Cele
mai uzuale permit maxim 30 calculatoare, conectate prin cabluri cu o lungime
maxim de 500m.

13
 2. Tipuri de retele in functie de intindere

Local Area
Network
- LAN

Retea
Locala

Wide Area Network - WAN - Retea de mare suprafata

Pentru a putea deservi o arie geografic mai mare, a fost creat o configura ie
de re ea de calculatoare ce permite conectarea mai multor re ele locale sau
terminale de-sine-st t toare aflate la mare distan , numit re ea de arie mare
WAN – Wide Area Network.re ea.
O re ea de tip WAN conecteaz de regul mai multe WAN-uri aflate la
distan , prin intermediul liniilor telefonice, categorie care nu se refer doar la
mediul utilizat în telefonie ci i la fibr optic i transmisii radio.
Un tip de re ea intermediar este MAN Metropolitan Area Network, care
define te o re ea de mare suprafa localizat într-o metropol .
Cele mai multe WAN-uri apar in unei companii, nefiind proprietatea unui
operator de telecomunica ii. recent, Internetul a devenit cea mai mare re ea
WAN din lume, astfel încât companiile dezvolt re ele proprii conectate la
Internet pentru a putea comunica oriunde în lume.
Problema re elelor WAN este viteza mic de transmisie a datelor datorit
imposibilit ii partaj rii resurselor între calculatoarele conectate, astfel încât
conexiunile sunt urilizate de regul pentru servicii scurte de comunica ie, ca e-
mail sau trafic de produse HTML (WWW).

14
 3. Servicii oferite de retea

n partajarea accesului la informatii

n partajarea accesului la resursele hardware (imprimante, modemuri,
scannere, HDD, CDROM, unitati de banda)
n partajarea accesului la resursele software (aplicatii client-server, SGBD)
n pastrarea informatiilor si solutii de backup centralizate
n protejarea informatiilor prin nivele multiple de securitate
n suport pentru servicii de e-mail

O re ea poate oferi urm toarele categorii de servicii:

-partajarea accesului la informa ii (pentru securizarea anumitor informa ii).

-partajarea accesului la resursele hardware (imprimante, modemuri, scanere,
plottere, HDD, FDD, CDROM, unit i de band conectate la un PC din re ea
sau echipamente conectate direct în re ea).
-partajarea accesului la resursele software (software-ul poate fi instalat
centralizat i se poate restric iona accesul anumitor membri ai re elei la un
produs sofware).
-p strarea informa iilor – solu ii de backup (una din sarcinile foarte importante
ale unui administrator).
-protejarea informa iilor (mult mai bine asigurat decât la un calculator izolat,
re eaua oferind mai multe niveluri de securitate). Fiecare utilizator are un cont
personal protejat prin parol , ce permite serverului s recunoasc doar
utilizatorii aviza i.
-po ta electronic e-mail.

15
 4. Topologii de retea

n Topologia de retea consta in modul de aranjare a calculatoarelor,

cablurilor si componentelor de retea
n Topologia fizica descrie modul de conectare a componetelor fizice
de retea
n Topologia logica descrie traseul parcurs de datele din retea
transmise intre componentele acesteia
n Exista cinci topologii de retea de baza:
l Topologia magistrala (Bus Topology)
l Topologia stea (Star Topology)
l Topologia inel (Ring Topology)
l Topologia tip plasa (Mesh Topology)
l Topologii hibride: magistrala-stea si inel stea

TOPOLOGIA RE ELEI

Modalitatea fizic de conectare a calculatoarelor din re ea se nume te

topologie de re ea. Pentru o în elegere mult mai bun a modului de
transmitere a datelor în re ea în func ie de topologia utilizat , al turi de
aceast documenta ie, ave i în directorul filme, o serie de simul ri, cu acela i
nume ca imaginile din text.

16
 u Topologia magistrala

n toate componentele sunt atasate la un cablu continuu sau segment,

ce le conecteaza in linie dreapta
n la capetele cablului trebuiesc montati terminatori cu rol de a
impiedica reflecatrea semnalelor electrice
n ruperea cablului duce la aparitia unor capete fara terminatori, ce vor
duce la orirea comunicatiei
n numarul calculatoarelor conectate afecteaza performantele retelei
n cand calculatoarele incearca sa comunice in retea simultan vor
genera un zgomote pe cablu, care duc la scaderea eficientei retelei
n datele sunt transmise doar de un calculator si sunt receptionate de
toti participantii, fiind luate in considerare doar de catre destinatar
n extinderea retelei se face folosind repetoare

Topologia tip magistral – bus

Se utilizeaz pentru re ele simple, mici sau temporare. Cablarea presupune
unul sau mai multe cabluri f r dispozitive de amplificare a semnalului de-a
lungul cablului, ceea ce face ca topologia de tip bus s fie pasiv .
La trimiterea semnalului de c tre un calculator, toate celelalte primesc acest
semnal, dar numai cel a c rui adres corespunde cu cea specificat în
semnal, accespt informa ia. Într-un anumit moment un singur calculator
poate transmite un mesaj, ceea ce duce la mic orarea sensibil a vitezei de
transmisie, fiecare calculator trebuind s a tepte eliberarea magistralei pentru
a transmite.
Deoarece bus-ul este o topologie pasiv , semnalele ajunse la cap tul firului
trebuie absorbite printr-un terminator pentru a se evita întoarcerea i
suprapunerea peste alt semnal, ceea ce ar duce la apari ia erorilor.
Modul de montare al terminatorului la ambele capete ale re elei i efectul de
absorb ie a semnalului poate fi urm rit în simularea ce înso e te
documenta ia.
Deconectarea unui calculator din re ea nu va duce la defectarea întregii re ele,
pe când defectarea unui calculator, va avea efectul ruperii re elei în acel
punct ceea ce necesit terminarea tronsonului, altfel ducând la apari ia de
erori în re ea
Una din cele mai simple re ele cu topologie BUS este cea bazat pe
tehnologia Ethernet 10Base2 (Thinnet).
17
 Bus Topology

Segment
Terminator Terminator

Avantajele topologiei magistral sunt urm toarele:

- este simpl i u or de utilizat

-necesit cele mai mici lungimi de cabluri pentru realizarea sa
-foarte u or de extins
-pentru amplificarea semnalului i retransmiterea pe un nou tronson se
utilizeaz repetoare
Dezavantajele sunt:
-viteza scade odat cu cre terea înc rc rii re elei
-fiecare conector ata at la cablu produce o atenuare a semnalului
transmis
defectele din re ea sunt dificil de detectat i remediat, fiind fatale re elei.

18
Comunicarea intr-o retea magistrala

transmisia datelor se face doar de catre un calculator, celelalte vor receptiona

la capetele tronsonului apar reflexii de semnal ce duc la aparitia coliziunilor

prin montarea terminatorului, semnalele sunt absorbite la capete

19
Influenta deconectarii si defectarii unui calculator

Deconectarea unui calculator nu afecteaza functionarea retelei

Defectarea unui calculator duce la dezafectarea retelei

20
 u Topologia stea

n fiecare calculator este conectat printr-n segment separat la un

element central numit concentrator (HUB)
n un calculator transmite datele catre concentrator, iar acesta il
retransmite catre toate segmentele conectate
n prin conectarea unor concentratoare (copil) la un concentrator
central (parinte) se obtine o extindere a retelei
n un calculator defect nu va afecta intreaga retea
n daca se defecteaza concentratorul, intreaga retea cade
n acest tip de topologie foloseste cea mai mare cantitate de cablu
n hub-urile pot fi pasive sau active (repetoare multiport)

Topologia de tip stea (STAR)

Într-o topologie de tip stea, calculatoarele sunt conectate la un nod central

numit HUB, metod folosit în cazul în care se dore te o extindere ulterioar
a re elei sau când este necesar o eficien crescut a re elei.
Fiecare calculator al unei re ele stea comunic cu HUB-ul central, care
retransmite mesajele tuturor celorlalte calculatoare – în cazul re elei
broadcast sau doar calculatorului destina ie – în cazul re elei stea cu
comuta ie.
În cazul re elei stea broadcast, HUB-ul poate fi activ, adic amplific semnalul
retransmis sau pasiv. HUB-ul activ regenereaz semnalul i îl trimite tuturor
calculatoarelor, fiind denumit i repetor multiport. Cele pasive nu necesit
alimentare pentru a putea func iona.
În cazul în care unul din calculatoarele conectate în re eaua star este înlocuit
cu un HUB la care sunt conectate alte calculatoare în topologie star, se
creeaz o re ea stea hibrid , astfel încât se poate extinde re eaua ini ial .
Defectarea unuia dintre calculatoarele conectate la concentrator, din cadrul
unei re ele stea, nu va afecta func ionalitatea acesteia, astfel încât traficul de
date nu este întrerupt.

21
 Star Topology

Hub

Avantajele topologiei de tip stea sunt urm toarele:

-este foarte u or de modificat orice element din re ea, inclusiv
concentratorul (în cazul extinderii).
-HUB-ul este un punct important în procesul de diagnosticare a
func ionalit ii re elei de tip stea (exist HUB-uri inteligente cu facilit i de
monitorizare a traficului i management centralizat al re elei).
-defectarea unui calculator nu duce la defectarea întregii re ele, defectul
fiind detecta i izolat de c tre concentrator.
utilizând un concentrator potrivit se pot utiliza mai multe tipuri de medii de
transmisie (cablu coaxial, UTP sau fibr optic ).

22
 Comunicarea in reteaua stea

conectarea in retea transmiterea datelor catre HUB

retransmiterea datelor catre retea defectarea unui PC nu afecteaza reteaua

Dezavantajele re elei stea:

-defectarea concentratorului duce la defectarea întregii re ele.

-pentru retransmiterea semnalului prin broadcast sau comuta ie sunt
necesare echipamente speciale în punctele centrale
costul pe ansamblu este ridicat, necesitând lungimi mari de cablu pentru
conectarea unui singur calculator.

23
 u Topologia inel
n calculatoarele sunt conectate pe un cablu circular
n semnalele circula pe cablu intr-un singur sens, trecand pe la fiecare
calculator din retea
n prin folosirea cablului coaxial gros sau a fibrei optice se pot
conecta in inel mai multe retele locale
n fiecare calculator functioneaza ca un repetor, amplificand semnalul
n transmisia se face prin metoda pasarii jetonului (token passing)
n jetonul este un pachet de date lansat in retea de primul PC conectat
n PC-ul care vrea sa transmita date capteaza jetonul si ii ataseaza
datele, apoi il retransmite in retea
n destinatarul preia datele, si ataseaza un mesaj de confirmare
n expeditorul initial retransmite jetonul in inel
n defectarea unui calculator duce la defectarea retelei

Topologia de tip inel (ring)

Este utilizat în re elele de mare performan care necesit ca banda s fie
rezervat pentru trafic sensibil la întârzierile de timp, ca de exemplu fi ierele
video i audio, dau pentru re ele în care num rul utilizatorilor care o
acceseaz este foarte mare.
În topologia inel, toate calculatoarele sunt conectate în cerc.
Banda de transmisie este capacitatea unui mediu de transmisie de a transfera
date. M rirea capacit ii benzii de transmisie se face prin cre terea vitezei de
transmisie sau prin l rgirea ei, adic m rirea num rului de cabluri utilizate
pentru o band .
Din punct de vedere func ional, în topologia inel, fiecare calculator este
conectat la urm torul aflat în inel i fiecare transmite urm torului ceea ce a
primit de la precedentul, astfel încât mesajul traverseaz inelul într-o singur
direc ie.
Deoarece retransmiterea semnalului se face de c tre fiecare calculator, un
inel este o re ea activ , deci nu apare problema atenu rii semnalului, iar
pentru c nu exist un cap t al re elei nu este nevoie de terminatori.

24
 Ring Topology

Metoda utilizat de re eaua inel este cea de trecere a unui jeton de la un

calculator la altul. Jetonul este un mesaj foarte scurt, care se transfer de la
un calculator la cel rlalt, dealungul întregului inel, cu o vitez foarte mare (la
un inel de 200m se fac 10000 de parcurgeri ale inelului într-o secund ).
Calculatorul care dore te s transmit , ata eaz jetonului pachetul de date,
care în noua structur este transmis mai departe, pân la destinatar în
func ie de adresa specificat .
Acesta preia pachetul i ata eaz jetonului un semnal de confirmare, pe care
îl trimite mai departe în inel, pân la destinatar.
Dac destinatarul nu este g sit, pachetul se întoarce la emi tor, dup care
jetonul se retransmite în inel.
Re elele rapide pot pune în circula ie mai multe jetoane la un moment dat sau
pot avea dou inele separate, fiecare cu un contor ce permite o recuperare
mult mai u oar în cazul defect rii unui inel.

25
 Transmiterea datelor prin metoda Token Passing

conectarea in retea transmiterea jetonului

transmitere de date defectarea unui calculator

Avantajele topologiei inel:

-deoarece ofer acces egal tuturor calculatoarelor dein re ea, nici unul nu
poate monopoliza suportul de transmisie, ca în cazul topologiei magistral
-resursele se împart egal, ceea ce duce la o degradare înceat i egal a
vitezei de transfer a jetonului, f r a se întrerupe traficul de date la
dep irea capacit ii maxime, odat cu cre terea num rului de utilizatori.
Dezavantajele sunt:
-întreruperea unui calculator poate afecta func ionarea întregii re ele
-depistarea defectelor se face foarte greu
exinderea re elei se face doar prin întreruperea func ion rii acesteia.

26
 u Topologia tip plasa (mesh)

n fiecare calculator este conectat cu fiecare prin cabluri separate

n aceasta topologie permite conexiuni redundante ale retelei, folosite

la defectarea unor legaturi sau pentru optimizarea traficului

n mai multe retele locale pot fi conectate in topologie mesh prin linii
telefonice, cablu coaxial gros sau fibra optica

n topologia mesh ofera capabilitati de back-up prin folosirea

conexiunilor multiple pentru un singur nod de retea

n este o topologie scumpa datorita cantitatilor mari de mediu fizic

necesar pentru conectarea unui nod

n folosita foarte mult in Internet

Topologia de re ea de tip plas (mesh)

La acest tip de topologie avem conexiuni redundante (duplicate) între

echipamente, adic echipamentele comunic fiecare cu fiecare, ceea ce
implic un volum mare al costurilor.
De regul , cele mai multe re ele nu sunt în mod real de tip mesh, ci sunt
re ele mesh hibride, ce con in doar câteva leg turi redundante.
Re elele cu topologii mesh devin din ce în ce mai greu de instalat odat cu
cre terea num rului de calculatoare conectate în re ea, deoarece num rul de
conexiuni cre te foarte mult (pentru 6 calculatoare sunt necesare 5 + 4 + 3 +
2 + 1 = 15 conexiuni).
Acest tip de re ea poate fi u or depanat , iar o defec iune pe un tronson nu va
duce la întreruperea re elei, transferurile de date fiind f cute prin intermediul
leg turilor redundante.

27
 Mesh Topology

Pe de alt parte, exist posibilitatea stabilirii unei rute optime de transmitere a

datelor, ceea ce cre te fiabilitatea întregii re ele.
Avantajele topologiei mesh sunt toleran a mare la defecte, capacitate de
transfer garantat i u urin a depan rii, iar dezavantajele includ dificultatea
instal rii i costurile mari ale leg turilor redundante.

28
 u Topologii hibride (mixte)

n situatia intalnita frecvent este cand doua sau mai multe topologii
sunt combinate, rezultand o topologie mixta
n sunt folosite doua topologii mixte uzuale:
l magistrala - stea
l inel - stea
n in topologia magistrala - stea, mai multe topologii stea sunt
conectate printr-o magistrala
n in topologia inel - stea, mai multe topologii stea sunt conectate
printr-un inel
n topologiile mixte imbina avantajele celor doua tipuri de topologii
folosite si elimina o mare parte din dezavantajele acestora
n defectarea unui singur calculator nu va afecta o retea mixta

Topologii mixte star-bus i star-ring

În practic , multe re ele sunt topologii mixte, combina ii ale topologiilor
prezentate anterior, denumite i topologii hibride:
-topologia star-bus, combin topologiile stea i magistral , prin
interconectarea mai multor concentratoare prin topologia magistral , fiecare
având conectate calculatoare în topologie stea.

-Defectarea unui HUB marginal nu va afecta dec\t calculatoarele conectate la

acesta, pe c\nd apari’ia unei defec’iuni la HUB/ul central va duce la
segmentarea re’elei ]n dou[ tronsoane.

-topologia star-ring, denumit i topologie star-wired ring (topologie stea

conectat în inel), folose te un inel unterior HUB-ului central, calculatoarele
fiind conectate la acesta în topologie stea.

29
Hybrid Topologies
Star-Bus Bus

Star-Ring

30
Defectiuni in topologii mixte

Defectarea
unui PC nu
afecteaza
reteaua

Defectarea
unui HUB
marginal

Defectarea
unui HUB
central Topologii mixte
segmenteaza
reteaua

31
 Capitolul 2:

COMPONENTELE
RETELEI

32
Cuprins

n Transmisia semnalelor

n Medii de transmisie

n Componentele principale pentru conectare

l Cablul ca mediu de transmisie

l Medii de transmisie fara fir

l Adaptoare de retea

33
 1. Transmisia semnalelor
n datele sunt transmise in retea sub forma de semnale
n transmisiile sunt ca si semnalele analoge si digitale
n pentru transformarea datelor in semnale se folosesc
metode de codificare
n transmisia se poate face in banda de baza sau in banda
larga

tipuri de semnale transmisie in banda de baza si in banda larga

Datele sunt transmise prin mediul de transmisie sub form de semnale, fiind
utilizat pentru aceasta energia electric .
Datele trebuie reprezentate astfel încât emi torul s le poat grupa într-un
mesaj care s poat fi interpretat corect de destinatar, rprezentare ce poart
numele de codificare sau modulare a semnalului.
Informa ia trebuie transmis în dou forme: semnal analogic sau digital.
Semnalul analogic este caracterizat de o continu schimnare a parametrilor,
pe când cel digital se prezint sub forma valorilor discrete 1 sau 0, on sau off.
Celor dou tipuri de semnale le corespund dou tipuri de transmisii: prin
semnale analogice sau prin semnale digitale
Semnalul analogic are o varia ie continu , ele trecând prin toate valorile unui
interval ale c rui limite variaz între valoarea minim i cea maxim a
semnalului transmis, fiind sub forma undelor electromagnetice.
Transmisii în banda de baz i în band larg
L rgimea benzii de transmisie influen eaz modalitatea de alocare a mediului
de transmisie, pentru aceasta existând dou metode:
-alocare în banda de baz , se utilizeaz toat banda disponibil
alocare de band larg , permite împ r irea benzii în mai multe canale, fiecare
transportând propriul semnal analogic.

34
 2. Mediul de transmisie

n este suportul pe care se

transfera informatia
n defineste viteza si eficienta
unui PC conectat in retea
n mediile de transmisie uzuale
sunt
l cuprul
l sticla
l aerul

Transmiterea datelor în interiorul sistemului de calcul se face prin impulsuri

electrice, de aceea folosirea cablurilor de cupru pentru transmiterea datelor
între sistemele de calcul este alegerea optim .
Curentul electric transmis de-a lungul unui cablu de cupru î i pierde odat cu
distan a parcurs energia ini ial , astfel încât apare o atenuare a semnalului,
ce poate fi eliminat prin introducerea unor elemente de amplificare a
semnalului electric.

MEDIUL DE TRANSMISIE
Mediul de transmisie este suportul pe care se transfer informa ia, fiecare tip
de mediu fiind caracterizat de propriet i specifice i poate fi utilizat eficient
doar în anumite condi ii i doar cu anumite scopuri.
În re elele de calculatoare, mediul de transmisie are un rol fundamental în
realizarea comunic rii i este determinant în viteza i eficien a unui calculator
conectat în re ea.
Totodat este un factor determinant în stabilirea costurilor globale la
implementarea unei re ele de calculatoare.
Principalele medii de transmisie sunt: cuprul, sticla si aerul

35
 Tipuri de medii de transmisie

n cuprul
l cel mai uzual mediu de transmisie
l transmiterea datelor se face prin impulsuri electrice

Cuprul

Este cel mai uzual mediu de transmisie într-o re ea de calculatoare, fiind

folosit timp de peste 100 de ani în domeniul telecomunica iilor datorit
caracteristicilor sale de conductibilitate a semnalelor elecrice.
Tehnica transmiterii semnalelor electrice prin cupru s-a îmbun t it permanent,
punându-se accent pe cre terea fidelit ii de transmisie, adic a preciziei cu
care semnalul este recep ionat la cel lalt cap t al firului.
O fidelitate de transmisie bun înseamn distorsiuni minime a semnalului
între surs i destina ie, ce pot fi provocate de cauze externe ca de exemplu
undele radio sau câmpurile magnetice produse de motarele electrice.

36
 Tipuri de medii de transmisie

n sticla
l transmiterea se face cu ajutorul particulelor elementare
ale luminii - fotonii

Sticla - Particulele elementare ale luminii sunt fotonii, careau caracter

ondulatoriu i nu sunt afecta i de interferen ele provocate de echipamentele
electrice sau de undele radio, care afectau cablurile de cupru.
Cablarea cu fibr optic este o modalitate de conectare care utilizeaz
posibilitatea de transmitere a luminii prin fibre de sticl foarte lungi.
Lumina poate parcurge distan e foarte mari f r a fi atenuat , fiind posibile
dou moduri de transmisie prin fibr optic : multi-mod sau single-mod
(variant mai scump , utilizat la re ele de telefonie).
Viteza de transmitere a datelor pe fibr optic poate atinge 2 Gbs, singura
problem fiind îns costul destul de mare al mediului de transmisie folosit, a
adptoarelor de re ea i manopera de instalare.
De regul se utilizeaz pentru transmiterea semnalelor pe lungimi mari, unde
firele de cupru nu ar putea transmite semnalul în condi ii optime.

37
 Tipuri de medii de transmisie

n aerul
l transmitere date prin raze infrarosii
l transmitere date prin unde radio
l transmitere date prin microunde (satelit)

Aerul
Raze infrarosii - Cele dou medii prezentate anterior, presupun transmiterea
semnalelor printr-un cablu, pe când tehnologia transmisiei în infraro u
presupune transmiterea prin aer, solu ie bun pentru implement ri temporare
(laptopuri conectate ocazional).
Transmisia în infraro u este o modalitate line-of-sight, adic între emi tor i
receptor trebuie s existe vizibilitate direct .
Un dezavantaj este viteza de transmitere adatelor mult mai mic decât la
celelalte medii de transmisie, astfel încât se ajunge la maxim 4 Mbs fa de
100 Mbs la cupru sau 2 Gbs la fibra optic .
Undele radio - Este tot o modalitate de transmitere prin aer, acest mediu
fiind folosit odat cu folosirea cuprului.
Undele radio nu sunt împiedicate de obstacole, fiind foarte utile pentru
conect ri line-of-sight, nefiind alterate nici de condi iile de mediu nefavorabile
(ploaie, z pad ). Comunica ia radio este una din cele mai standardizate
tehnologii, existând licen e de transmisie pentru fiecare zon de frecven e din
spectrul radio utilizat . Problema este c spectrul radio este foarte larg i este
în mare parte ocupat de celelalte tehnologii de transmitere: radio i televiziune,
îns anumite zone ale spectrului se pot elibera.

38
 Tipuri de medii de transmisie

Aerul

Sisteme de transmisie prin microunde

Utilizeaz frecven ele joase din domeniul gigahertzilor, producând viteze
mai mari de transmisie a datelor decât undele radio.
Sunt utilizate dou tipuri de sisteme de comunica ii prin microunde:
- sisteme terestre de transmisie prin microunde, care utilizezaz antene
parabolice directive pentru transmiterea i recep ia semnalelor de frecven e
joase, caresunt foarte concentrate, calea dintre receptor i emi tor trebuind
s fie în linie dreapt . Pentru extinderea semnalului se utilizeaz puncte releu.
- sisteme de transmisie prin satelit, care transmit semnalele între antene
parabolice directive, trebuind de asemenea s existe vizibilitate direct între
punctele de transmisie i recep ie. Diferen a const în utilizarea sateli ilor
geosta ionari afla i la 50 Km de P mânt, ceea ce permite acoperirea întregului
glob dar necesit un timp de transmitere mai mare datorit distan ei între
sateli i i surs .

39
3. Componentele principale pentru conectare

n Permit transmiterea datelor intre fiecare calculator si

retea, prin aceasta finnd posibila comunicarea unui
calculator cu oricare din retea

n Componentele de conectare in retea obisnuite sunt:

l Placi de retea - Network Interface Card (NIC)
l Cabluri de retea
l Dispozitive pentru comunicatii fara fir

40
 u Placa de retea

l Constituie interfata fizica intre PC si cablul de retea

l Se instaleaza intr-un slot de extensie al fiecarui PC conectat
l Receptioneaza datele de la sistemul de operare (SO) al PC-ului si le
converteste in semnale electrice ce pot fi transmise pe cablu
l Receptioneaza semnalele de pe cablu si le converteste in date
l Determina daca datele receptionate erau destinate PC-ului curent
l Controleaza fluxul de date intre calculator si sistemul de cablare
l Pentru a asigura compatibilitatea intre PC si retea, placa de retea
trebuie sa corespunda magistralei de extensie a acestuia, sa aibe
conectorii optimi si sa fie suportate de SO

ADAPTOARE DE RE EA

Denumite uneori i pl ci de interfa cu re eaua NIC – Network Interface

Cards, sunt pl ci ce se conecteaz la placa de baz a calculatorului i la
re ea.
Sunt echipamentele prin care calculatorul comunic cu re eaua i
efectueaz toate opera iile necesare unui calculator pentru a comunica cu
toate entit ile re elei. Ele convertesc datele dinformatul digital din interiorul
sistemului de calcul în formatul ce poate fi transmis i recep ionat prin
mediul de transmisie.

41
 u Placa de retea (continuare)

Detalii placa de retea - NIC

Rolul placii de retea

Func iile exacte depind de tipul de re ea utilizat, aplica iile utilizate netrebuind
s tie decât adresa adaptorului de re ea de la destina ie.

Adaptoarele de re ea recep ioneaz datele ce trebuie transmise de la placa

de baz a calculatorului , într-o zpn denumit buffer, de unde datele se
transfer într-un cip ce calculeaz valorile sumelor de control pentru
informa iile adreselor pare i impare (sum de control – checksum).

Totodat adaptorul converte te semnalele în formatul specific mediului de

transmisie prin echipamentul denumit transceiver. În func ie de tipul acestuia
pl cile de re ea pot avea transceiver intern, extern sau mixt.

42
 u Cabluri de retea

n folosite pentru conectarea calculatoarelor in retea, ca

mediu de transmisie a semnalelor intre acestea
n un cablu care conecteaza doua calculatoare se numeste
segment
n categoriile de cabluri sunt determinate de capacitatea
de transmitere a datelor la viteze diferite fara erori
n exista trei categorii majore de cabluri folosite la
majoritatea retelelor :

CABLUL CA MEDIU DE TRANSMISIE

Cablurile sunt alc tuite dintr-un conductor central, format din fire sau fibr
optic , îmbr cat într-un înveli izolator din plastic.
Cele mai uzuale sunt cablul bifilar torsadat – protejat STP i neprotejat UTP,
cablul coaxial i fibra optic

43
 Tipuri
Tipuri de
de cabluri
cabluri de
de retea
retea

Twisted-Pair
Unshielded (UTP)
10BaseT Shielded (STP)

Coaxial ThinNet
10Base2, 10Base5 ThickNet

Fibra-Optica

44
 w Cablul torsadat - Twisted Pair (10BaseT)
n Este alcatuit din doua fire de cupru izolate, rasucite intre ele
n Se folosesc doua tipuri: neecranate (Unshielded) si ecranate (Shielded) TP
n Atenuarea semnalului este maxima la o lungime a cablului de 100 m
n UTP este cel mai popular tip de cablu torsadat folosit in retele locale si
cablari structurate
n STP foloseste un manson de ecranare pentru protectie la interferente
electromagnetice (EMI)
n Conectorii folositi sunt Registered Jack - RJ 45 sau RJ 11
n Asociatia Industriei Electrice (EIA) defineste urmatoarele categorii:
l Cat 1 si cat 2 pentru transmisie de date si voce la viteze sub 4 Mbps
l Cat 3 pentru retele si telefonie, viteza de transmisie pana la 16 Mbps, 4 perechi
(8 fire)
l Cat 4 pentru retele, viteza de transmisie pana la 30 Mbps, 4 perechi
l Cat 5 pentru Fast Ethernet, viteza de transmisie 100 Mbps, 4 perechi

Cablul bifilar torsadat

Au una sau mai multe perechi de fire de cupru pentru transmisia semnalelor
electrice, fiind cel mai utilizat mediu de comunica ie.
Deoarece firele de cupru sunt foarte apropiate exist posibilitatea apari iei
interferen elor de semnal, denumit comunica ie încruci at .
Pentru a sc dea amplitudinea acestui fenomen i interferen ele externe, firele
sunt r sucite, ceea ce permite semnalelor emise pe un fir s nu fie influen ate
de cele emise pe cel lalt.
O pereche de fire este bicolor , cablul torsadat fiind format din mai multe
perechi de fire, aflate într-un înveli izolator comun.
Cablul bifilar torsadat neproteja UTP
Este format dintr-un num r de perechi r sucite, învelite cu un strat de plastic,
fiind des utilizat în telecomunica ii.

45
 Detalii cabluri torsadate

cablu UTP - detalii cablu STP - detalii

Asocoa ia Industriei Electrice EIA împarte cablurile UTP în mai multe

categorii:
-cat 1 i 2, proiectate original pentru transmisie de date i voce, la viteze mici
sub 4 Mbs
-cat 3, cea mai potrivit pentru re ele, permite viteza maxim de 16 Mbs, fiind
cel mai des utilizate în telefonie.
-Cat 4, cabluri bifilare cu viteze de p’n la 30 Mbs
-Cat 5, are îmbun t iri fa de cat 3, ca suportu Fast ethernet, ce permite
viteze de 100 Mbs, dar presupune echipament specializat i o instalare mai
dificil .
Cat 3,4 i 5 sunt formate din dou sau patru perechi de fire (4 sau 8 fire), cele
cu 4 fire fiind numite dubl pereche.
Pentru o re ea este nevoie de cel pu in un cablu dubl pereche, dar se pot
instala din start 8 fire pentru extinderi viitoare.
Pentru instalarea cablului UTP este necesar un conector tip telefon RJ11 cu 4
fire sau RJ45 cu 8 fire, la ambele capete ale cablului. Un cap t se conecteaz
la adptorul de re ea iar cel lalt în concentrator.
Acest tip de cablu permite realizarea re elelor cu cablare structurat , ce
îmbun t esc foarte mult administrarea mediilor de transmisie.

46
 CABLAREA STRUCTURATA A CLADIRILOR

Caracteristicile cablului UTP sunt:

-cost mic cu excep ia celui de cat 5, instalare u oar , între inerea i
configurarea re elelor UTP f cându-se ca la re elele de telefonie
-capacitatea benzii între 1 i 155 Mbs la distan e de peste 100 m (uzual 10 i
100 Mbs)
-num rul maxim de noduri nu este limitat de cablu, ci de num rul de
concentratoare. La o re ea Ethernet pentru cablu UTP se utilizeaz maxim 75
noduri, depinzând de traficul din re ea. Teoretic sunt posibile 1024 de noduri
suportate.
-Atenuarea este destul de mare, astfel încât nu se pot folosi lungimi mai mari
de 100 m
-Interferen ele electromagnetice sunt o problem , cablurile UTP nefiind
protejate corespunz tor. Totodat , datorit emisiei firelor din componen a
cablului sunt expuse la acces ri neautorizate.
-Cablul bifilar torsadat protejat STP
Fa de UTP, exist un strat protector de aluminiu sau poliester între înveli ul
exterior i fire, care îl face mai pu in vulnerabil la interferen e, limitând la
maxim riscul accesului neautorizat i al interferen elor dacî înveli ul de
protec ie este pus la mas .

47
 w Cablul coaxial (ThinNet - 10Base2 si ThickNet 10Base5)
n Este alcatuit dintr-un miez de cupru izolat peste care se afla o camasa de
plasa de metal pentru ecranare si o izolatie de PVC
n Miezul poate fi monofilar sau multifilar
n Standardele cablurilor coaxiale sunt :
l RG - 8 si RG - 11 de 50 ohmi - cablu coaxial gros pentru retea
l RG - 58 de 50 ohmi - cablu coaxial subtire pentru retea
l RG - 59 de 75 ohmi - cablu coaxial subtire pentru televiziune
l RG - 62 de 83 ohmi - - cablu coaxial subtire pentru retele stea
n Exista doua tipuri de cabluri coaxiale: subtire sau ThinNet - 10Base2 si
gros sau ThickNet - 10Base5
n Lungimea maxima a cablului fara pierderi de semnal: 185 m la ThinNet si
500 m la ThickNet
n Montarea cablului coaxial subtire se face cu conectori BNC, T, bara si
terminatori
n Cablul coaxial gros se monteaza cu transceivere de cablu gros si cabluri
de transceiver AUI

Cablul coaxial
Denumit uzual coax, are dou fire pe aceea i ax , în centrul cablului aflându-
se un fir gros de cupru, izolat cu un înveli de plastic. Peste acest strat se afl
al doilea conductor, r sucit ca un tub, cu rolul de a proteja miezul împotriva
interferen elor electromangnetice, iar peste el un înveli de plastic cu rol de
protec ie împotriva razelor de soare sau umidit ii.
Cablurile coaxiale pot avea diferite dimensiuni i se pot clasifica dup
acestea i dup rezisten a la curnt continuu sau alternativ (m surat în
ohmi i numit impedan ).
Cele mai des utilizate cabluri coaxiale sunt:
-cablu coaxial gros de 50 de ohmi, RG-8 i RG-11, pentru re ele Ethernet pe
cablu gros
-cablu coaxial sub ire de 50 de ohmi, RG – 58, pentru re ele Ethernet pe cablu
sub ire
-cablu coaxial de 75 ohmi, RG – 59, utilizat pentru cablu TV
cablu coaxial de 83 ohmi, RG –62, pentru re ele stea.

48
 Conectori pentru cablu coaxial subtire

Caracteristicile cablului coaxial

costul mai mic decât al celui torsadat de categ. 5 i decât fibra optic
-instalarea este simpl , cablul fiind rezistent la ocuri mecanice. Cablul
trebuie s fie conectat la mas (pentru a închide circuitul în re ea) i s aibe
termina ie (pentru prevenirea undelor reflectate ce produc interferen e).
-Capacitatea de band este de 10 Mbs, cu cât diametrul miezului este mai
mare cu atât cre te l imea de band , Num rul maxim de noduri pe un
segment de cablu sub ire este de 30, iar pe cablu gros de 100
-Atenuarea este mai mic decât la cablu torsadat, pentru cablu sub ire fiind
utilizate lungimi maxime de 185 m, iar pentru cel gros de 500m, cablul putând
atinge chiar lungimi de 2000 m
Este vulnerabil la interferen e electromagnetice sau la acces neautorizat,
fiind îns mai rezistent decât cel torsadat.
Conectori pentru cabluri BNC
Pentru conectarea cablurilor BNC se utilizeaz conectori speciali, metalici:
- conectarea cablurilor sub iri se face prin intermediul mufelor BNC, a
conectorilor tip T i a conectorilor tip bar I. Terminarea tronsonului de cablu
coaxial se face prin intermediul terminatorilor.

49
 Conectarea cablului coaxial gros

cablu de plenum detaliu cablu coaxial

- conectarea la cablul gros se face prin intermediul transceiverelor de cablu

gros (au o muf vampir ce str punge cablul) i a cablurilor de transceiver AUI
Cabluri plenum i cu PVC
PVC-ul este utilizat la cablarea cu cablu coaxial datorit pre ului mic i a
flexibilit ii, putând fi instalate într-un birou.
Datorit spa iului dintre tavanul fals i plan eu, numit plenum, prin care
circul aerul în toat cl direa, nu se pot monta cabluri PVC în aceast zon ,
fiind necesare cabluri de plenum, rezistente la foc i care produc foarte
pu in fum.
Acestea sunt îns mai pu in flexibile i mult mai scumpe.

50
 w Cablul de fibra optica
n foloseste fibra optica din sticla sau plastic pentru transmiterea
semnalelor datelor digitale sub forma impulsurilor modulate de
lumina
n impulsul luminos este generat de o dioda laser sau un LED (Light
Emitting Devices)
n semnalul nu poate fi ascultat si nu este sensibil la EMI
n fibra optica este folosita pentru viteze de transmisie foarte mari si
capacitate mare de transmisie (peste 1Gbps)
n sunt foarte scumpe si greu de montat
n standardele folosite sunt urmatoarele:
l d=8.3, D=125 microni, monomod
l d=62.5, D=125 microni, multimod
l d=50, D=125 microni, multimod
l d=100, D=125 microni, multimod

Fibra optic
Prin cablul de fibr optic se transmit semnalele optice în loc de semnale
electrice, acest mediu de transmisie fiind cel mai eficient dintre toate, doar
pre ul fiind mai ridicat.
Fiecare fibr are un miez de sticl sau plastic ce conduce undele luminoase,
înconjurat de înc unul care reflect înapoi în miez undele difuzate spre
exterior.
Fibrele sunt introduse într-un înveli protector de plastic, care poate fi strâns
sau larg, cel strâns incluzând i fire de protec ie cu rolul de a preveni ruperea
firelor, iar cel cu înveli larg având un spa iu între el i înveli ul exterior,
umplut cu un gel special sau cu alt material, cu rol de protec ie suplimentar .
Un cablu poate con ine o singur fibr sau un m nunchi de fibre, fiecare fibr
având un diametru aproximativ cu cel al firului uman.
Fibrele monomod permit unui singur flux de lumin s parcurg fibra i
necesit pentru transmisie semnale laser, având o capacitate de band mai
mare decât la multimod, fiind îns mai scump .
Fibrele optice multimod permit mai multe c i de transmisie simultane,
caracteristicile sale permi ând recep ionarea tuturor c ilor simultan, ca i cum
ar fi un singur semnal. Este ieftin, datorit transmisiei LED – Light Emitting
Devices.

51
 Detalii si conectori fibra optica

Fibrele optice se deosebesc prin dimensiunea i tipul miezului interior de

sticl i al înveli ului exterior de protec ie, cele mai uzuale fiind (d – diam
interior, D – diam exterior):
-d = 8.3 microni, D = 125 microni, monomod
-d = 62.5 microni, D = 125 microni, multimod
-d = 50 microni, D = 125 microni, multimod
-d = 100 microni, D = 125 microni, multimod
Instalarea se face prin intermediul a dou interfe e, una de intrare i una de
ie ire, montate pe placa de re ea sau pe un alt dispozitiv, la care se
ata eaz cablul de fibr optic cu ajutorul unor conectori speciali. Cel lalt
cap t se conecteaz la un echipament central de conectare, care poate
avea conectori ce în eap fibra pentru realizarea conexiunii, sau folose te
fuziune electric , chimic sau mecanic .
Echipamentele de re ea converetesc semnalele electrice în semnal luminos
transmis pe fibra optic i invers. La fibrele optice monomod semnalele se
creeaz cu diode laser ILD i au o bun calitate, iar la cele multimod cu LED-
uri.
Semnalul luminos recep ionat este convertit cu diode N sau fotodiode în
semnal electric.

52
 Tipuri de fibra optica

Fibra monofilara si multifilara

Fibra monomod si multimod

Fibrele optice se caracterizeaz prin:

-costul cel mai ridicat dintre toate mediile de transmisie cablu, iar
echipamentele de conectare necesare sunt deasemenea foarte scumpe
-instalarea este dificil , fiind necesare tehnologii speciale scumpe
-capacitatea de band este cea mai mare, pân la 2 Gbs, transmisia la 100
Mbs fiind posibil pân la câ iva Km
-într-o re ea Ethernet, limita superioar a nodurilor este 75, în alte tehnologii
fiind posibil legarea unor re ele locale lente (FDDI)
-atenuarea este mic , datorit faptului c imina nu este radiat în exteriorul
fibrei. Principala problem este îns dispersia cromatic , culorile aferente
fluxurilor de lumin cu diferite lungimi de und fiind împr tiate în fibr cu
intensit i diferite, ceea ce duce la un efect de curcubeu ce duce la erori în
cazul fibrelor multimod. Cablul monomod nu este sensibil la dispersia
cromatic deoarece transmite o singur frecven luminoas , fiind utilizat
pentru conect ri la sute de km
-nu exist afect ri datorit interferen elor electromagnetice i nici dispersii
exteriaore ale semnalului, fiind imposibil accesul neautorizat.
Modul de selectare a cablurilor
Categoria
Folosit daca
de cablu
Se doreste o instalare
relativ simpla in care
Torsadat conexiunile calculatoarelor
sunt simple
Se doreste transmiterea
Coaxial datelor la distante mari cu
costuri cat mai mici
Se doreste transmiterea
Fibra optica sigura la viteze si lungimi
foarte mari
Nu se foloseste
daca
Reteaua necesita un nivel mare
de ecranare a semnalului pentru
protectia la EMI
Se doreste transmiterea datelor
pe distante lungi si la viteze
mari
Cablurile retelei sunt frecvent
repozitionate
Bugetul este mic
Nu exista experienta pentru
instalarea corespunzatoare si
conectarea dispozitivelor
 u Medii de comunicare fara fir

n utilizeaza atmosfera ca mediu si sunt de trei categorii: unde radio,

microunde si transmisii in infrarosu

n se utilizeaza cand cablurile nu pot fi folosite din motive tehnice si

economice

n o retea tipica fara fir foloseste placi de retea cu transceivere ce pot

transmite si receptiona date digitale sau analoge

n echipamentele de conectare fara fir pot conecta atat sisteme de

calcul cu retele locale cat si mai multe LAN-uri intre ele

n tehnologiile de transmisie sunt relativ scumpe si nu ofera viteze de

transmisie foarte mari

1MEDII DE TRANSMISIE F R FIR

Mediile de transmisie f r fir utilizeaz atmosfera ca mediu, fiind cunoscute

trei tipuri principale:
-undele radio
-microundele
- transmisiile în infraro u.

55
Medii de comunicare fara fir

Dispozitive
Dispozitive de
de comunicare
comunicare fara
fara fir
fir

Transmisii in infrarosu

Transmisii prin microunde si radio in banda de baza

56
 w Transmisii in infrarosu
n folosesc razele infrarosii pentru transmiterea informatiilor
n acestea au viteze foarte mari dar nu pot depasi obstacolele
n semnalele sunt influentate de sursele luminoase intersectate
n razele infrarosii pot fi emise in linie dreapta (point-to-point) sau
omnidirectional

transmisie point-to-point transmisie omnidirectionala

Sisteme de transmisie în infraro u

Utilizeaz razele infraro ii pentru transmiterea informa iilor, prin intermediul
LED-urilor sau ILD-urilor care transmit semnalele i a fotodiodelor care le
recep ioneaz .
Deoarece semnalele în infraro u se afl în domeniul de frecven e foarte înalte,
au viteze foarte mari, îns nu pot trece de obstacole i sunt atenuate puternic
de lumina intens .
Razele infraro ii pot fi emise în linie dreapt punct-la-punct sau
omnidirec ional, permi ând reflectarea lor de pere i i tavan, transmisie ce
permite o flexibilitate mult mai mare dar viteze de transmisie mai mici decât la
cealalt metod
Caracteristicile sistemelor de transmisie punct –la-punct sunt:
-banda de frecven este cea inferioar a domeniului, între 100GHz i 1000
THz
-costul depinde de echipamentul utilizat, pentru transmisia la distan fiind
necesare echipamente scumpe de putere mare
-instalarea este dificil , întrucât este necesar o aliniere foarte precis
-capacitatea de band este între 100Kbs i 16 Mbs la 1 Km distan
-atenuarea depinde de calitatea i puritatea semnalului emis i de condi iile
atmosferice

57
 w Transmisii radio in banda de baza
n folosesc pentru transmisie undele radio din spectrul de radio-
frecventa (10KHz - 10 GHz)
n Frecventele radio standardizate sunt:
l intre 902 - 928 MHz
l 2.4 GHz
l intre 5.85 - 7.72 GHz
n emitatorul si receptorul folosesc o frecventa unica inchiriata
n transmisia se face unidirectional sau omnidirectional cu antene radio
fara a fi necesara vizibilitate directa intre emitator si receptor

Sistemele de transmisie prin unde radio

Undele radio au frecven e de transmisie cuprinse în intervalul 10 kHz – 1
GHz, spectrul undelor magnetice ce acoper acest interval fiind denumit
spectrul de radiofrecven RF.
În spectrul de radiofrecven sunt incluse urm toarele tipuri de unde radio:
-unde scurte
-unde radio MF (frecven medie) i unde VHF (frecven foarte înalt )
-unde ultrascurte de radio i televiziune.
Pentru transmisia datelor în re ea trebuiesc folosite frecven e
nestandardizate, în SUA acestea fiind:
-De la 902 MHz la 928 MHz, 2.4 GHz, de la 7.72 GHz la 5.85 GHz
Undele radio pot fi transmise omnidirec ional, în toate direc iile simultan sau
unidirec ional. În func ie de modul de transmisie se utilizeaz mai multe
tipuri de antene de emisie:
-antene omnidirec ionale, antene dipol
-fire de lungimi variabile,
-antene Yagi.

58
 Caracteristicile undelor radio

Puterea de emisie a semnalului de radiofrecven este determinat de

anten i de transceiver (echipament de transmitere – recep ie). Pentru
re ele, undele radio se împart în trei categorii:
-Unde radio emise cu putere mic pe o singur frecven
-Unde radio emise cu putere mare pe o singur frecven
-Unde radio emise cu spectru împr tiat (emisie simultan pe mai multe
frecven e).
 w Transmisii prin microunde
n folosesc frecventele joase din domeniul GHz-ilor
n se folosesc doua tipuri de sisteme de transmisie prin microunde:
l sisteme terestre, ce folosesc antene parabolice directive
l sisteme de transmisie prin satelit ce folosesc sateliti geostationari

sisteme terestre sisteme de transmisie prin satelit

Sisteme de transmisie prin microunde

Utilizeaz frecven ele joase din domeniul gigahertzilor, producând viteze mai
mari de transmisie a datelor decât undele radio.
Sunt utilizate dou tipuri de sisteme de comunica ii prin microunde:
-sisteme terestre de transmisie prin microunde, care utilizezaz antene
parabolice directive pentru transmiterea i recep ia semnalelor de frecven e
joase, caresunt foarte concentrate, calea dintre receptor i emi tor trebuind
s fie în linie dreapt . Pentru extinderea semnalului se utilizeaz puncte releu.
- sisteme de transmisie prin satelit, care transmit semnalele între antene
parabolice directive, trebuind de asemenea s existe vizibilitate direct între
punctele de transmisie i recep ie. Diferen a const în utilizarea sateli ilor
geosta ionari afla i la 50 Km de P mânt, ceea ce permite acoperirea întregului
glob dar necesit un timp de transmitere mai mare datorit distan ei între
sateli i i surs .

60
Caracteristicile transmisiilor prin microunde

61
 Capitolul 3:

TEHNOLOGII
DE RETEA

62
Cuprins

n Ethernet
n Token Ring
n Asynchronous Transfer Mode (ATM)
n Fiber Distributed Data Interface (FDDI)
n Frame Relay

63
Tehnologiile de re ea

n Pentru comunicarea în re ea pot fi utilizate tehnologii de re ea

distincte sau combina ii ale acestora
n Cele mai reprezentative tehnologii sunt:
l Ethernet
l Token Ring
l ATM (Asyncronous Transfer Mode)
l FDDI (Fiber Distributed Data Interface)
l Frame Relay
n Tehnologiile de re ea stabilesc un set de reguli folosite pentru
fiecare metod de acces a datelor în re ea

64
 u Tehnologia Ethernet

n este tehnologia popular a re elelor LAN

n folose te metoda de acces CSMA/CD (Carrier Sense
Multiple Access with Collision Detection)
n este o tehnologie pasiv ce nu necesit alimentare
proprie
n necesit folosirea terminatorilor la capetele
segmentului, pentru a împiedica reflectarea semnalului
n folose te topologia magistral cu terminatori la capete
n suport protocoale diverse de comunica ie i poate
conecta medii de re ea diverse (Netware, Windows,
UNIX i Macintosh)

1. RE ELE ETHERNET
Cea mai popular arhitectur fizic de re ea utilizat ast zi, a fost pentru
prima dat implementat în 1960 în re eaua ALOHA din Universitatea Hawaii.
Aceast re ea utiliza protocolul CSMA/CD – Carrier Sense Multiple Acces
with Collision Detect i era o re ea radio cu pachete.
În 1972, Robert Metcalfe i David Boffs de la Xerox PARC au implementat
arhitectura acestei re ele într-un proiect de cablare, iar în 1975 au oferit acest
tip de arhitectur de re ea.
Re eaua dezvoltat de Xerox conecta peste 100 de calculatoare cu viteza de
3 Mâbs pân la o distan de maxim 1 Km.
Ulterior, Xerox, Digital i Intel au cump rat specifica iile originale ale acesteia,
extinzând viteza de transmisie la 10 Mbs, pe care le-a standardizat în clasa
IEEE 802.3. În 1990 au fost elaborate i specifica iile pe cablu bifilar torsadat.
Ethernet poate avea o topologie fizic de tip magistral sau magistral -stea,
care utilizeaz semnaliz ri în banda de baz i metoda CSMA/CD pentru a
rezolva conflictele de acces la re ea.
Mediul de transmisie este pasiv, semnalul fiind dirijat în lungul re elei de c tre
calculatoare.

65
 l Transmiterea datelor in arhitectura Ethernet
Transmitere semnal Detec ie semnal Detectarea coliziunilor

Carrier Sense Multiple Access Collision Detection

Caracteristici
Caracteristici Descriere
Descriere
Metoda
Metodade
deacces
acces CSMA/CD
CSMA/CD
Standard
StandardEthernet
Ethernet––10
10Mbps
Mbps
Viteza
Vitezade
detransfer
transfer Fast Ethernet – 100 Mbps
Fast Ethernet – 100 Mbps
Gigabit
GigabitEthernet
Ethernet––11Gbps
Gbps(1000
(1000Mbps)
Mbps)

a) Func ionarea re elei Ethernet

Ethernet arbitreaz accesul în re ea prin metoda CSMA/CD (protocol cu

ascultarea purt toarei, acces multiplu i detectarea coliziunilor), ceea ce
permite transmiterea datelor pe cablu unui singur calculator la un anumit
moment.

La re elele Ethernet pe cablu se trimit semnale (pachete de date). Când are

loc o coliziune, calculatoarele care transmiteau opresc transmisia i a teapt
un timp aleator înainte de a încerca o nou transmisie, astfel încât acestea
vor concura oportunitatea de transmisie.

Acesta este motivul pentru care Ethernet este considerat un model bazat pe
concuren , operând în mare parte la viteza de 10 Mbs.

66
l Metoda de acces

n CSMA/CD este un set de reguli ce determin câte

dispozitive de re ea r spund dac dou dispozitive
încearc transmiterea simultan de date
n pentru evitarea coliziunilor pe re ea, calculatoarele ce
transmit verific mediul d etransmisie pentru detectarea
traficului existent
n un singur PC poate transmite date la un moment dat,
celelalte vor a tepta pân la sosirea la destina ie a
pachetului de date transmis
n dac se detecteaz o coliziune pe cablu, PC-ul a teapt
o perioad de timp, dup care reîncerac s transmit

67
 l Viteza de transfer
n Ethernet la 10 Mbps:
l 10Base5 - cablu coaxial gros
l 10Base2 - cablu coaxial sub ire
l 10BaseT - cablu torsadat UTP
l 10BaseFL - fibr optic
n Ethernet la 100 Mbps
l 100VG Any LAN
l 100BaseT - Fast Ethernet
n Ethernet la 1 Gps - Gigabyte Ethernet pe fibr optic

Re ele Ethernet de 10 Mbs

Pot utiliza mai multe medii fizice pentru transmisia datelor, având în comun
acela i tip de cadru de transmisie, viteza de 10 Mbs i utilizarea CSMA/CD
pentru rezolvarea conflictelor.
Cele mai utilizate re ele la 10 Mbs sunt:
-10base5, sau thicknet (cablu gros), cu cablu coaxial
-10base2, sau thinnet (cablu sub ire), cu cablu coaxial
-10baseT, cu cablu bifilar torsadat neprotejat
-10baseFL, care utilizeaz fibra optic monomod sau multimod .

Re ele Ethernet la 100Mbs

Pentru aplica iile de re ea moderne, viteza de transmisie de 10 Mbs a datelor
în re ea nu mai este uficient , astfel încât au fost dezvoltate dou standarde
aflate în competi ie:
-100VG Any LAN , 100baseT Ethernet denumit i Fast Ethernet.

Re ele Gigabyte Ethernet la 1000Mbs

Cea mai noua tehnologie, in prezent nu este pe deplin standardizata.

68
 u Ethernet 10Base2

Caracteristici 10Base2 - thinnet:

• lungime maxim segment - 185 m
• num r maxim de noduri pe segment - 30
• lungime maxim cu 4 repetoare - 925 m

Tehnologia respect regula

5 - 4 - 3:
- maxim 5 segmente
- maxim 4 repetoare
- doar 3 segmente sunt populate

Re ele Ethernet 10base2 - thinnet

Termenul 10base2 specific o vitez maxim de transmisie de 10Mbs, în
banda de baz pân la o distan maxim de 200m. În realitate distan a este
doar de 185 m. Specifica iile pentru cablul coaxial sub ire se refer la cablul
de 50 ohmi RG58A/U sau RG 58C/U, primul fiind cel mai des utilizat. Se va
evita utilizarea cablului TV, RG 59, întrucât nu corespunde cerin elor IEEE
pentru 10base2.
Conectarea se face prin intermediul conectorilor BNC i T, necesari pentru a
lega cablul de pl cile de re ea. Prelungirea unui cablu coaxial se face prin
conectori I – bar , iar terminarea cablului prin terminatori de 50 ohmi.
La 10base2, transceiverele sunt montate direct în pl cile de re ea, nemaifiind
necesar un echipament special pentru conectare la cablu.
Conectorul T trebuie fixat pe placa de re ea prin rotire, altfel re eaua nu va
func iona corespunz tor.
Ca i la 10 base 5, se respect regula 5-4-3, ce permite o lungime maxim
total de 925m, prin utilizarea a patru repetoare ce leag maxim 5 segmente
de cablu de 185 m maxim, din care doar 3 sunt populate.
Dezavantajele cablului 10base2 sunt costul mai mare decât la cablul torsadat
UTP i fiabilitatea mic a topologiei magistral . Întrucât este totu i cea mai
economic solu ie de cablare, exist multe re ele 10 base 2 instalate.

69
 u Ethernet 10Base5

Caracteristici 10Base5 - thicknet:

• lungime maxim segment - 500 m
• num r maxim de noduri pe segment - 100
• lungime maxim cu 4 repetoare - 2500 m

Tehnologia respect regula

5 - 4 - 3:
- maxim 5 segmente
- maxim 4 repetoare
- doar 3 segmente sunt populate

Re ele Ethernet 10base5 – thicknet

Cablul ini ial utilizat pentru re elele ethernet este cablul coaxial gros – thicknet,
pe care transmite la viteza de maxim 10 Mbs, în banda de baz , pân la
distan a maxim de 500 m.
Denumirea vine de la faptul c are aproximativ grosimea degetului mare, el
fiind marcat la fiecare 2,5 m pentru specificarea punctelor unde se
conecteaz calculatoarele (conectarea la distan e mai mici ar duce la
degradarea semnalului).
Pentru conectarea unui calulator la un tronson de cablu gros se utilizeaz un
conector special denumit vampir. Pentru instalarea sa se face mai întâi o
gaur în cablu, se introduce cap tul conectorului în gaura f cut i se
sudeaz conexiunea.
Aceast opera ie se va face cu re eaua oprit , pentru a se evita întreruperea
întregului segment de cablu prin sec ionarea conductorului interior al cablului.
Conectorul special utilizat are rol de transceiver, adic recep ioneaz i
retransmite semnalul. Cablurile coaxiale groase utilizeaz conectori BNC, la
fiecare tronson de cablu utilizându-se terminatori pentru eliminarea undelor
reflectate.
Leg tura dintre transceiver i calculator se face prin intermediul unui cablu de
transceiver, cu conectori AUI – Attachement Unit Interface, cu 15 pini, ce
conecteaz mufa DB15 de pe placa de re ea. Conectorul AUI se mai nume te
i DIX (Digital Intel Xerox), sau mai simplu DB15.

70
 u Ethernet 10BaseT

Caracteristici 10BaseT -
thicknet:
• lungime maxim segment -
100 m
• num r maxim de noduri pe
segment - 2
• num r maxim de segmente
cu noduri - 1024
•num r maxim de HUB-uri
pentru un canal - 4
•num r maxim de noduri în
re ea - 1024

Se folosesc cabluri UTP cat 3,

4 sau 5.

Re ele Ethernet 10baseT – Twisted Pair

Cele mai utilizate cabluri în re ele Ethernet în prezent sunt cele UTP, datorit
costurilor mici i flexibilit ii sporite fa de cablurile 10base2 i 10base5.
Specifica iile acestui tip de cablu au fost create în 1980, fiind prev zute în
IEEE 802.3. Standardul 10baseT se refer doar la cablurile bifilare
neprotejate, UTP.
Re eaua 10baseT are topologie stea, fiecare echipament fiind conectat la
concentrator, HUB prin setul propriu de cabluri.
Chiar dac fizic are topologie stea, logic topologia este magistral , ceea ce
aduce avantajele ambelor topologii, fiind u or de depanat, orice problem
ap rut pe un segment neafectând celelalte segmente din re ea.
Izolarea unui nod se face foarte u or, prin simpla deconectare a segmentului
respectiv de la HUB. Unele HUB-uri au încorporate func ii de administrare ce
permit raportarea problemelor din re ea i deconectarea de la distan a
echipamentelor de la HUB.
Conexiunea cu HUB-ul i cu pl cile de re ea este f cut cu conectori RJ 45,
fiind deasemeni posibil conectarea cablului 10baseT la un conector DIX sau
AUI printr-un transceiver special sau printr-o unitate de acces la cablu bifilar
torsadat – TPAU Twisted Pair Acces Unit.
Cablul UTP este clasificat de EIA în categorii, cat 1 i 2 fiind utilizate pentru
trafic de voce, iar 3,4 i 5 pentru trafic de date.

71
 u Ethernet 10BaseFL

Caracteristici 10BaseFL
-Fiber Light:
• lungime maxim segment -
2000 m
• num r maxim de noduri pe
segment - 2
• num r maxim de segmente
cu noduri - 1024
•num r maxim de HUB-uri
pentru un canal - 4
•num r maxim de noduri în
re ea - 1024

Lungimea maxim a unui

segment de 2000 m, face ca
aceast tehnologie s fie
folosit curent pentru
backbone-uri (coloane
centrale)

Re ea ethernet 10baseFL

Cablurile 10baseFL utilizeaz lumina pentru transmiterea cadrelor ethernet, în

banda de baz la o vitez de 10 Mbs.
Re eaua Ethernet 10baseFL este cu topologie stea, deoarece necesit un
HUB de re ea ce prime te semnalul luminos de la un calculator i îl
retransmite c tre toate calculatoarele conectate
HUB-ul poate fi activ, cu componente ce detecteaz i retransmit semnalul,
sau pasiv, cu componente optice ce împart lumina i o reflect , ghidând-o
c tre toate celelalte calculatoare.
Un HUB pasiv pentru fibr optic nu necesit alimentare electric pentru a
func iona, dar semnalul recep ionat de la un calculator este împ r it între toate
porturile HUB-ului, num rul acestora putând fi foarte mare.
Deoarece nu este alimentat, HUB-ul pasiv nu con ine echipamente
electronice, deci nu poate detecta erorile, fiind mai greu de depanat o re ea cu
astfel de concentratoare.
Un segment 10baseFL poate ajunge pân la 200 m, ceea ce face ca acest tip
de re ea s fie utilizat ca tronson de baz , backbone.

72
 u Ethernet 100VG Any LAN i Fast Ethernet

Standarde 100BaseT:
- 100BaseT4 - cablu UTP cat3,4 i 5 i STP
- 100BaseTX - cablu UTP cat5 i STP
- 100Base FX - fibr optic

Re ele 100VG Any LAN

Sunt re ele cu viteza de 100 Mbs utilizate pentru traficul de voce, fiind o
combina ie între re elele tradi ionale Ethernet i Token Ring.
Sunt cunoscute sub urm toarele denumiri:
-100VG Any LAN - 100baseVG - VG - AnyLAN
Avantajele fa de re elele Ethernet obi nuite sunt urm toarele:
-sunt mai rapide
-pot transmite atât pachete Ethernet cât i Token Ring
-folose te metoda de acces bazat pe priorit i, opus metodei CSMA/CD,
care permite dou niveluri de prioritate ale pachetelor ce traverseaz re eaua.
-HUB-urile pot filtra adresele, oferind un plus de protec ie.
Acest tip de re ea poate fi utilizat pe suport de fibr optic sau cablu bifilar de
categorie 3,4 i 5, într-o topologie stea, format dintru HUB p rinte la care se
conecteaz concentratoarele copil, pentru extinderea re elei.
Lungimea oric ror dou segmente combinate de re ea 100VG AnyLAN nu
trebuie s dep easc 250m.

73
 l Segmentarea unei re ele Ethernet

• Pentru a se reduce supraînc rcarea mediului de re ea datorat

ad ug rii de noi calculatoare în re ea, se recomand segmentarea
acesteia prin folosirea unor routere.

Re ele Ethernet 100baseT - FastEthernet

Sunt re ele Ethernet normale, cu viteze de transfer a datelor de 10 ori mai
mari decât a re elei Ethernet standard.
Mediul de transmisie utilizat este cablul bifilar de categorie 5, iar pentru
transmisie se utilizeaz metoda CSMA/CD.
Re elele 100baseT au fost standardizate pentru mai multe tipuri de
transmisie:
-100baseT4, pentru cablu UTP cat3,4 i5 i cablu STP
-100baseTX, pentru cablu UTP cat5 i cablu STP
-100baseFX, pentru fibr optic .
Pe lâng vitezele mari de transmisie i necesit ile de calitate a cablului
utilizat, re eaua Fast Ethernet are acelea i avantaje i dezavantaje ca re eaua
10baseT.

Segmentarea unei re ele Ethernet

Atunci când o re ea se dezvolt i sunt ad ugate tot mai multe calculatoare,
performan ele acesteia scad semnificativ, datorit împ r irii capacit ii
mediului de transmisie între mai multe calculatoare ce doresc s transmit ,
ceea ce va duce la congestionarea re elei. Solu ia aplicat pentru
decongestionarea re elei este segmentarea, ce presupune împ r irea re elei
Ethernet în mai multe segmente unite între ele prin bridge-uri sau routere.

74
 u Token Ring

MSAU
Inel Inel
fizic logic

Caracteristici
Caracteristici Descriere
Descriere
Metoda
Metodade
deacces
acces Transmiterea
Transmitereajetonului
jetonului
44lala16
16Mbps
Mbpspentru
pentrutoate
toatetipurile
tipurile
Viteza
Vitezade
detransfer
transfer de cabluri
de cabluri

RE ELE TOKEN RING

Au fost concepute de concernul IBM, folosesc transferul de date cu transfer
de jeton, sunt robuste i foarte eficiente, fiind mult mai complexe decât
re elele Ethernet datorit facilit ilor de autoreconfigurare în caz de
întreruperi.
Sunt definite de standardul IEEE 802.5 i au topologie fizic stea i topologie
logic de inel.
Calculatoarele sunt conectate la magistrala de date prin intermediul unor
cabluri individuale de conectare la MSAU (unitate de acces a mai multor sta ii)
sau la unitatea de acces controlat – CAU.

Elemente de conectare specifice

Cea mai important parte a func iilor unei re ele Token Ring o îndepline te
concentratorul, denumit sub urm toarele forme:
-MAU sau MSAU– unitate de acces a mai multor sta ii – multistation access
unit
-SMAU – unitate inteligent de acces a mai multor sta ii – smart multistation
accest unit.
Cea mai cunoscut implementare a standardului IEEE 802.5 este cea oferit
de IBM pentru re ele Token Ring. Din acest motiv, pentru cablarea re elelor
Token Ring i hardware-ul necesar se va lua în considerare echipamentul
IBM 8228 MSAU, care poate conecta maxim 8 sta ii.
75
 l Elemente de conectare specifice

El presupune un inel interior RI - Ring In i unul exterior RO – Ring Out pentru

conectarea la alte echipamente MSAU ce deservesc segmente de re ea.
Cablul de conectare a segmentelor de re ea are câte un conector IBM data
Conector la cele dou capete ale sale cu rol de conectare MSUA-uri sau
echipamente IBM.
Cablurile de adaptare la Token Ring sunt utilizate pentru a conecta un
adaptor de re ea Token Ring la MSAU i are un conector tat cu 9 pini la un
cap t i unul IBM la cel lalt. Conectorul mam cu 9 pini este tipic doar pl cilor
de re ea Token Ring, toate celelalte echipamente folosind IBM data
Conector.
Placa de re ea Token Ring are o adres unic stocat de fabricant. Unele
pl ci de acest tip permit schimbarea adresei prin intermediul unui produs
software livrat de produc tor.
Un calculator poate avea maxim dou pl ci de re ea Token Ring, prima fiind
denumit plac principal , iar a doua fiind utilizat în cazul distrugerii primeia.
Set rile pl cii se fac prin comutatoare DIP, configurarea fiind identic pentru
toate pl cile la viteza 4 Mbs sau la 16 Mbs.
O re ea Token Ring utilizeaz patru fire pentru conectarea cu fiecare plac ,
ca la UTP. Se pot utiliza i cabluri STP.

76
 l Cablarea retelelor Token Ring

Cablarea re elelor Token Ring Re elele Token Ring utilizeaz urm toarele
tipuri de cabluri: tip 1, cablu STP pentru conectarea terminalelor i a
panourilor de distribu ie i pentru cablarea prin pere i la cablarea structurat .
Este realizat din dou cabluri bifilare, cu interior de grosime 22 gauge AWG.
Se poate instala în conduscte, pere i sau pentru conect ri de scurt distan .
-Tip 2, cablu STP, utilizat pentru conectarea terminalelor din aceea i arie i
panourilor de distribu ie. Con ine 4 fire telefonice într-un cablu, deci se poate
folosi pentru a conecta simultan un echipament pentru transmiterea datelor i
pentru telefonie.
-Tip 3, cablu STP, fiecare cablu r sucit de dou ori la 3.6 m. Mai ieftin dar
vulnerabil la interferen e i zgomot i folose te fir de 22 i 24 gauge.
-Tip5, cablu optic utilizat pentru magistrala inel principal , d=62.5 microni i
D=100 microni.
-Tip6, cablu STP specific transmisiei pe distan e mici sau ca extensie a unui
segment, realizat din dou fire de cupru de 26 gauge AWG r sucite
împreun într-un înveli izolant. U or de instalat i mai flexibil.
-Tip 8, pentru instalarea pe sub covoare, la fel ca tip 6
-Tip9, varianta rezistent la foc a cablului tip 6, realizat din dou fire de Cu
r sucite împreun într-un strat izolant.

77
 l Placa de retea Token Ring

IEEE a dezvoltat o specifica ie UTP/TR care a înlocuit vechiul standard la 4

Mbs, re elele Token Ring devenind tot mai populare.
Caracteristicile re elelor Token Ring sunt:
-tip de cablu – UTP, STP, fibr optic
-num r maxim de MSAU-uri – 33
-num r maxim de noduri – 260
-distan a maxim între MSAU i nod – 45.5 m la UTP, 100 m la STP sau fibr
optic distan a maxim a cablului între 2 MSAU-ri – 45.5 m la UTP, 200 m la
STP, 1 Km la fibr optic .
-Distan a minim între 2 MSAU-ri – 2.5 m
Distan a maxim cumulativ a cablului ce conecteaz toate MSAU-rile –
121.1 m la UTP, câ iva Km la fibr optic .
Avantajele re elei Token Ring sunt:
-func ionare în performan e i la trafic foarte mare
-eficien mare datorit mecanismelor de autoconfigurare
-conexiunea cu un calculator mainframe IBM este u or de realizat
-facilit i de toleran la defecte.

78
 l Func ionarea re elei Token Ring

Calculatoarele func ioneaz în topologia logic inel, chiar dac fizic sunt în
topologie stea. Pe inel circul liber un jeton (un cadru de dimensiuni mici de
format special), într-un sens bine determinat.
Jetonul este recep ionat de la nodul anterior (denumit NAUM – nearest Active
Upstream Neghbor) i trimis de cel curent nodului urm tor (numit NADN –
Naearest Active Downstream Neghbor).
La recep ia jetonului, sta ia tie c poate transmite date, îi ata eaz pachetul
de date respectiv i-l trimite mai departe. Destinatarul deta eaz datele de
jeton i îi ata eaz o confirmare care va ajunge la expeditor, de unde jetonul
este repus în func iune. Fiecare sta ie ac ioneaz ca un repetor. Sta ia aflat
în func iune tot timpul se nume te activ , iar restul din inel sta ii standby –
a teptare.
Sta iile monitor active sunt unice într-un anumit moment, iar la defectarea ei
are loc o negociere în care una din sta iile standby este aleas activ (lucru
care are loc chiar la apari ia unor inori foarte mici). Sta iile monitor au un
sistem de verificare a inelului la fiecare 7 sec, în care sta ia monitor trimite un
jeton primei sta ii standby de pe inel, ce informeaz sta ia despre adresa
sta iei monitor. Jetonul va fi ulterior transferat mai departe cu acela i scop,
astfel înc t, pe durata unui proces, sta iile de pe inel memoreaz adresa
sta iei monitor i adresele vecinilor din amonte i aval. Dac o sta ie nu
prime te semnal din amonte în 7 sec, ac ioneaz singur , trimi ând un jeton
cu adresa sa, adresa din aval i tipul cauzei ce a dus la acest mesaj, ac iune
denumit alarmare a inelului.

79
 u Asynchronous Transfer Mode

ATM
Switch
la
Celu
ATM
Switch
ATM Celula
Switch

Caracteristici
Caracteristici Descriere
Descriere
Punct-la-punct.
Punct-la-punct.Se Setransfera
transferapachete
pachetedede
Metoda
Metodade
deacces
acces dimensiuni fixe - 53 B intre calculatoare
dimensiuni fixe - 53 B intre calculatoare
prin
prinintermediul
intermediulechipamentelor
echipamentelorATMATM
Viteza
Vitezade
detransfer
transfer Fibra
Fibraoptica
optica de
delala155
155Mbps
Mbpslala622
622Mbps
Mbps

ATM – ASYNCRONOUS TRANSFER MODE

Este o tehnologie nou care a început s fie utilizat în tronsoanele centrale
ale re elelor i în re elele WAN. Proiectarea sa acoper trei cerin e de baz :
-transmisie audio – telefonie vocal pe distan e scurte i lungi
-video – televiziune prin cablu
-date – comunica ii pe re ele locale i de arie mare.
Este o re ea de mare vitez ce folose te fibra optic sau cabluri de cupru cat5.
Este o re ea de comuta ie punct-la punct, echipamentele centrale, numite
comutatoare fiind conectate direct între ele i cu sta iile terminale.
În loc de transmiterea cadrelor, care pot avea dimensiuni variabile, ATM
utilizeaz celule fixe de 53 octe i.
Specificarea adreselor surs i destina ie se face prin câmpuri ce determin
ruta pe care o vor parcurge datele de la surs la destina ie.
Datorit dimensiunii mici a celulelor, vitezele de transmisie sunt mari, întrucât
procesarea datelor se face mai u r.
Într-o re ea ATM, fiecare sta ie are permisiunea de a transmite. Când cele mai
multe celule sunt goale, ele sunt înc rcate de un comutator.

80
 l Clase de servicii ATM

n T1 carrier, 1.544 Mbps la transmisie telefonic conven ional

n ATM – 25, 25 Mbs, pe UTP

n T3 carrier, 44.736 Mbs, la telefonia conven ional

n OC 1 SONET, 51 Mbs, transmisie fibr optic

n OC 3 SONET, 155 Mbs, transmisie fibr optic

n OC 48 SONET, 622 Mbs, transmisie fibr optic

n OC 12 SONET, 2,4 Gbps, transmisie fibr optic .

ATM este o re ea cu comuta ie de circuite, fiind stabilit un circuit virtual între

dou echipamente pentru comunica ie. Se utilizeaz dou tipuri de circuite:
-circuit virtual permanent, PVC – permanent virtual circuit, folosit pentru
comunica ia între dou echipamente, stabilit o singur dat pentru un timp
îndelungat. - Circuit virtual cu comuta ie SVC- switched virtual circuit, utilizat
între dou echipamente, stabilit doar pe durata unei comunica ii.
Transmisia de date atinge viteze foarte mari, între 155 Mbps i 622 Mbps
(teoretic 1.2 Gbps), ATM oferind o comunica ie rapid în timp real, pentru
comunica ii cu constrângeri de timp în re ele locale de arie mare, de band
îngust sau larg . În locul comuta iei software lente cu verificare de erori la
fiecare nod, ATM folose te comuta ia hardware la nivelul leg tur de date al
modelului OSI. Calitatea mare i liniile digitale f r zgomot nu necesit
mecanisme de corec ie foarte puternice, astfel încât calculatoarele destina ie
efectueaz corec ia de erori. La fiecare nod de comuta ie, headerul ATM
identific un circuit virtual care va ruta celulele c tre calculatorul destina ie,
headerul permi ând comutatorului redirec ionarea celulelor spre urm toarea
leg tur din circuit, ceea ce permite viteze de peste 1 Gbps. ATM este
compatibil cu cele mai uzuale tipuri de cabluri: bifilare, coaxiale i fibr optic .
ATM permite transmisii la viteze de 25 Mbps, 45 Mbps, 52 Mbps, 100 Mbps,
155 Mbps i 622 mbps i este compatibil cu alte metode de transmisie,
celulele ATM putând fi încapsulate în protocoale specifice FDDI, SONET, T3,
OC3 i Fiber Channel.

81
 u Fiber Distributed Data Interface

Inel secundar

Inel principal

Caracteristici
Caracteristici Descriere
Descriere
Metoda
Metodade acces Transmitere
deacces Transmiterede
dejeton
jeton
Fibra
Fibraoptica
opticade
delala155
155Mbps
Mbpslala622
622
Viteza
Vitezade
detransfer
transfer Mbps
Mbps

RE ELE FDDI
Re eaua FDDI – Fiber Distributed Data Interface – interfa de date distribuite
pe fibr optic , este un tip de re ea cu topologie inel, fiind implementat f r
cabluri, dar cu echipamente numite concentratoare, cu func ii similare
acestora.
Suportul de transmisie utilizat este fibra optic , fiind asigurate viteze foarte
mari de transmisie.
Func ionarea se bazeaz pe un jeton, mai multe sta ii având posibilitatea de
transmisie de date simultan , spre deosebire de Token Ring.
Metoda utilizat este mai complicat decât la Token Ring, un jeton
traverseaz re eaua i numai posesorul s u poate transmite cadre FDDI,
putând circula simultan mai multe cadre.
Acest lucru este posibil datorit faptului c posesorul jetonului poate trimite
cadre multiple, f r a a tepta ca primul cadru s parcurg întreg inelul,
înaintea trimiterii urm torului.
Posesorul jetonului poate s îl elibereze i s -l trimit sta iei urm toare înainte
de a primi înapoi cadrele transmise de el pe inel.
Unele re ele FDDI au metode de rezervare a unor intervale regulate pentru
transmisie pentru unele sta ii, cadrele transmise astfel numindu-se sincrone,
facilitate ce este op ional .

82
 l Functionare FDDI si rolul inelului secundar

O alt facilitate op ional este cea

de dialog multicadre, care permite
sta iei care are jetonul s trimit un
jeton limitat c tre o sta ie bine
determinat , care îl va transmite doar
sta iei expeditoare, lucru ce permite
comunicarea a dou sta ii f r a fi
interferate de alte sta ii.
Re eaua FDDI poate utiliza dou
inele, metod folosit pentru
prevenirea defec iunilor unui inel. La 83
 l Componentele retelei FDDI

Componentele re elei FDDI

Pl cile de interfa cu re eaua sunt de dou tipuri:

-sta ie cu ata are dubl , la care exist 2 puncte de ata are la re ea de tip A i
B, numite conectori de interfa cu mediul sau MIC – medium interface
conectors. Conectorul A este pentru primul inel, iar cel B pentru inelul
secundar.
-Sta ie cu ata are simpl , care folose te un singur conector cu ata are simpl ,
numit S, conectat printr-un singur cablu la concentrator.
Concentratoarele utilizate la re ele FDDI sunt urm toarele:
-cu ata are dubl
-cu ata are simpl
-cu ata are nul .
Fiecare are mai mul i conectori de tip M pentru conectarea la el a sta iilor cu
ata are simpl . La cel cu ata are dubl sunt i conectori A i B pentru
ata area la inelul dublu, la fel ca o sta ie.
Concentratorul cu ata are simpl are conectori de tip S, pentru conectarea la
alte concentratoare.
Cel cu ata are nul este folosit când nu se utilizeaz un inel dublu de re ea,
având doar conectori MIC de tip M, el fiind r d cin a unei structuri arbore.

84
 u Frame Relay

Locatie centrala

Reteaua Frame Relay

Fram
e
Locatii secundare
Frame
Fram
e

Caracteristici
Caracteristici Descriere
Descriere
Metoda
Metodade acces Punct-la-punct
deacces Punct-la-punct
InInfunctie
functiede
decapacitatea
capacitatealiniei
liniei
Viteza
Vitezade
detransfer
transfer digitale inchiriate
digitale inchiriate

RE ELELE FRAME RELAY

Este tot o re ea cu comutare de pachete ce folose te pachete de lungime
variabil pentru a asigura viteze de transfer foarte mari in LAN si WAN.
Sunt mai pu in robuste decât X.25, dar sunt mai eficiente la transmisie i nu
utilizeaz circuite virtuale permanente, deci nu necesit atât de multe
informa ii suplimentare.
Ele au evoluat din X.25, asigur viteze de 1.544 Mbps i pot utiliza cabluri de
fibr optic . Frame Relay utilizeaz circuite permanente virtuale PVC pentru
stabilirea conexiunilor end-la–end. Metoda utilizata in WAN-uri este
comutarea de pachete, datele mari fiind impartite in bucati mici - cadre,
trimise ca pachete individuale in retea, pe cea mai buna ruta posibila.
Destinatarul primeste cadrele de pe diverse rute si le reasambleaza, rezultand
formatul original al datelor transmise.
Metoda de acces este punct-la-punct, ce permite transferul datelor intre
calculatoare peste noduri intermediare variabile.
Viteza de transmisie depinde direct de calitatea liniei digitale inchiriate ( Se
folosesc urm toarele tipuri: T1 – 1.544 Mbps , T2 – 6.312 Mbps, T3 –
44.736 Mbps, T4 – 274.176 Mbps)
Costurile sunt moderate datorit optimiz rii cerin elor de stocare ale re elei,
ceea ce face ca Frame Relay s fie foarte c utat .

85
 Capitolul 4:

EXTINDEREA
RETELEI

86
 u Cuprins

n Repeatoare si Concentratoare (Hub-uri)

n Punti (Bridge-uri)
n Switch-uri
n Routere
n Porti (Gateway-uri)
n Tipuri de tehnologii RAS
n Public Switched Telephone Network (PSTN)
n Integrated Services Digital Network (ISDN)
n X.25
n Asymmetric Digital Subscriber Line (ADSL)

CONECTIVITATEA ÎN RE EA
Pentru a extinde o re ea f r a o împ r i în mai multe domenii sau f r a o
conecta la o alt re ea, se pot utiliza urm toarele echipamente:
-hub-uri pasive, hub-uri active
-hub-uri inteligente, repetoare
-bridge-uri (pun i)
-multiplexoare.

CONECTIVITATEA ÎNTRE RE ELE

Presupune ca dou sau mai multe re ele independente s poat fi conectate
f r a- i pierde identitatea proprie.
Interconectarea include conectarea între diferite tipuri de re ele – ex Ethernet
cu Token Ring, prin utilizarea unor echipamente speciale deinterconectare.
Echipamentele principale de interconectare sunt:
-routerele, brouderele, gateway-urile, dispozitivele CSU/DSU.
-PSTN, ISDN, X.25, ADSL

87
u Repetoare si Hub-uri
Repetoare
Transmit datele catre
toate calculatoarele conectate

Repetor

Hub
Conecteaza calculatoarele in
retele cu topologie stea

Hub

88
 l Repetoare

n Repetoarele amplifica
semnalul si il retransmit pe ce
celelalte porturi

n Repetoarele pot conecta

diferite medii de transmisie

Repetoarele
Toate mediile de transmisie atenueaz semnalele care trec prin ele, efectul
principal al acesteia fiind limitarea distan elor maxime între echipamente.
Inserarea pe mediul de transmisie a unui echipament care s amplifice
semnalul, va cre te aceste distan e, aceste echipamente fiind numite
repetoare.
Exist dou categorii de repetoare: amplificatoare i regeneratoare de
semnal.
Amplificatoarele doar amplific semnalul, inclusiv zgomotul pe când
regeneratoarele de semnal creeaz un duplicat exact al semnalului
recep ionat îndep rtând zgomotul, ref când semnalul i retransmi ând-ul în
mediu mai departe. Acest tip de repetor reduce zgomotul din mediul de
transmisie.
Un repetor func ioneaz la nivelul Fizic al modelului OSI, deci nu va permite
comunicarea între tehnologii diferite de re ele.
Ele nu au func ii de conversie sau de filtrare, fiind necesar folosirea aceleia i
metode de acces la mediu, cele mai uzuale fiind CSMA/CD i token passing.
În schimb poate conecta diferite tipuri de medii fizice:
Repetoarele sunt cea mai ieftin metod de extindere a unei re ele, fiind
indicate doar atunci când traficul re elei generat pe fiecare segment nu este
foate mare i nu se dispune de fonduri suficiente.

89
 l Concentratoare (HUB-uri)
n HUB-urile pasive:
l retransmit semnalele
fara regenerarea lor
n HUB-urile active:
l amplifica si retransmit
semnalele
n HUB-urile inteligente:
n Exista trei tipuri de HUB-uri:
l pasive
l selecteaza automat
viteze diferite de
l active
transmisie pe porturi
l inteligente
l memoreaza conexiuni
n HUB-ul functioneaza la nivelul fizic al anterioare pentru
modelului OSI imbunatatirea
transmisiilor

HUB-uri
Toate re elele de calculatoare, cu excep ia celor pe cablu coaxial, necesit o
loca ie central în care toate cablurile re elei s se întâlneasc , numit HUB –
concentrator sau repetor multiport.
Un HUB administreaz cablurile i semnalele aferente acestora
corespunz tor cu celelalte cabluri i respectiv semnale care sunt conectate
prin el.
La utilizarea unui HUB, trebuie s se in seama de urm toarele reguli:
-limita uzual este de maxim 30 de HUB-uri, depinzân de tipul de topologie a
re elei; pe cât posibil, HUB-ul trebuie conectat direct la placa de re ea a
serverului în loc de a-l conecta la alt HUB; fiecare conexiune de pe HUB
trebuie etichetat pentru o depanare u oar ; cu cât se folosesc mai multe
HUB-uri în lan ul transmisiei, cu atât viteza va fi mai mic .

switch-urile - Asigur pe lâng regenerarea semnalului i func ii de

administrare a re elei i de selectare inteligent a rutelor, alegând doar portul
echipamentului unde semnalul trebuie s ajung , f r a-l trimite c tre toate
calculatoarele din HUB. Unele HUB-uri inteligente pot alege calea optim spre
calculatorul destina ie sau pot selecta automat viteza de transmisie a datelor
în func ie de tehnologiile folosite. Un avantaj al acestui tip de HUB este c la
el pot fi conectate permanent toate segmentele de re ea, deoarece pe un
segment nu vor trece decât semnalele destinate acestuia.

90
 u Punti (Bridge-uri )

Bridge

Bridge-uri – pun i
Conecteaz segmente de re ea , ducând la cre terea dimensiunii re elei. Spre
deosebire de repetor, un bridge selecteaz segmentul de re ea unde va
trimite semnalul recep ionat de el, prin citirea adreselor tuturor pachetelor de
date recep ionate i routarea pe baza acestora spre destina ie.
Prin filtrarea adreselor, pun ile pot împ r i o re ea în mai multe segmente i
pot asigura sc derea congestiei i a traficuluiîn re ea.
Pentru o utilizare eficient a bridge-urilor, re elele sunt împ r ite în grupuri pe
baza loca iei fizice a calcultoarelor i a echipamentelor de re ea comune.
Exist dou tipuri de bridge-uri:
-transparente – transparent bridges, care p streaz în memoria lor tabelele
de adrese pe baza c rora se va determina ruta optim cu routarea surselor –
soursâce-routing bridges, necesit prezen a întregii rute în pachetele de date
i care nu ruteaz aceste pachete înteligent (la re ele IBM Token Ring).
Dac un segment al re elei este utilizat la 60% din capacitatea sa maxim ,
atunci trebuie luat în considerare instalarea unui bridge pentru izolarea unei
p r i a traficului. Pun ile func ioneaz la nivelul leg tur de date, subnivelul
MAC al modelului OSI, deci toate informa iile din nivelele de mai sus nefiind-
ui accesibile, deci nu recunosc protocoale diferite.

91
 l Functionarea unei punti

Bridge-ul cite te loca ia fizic a sursei i destina iei semnalului recep ionat, în
urm toarele etape:
-recep ioneaz toate semnalele de la segmentele de re ea A i B
-cite te adresele pachetelor recep ionate, neprimindu-le pe cele ce vin din
segmenul A i se duc tot în segmentul A, care nu mecesit o punte
-semnalele din segmentul A pentru calculatoare din segmenul B sunt
transmise
-Cele de pe segmentul B pentru calculatoare de pe acesta sunt tratate ca la
segmentul A.
O punte MAC controleaz tot traficul din re ea, vrific adresele surs i
destina ie ale fiec rui pachet, genereaz o tabel de routare, pe m sur ce
informa iile devin disponibile i transfer pachetele de date.
Deoarece pun ile reprezint instrumente puternice de extindere a re elelor
sunt frecvent folosite în re ele ce con in segmente dispersate pe zone mari,
legate prin linii telefonice, caz în care se utilizeaz pun i la distan .
Pentru acestea a fost implementat algoritmul SPA – spanning tree, cu ajutorul
c ruia software-ul detecteaz existen a mai multor rute, determin care este
mai eficient i configureaz automat puntea pentru a o folosi pe aceasta,
dezactivînd software celelalte c i.

92
 u Switch-uri

Switch

Switch-uri

Sunt similare cu puntile dar ofera o conexiune mult mai directa intre
calculatoarele sursa si destinatie.
Cand un switch receptioneaza date, creeaza conexiuni interne separate intre
oricare doua dintre porturile proprii si transmite datele la cel mai apropiat port
de calculatorul destinatar.
Acest lucru optimizeaza transmisia datelor si permite expeditorului si
detinatarului sa foloseasca intreaga capacitate de banda disponibila.
Spre deosebire de HUB, switch-ul functioneaza similar liniilor telefonice
PSTN.
Switch-urile se folosesc la atunci cand se doreste transmiterea pachetelor
direct intre expeditor si destinatar si pentru obtinerea unor rate mari de
transfer al datelor.

93
 u Routere

Router

Router

Routere si broudere
Unul din echipamentele de
interconectare de baz este routerul,
care este o combina ie de hardware
i software.
Hardware-ul poate fi serverul de
re ea, un calculator separat sau alt
echipament specific i include
interfe e fizice în diferite re ele la
care se conecteaz .
Software-ul are dou mari
componente: 94
 l Functionarea unui router

n Ruterele pot conecta mai

multe retele LAN

n Ruterele pot dialoga intre ele

pentru a furniza date despre
tabelele de rutare proprii

Routerele au adresele de re ea memorate într-o tabel de routare, ce con ine

toate adresele de re ea posibile i c ile posibile între ele.
Pe lâng stocarea informa iilor între rute, tabelele de routare stocheaz costul
estimat al fiec rei rute, fiind determinat inând cont de mai mul i factori: timp,
distan sau pre .
Pentru cuantificarea routelor se utilizeaz urm torii termeni:
-contorul de hopuri, decrie num rul de routere pe care îl va trece un mesaj
-contorul de stick, decrie intervalul de timp necesar mesajului pentru a sosi la
detina ie. Un tick=1/18 sec.
-Costul relativ, este num rul ce se atribuie pe baza costului din acel moment
al leg turii.
Routerele pot dialoga doar între ele, nu i cu calculatoarele din re ea
Administratorul de re ea poate reprogama anumite routere cu informa ii
preconfigurate de rutare, dar cel mai bine este ca ele s fie l sate singure s -
i configureze tabelele de rutare. Exist dou tipuri principale de rutere:-
statice, ce necesit configurarea manual , folosescx o rut unic specificat
în tabela de rutare, fiind mai sigure dinamice, la care doar prima rut este
manual configurat , celelalte rute fiind alese pe baza unor parametri, pot
decide schimbarea rutei, securitatea fiind mai redus . Pentru a se asigura
totu i securitatea se filtreaz adresele prin comnfigurarea manual .

95
 u Porti de interconectare (Gateway-uri)

Ethernet

Gateway

Token Ring

Por ile de interconectare – gateway

Fac posibil comunica ia între diferite arhitecturi i medii, reîmpachetând i
convertind datele ce urmeaz a fi transferate prin medii diferite, pentru a o
face compatibil cu cerin ele sistemului destina ie.
O poart conecteaz sisteme care folosesc acelea i:
-protocoale de comunica ie
-structuri de formate
-limbaje, arhitecturi.
Por ile interconecteaz sisteme de operare diferite, modificând formatul
datelor pentru a-l face compatibil cu programul de aplica ie de la destinatar.
Ele preiau pachetul dintr-un mediu, îi elimin anteturile protocolului existent,
apoi reîmpacheteaz datele cu stiva de protocoale existente.
Pentru procesarea datelor necesit urm toarele opera iuni:
-despachetarea datelor primite, eliminând urmele stivei de protocoale a re elei
surs
-încapsularea datelor ce se transmit în stiva de protocoale a re elei destina ie,
permi ând comunicarea re elei.

96
 l Functionarea unei porti

n Portile conecteaza retele cu

arhitecturi diferite

n Functioneaza la toate nivelele

modelului OSI

De obicei se efectueaz conversia protocoalelor la nivelul Aplica ie, dar exist

por i ce folosesc toate nivelurile OSI.
Por ile mainframe sunt folosite frecvent la integrarea calculatoarelor personale
într-un mediu cu minicalculatoare sau calculatoare mainframe, astfel încât
utilizatorii au acces la sistemul mainframe ca i când s-ar afla pe propriile
calculatoare.
Por ile nu îngreuneaz traficul circuitelor de comunica ie i efectueaz
performant sarcini specifice, folosirea unui server ca poart necesitând
resurse specifice mari.

CSU/DSU
Uneori, la dezvoltarea unei re ele, este mai ieftin s fie utilizate re elele
publice existente, ca de exemplu cea telefonic .
Conectarea la aceasta se face prin CSU/DSU – channel service units / digital
service units.
Furnizorii de re ea pot solicita utilizarea echipamentelor CSU/DSU pentru
trimiterea semnalelor prin re eaua local ca semnale de diferite formate i
putere, ce pot fi translatate pe mediul re elei publice.
CSU/DSU sunt utile i pentru securizarea re elei locale împotriva zgomotului
i a tensiunilor foarte mari ce pot veni pe re eaua public .

97
 u Tipuri de conectivitate Remote Access Server

Dial-up Remote Access

Remote
Remote Access Server
Access Client

Virtual Private Network

Internet
Tunnel

Remote Windows 2000 Corporate

Access Client VPN Server Intranet

Windows 2000 permite utilizatorilor sa se conecteze la retea deintr-o locatie

externa, printr-o varietate de dispozitive hardware.
Cea mai utilizata metoda este conectarea pe o linie Dial-up, prin intermediul
unui modem.
Clientul de la distanta se conecteaza la un server RAS, cu rol de ruter sau
poartaintre client si reteaua aflata la distanta.
Legatura fizica intre client si retea se realizeaza prin linie telefonica, iar
serviciul Routing and Remote Access simuleaza o placa de retea pentru
client.

Dial-up Remote Access

Accesul de la distanta prin Dial-up este des utilizat in intranet. Serverul este
echipat cu bancuri de modemuri si permite accesul clientilor aflati la distanta
prin intermediul serviciului Dial-up Networking.
In momentul unui apel de la un client extern, serverul verifica identitatea
acestuia si permite sau nu conectarea acestuia la resursele retelei.

98
 l Dial-up Remote Access

Virtual Private Network

O retea VPN foloseste tehnologii de criptare pentru a oferi securitate si alte

servicii disponibile doar in retele private.
Accesul securizat se realizeaza printr-un proces numit tunneling, metoda ce
consta in folosirea infrastructurii Internet pentru a securiza transmisia datelor
intre retele.
VPN foloseste resurse specializate pentru implementarea conexiunilor sigure
cu serverul central conectat la reteaua locala si la reteaua publica (Internet).
Din punctul de vedere al utilizatorului, VPN ofera o conexiune punct-la-punct
intre calculatorul utilizatorului si servaerul public.
Procesele de comunicatie intermediare sunt transparente utilizatorului,
intrucat acestea sunt percepute ca si cum clientul ar fi conectat direct la
reteaua din care face parte serverul public.

99
 Public Switched Telephone Network (PSTN)

Linie
telefonica
Modem
Client Modem Server
Analog
Analog

PSTN
n
n Transmisii analoge
voce, date
n Extindere mare
n

n Modem Analog
n

n 56 Kbps
n

Re eaua de telefonie public cu comuta ie

Au fost ini ial proiectate doar pentru servicii de telefonie, în timp devenind
foarte sofisticate, permi ând mai multe tipuri de transmisie, inclusiv digital .
O re ea PSTN este de regul format din urm toarele elemente:
-echipamentele i cablarea abona ilor
-puncte de demarca ie, bucle localesi oficii centrale
-oficii de comuta ie, transmisii la mare distan
-puncte de monitorizare
- servicii de transmisie de date
Echipamentele i cablarea abona ilor presupune ca acestea s fie trase pân
la locuin a abonatului, uzual folosindu-se cablu UTP cu conectori RJ11 sau
RJ45.
Buclele locale conecteaz în sens invers cablul abonatului pân la oficiul
central de comuta ie i încep de la punctul de demarca iue. De regul bucla
local este din cablu UTP de înalt calitate, fibr optic sau o combina ie între
acestea.
Oficiul central asigur o gam variat de servicii, cel mai important fiind cel de
comutare a semnalelor recep ionate pe liniile de ie ire. Tot el asigur curentul
electric necesar stabilirii circuitului electric pe bucla local .

100
 l Reteaua PSTN

Mai multe oficii centrale de comuta ie sunt conectate prin leg turi de
intercomunica ie.
Grupurile de oficii centrale i de comuta ie utilizeaz linii de mare distan
pentru asiguratea leg turilor de comunica ie oriunde în lume, utilizând o
varietate de tipuri de medii de transmisie: cablu coaxial de band mare, cablu
de fibr optic i relee de microunde.
Liniile de mare distan sunt conectate la oficiile centrale prin puncte de
prezen .
Re eaua PSTN asigur un num r de op iuni pentru transmisia de date,
serviciile asigurate i ratele de transfer posibile fiind foarte variate.

Internet

Este o re ea partajat între agen ii guvernamentale, institu ii de înv mânt,

organiza ii private i persoane fizice de pe tot globul, f r ca vreunul s fie
proprietarul Internet-ului (leag peste 50 milioane de persoane).
În prezent a început dezvoltarea re elei americane National Information
Infrastructure, numit magistrala informa ional , ce conecteaz toate re elele
prin supermagistrale cu rate de transfer de peste 3 Gbs, ceea ce va oferi un
nou nivel de servicii pentru Internet.

101
 l Modemuri analoge

Modemul analog
Echipamentul folosit la conectarea dial-up are rolul de a converti formatul
digitalal datelor intern PC-ului, in formatul analog serial necesar pe liniile
PSTN.
Aceasta operatie se numeste modulare, iar operatia inversa demodulare - de
unde numele de MO-DEM.
Cu un modem analog viteza maxima de conectare este de 56 Kb/s.
Modemurile pot fi interne sau externe si folosesc mai multe standarde de
transmisie a datelor, de compresie si de corectie a erorilor.
Modemurile externe folosesc resure hardware proprii pentru aceste functii,
fiind mai rapide decat cele interne, care folosesc metode software si resursele
hardware ale PC-ului.

102
 Integrated Services Digital Network (ISDN)

Linie telefonica digitala

Client ISDN ISDN Server

Modem Modem

ISDN
n
n Standard International de comunicatie
n Transmisie Digitala
n

n Suprapus pe infrastructura telefonica

n

n ISDN Modem
n

n 64 Kbps sau mai mult

n

RE ELE ISDN – INTEGRATED SERVICES DIGITAL NETWORK

Sunt re ele ce ofer servicii digitale cu comuta ie, vândute ca i servicii
telefonice obi nuite de companiile de telefonie.
Ele sunt asigurate de companiile de telefonie prin înlocuirea liniilor analogice
cu linii digitale.
Canalele ISDN se g sesc la multipli de 56/64 Kbps, adic la 384 Kbps i
1.544 Mbps. Cele mai obi nuite op iuni ale serviciului sunt rata de baz i rata
primar de transmisie.
Rata de baz împarte banda în trei canale de date, dou numite canale B, cu
viteza de 64 Kbps i al treilea canal D sau de semnalizare, cu viteza 16 Kbps.
Rata de baz ISDN se nume te prescurtat 2B+D, un calculator putând utiliza
dou canale B ce formeaz un canal de 128 Kbps. Prin comprimarea datelor
transmise, viteza poate fi dep it în func ie de gradul de comprimare al
datelor.Op ional, un canal B poate fi utilizat pentru transmisie de date iar
cel lalt pentru transmisii vocale. Rata primar ISDN sau PRI (23B+D)
utilizeaz întreaga band T1 de 1.544 Mbps pentru a asigura 23 canale de 64
Lbps i un canal D de 64 Kbps, utilizat pentru semnalizare i administrarea
leg turilor.
Metoda de taxare este avantajoas , putând fi închiriate anumite canale de
baz pentru o durat determinat .

103
 X.25

PAD Service

Client X.25 Smart Server

Modem
Card

X.25
n
n Foloseste comutatia de pachete
n
n X.25 Packet Assembler/Disassembler
(PAD)
n Client Configuration
n

n Server Configuration
n

PROTOCOLUL PENTRU COMUTA IA DE PACHETE X.25

Re elele cu comuta ie de pachete X.25 permit echipamentelor aflate la
distan o metod de comunicare mai ieftin decât cea de închiriere a liniilor
permanente.
Facilitatea de baz este redundan a corec iei de erori, ce permite transmisii
de date chiar i pe linii analogice.
X.25 este un protocol cu comuta ie de pachete ce define te interfa a dintra un
calculator cu comuta ie de pachete sincron i circuitele analogice dedicate
sau circuitele virtuale comutate ale re elei publice.
In windows 2000 pot fi reaalizate doua metode de conectare prin X.25:
- clientul se poate conecta printr-o conexiune dial-up si modem, semnalele
fiind convertite de un dispozitiv PAD x.25, care converteste semnalul serial
analog in pachete X.25
- clientul se conecteaza direct printr-un adaptor inteligent X.25, care are
functiede modem si de PAD.
Pentru a contacta serverul, clientul X.25 are nevoie de numarul de telefon al
dispozitivului PAD pentru a initia conexiunea.

104
 Asymmetric Digital Subscriber Line (ADSL)

ADSL Wires

LAN LAN
Client Adapter Adapter Server
ATM ATM
Adapter Adapter

ADSL
n
n Linii telefonice din cupru
n
n Transmisie simultana date si voce
n 1.5 to 9 Mbps Downstream Rate
n

n 16 to 640 Kbps Upstream Rate

n

n Interfata LAN sau Dial-up

n

ADSL
Este o tehnologie ce permite transmiterea unor cantitati mari de date pe cablu
de cupru, folosind liniile telefonice obisnuite.
Foloseste latimea de banda neutilizata de transmisiile de voce, permitand
transfer simultan de date si voce.
Este utilizata pentru conexiuni la Internet, asigurand rate de transmisie intre
16 si 640 Kbps si dereceptie intre 1.5 si 9 Mbps.
Echipamentele ADSL sunt considerate de Windows 2000 ca interfete de retea,
serviciile intrene simuland conectarea directa la reteaua locala.
Cand adaptorul ADSL este folosit ca interfata dial-up, ADSL ofera o
conexiune fizica pentru transmiterea pachetelor individuale prin ATM.
Un adaptor ATM poate avea un port ADSL instalat, utilizat pentru conexiuni
de la distanta client sau server.

105
 Capitolul 5:

PROTOCOALE
DE RETEA

106
 u Cuprins

n Elemente fundamentale despre protocoale

n Protocoale si transmisii de date

n Protocoale standard Windows 2000

n Alte protocoale de comunicatie

n Protocoale pentru accesul de la distanta (RAS)

CE SUNT PROTOCOALELE DE RE EA ?
Protocolul de re ea este limbajul utilizat de calculatoare pentru schimbul de
informa ii, într-o re ea de calculatoare fiind implementate mai multe protocoale
de comunica ie.
Într-o re ea exist trei niveluri de protocoale, fiind împ r ite în protocoale
hardware i software.
Protocoale hardware
Definesc modalit ile prin care echipamentele hard opereaz i lucreaz
împreun . De exemplu, protocolul Ethernet 10baseT este un protocol
hardware care specific exact modalitatea prin care dou echipamente
10baseT pot s schimbe informa ii i modul de tratare a erorilor de transmisie
ap rute. Protocolul hardware determin parametri ca nivelurile de tensiune i
care fire de cupru sunt utilizate pentru transmisie sau recep ie, pentru aceasta
nefiind implicat nici un program, totul fiind realizat prin circuite.
Interfa a dintre protocoalele hardware i software
De fiecare dat când un program utilizeaz hardware-ul, el trebuie s apeleze
la un protocol predefinit hardware-software (de exemplu când din re ea
sose te un mesaj, care va fi depozita în memoria pl cii de re ea, unde va fi
analizat, astfel încât adaptorul de re ea va decide modalitatea de r spuns la
cererea efectuat ).

107
 u Elemente fundamentale despre protocoale

n Tipuri de protocoale
n Modelul de referinta Open Systems Interconnection
(OSI)
n Stive de protocoale

Protocoale software
Programele de calculator comunic între ele prin intermediul protocoalelor
software, înc rcate sub form de stive de protocoale atât pe server cât i pe
clien ii re elei.
Fiecare sistem de operare de re ea are predefinite stive de protocoale
software standardizate pentru optimizarea traficului de re ea.
Practic, prin acestea, mediul fizic de transmisie devine transparent pentru
aplica ii sau pentru utilizator, comunicarea finnd f cut pe baza unor nivele ale
protocolului de transport.
Pentru ca doua calculatoare sa poata comunica este obligatorie folosirea
aceluiasi protocol de comunicatie. Daca protocoalele folosite nu sunt
compatibile, schimbul de informatii nu poate avea loc.
Exista o varietate mare de protocoale folosite in medii de retea specifice.
Pentru a putea intelege modul de functionare al protocoalelor, este mai intai
necesar studiul modelului OSI, model structurat pe sapte straturi la care
functioneaza diferite protocoale ce raspund de supravegherea transmisie in
retea
In functie de structura modelului OSI, protocoalele lucreaza impreuna pentru
transmiterea corespunzatoare a datelor, fiind numite stive de protocoale.

108
 u Tipuri de protocoale

TCP/IP
n Protocoale
deschise Internet

n Protocoale IPX/SPX
proprietare

Tipuri de protocoale

Exista doua tipuri distincte de protocoale disponibile: deschise si proprietare.

Protocoalele deschise - au fost concepute ca standarde universale , respecta
standardele de comunicatie industriale si sunt compatibile cu protocoale
similare.
Cel mai cunoscut protocol deschis este suita TCP/IP, folosita ca standard
pentru comunicatia in Internet.
Protocoalele proprietare - au fost dezvoltate de diversi proprietari pentru medii
specifice. De exemplu Novell a implementat setul de protocoale Internet
Packet Exchange / Sequenced Packet Exchange - IPX/SPX, special pentru
arhitectura retelelor NetWare.

109
 Open Systems Interconnection (OSI) Reference
Model

Application
Application Layer
Layer
Presentation
Presentation Layer
Layer
Session
Session Layer
Layer
Transport
Transport Layer
Layer
Network
Network Layer
Layer
Data
Data Link
Link Layer
Layer
Physical
Physical Layer
Layer

MODELUL TEORETIC OSI

În 1977, organiza ia ISO - Organiza ia Interna ional de Standardizare a
început s dezvolte modelul teoretic de referin al unei re ele de calculatoare,
pe care l-a denumit sistem deschis de conectare Open System Interconection
– OSI, care a devenit standardul de comunicare în re ele.
Modelul OSI a definit reguli de comunicare ce in cont de urm toarele aspecte
foarte importante:
-conectarea echipamentelor care utilizeaz standarde diferite de comunicare
i modul de comunicare între ele
-metodele prin care echipamentele din re ea tiu când s transmit date i
când nu
-metodele prin care s se garanteze recep ionarea corect a datelor i de
c tre receptorul potrivit
-modul prin care s fie ales optim mediul fizic i modul s u de conectare la
echipamentele de re ea
-men inerea vitezei de transmisie optime i constant pe durata transmisiei
-modul de prezentare al bi ilor de date în mediul de transmisie.

110
 l Transmisia datelor prin nivelele OSI

Modelul OSI este împ r it în 7 niveluri distincte:

1. Nivelul fizic 2.Nivelul leg tur de date 3.Nivelul re ea
4. Nivelul transport 5 .Nivelul sesiune 6.Nivelul prezentare
7. Nivelul aplica ie.
În func ie de aceast structur , modelul OSI împarte toate sarcinile – tasks
efectuate într-o comunica ie, în sarcini mai mici denumite subsarcini, pentru
care exist protocoale aferente.
O stiv de protocoale este un grup de protocoale aflat deasupra tuturor ca
parte a unui proces de comunica ie. (de ex. TCP/IP sub NT i UNIX). Fiecare
nivel al modelului OSI are asociat o stiv de protocoale.
Pentru ca dou calculatoare s comunice direct unul cu cel lalt, trebuie ca
fiecare s ruleze aceea i stiv de protocoale.
Atunci când este trimis un mesaj între calculatoare, el traverseaz modelul
OSI instalat pe transmi tor în ordinea invers , iar la emi tor de la nivelele
inferioare la cele superioare
Pe m sur ce mesajul traverseaz nivelurile în jos, fiecare nivel al modelului
OSI, cu excep ia celui fizic, adaug pachetului de date ini ial un header (antet)
specific nivelului.

111
 l Transmisia datelor prin nivelele OSI (continuare)

La recep ia mesajului, fiecare nivel va prelua i va procesa headerul

corespunz tor lui.
Pachetul astfel format este transmis prin intermediul nivelului fizic prin mediul
de transmisie c tre cel lalt calculator.
La fiecare nivel, pachetele de date, denumite unit i de date de serviciu (SDU
– Service Data Unit), sunt formate din pachetul de date utile plus headerele
protocoalelor nivelurilor superioare celui curent.
Din acest motiv, pachetele de date poart nume diferite în func ie de nivelul
respectiv.
Termenul de pachet de date este valabil pentru orice pachet de date de
serviciu aflat pe orice nivel OSI.

112
 l Nivelul fizic

Nivelul fizic
Este responsabil cu transferul bi ilor între cele dou calculatoare, f r a ti de
fapt ce con in bi ii de date transmi i, el ocupându-se doar cu conexiunea fizic
între dou calculatoare i cu transmiterea i recep ia semnalelor
corespunz toare bi ilor.
La acest nivel sunt definite comunica ia fizic i detaliile legate de transferul
semnalelor electrice, num rul de pini ai conectorului, modul de sincronizare a
datelor i când adaptorului de re ea poate s transmit sau se primeasc date
prin mediu.
Echipamentele aferente nivelului fizic sunt:
- HUB-urile pasive, HUB-urile simple active,
-termina iile de re ea,
-dispozitivele de cuplare,
-cablurile i conectoarele,
-repetoarele, multiplexoarele,
-transmi toarele,
-receptoarele i transceiverele.

113
 l Nivelul legatura de date

Nivelul leg tur de date

Realizeaz transferul fluxului de date de date prin intermediul unei singure
leg turi de la un echipament la altul. El prime te pachetele de date de la
nivelul re ea i le împacheteaz în unit i de date numite cadre, pe care le
transfer apoi nivelului fizic pentru a fi transmise.
Nivelul leg tur de date adaug informa ii de control referitoare la tipul de
cadru, ruta ce trebuie parcurs i informa iile de segmentare.
Tot aici se asigur realizarea transferului de date f r erori, prin secven a
CRC – Cyclic Redundancy Check, care este ad ugat la cadrul de date
pentru a detecta la recep ie cadrele eronatesau cele lips , pentru a cere
retransmiterea lor.
Echipamentele asociate modului leg tur de date sunt:
-bridge-urile
-HUB-urile inteligente
-Pl cile de interfa cu re eaua.

114
 l Extinderea IEEE 802.x a nivelului legatura de date

Comitetul IEEE a constatat c acest nivel efectueaz multiple func ii, fiind
foarte complex i l-a detaliat, împ r ind-ul în dou subniveluri:
-controlul leg turii logice LLC – Logical Link Control, care stabile te i men ine
leg turile între echipamentele comunicante
-controlul accesului la mediu MAC – Media Acces Control, care controleaz
modul în care mai multe echipamente folosesc acela i canal de comunica ie.
Standardele IEEE care specific func ional particularit ile subnivelelor LLC i
MAC sunt urm toarele:
-standarde LLC
-802.1 OSI MOdel and Network Management
-802.2 Logical Link Control
-standarde MAC
-802.3 CSMA.CD
-802.4 Token Bus
-802.5 Token Ring
-802.12 Demand Priority.

115
 l Nivelul retea

Nivelul re ea

Este implicat în deciziile de routare a pachetelor de date c tre destina ie i de

redirec ionare a acelora care au ca destina ie un terminal ce nu este conectat
direct cu terminalul ce trimite mesajul.
La re elele foarte mari, este posibil ca între dou terminale s existe sisteme
intermediare între oricare sisteme terminale, transmiterea pachetelor furnizate
de nivelul de transport sau alte niveluri superioare fiind posibil datorit
nivelului re ea.
Acesta converte te adresele logice de re ea în adrese fizice de ma in i
determin calitatea serviciului i ruta optim pe care mesajul poate ajunge la
destina ie, dac exist mai multe rute posibile.
La acest nivel opereaz routerele i gateway-urile (por ile de acces).

116
 l Nivelul transport

Nivelul transport

Asigur transportul pachetelor de date la destina ie f r erori, în secven ,

f r pierderi sau duplic ri. El segmenteaz la emisie pachetele mari de date
provenite de la nivelul sesiune în pachete de dimensiune convenabil nivelului
re ea, iar la recep ie le reasambleaz în pachete originale.
Acest nivel asigur leg tura logic între aplica iile comunicante ce ruleaz pe
calculatoarele terminale, astfel încât între dou calculatoare pot exista mai
multe leg turi de tip transport multiplexate pe o aceea i leg tur nivel de date.

117
 l Nivelul sesiune

Nivelul sesiune

Permite aplica iilor ce ruleaz pe dou terminale diferite s partajeze o

conexiune logic numit sesiune.
Acest nivel asigur servicii de verificare a accesului i de securitate, astfel
încât s permit celor dou programe de aplica ii s tie unul de cel lalt i s
stabileasc o leg tur de comunicare.
Totodat asigur func ii de sincronizare între aplica ii i verificarea informa iilor
transferate între acestea, astfel încât, în cazul unei întreruperi a comunica iei,
la reluarea ei s nu fie necesar decât transferul informa iilor pierdute în urma
întreruperii.
În plus, acest nivel controleaz dialogul între dou procese, determinând care
din ele poate transmite i care recep ionez într-un anumit moment.

118
 l Nivelul prezentare

Nivelul prezentare

Converte te datele recep ionate din formatul acceptat de re ea în formatul

acceptat de calculator, face conversiile de protocol, conversia datelor,
compresia i criptarea datelor transmise în re ea, conversia seturilor de
caractere i interpretarea comenzilor grafice.
La acest nivel opereaz redirectarea de re ea, aceasta fiind opera ia prin care
fi ierele de pe un server sunt vizibile pe calculatorul client. Aceasta permite
imprimantelor instalate la distan s func ioneze ca i cum ar fi conectate la
terminalul ce solicit tip rirea.

119
 l Nivelul aplicatie

Nivelul aplica ie

Este nivelul cel mai de sus al modelului OSI i asigur servicii prin care se
asigur suportul direct al aplica iilor utilizatorilor, ca accesul la bazele de date,
po ta electronic i transfer de fi iere.

120
 lStandardele 802.x

Standardele 802.x

Institutul IEEE a ini iat în 1980 un proiect intitulat Project 802, pentru ajustarea
diferitelor standarde pentru re ele locale de calculatoare.
Acestea au fost publicate înaintea standardelor OSI, fiind dezvoltate în
cooperare, astfel încât cele dou standarde au aspecte comune i se poate
opera împreun f r probleme.

121
 l Driverele de retea

n sunt incapsulate in sistemul de oprerare sau insotesc

dispozitivele hardware
n exista doua tipuri de drivere:
l ODI - Open Driver Interface
l NDIS - Network Driver Interface Specification
n driverele corespund nivelului legatura de date,
subnivelul LLC
n adaptoarele de retea corespund nivelului legatura de
date, subnivelul MAC

DRIVERELE
Fiecare echipament din re ea necesit un driver pentru a putea func iona,
unele dintre ele fiind încapsulate direct în sistemul de operare, iar altele
înso esc dispozitivul hardware achizi ionat. Redirectarea aplica iilor de re ea în
sistemele de operare client utilizeaz drivere pentru placa de re ea, pentru a
permite servicii ca stocarea de fi iere i tip rirea. Driverul trebuie s r mân
rezident pe HDD, într-o parti ie specificat , de unde va fi accesat în momentul
ini ializ rii serviciilor de re ea.
La primele re ele de calculatoare, driverele puteau fi instalate într-o singur
instan a stivei de protocoale, lucru benefic pentru calculatoarele client.
Serverele îns trebuie s lucreze deseori cu mai multe protocoale i mai multe
pl ci de re ea, astfel încât s-au definit interfe e de driver ce permit instalarea
mai multor pl ci ce pot lucra cu mai multe protocoale de transport.
Exist dou tipuri de interfe e de driver, incompatibile între ele: Open
Driver Interface – ODI, dezvoltat de Apple, novell i alte companii din domeniu
si Network Driver Interface Specification – NDIS, dezvoltat de Microsoft.
Instalarea driverelor se face specific fiec rui sistem de operare de re ea,
driverul fiind localizat atât în baza de date de drivere a sistemului de operare
cât i localizate pe un suport pus la dispozi ie de produc torul adaptorului de
re ea.

122
 u Stive de protocoale

Nivelul
Application
aplicatie
Application
Nivelul Layer
Layer
aplicatie Application Protocols
Nivelul
Presentation
Nivelul prezentare
Presentation Layer
prezentare
Layer Protocoale
Protocoale aplicatie
aplicatie
Nivelul
Session
Nivelul sesiune
Session Layer
sesiune
Layer
Protocoale
Protocoale de
deProtocols
Transport
Nivelul
Transport
Nivelul transport
Transport Layer
transport
Layer transport
transport
Nivelul
Network
Nivelul retea
Network Layer
retea
Layer
Protocoale
Protocoale de
de retea
retea
Nivelul
NivelulData
legatura
Data Link
Linkde
legatura Layer
de date
Layer
date
Network Protocols
Nivelul
Physical
Nivelul fizic
Physical Layer
fizic
Layer

Pentru a realiza func ionalit ile unuia sau mai multor niveluri, protocoalele
lucreaz împreun , fiind grupate în stive de protocoale. Toate
componentele unei stive conlucreaza pentru a impacheta, trimite si
receptiona date in retea.
Un calculator poate avea instalate mai mult de o plac de re ea i mai mult de
o stiv de protocoale, procesul prin care se face leg tura între stiva de
protocoale i driverul pentru placa de re ea i stiva de protocoale fiind numit
ata are (binding).
Cele mai utilizate stive de protocoale sunt: TCP/IP, IPX/SPX si AppleTalk.

Dpdv al protocoalelor utilizate exist dou modalit i de comunicare:

-protocoale orientate pe conexiune i comunicare, folosite la sistemele
orientate pe conexiune, care presupun c o parte a datelor transmise vor fi
pierdute, astfel încât protocolul garanteaz corectitudinea transmisiei,
trimi ând un mesaj de confirmare la recep ie. (de ex. TCP/IP)
-Protocoale f r conexiune, în cazul sistemelor f r conexiune ce presupun
c toate datele ajunse la destina ie sunt corecte, ceea ce duce la un transfer
mai rapid. (de ex. UDP/IP user Datagram Protocol de pe Internet)

123
 u Stive de protocoale (continuare)

Stivele de protocoale standard sunt:

-suita de protocoale ISO/OSI
-SNA (IBM Systems Network Arhitecture)
-Digital DECnet
-Novell NetWare
-Apple Apple Talk
-Suita de protocoale Internet TCP/IP.

În cadrul fiec rei stive de protocoale de mai sus exist protocoale la

fiecare nivel OSI, împ r ite în trei categorii:
- protocoale de aplica ii, dedicate interac iunilor dintre aplica ii i schimbului de
date.
-protocoale de transport, ce stabilesc sesiunile de comunica ii ale
calculatoarelor
-protocoale de re ea ce se ocup cu routarea i adresarea informa iilor,
verificarea erorilor i retransmisiile.

124
 u Protocoale si transmisii de date

n Protocoale rutabile / nerutabile

n Tipuri de transmisii de date

In retele mari, este dificil de administrat eficient comunicatiile datorita

volumului mare de trafic in retea. Administratorii de retea pot depasi aceste
probleme prin segmentarea retelelor.
Segmentele de retea sunt retele mai mici, interconectate prin routere, formand
retele de mari dimensiuni.
In retea, datele pot fi transmise intre segmente printr-o multitudine de cai
posibile.
Procesul de transfer a informa iilor pe mai multe c i, de la o re ea local la
alta se nume te routare a informa iilor. Protocoalele ce suport
comunicarea pe mai multe c i se numesc routabile.
Exista diferite tipuri de transmisie a datelor intre calculatoarele dintr-o retea.
Intrucat nu toate calculatoarele au nevoie sa comunice simultan, tipurile de
transmisie de date sunt special adaptate cresterii capacitatii de transmisie a
datelor utile.

125
 Routable/Non-Routable Protocols

Non-Routable
Routable Protocols
Protocols

TCP/IP
NetBEUI

Router

TCP/IP
NetBEUI

Pe baza suportarii sau nesuportarii rutarii, protocoalele se clasifica in:

-Protocoale rutabile, care suporta comunicatiile intre retele sau segmente de retea,
dispuse intr-o cladire, pe suprafete geografice mici, campusuri sau la nivelul
intregului glob (Internet). Protocoale rutabile cunoscute sunt TCP/IP, IPX/SPX
- Protocoale nerutabile, care nu suporta transmisii de date intre segmente de retea,
limitand comunicatia doar la segmentul din care face parte hostul ce transmite.
Cele mai cunoscute sunt NetBEUI si Data Link Control DLC.

126
 l Tipuri de transmisii

Unicast Broadcast

Multicast

Volumele mari de date transmise pot afecta buna functionare a retelelor, ca

urmare se incearca optimizarea traficului de date transmis in retele.
Pentru aceasta sunt folosite diferite tipuri de transmisie de date, diferentiate
prin numarul de hosturi implicate in comunicatie.
Cele mai cunoscute tipuri de transmisie sunt:
- transmisie unicast, realizata doar intre un emitator si un receptor, punctual.
- transmisie multicast, realizata intre un emitator si o parte din calculatoarele
din retea
- transmisie broadcast, realizata intre un emitator si toate calculatoarele din
retea.
Majoritatea traficului din retelele de azi este de tipul unicast.
In Internet se transmit de regula pachete multicast, iar pentru transmiterea
mesajelor interne retelelor se folosesc transmisii broadcast (de larga difuzare).

127
 u Protocoale standard Windows 2000

n Transmission Control Protocol/Internet Protocol

(TCP/IP)
n Internetwork Packet Exchange/Sequenced Packet
Exchange (IPX/SPX)
n NetBIOS Enhanced User Interface (NetBEUI)
n AppleTalk

Protocoalele reprezint limbajul comun de comunicare cu calculatorul, acesta

trebuind s comunice la fiecare nivel al modelului OSI cu celelalte
calculatoare din re ea i în diverse moduri, astfel încât vom întâlni mai multe
protocoale de re ea.
Etapele parcurse pentru ca un calculator s trimit date dpdv al protocolului
sunt:
-segmentarea datelor ce se vor transmite în pachete suficient de mici
-ad ugarea informa iilor de adres a destina iei fiec rui pachet
-transmiterea pachetelor de date între placa de re ea pentru a fi transmise
c tre placa de re ea a calculatorului destinatar.
Destinatarul va efectua aceea i pa i în ordinea invers .

128
 Transmission Control Protocol/Internet Protocol
(TCP/IP)
Mediu de retea segmentat
Windows Client Windows Client
Segment 1 Segment 2

TCP/IP TCP/IP

Router

-Protocolul TCP/IP (transmission Control Protocol i internet Protocol), a fost

dezvoltat de agen ia de ap rare USA (ARPA)în 1969, pentru conectarea
tuturor re elelor militare. A fost adoptat de universit i, de unde s-a extins rapid,
fiind dezvoltat, astfel încât a devenit standard între sistemele UNIX. Odat cu
el s-a dezvoltat HTTP (Hypertext transfer Protocol) pentru partajarea
documentelor i HTML (Hypertext Markup Language) , ajungându-se în
prezent la re eaua WWW.
Avantajele TCP/IP:
- standard industrial, deschis, nonproprietar
- contine un set de utilitare pentru conectarea sistemelor de operare diferite.
Comunicatia intre doua calculatoare depinde astfel doar de tipul protocolului
folosit, nu si de sistemul de operare.
- ofera suport pentru o arhitectura client-server scalabila, pe platforme multiple
- se poate autoadapta cerintelor interne ale retelei

129
 Internetwork Packet Exchange/Sequenced Packet
Exchange (IPX/SPX)
Mediu de retea segmentat Windows 2000
NetWare Client Server
Segment 1 Segment 2

IPX/SPX IPX/SPX

Router

IPX/SPX este o stiva de protocoale dezvoltata de Novell pentru arhitectura

reteleor NetWare. Contine doua protocoale distincte: IPX si SPX.
IPX defineste schemele de adresare folosite in retele NetWare, iar SPX ofera
securitatea si stabilitatea datelor transmise.
IPX este similar cu IP iar SPX cu TCP din suita TCP/IP.
Caracteristicile IPX/SPX sunt:
- folosit doar in retele NetWare
- este rutabil
NWLinkIPX/SPX/NetBIOS Compatible Transport Protocol este o
implementare Microsoft a stivei de protocoale Novell IPX/SPX, dezvoltat
ini ial de Xerox în 1970. Este inclus i în Windows NT si 2000, pentru a
asigura serviciile de partajare a accesului la fi iere i la imprimante fiind
necesar software de redirec ionare CSNW (Client services for NetWare) inclus
în NT.

130
 NetBIOS Enhanced User Interface (NetBEUI)

Routed Network Environment

Windows Client Windows Client
Segment 1 Segment 2

NetBEUI NetBEUI

Router

NetBEUI

NETBEUI, (NetBIOS Enhanced User Interface), implementeaz protocolul

NetBIOS Frame dezvoltat de IBM în 1980 pentru aplica ii workgroup pe re ele
locala OS/2., ulterior dezvoltat pentru re ele locale cu 2-200 calculatoare. Este
neroutabil, în Windows Nt fiind inclus varianta 3.0.
Este cel mai vechi protocol Microsoft, proiectat pentru interfete NetBIOS
(Network Basic Input/Output System) si nu permite rutarea.
NetBIOS permite aplicatiilor sa aceseze functiile de retea ale sistemului de
operare si administreaza numele de retea folosite in comunicarea intre
calculatoare.
In prezent este folosit doar in retele mici, care nu necesita rutare, pentru care
ofera o viteza mare de transmisie deoarece foloseste o dimensiune mica a
apachetelor de date transmise, nu necesita configurare.
Ofera compatibilitate cu toate sistemele de operare Miicrosoft.

131
 AppleTalk

Routed Network Environment Windows 2000

Macintosh Client Server
Segment 1 Segment 2

AppleTalk AppleTalk

Router

Apple talk este un protocol proprietar, proiectat pentru interconectarea

calculatoarelor Apple Macintosh.
Caracteristicile sale sunt:
- permit accesul clientilor Macintosh la retele Windows 2000
- este rutabil
- permite clientilor Macintosh folosirea serviciilor de fisiere si tiparire oferite de
serverele Windows 2000, daca este instalat serviciul Print Server for
Macintosh pe acesta.

132
 uAlte protocoale de comunicatie

n Asynchronous Transfer Mode (ATM)

n Infrared Data Association (IrDA)

Alte protocoale sunt:

-DLC, utilizat de IBM pentru sisteme mainframe
-SMB - Server Mesage Block utilizat pentru partajarea resurselor de tip fi iere
sau echipamente periferice de re ea, utilizat de NT
-XWindows, utiilizat de UNIX, pentru conectarea de calculatoare client la
servere UNIX
-X.25, utilizat pentru comunica ii de arie foarte mare, între echipamente de
diverse tipuri.
-NFS – Network File System, utilizat de UNIX pentru partajarea fi ierelor dintr-
o re ea TCP/IP.

Protocoalele IEEE de nivel fizic sunt urm toarele:

-802.3 ethernet, care implementeaz o re eas de tip magistral cu viteza 10
Mbs.
-802.4 Token Passing Bus, implementeaz o re ea magistral ce utilizeaz
jetonul pentru transmiterea într-un anumit moment.
-802.5 Token Ring, pentru re ele inel cu transfer de jeton, cu viteze între 4 –
16 Mbs.

133
 l Asynchronous Transfer Mode (ATM)

Transmisii video, audio sau date prin ATM

ATM Switch ATM Switch

ATM

Este un protocol de mare viteza care permite transportul unor tipuri multiple
de trafic in retea.
Tehnologia ATM a fost dezvoltata ca standard interntional de transmisii
simultane de date, voce si video in retele de mare viteza.
Pentru activarea comunicatiilor se folosesc switch-uri ATM , controlate prin
protocolul ATM.
Doua calculatoare pot comunica prin parcurgerea mai multor Switc-uri ATM.
Caracteristicile ATM sunt:
- asigura buna transmisie a datelor transmise in format mix: date, voce si
video
- ofera comunicatii de mare viteza
- impiedica folosirea intregii benzi de transmisie pentru un singur tip de trafic,
crescand performantele retelei si garantand intreaga disponibilitate a acesteia.
 Infrared Data Association (IrDA)

Wireless Communication by Using IrDA

Windows
Laptop Client

Mouse

IRDA

Defineste un grup de protocoale pentru comunicatiile in infrarosu,

bidirectionale, de mare viteza si pe lungimi reduse.
Stiva protocoalelor IrDA permite interconectarea calculatoarelor Windows
2000 echipate cu porturi infrarosii (camere video, laptop-uri, imprimante etc.)
- IrDA permite comunicatii fara fir intre dispozitive echipate cu porturi infrarosii,
permitand transfer de date, accesul la fisiere, tiparirea de documente etc.
Caracteristicile IrDA sunt:
- standard international pentru comunicatii infrarosu
- usor de implementat si utilizat
- elimina riscul radiatiilor
- nu sunt influentate electromagnetic
- elimina coliziunile
- nu pot fi ascultate, oferind securitate sporita.

135
 u Protocoale pentru accesul de la distanta

n Protocoale Dial-up
n Protocoale VPN - Virtual Private Network

In Windows 2000 se pot stabili conexiuni intre o retea si clienti aflati la

distanta, prin utilizarea liniilor telefonice obisnuite sau a reteleor virtuale
private VPN.
Pentru a stabili o conexiune de la distanta, se folosesc serviciile Remote
Accesss Service si unul din seturile de protocoalele urmatoare:
- protocoale dial-up
- protocoale VPN

136
 l Protocoale Dial-up

Internet
TCP/IP
TCP/IP
PPP
PPP
Remote Remote Access Server
Access Client Windows 2000 Server
Windows 2000
Professional
NetBEUI
NetBEUI
TCP/IP TCP/IP
TCP/IP
TCP/IP
SLIP or
or IPX/SPX
IPX/SPX
SLIP
PPP
PPP
Local Area
Remote Access Server Network
Windows 2000 Server
UNIX SLIP
Server

Windows 2000 suporta urmatoarele protocoale dial-up:

SLIP - Serial Line Internet Protocol, folosit pentru conectarea clientilor prin
modem, permite conectarea la servere SLIP.
Serviciul RAS Windows 2000 nu include componenta SLIP server, pentru
aceasta fiind folosite doar servere UNIX.
SLIP este un standard industrial care suporta conexiuni TCP/IP prin linii
telefonice normale. Este folosit de regula pentru accesul la Internet, dar are
unele limitari: suporta doar TCP/IP, necesita o adresa statica IP pentru clienti,
necesita sesiuni logonbazate pe text si transmite parola de autentificare
necriptata.
PPP - point - to - point protocoleste un standard industrial care ofera diferite
nivele de criptare a parolei de login si imbunatatiri privind transmisia fata de
SLIP.
Windows 2000 ofera si componenta server PPP si permite combinarea PPP
cu protocoalele standard TCP/IP, NetBEUI si IPX/SPX.
Pot fi rulate aplicatii proiectate pentru IPX/SPX, NetBEUI si Windows Sockets
(interfata Windows suportata de Win 2000).
Pot fi utilizati parametri IP client furnizati dinamic prin DHCP.

137
 Protocoale VPN
PPTP
PPTP
l Conexiune bazata pe IP
l Compresia antetului
l Fara autentificarea conexiunii
l Foloseste criptare MPPE
L2TP
L2TP
l Conexiuni IP, Frame Relay,
X.25 sau ATM
l Compresia antetului
l Autentificarea conexiunii
l Foloseste criptare IPSec

PPTP or L2TP
TCP/IP, IPX/SPX,
NetBEUI traffic
Remote IPSec
IPSec Remote
Access Client Access Server
l asigura securitatea datelor in
conexiuni IP
l Folosit de PPTP si L2TP

Pentru conectarea de la distanta pot fi folosite VPN-uri, care folosesc

protocoale aditionale ce permit conectarea utilizatorilor la retele prin conexiuni
dial-up sau Internet existente, ce trebuiesc securizate.
Protocoalele VPN contin pachete TCP/IP, IPX/SPX sau NetBEUI in pachete
PPP. Serverul de la distanta, impreuna cu clientul introduce verificari bazate
pe criptarea datelor, facand transmisiile sigure si eficiente.
VPN foloseste Point-to-Point Tunneling Protocol - PPTP si Layer Two
Tunneling Protocol - L2TP pentr stabilirea conexiunilor.
PPTP permite transferul securizat al datelor, incapsuland pachete PPP in
cadre TCP/IP, pachete criptate cu Microsft PPP Encryption - MPPE. Utilizat
de regula pentru interconectarea a doua LAN-uri.
L2TP este un standard industrial VPN, ce necesita mecanisme de
autentificare si compresie a datelor si criptarea datelor prin Internet Protocol
Security - IPSec intre client si server. Ofera suport pentru comunicatii IP,
frame relay, X.25 si ATM.
IPSec asigura protectia datelor in comunicatii TCP/IP prin adaugarea unui
nivel suplimentar de securitate a retelei, prin integrarea unui mecanism de
criptare suplimentar criptarii MPPE. Folosirea IPSec creste gradul de utilizare
a resurselor hardware client si server.

138
 Capitolul 6:

PROTOCOLUL
TCP/IP

139
 u Cuprins

n Introducere in TCP/IP

n Suita protocoalelor TCP/IP

n Resolutia de nume

n Procesul transferului de date

n Rutarea datelor

TCP/IP

Transmision Control Protocol / Internet Protocol pentru Microsoft Windows

2000 este cel mai complet protocol standard, ce ofera rutare in retele de mari
dimensiuni.

Majoritatea retelelor mari folosesc TCP/IP, protocol prezent in toate sistemele

de operare de retea.

TCP/IP permite conectarea unor sisteme neomogene, este robust si

constituie baza comunicatiilor desfasurate in Internet.

140
u Introducere in TCP/IP

n Procesul de comunicatie
n Nivele TCP/IP
n Identificarea aplicatiilor prin TCP/IP

141
 l Procesul de comunicatie

Name Name
Address
Address Address

Post Office Post Office

Transmiterea datelor prin TCP/IP este similara serviciului de posta din viata
de zi cu zi.
Procesul de comunicatie TCP/IP este initiat de catre o aplicatie instalata la
expeditor, care pregateste datele pentru transmitere intr-un format usor de
interpretat de catre destinatar.
Inainte de transmitere, datelor li se ataseaza adresele destinatar si expeditor,
informatii aditionale, ca de exemplu o cerere de confirmare a primirii, apoi sunt
trimise prin retea catre destinatar.
Mediul de retea permite transmiterea datelor pana la destinatar, unde sunt
citite si prelucrate.
TCP/IP organizeaza procesul de comunicatie prin folosirea unor protocoale
specializate pentru fiecare gen de activitate interna, protocoale incluse in stiva
TCP/Ip si plasate pe nivele functionale pentru a creste eficienta procesului de
comunicatie.
Informatia referitoare la destinatar este plasata astfel incat calculatoarele din
retea pot determina rapid daca datele transmise le apartin sau nu.
Doar destinatarul va deschide si procesa datele primite, celelalte calculatoare
ignorandu-le.
 l Nivele TCP/IP

Application
HTTP FTP
Application Layer
Layer

TCP UDP
Transport Layer Transport Layer

IP ICMP
Internet IGMP
Layer ARP Internet Layer

Network
ATM Interface
Network Ethernet
Layer
Interface Layer

TCP/IP foloseste patru nivele distincte pentru modelul de comunicatie

folosit pentru transmiterea datelor intre hosturi. Cele patru nivele organizeaza
protocoalele din stiva TCP/IP dpdv functional:
- Nivelul aplicatie, la care lucreaza aplicatiile si utilitarele pentru a accesa
reteaua. La acest nivel lucreaza protocoalele: HTTP (Hypertext Transfer
Protocol), folosit in WEB si FTP (File Transfer Protocol) folosit pentru transfer
interactiv de fisiere.
- Nivelul transport, garanteaza comunicatia intre calculatoare si transmite
datele intre nivelul aplicatie si nivelul internet. Necesita un identificator unic
pentru aplicatia la cre datele vor fi transmise. La acest nivel lucreaza
protocoalele TCP (Transmission Control Protocol), cu rol de transmisie si
garantare a datelor si UDP (User Datagram Protocol), care permite un transfer
rapid al datelor dar fara a asigura grantarea transmisiei
- Nivelul internet, se ocupa cu adresarea, impachetarea si rutarea datelor
transmise. Contine urmatoarele protocoale:IP (Internet Protocol), cu rol de
adresare, ARP (Adress Resolution Protocol), cu rol de conversie IP-adrese
MAC, ICMP (Internet Control Message Protocol) cu rol de diagnosticare a
functiilor si raportare a erorilor si IGMP (Internet Group Management Protocol)
cu rol in transmisia multicast.
- Nivelul Retea este cel ce plaseaza datele pe mediul fizic, catre destinatar.

143
 l Identificarea aplicatiilor prin TCP/IP

IP Address + TCP Port or UDP Port

= Socket

TCP Port 20, 21 HTTP FTP

FTP Server

TCP UDP
TCP Port 80
HTTP Server 192.168.2.150

IDENTIFICAREA APLICATIILOR
In retea lucreaza concomitent mai multe aplicatii. Cand mai multe aplicatii
sunt active pe acelasi calculator, TCP/IP foloseste o metoda de diferentiere a
acestora, numita punct terminal al comunicatiei sau socket.
Pentru a initia comunicatia, expeditorul si destinatarul necesita o adresa IP,
care individualizeaza fiecare host (192.168.100.200).
Porturile TCP/UDP sunt identificatori ai aplicatiilor de pe hosturi si sunt
asociate cu unul din protocoalele de pe nivelul transport (TCP sau UDP). Pot
avea valori intre 0 si 65535, primele 1024 fiind rezervate pentru aplicatiile
server comune (de ex. FTP Server foloseste portul 21, iar HTTP portul 80).
Socketul este combinatia dintre adresa IP si portul TCP/UDP. O aplicatie
creeaza un socket specificand adresa IP a calculatorului, tipul serviciului (TCP
sau UDP) si portul monitorizat de aplicatie.
Componenta adresa IP din socket ajuta la identificarea destinatarului, iar
portul determina tipul de aplicatie catre care sunt transmise datele.

144
 u Suita protocoalelorTCP/IP

n Transmission Control Protocol (TCP)

n User Datagram Protocol (UDP)
n Internet Protocol (IP)
n Internet Control Message Protocol (ICMP)
n Internet Group Management Protocol (IGMP)
n Address Resolution Protocol (ARP)
n Utilitare TCP/IP

Suita Microsoft TCP/IP implementeaza conectivitatea calculatoarelor bazate

pe Windows 2000.
Suita este creata de un proprietar sau o organizatie cu scopul de a modela
stiva de protocoale pentru asigurarea cerintelor proprii.
In esenta, suita de protocoale este un set de protocoale proiectat si
imbunatatit cu parti ajutatoare pentru a creste functionalitatea sa.
Suita TCP/IP contine sase protocoale de baza si un set de utilitare interne.

145
 l Transmission Control Protocol (TCP)

TCP UDP

IP ICMP IGMP ARP

TCP este un protocol standard orientat pe conexiune, care asigura

transmiterea datelor intre doua calculatoare, intr-o transmisie unicast.
Conexiunea se stabileste inainte de a fi transmise datele, iar transmisia
datelor la destinatar este garantata.
La expeditor TCP organizeaza datele transmise in pachete, iar la destinatar
recreaza formatul original al datelor. TCP creste eficienta transmisie prin
organizarea pachetelor in grupuri, atasand un numar de secventa fiecarui
pachet si verificand modul de receptionare al acestora. Daca transmisia nu a
fost efectuata cu succes, retrimite doar pachetele eronate, pe baza numarului
de secventa. TCP adauga si informatii despre port pentru aplicatiile sursa si
destinatie, necesare trimiterii datelor receptionate catre aplicatia corecta.
Doua calculatoare care folosesc TCP, trebuie sa stabileasca o conexiune
inainte de a incepe transmisia efectiva a datelor. Aceasta conexiune este
virtuala si se numeste sesiune sau handshake si are rolul de a sincroniza
numerele de secventa si de a oferi informatiile necesare stabilirii conexiunii.
Procesul handshake contine trei pasi: expeditorul initiaza conexiunea
transmitand informatiile referitoare la numarul de secventa si dimensiunea
pachetului; destinatarul raspunde cu propriile infoematii sesiune; cele doua
calculatoare cad de acord asupra parametrilor transmisiei.

146
 l User Datagram Protocol (UDP)

TCP UDP

IP ICMP IGMP ARP

UDP este un protocol din nivelul transport care identifica aplicatia destinatie in
comunicatiile din retea. Ofera o conexiune fara garantarea informatiilor, la o
viteza mare, fiind nesigur. Datele sunt transmise, fara a se astepta o
confirmare din partea destinatarului.
UDP este folosit de aplicatii pentru transmisii multicast sau broadcast si
pentru transmisia datelor neimportante (de exemplu transmisia unei
videoconferinte simultan catre mai multe calculatoare sau o lista a numelor de
calculator).
Pentru a folosi UDP, aplicatia sursatrebuie sa furnizeze portul UDP identic cu
cel al aplicatiei destinatar.
Porturile UDP sunt diferentiate de cele TCP, chiar daca folosesc numere
identice (UDP 80 este diferit de TCP 80).

147
 lInternet Protocol (IP)

Router
TCP UDP

IP ICMP IGMP ARP

IP ajuta la identificarea locatiei calculatorului detinatar intr-o comunicatie in

retea. Este un protocol neorientat pe conexiune, raspunzator de adresarea si
rutarea pachetelor de date intre calculatoarele din retele.
IP nu incerca retransmiterea datelor corupte, duplicate sau intarziate, pentru
aceasta fiind responsabil un protocol din nivelul transport (TCP).
IP primeste datele de la TCP sau UDP si le transmite nivelului retea, functia
primara fiind cea de rutare a acestora pana la destinatar.
Fiecare pachet contineadresa IP sussa si destinatie, adrese ce sunt pastrate
in calatoria pachetului de-a lungul retelei.
IP identifica adresa destinatar si daca nu este pe acelasi segment cu
exepeditorul ruteaza pachetul pe un alt segment de retea.
Totodata, se asiguraca pachetele nu se pierd in retea, limitand numarul de
noduri intermediare parcurse de acesta in retea prin atasarea unei informatii
TTL (Time to live) la fiercare pachet de date.
TTL specifica lungimea maxima a timpului alocat transmisiei unui pachet pana
cand va ajunge la destinatar.

148
 lInternet Control Message Protocol (ICMP)

Router
TCP UDP

IP ICMP IGMP ARP

ICMP ofera facilitati de raportare a erorilor si trobleshooting pentru pachetele

eronate transmise. Calculatoarele si ruterele folosesc ICMP pentru a raporta
erorile de transmisie si a schimba informatii limitate de control si informare.
Daca un pachet IP nu ajunge corect, se transmite un pachet ICMP pentru
instiintarea expeditorului.
La rutare, ICMP raporteaza erorile si mesajele de control IP. Rolul ICMP este
doar de a raporta erorile, nu si de asigura transmisia datelor.

149
 lInternet Group Management Protocol (IGMP)

TCP UDP

IP ICMP IGMP ARP

IGMP este un protocol care administraeaza listele cu partenerii unei

comunicatii multicast.
IGMP intretine liste cu membri in care sunt specificati toti partenerii unei
comunicatii multicast.
Membrii unui grup multicast asculta traficul IP si receptioneaza pachetele cu
adresa IP corespunzatoare propriei adrese.
Pachetele sunt transmise prin UDP, deci nu se garanteaza corectitudinea
transmisiei.
Cand mai multe hosturi necesita informatie, se rezerva o adresa IP pentru
utilizare multicasting.
In mod normal, ruterele nu permit retransmiterea pachetelor multicast, pentru
aceasta fiind necesara o configurare speciala a ruterului.
Toate calculatoarele Windows 2000 suporta transmitere si receptieIP
multicast.

150
 l Address Resolution Protocol (ARP)

1 ARP B
5 Cache
2
A 3 ARP
Cache
6
C
TCP UDP
4

1. ARP cache este verificat

IP ICMP IGMP ARP 2. Se trimite cererea ARP
3. Este adaugata o informatie ARP
4. Se transmite o confirmare ARP
5. Este valoare ARP la expeditor
6. Pachetul IP este trimis

ARP realizeaza conversia adreselor IP in adrese MAC unice fiecarui adaptor

de retea. O adresa MAC este un grup de 6 valori hexa de tipul: 00-03-2e-ac-
2d-0b.
Pe baza adresei MAC se stabileste destinatarul catre care va fi transmis
pachetul de date.
Pentru a fi initiata o transmisie IP, este necesara determinarea adresei MAC
destinatar. Odata aflata, va fi stocata in ARP cache-ul expeditorului pentru
utilizari ulterioare.
Inregistrarea este valabila o perioada, dupa care va fi eliminata automat. Noile
valori din cache se suprascriu peste valori mai vechi, in mod dinamic.
Pentru aflarea adresei MAC, se transmite un mesaj broadcast ARP catre
toate calculatoarele din retea, prin care acestea sunt interogate asupra
numelui MAC coresounzator adresei IP solicitate.
La determinarea valorii, calculatoarele verifica propriul ARP cache si
furnizezaza adresa MAC corecta expeditorului.
Expeditorul include noua valoare determinata in propriul ARP cacahe, de unde
o va lua la transmisii ulterioare catre acelasi destinatar.

151
 l Utilitare TCP/IP

Ftp
Ftp
Arp
Arp Utilitare de
Telnet
Telnet
Hostname
Hostname conectivitate
Tftp
Tftp
Ipconfig
Ipconfig
Utilitare
de Nbstat
Nbstat
TCP/IP
TCP/IP
diagnoza Netstat
Netstat Printing
Printing
Componente Service
Ping
Ping Service
Software
Tracert Internet
Internet
Tracert Server Information
Information
Services
Services

Suita TCP/IP include urmartoarele utilitare:

- utilitare de diagnoza: Arp.exe folosit pentru gestionarea ARP cache-ului;
Hostname - afiseaza numele propriului calculator, Ipconfig - afiseaza
configuratia Ip prorie; Nbtstat - afiseaza tabela numelor NetBIOS; Netstat -
afiseaza informatii despre sesiunea TCP/IP; Ping - verifica si testeaza
conectivitatea IP intre doua calcualtoare prin trimiterea de pachete ICMP intre
acestea; Tracert - afiseaza nodurile intermediare parcurse de un pachet pina
la destinatar.
- utilitare de conectivitate: permit utilizatorilor interactiunea cu hosturi
Windows sau non-Windows - Ftp - foloseste TCP pentru transferul fisierelor
prin serviciul FTP; Telnet - permite accesul de la distanta al unui server; Tftp -
foloseste UDP pentru a transfera fisiere mici intre Windows 2000 si servere
Tftp
-Componenta software server, asigura printarea si publicarea resurselor
pentru clienti Windows 2000: TCP/IP Printing Services ofera posibilitatea
partajarii imprimantelor; IIS permite publicarea de informatii Web, news si
transfer de fisiere pentru servicii server.

152
 u Rezolutia de nume

n Tipuri de nume
n Mapare IP statica
n Mapare IP dinamica
n Rezolutia de nume in Windows 2000

Protocolul TCP/IP determina calculatoarele expeditor si destinatar dupa

adresa IP proprie, ce va fi convertita in adresa unica MAC, pe baza careia va
putea incepe efectiv transmisia.
Totusi, memorarea unor adrese numerice (192.168.100.112)poate fi destul de
dificila, mai ales in cazul conectarii la un numar mare de sisteme de calcul.
Ca urmare, se cauta folosirea unor substitute mult mai usor de memorat, cum
ar fi numele de host sau numele NetBIOS.
Windows 2000 ofera locatii diferite in care stocheaza corespondenta dintre
adresele IP si numele de host sau NetBIOS.
Conversia nume - adresa IP se numeste rezolutie de nume si este una din
cele mai importante functii interne de retea.
O serie de aplicatii de retea pot folosi pentru procesul de comunicatie atat
adrese IP cat si nume usor de memorat. La folosirea unui nume de host sau
NetBIOS, aplicatia va cauta locatia in care se afla stocate corespondentele
dintre acestea si adresele IP.

153
 l Tipuri de nume
nAtasate
n Atasate lala adresele
adresele IP
IP ale
ale calculatoarelor
calculatoarelor
nLungimea
n Lungimea maxima
maxima 255
255 caractere
caractere
nPot
n Pot contine
contine caractere
caractere alfanumerice
alfanumerice sisi
caractere
caractere speciale
speciale
n Pot avea forme diferite
n Pot avea forme diferite
Nume
Nume de
de host
host Nume alias
n Nume alias
n

nNume
n Nume dede domeniu
domeniu

nDimensiunea
n Dimensiunea de
de 16
16 byte
byte
nFolosit
n Folosit pentru
pentru reprezentarea
reprezentarea unui
unui
calculator
calculator sau
sau aa unui
unui grup
grup
n15
n 15 caractere
caractere sunt
sunt folosite
folosite pentru
pentru
specificarea
specificarea numelui
numelui
nal
n al 16-lea
16-lea caracter
caracter este
este folosit
folosit pentru
pentru
Nume
Nume NetBIOS
NetBIOS specificarea
specificarea serviciului
serviciului deservit
deservit

Exista doua tipuri de nume usor de folosit: nume de host si nume NetBIOS.
Numele de host - poate contine maxim 255 caractere alfanumerice si
caractere speciale si pot lua forme diverse: nume alias si nume de domeniu.
Un nume alias este un nume unica asociat unei adrese IP ca de ex. statie1.
Un nume de domeniu este structurat pentru folosirea in Internet si include
puncte separatoare de ex. statie1.domain1.edu.
Numele NetBIOS contin 16 caractere, 15 folosite pentru numele efectiv iar al
16-lea pentru specificarea serviciului deservit. Numele NetBIOS sunt utilizate
pentru specificarea resurselor NetBIOS din retea (de ex. de catre comanda
“net”. La initializarea unui calculator, acesta isi inregistreaza numele NetBIOS,
pe baza informatiei computer name specificata in elementele de configurare a
serviciilor de retea.
In Windows 2000, numele NetBIOS este alcatuit din primele 15 caractere ale
unui nume de host si nu pot fi configurate separat (de ex. statie1.domain1.edu
se transforma in numele NetBIOS statie1domain1)

154
 l Mapare IP statica

nFolosit
n Folosit la
la determinarea
determinarea rezolutiei
rezolutiei nume
nume
host
host -- adresa
adresa IP
IP
Fisier
Fisier Hosts
Hosts nMai
n Mai multe
multe nume
nume de de host
host pot
pot fifi asignate
asignate
unei adresa IP unice
unei adresa IP unice
nNumele
n Numele folosite
folosite sunt
sunt case
case sensitive
sensitive

nFolosit
n Folosit la
la determinarea
determinarea rezolutiei
rezolutiei nume
nume
NetBIOS
NetBIOS -- adresa
adresa IP
IP
Fisier
Fisier Lmhosts
Lmhosts nO
n O parte
parte din
din LMHOSTS
LMHOSTS este
este
preincarcata
preincarcata in memorie pentru
in memorie pentru aa fifi
disponibile
disponibile rapid
rapid

La folosirea numelor prietenoase, in procesul de comunicatie, TCP/IP

necesita totusi adresa IP corespunzatoare acestora pentru a incepe
transmiterea datelor, ca urmare este necesara conversia nume host sau
NetBIOS in adresa IP.
Acest proces, numit mapare se poate determina prin folosirea unor tabele
stocate static sau dinamic. Maparea statica are loc prin folosirea a doua
fisiere text ce pot fi usor configurate manual: fisierul HOSTS pentru rezolutia
numelor de host si fisierul LMHOSTS pentru rezolutia numelor NetBIOS.
Fiecare utilizator isi poate astfel defini un numar variabil de intrari pentru
resursele accesate frecvent. Aceasta activitate poate fi totusi laborioasa.
Fisierul HOSTS este un fisier text ce contine mapari statice nume host -
adrese IP: de ex. aliasul statie1 sau numele de domeniu statie1.domain1.edu
este mapat la adresa 192.168.100.112. Intrarile sunt case sensitive (statie1
difera de STATIE1).
Fisierul LMHOSTS contine mapari ale numelor NetBIOS la adrese IP. Intrarile
ce contin sufixul #PRE vor fi automat preincarcate in memorie la initializarea
sistemului.

155
 Dynamic IP Mapping

nDNS
n DNS este
este un
un sistem
sistem pentru
pentru numirea
numirea
calculatoarelor
calculatoarelor sisi serviciilor
serviciilor din
din retea
retea
nDNS
n DNS este
este organizat
organizat intr-o
intr-o structura
structura
ierarhica
ierarhica
DNS
DNS Server
Server nMapeaza
n Mapeaza numele
numele de de domeniu
domeniu lala IPIP
nInregistrarile
n Inregistrarile sunt
sunt stocate
stocate automat
automat

nOfera
n Ofera oo baza
baza de
de date
date distribuita
distribuita pentru
pentru
inregistrari
inregistrari dinamice
dinamice ale
ale numelor
numelor
NetBIOS
NetBIOS
WINS
WINS Server
Server nWINS
n WINS mapeaza
mapeaza nume
nume NetBIOS
NetBIOS la
la
adrese
adrese IP
IP

Avantajul maparilor dinamice este construirea automata a bazei de date cu

mapari si updatarea automata a acesteia. Pentru aceasta sunt folosite doua
servicii interne: DNS - Domain Name System si WINS - Windows Internet
Name Service.
DNS si WINS au aceasi functie cu cea a fisierelor HOSTS si LMHOSTS, dar
fara a necesita o configurare manuala.
DNS este o metoda pentru numele de host si dervicii de retea. Conventaia
DNS este folosita pentru localizarea calculatoarelor si a serviciilor prin
intermediul numelor de domeniu, ce va fi automat convertit in adresa IP. DNS
are o structura ierarhica, bazata pe folosirea unor servere DNS cu rol de
administrare a unei zone de nume. Intre aceste servere exista o continua
conlucrare ce permite determinarea adreselor IP corespunzatoare numelui
solicitat.
WINS ofera o baza de date distribuita in care sunt mapate dinamic numele
NetBIOS dintr-o retea. WINS permite si folosirea rezolutiei numelor NetBIOS
peste un ruter.
WINS nu este necesar in retele Windows 2000, dar este recomandat pentru
compatibilitatea cu sistemele anterioare, in medii mixte.

156
l Rezolutia de nume in Windows 2000

Host
NetBIOSName Name Resolution
Resolution
1 Enter
Enter Command
Command
LMHOSTS
88 LMHOSTS
File
File Host Name Resolution
LMHOSTS
LMHOSTS
1
1 Enter
Enter Command
Command7 Broadcast
Broadcast
88 7
7
File DNS
File DNS Server
Server
2 Local
Local Host
Host Name
Name

3 HOSTS
HOSTS 6 WINS
WINS Server
77 Broadcast
Server
File
File Broadcast
22 NetBIOS
Local
NetBIOS
Local Name
Host
Host Cache
Name
Name Cache
Name
4 5
DNS
DNS Server
Server NetBIOS
NetBIOS Name
Name Cache
Cache
66 HOSTS
HOSTS
11 Enter
Enter Command
Command
File
FileDNS Server
7 DNS
77 Server

333 HOSTS
HOSTS 66 WINS
WINS Server
Server
3 WINS
WINS
File Server
File Server 22 NetBIOS
NetBIOS Name
Name Cache
Cache

55 LMHOSTS 66 HOSTS
HOSTS
NetBIOS Name Resolution LMHOSTS File
File

33 WINS File
File
44 DNS
DNS Server
Server 55 NetBIOS
WINS Server
Server
NetBIOS Name
Name Cache
Cache
44 Broadcast
Broadcast 55 LMHOSTS
LMHOSTS
File
File
44 Broadcast
Broadcast

157
 u Procesul transferului de date

n Terminologia pachetelor de date

n Componentele unui cadru de date
n Fluxul de date

Protocoalele reprezint limbajul comun de comunicare cu calculatorul, acesta

trebuind s comunice la fiecare nivel al modelului OSI cu celelalte
calculatoare din re ea i în diverse moduri, astfel încât vom întâlni mai multe
protocoale de re ea.
Etapele parcurse pentru ca un calculator s trimit date dpdv al protocolului
sunt:
-segmentarea datelor ce se vor transmite în pachete suficient de mici
-ad ugarea informa iilor de adres a destina iei fiec rui pachet
-transmiterea pachetelor de date între placa de re ea pentru a fi transmise
c tre placa de re ea a calculatorului destinatar.
Destinatarul va efectua aceea i pa i în ordinea invers .
Re eaua de calculatoare transmite por iuni de date de dimeniuni mici numite
pachete, construite, modificate i dezansamblate de c tre protocoalele de
re ea.

158
 l Terminologia pachetelor de date

n Segment

n Message

n Datagram

n Frame

Fiecare protocol adauga unui pachet de date prpriile informatii in antetul

acestuia.Pachetul propriuzis de date poate avea urmatoarele tipuri de
denumiri tehnice in functie de protocoalele folosite:
- Segment - este o unitate de transmisie TCP care contine un antet (header)
TCP. De regula termenul de segment se refera la segment TCP.
- Mesaj - este o unitate de transmisie folosita de protocoalele ICMP, IGMP,
UDP sau ARP. Contine un antet de protocol si datele aplicatiei sau
protocolului.
- Datagarama - este o unitate de transmisie folosita de protocolul IP, compusa
din antet IP si datele nivelului transport. Protocolul UDP foloseste
deasemenea datagrame, insa terminologic se foloseste notiunea de mesaj
UDP.
- Cadru de date - este o unitate de transmisie folosita de nivelul retea,
alcatuita din antetul corespunzator nivelului retea si datele nivelului IP

159
 l Componentele cadrului de date

Header Data (corpul Trailer

(antet) cadrului de date) (inf CRC)
Semnal de avertizare

Adresa Informatia
sursa 0.5 KB - 4 KB CRC
(la arhitectura (Cyclic
Adresa Ethernet 1.5 KB) Redundancy
destinatie Check)

Pachetele de date au structura urm toare:

-semnal de inceput al cadrului de date (de avertizare sau sincronizare)
-adresa surs ce specific expeditorul si adresa destinatarului
-instruc iuni ce specific modul prin care datele traverseaz nivelurile OSI
-informa ii de reansamblare pentru cazul când pachetul de date este doar un
fragment dintr-un mesaj mai lung
-datele utile ce trebuie transmise
-informa ii de control a erorilor pentru a asigura corectitudinea transmisiei
datelor.
Aceste informa ii sunt combinate în trei p r i distincte:
-antetul (header), care include un semnal de alert ce arat c se vor
transmite date, adresele surs i destina ie i informa ii de ceas pentru
sincronizarea transmisiei
-datele utile, într-un pachet ce variaz în func ie de tipul re elei între 48 bytes
– 4 Kb
-secven a de încheiere a pachetului (trailer), care cuprinde secven a de
încheiere i informa ia CRC.

160
 l Fluxul de date

CRC

HTTP
HTTP FTP
FTP Data HTTP
HTTP FTP
FTP

TCP
TCP UDP
UDP Application TCP
TCP UDP
UDP

Transport
IP
IP ICMP
ICMP IGMP
IGMP ARP
ARP IP
IP ICMP
ICMP IGMP
IGMP ARP
ARP
Internet

Preamble
ATM
ATM Ethernet
Ethernet ATM
ATM Ethernet
Ethernet

Fiecare nivel OSI adaug informa ii specifice cu rolul de a fi citite i executate

de destinatar.
Fiecare protocol ce actioneaza pe un anumit nivel adauga o informatie de
control numita checksum - suma de control, folosita pentru ca destinatarul sa
poata verifica corectitudinea receptiei mesajului transmis.
Nivelul aplicatie pregateste datele intr-un format ce poate fi recunoscut de
destinatar. Nivelul transport aduga numarul de secventa pentru segmentul
transmis, informatia necesara pentru transmisia orientata pe conexiune si
numarul portului TCP sau UDP sursa si destinatie.
Nivelul Internet adauga urmatoarele informatii in antet: adresa IP sursa si
destinatie, tipul protocolului de transport, valoarea checksum si durata de
viata a informatiei (TTL). Acest nivel este raspunzator de rezolvarea adreselor
IP si aflarea adreselor MAC.
Nivelul intrefata de retea adauga informatia CRC in postambul si o secventa
de biti ce identifica inceputul cadrului urmator.
De la nivelul retea cadrul format ajunge pe mediul fizic, prin care merge spre
destinatar ca re face operatiile inverse.

161
 u Rutarea datelor

n Rutarea IP
n Transmiterea datelor prin intermediul ruterelor

Fluxul datelor desfasurat pe un singur segment de retea este simplu.

Probleme specifice apar la traversarea mai multor segmente de retea.
Procesul de transfer a informa iilor pe mai multe c i, de la o re ea local la
alta se nume te routare a informa iilor. Protocoalele ce suport
comunicarea pe mai multe c i se numesc routabile.

162
 IP Rutarea
l Routing IP

Portion of Routing Table

192.168.1.0 255.255.255.0 192.168.1.1
192.168.2.0 255.255.255.0 192.168.2.1
192.168.3.0 255.255.255.0 192.168.3.1
192.168.4.0 255.255.255.0 192.168.4.1
192.168.5.0 255.255.255.0 192.168.5.1
192.168.6.0 255.255.255.0 192.168.6.1
192.168.7.0 255.255.255.0 192.168.7.1
192.168.8.0 255.255.255.0 192.168.8.1

Router

Retelele mari sunt impartite in segmente mai mici, cu scopul de reducere a

traficului de date pe retea. Mai multe segmente de retea sunt conectate prin
rutere (calculatoare sau echipamente specifice cu mai multe interfete de retea,
fiecare interfata conectata la segmente diferite).
Ruterele transmit pachetele IP intre segmente, optimizand astfel traficul.
Pachetele IP rutate folosesc doua modalitati de transmisie, in functie de
destinatie, numite livrare directa si livrare indirecta.
Livrarea directa are loc cand pachetul este transmis in acelasi pachet, iar cea
indirecta cand destinatarul nu este pe acelasi segment cu expeditorul.
Pentru a determina ce pachete vor fi rutate, ruterele folosesc tabele de rutare,
stocate in memorie si intretinute permanent pentru a contine informatia
referitoare la adresele IP ale retelelor indepartate.
Tabelele de rutare pot fi intretinute static sau dinamic si pot fi transmise intre
ruterele vecine.
Rutarea dinamica este usor de administrat dar nu ofera un grad mare de
securitate, pentru transmisii sigure fiind de regula necesara rutarea statica.

163
l Transferul datelor prin intermediul ruterelor
Este
Este destinatia
destinatia locala?
locala? Verific
Verific pachetul
pachetul
Da,adaug
Da,adaug
Is adresa
adresa
destinationMAC
MAC aa destinatarului
destinatarului
local?
Verify packet Verify
Is destination local?
Verify packet Verify packet
packet
Verific
Verific adresa
adresa IP
IP
Nu,
Nu, adaug
adaug adresaMAC
adresaMAC aa ruterului
ruterului MAC address
Yes,
Yes, add
add the
the destination
destination
Decrease
Decrease TTL
TTLMAC address
Verify
Verify IP
IP address
address
Trimit
Trimit pavhetul
pavhetul la
la nivelul
nivelul superior
superior
Adresa
Adresa IP
IP destinatar
destinatar ramane
ramane neschimbata
neschimbata
No,
No, add
add the Router’s
the Is
Router’s
Is MAC
destination address
MAClocal?
destination address
Send
Send the
local? the packet
packet up
up to
to the
the next
next layer
layer
Always
Always add
add the
the destination’s
Verific
Yes, theIP
destination’s
pachetul
Yes, add
add the IP address
address MAC
destination
destination MAC address
address
Descresc
No, addTTL
No, add another
another Router’s
Router’s MAC
MAC address
address
Este destinatia locala?
Da,adaug adresa MAC a destinatarului
Nu, adaug adresa MAC a ruterului

A C
Router 1

B D
Router 2

164
Capitolul 7:

ADRESAREA
IP

165
Cuprins

n Clase de adrese IP
n Impartirea in subretele
n Planificarea adresarii IP
n Configurarea adreselor TCP/IP

166
 u Clase de adrese IP

n Adrese IP
n Clase de adrese IP

Pentru a putea comunica in retea, fiecare calculator trebuie sa aibe o adresa

IP unica.
Pentru specificarea adreselor IP, in practica se folosesc trei clase de adrese.
Marimea si tipul retelei depinde de clasa de adresa IP folosita pentru
specificarea adreselor IP de host si de retea.

167
 l Adrese IP

192.168.2.100
192.168.2.100 192.168.3.100
192.168.3.100

Adresa
IP 192.168.1.100
192.168.1.100

192.168.1.0
192.168.1.0 192.168.2.0
192.168.2.0 192.168.3.0
192.168.3.0

ID
ID retea
retea

192.168.1.100
192.168.1.100 192.168.2.101
192.168.2.101 ID
ID Host
Host

Adresa Ip este un identificator unic care diferentiaza membrii unei retele si

ajuta la localizarea membrilor din aceeasi retea. Fiecare calculator din retea
si componenta de retea (de ex. router) necesita o adresa IP unica.
Adresa IP identifica locatia calculatorului in retea, pentru aceasta fiind folosit
un set de patru numere, cuprinse intra 0 si 255 (4 byte=32 biti).
Adresa IP este alcatuita din adresa de retea si adresa de host:
- Adresa IP de retea, identifica segmente unice de retea, fiind unica pentru
toate calculatoarele din acest segment.
- Adresa IP de host, este partea din adresa IP care determina un calculator,
ruter sau alt dispozitiv de pe un segment de retea.
Fiecare host trebuie sa aibe o adresa unica pe un segment pentru a putea
comunica in retea.

168
 l Clase de adrese IP

ID
ID retea
retea ID
ID Host
Host
Clasa A

ID
ID retea
retea ID
ID Host
Host
Clasa B

ID
ID retea
retea ID
ID Host
Host
Clasa C

w x y z

Pentru asignarea adreselor Ip se folosesc urmatoarele clase deadrese,

diferentiate prin numarul de adrese de retea si de host suportate:
- Clasa A, este folosita in retele cu un numar foarte mare de hosturi. Permite
126 de retele (1-126) si 16,777,214 adrese de host (3 byte=24 biti, 2^24).
-Clasa B, folosita la retele medi, permite 16,384 retele (primul byte intre 128 si
191) si 65,535 de hosturi.
- Clasa C, folosita la retele LAN, permite 2,097,152 (primul byte intre 192 si
223) retele si 254 hosturi pe retea.
-Clasa D si clasa E, sunt nealocate hosturilor. Clasa D (primul byte intre 224
si 239) este folosita pentru transmisii multicasting iar clasa E (primul byte intre
240 si 255) este rezervata pentru utilizari viitoare.
O adresa de retea are o structura formata din patru grupuri de cifre (byte)
w.x.y.z, alocati astfel:
- clasa A - w.0.0.0 pentru retea 0.x.y.z pentru host (1-126, 127.0.0.0
rezervata)
- clasa B - w.x.0.0 pentru retea 0.0.y.z pentru host (128-191)
- clasa C - w.x.y.0 pentru retea 0.0.0.z pentru host (192-223)
- clasa D, E - nu este disponibila (224-239 si 240-255)

169
 u Impartirea in subretele

n Subretele
n Masti de subretea
n Determinarea hosturilor locale sau indepartate

Segmentele de retea separate prin rutere se numesc subretele.

La crearea subretelelor, adresa ID pentru hosturi contine identificatorii de
subretea. Impartirea in subretele este folosita pentru comunicarea pe Internet,
procesul fiind numit subnetting.
Pentru a identifica ID de retea pentru fiecare subretea, se foloseste masca de
subretea pentru a specifica zona din adresa IP folosita pentru adresa de
subretea.

170
 l Subretele
Subnet 1 Subnet 2
1 2

Hub Router Hub

Calculatoarele Windows 2000 bazate pe tehnologie Ethernet, folosesc foarte

des transmiterea de informatii broadcast. Odata cu cresterea numarului de
calculatoare, creste mult traficul pe reteaua Ethernet si ca urmare numarul de
colisiuni, ducand la scaderea performantelor acesteia.
Pentru a rezolva aceasta problema, calculatoarele dintr-o retea Ethernet sunt
grupate in zone delimitate fizic prin rutere, zone numite subretele.
Fiecare subretea are un ID unic pentru comunicare. Calculatoarele de pe
segmente diferite de retea au nevoie de tracerea peste ruter pentru a putea
comunica.

171
 l Masti de subretea

IP
Subnet
Adresa IP
Address
Mask 10.50.100.
10.50.
10.
255.255. 50.100.200
100.200
200
0.0
Masca de
Subnet
Mask
subretea 255.255.255.
255.255.
255. 0.0.0
0.0
0
IP
Network
ID de
Address
ID
retea
192.168.
192.168.
10.50.100.
10.50.
10. 2.200
0.0.0
0.0
0
Network ID Host ID

In metoda de clasificare IP, numarul de retele si hosturi disponibil pentru o

adresa data este prestabilit. O organizatie aloca un ID de retea ce ofera o
singura retea cu un numar predeterminat de hosturi.
Daca se doreste depasirea numarului prestabilit, este necesara introducerea
subretelelor, care divid un ID de retea unic in ID-uri de retele mai mici. O retea
poate fi impartita in subretele prin impartirea ID-ului de retea in ID-uri de
subretea.
Pentru a imparti un ID de retea se foloseste masca de subretea, alcatuita din
patru grupuri de numere intre 0 si 255.
Mastile de subretea implicite sunt:
- clasa A w.x.y.z masca 255.0.0.0 ID retea: w.0.0.0 ID host:
x.y.z
- clasa B w.x.y.z masca 255.255.0.0 ID retea: w.x.0.0 ID host: y.z
- clasa C w.x.y.z masca 255.255.255.0 ID retea: w.x.y.0 ID host: z
Pentru impartirea unui ID de retea implicit in subretele, masca poate diferi de
cea implicita: de ex. ID 10.50.100.200, are masca implicita 255.0.0.0 dar
poate avea si masca 255.255.0.0 ceea ce inseamna ca noua adresa de retea
este 10.50.0.0 iar adresa de host 100.200.

172
 l Determinarea hosturilor locale si indepartate

1 Example 21 2
Remote Hosts
Local Hosts
A D
192.168.1.100
192.168.1.100 192.168.2.100
192.168.2.100

B E
192.168.2.100
192.168.2.100

Router

C F
Subnet
Mask 255.255.255.0
255.255.0.0
255.255.255.0
255.255.0.0

Dupa determinarea ID-ului de retea al unui host, se poate determina foarte

usor locul acestuia, prin compoararea cu alte ID-uri din retea.
Daca ID-urile de retea sunt identice, hosturile sunt locale, adica apartin
aceluiasi segment.
Daca difera ID-urile de retea, hosturile sunt indepartate, pentru comunicatie
fiind necesara trecerea peste un ruter.
Calculatorul A 192.168.1.100 este indeparta pentru Calculator B
192.168.2.100, iar calculatorul D 192.168.100.1 si calculatorul D
192.168.100.2 sunt locale.

173
u Planificarea adresarii IP

n Reguli de baza pentru adresare

n Specificarea ID-ului de retea
n Specificarea ID-ului de host

174
 l Reguli de baza pentru adresare

Primul
Primul numar
numar din
din ID-ul
ID-ul de
de retea
retea nu
nu poate
poate fifi 127
127

ID-ul
ID-ul de
de host
host nu
nu poate
poate fifi 255
255

ID-ul
ID-ul de
de host
host nu
nu poate
poate contine
contine numai
numai zerouri
zerouri

ID-ul
ID-ul de
de host
host trebuie
trebuie sa
sa fie
fie unic
unic pe
pe acelasi
acelasi ID
ID de
de retea
retea

Este necesara respectarea urmatoarelor reguli de adresare:

- adresa 127.0.0.0 este rezervata, fiind numita adresa de loopback, deci nici o
alta adresa de retea nu poate incepe cu 127.
- adresele de host nu pot fi 255, acest numar fiind rezervat pentru transmisii
broadcast (192.168.100.255 inseamna toate nodurile retelei 192.168.100.0)
- adresele de host nu pot contine doar zerouri, intrucat sunt rezervate pentru a
desemna aceasta retea (192.168.100.0 inseamna reteaua 192.168.100).
- adresele de host trebuie sa fie unice pentru un ID de retea unic.
 l Specificarea ID-ului de retea
1 2
Router

3
10.0.0.0 192.168.2.0 172.16.0.0

ID-ul de retea identifica hosturile TCP/IP localizate pe aceeasi subretea.

Toate hosturile de pe acelasi segment trebuie sa aibe aceeasi adresa de
retea pentru a putea comunica intre ele.
Adresele valide de retea sunt:
clasa de adrese de la pana la
Clasa A 1.0.0.0 126.0.0.0
Clasa B 128.0.0.0 191.255.0.0
Clasa C 192.0.0.0 223.255.255.0

Pentru a se conecta la Internet, hosturile au nevoie de adrese IP valide,

obtinute de la provideri (ISP) prin alocare dinamica DHCP.

176
 Specificarea ID-ului de host
1 10.0.0.1
10. 0.0.1 172.16. 0.1
172.16. 0.1 2
Router

10.0.0.10
10 .0.0.10 172.16. 0.10
172.16. 0.10
192.168.2.11
192.168.2.

192.168.2.10
192.168.2 .10
10.0.0.11
10 .0.0.11 172.16. 0.11
172.16. 0.11

192.168.2.11
192.168.2 .11
10.0.0.12
10 .0.0.12 172.16. 0.12
172.16. 0.12
3
10.0.0.0 192.168.2.0 172.16.0.0

ID-ul de host identifica un host TCP/IP unic. Toate hosturile dintr-o retea
(calculatoare, rutere, alte echipamente de retea) necesita un ID unic pentru a
putea comunica.
Adresele valide de host sunt:
clasa de adrese de la pana la
Clasa A w.0.0.1 w.255.255.254
Clasa B w.x.0.1 w.x.255.254
Clasa C w.x.y.1 w.x.y.254

Pentru a se conecta la Internet, hosturile au nevoie de adrese IP valide,

obtinute de la provideri (ISP) prin alocare dinamica DHCP.

177
 u Configurarea adreselor TCP/IP

n Adresarea IP statica
n Adresarea IP automata
n Vizualizarea configuratiei TCP/IP
n Vizualizarea configuratiei TCP/IP cu Ipconfig

Pentru configurarea adreselor IP se folosesc doua metode: statica si dinamica

(automata).
Pentru configurarea statica se opereaza modificarile corespunzatoare in
Internet Protocol (TCP/IP) Properties, iar pentru configurarea automata este
necesar un server DHCP.

178
 Adresarea Ip statica
Internet Protocol (TCP/IP) Properties

General

You can get IP settings assigned automatically if your

network supports this capability. Otherwise, you need to ask
your network administrator for the appropriate IP settings.
Obtain an IP address automatically
Use the following IP address:
IP address: 192 . 168 . 1 . 200

Subnet mask : 255 . 255 . 255. 0

Default gateway: 192. 168 . 1 . 1

Obtain DNS server address automatically

Use the following DNS server addresses:
Preferred DNS server:
Alternate DNS server:

Advanced...

OK Cancel

Pentru configurarea statica se parcurg pasii urmatori:

1. Dim meniul Start, se selecteaza Settings, apoi Network and Dial-up
Connections.
2. Se selecteaza butonul dreapta al mouse-ului pe icon-ul Local Area
Connection, apoi Properties.
3. Se selecteaza Internet Protocol (TCP/IP) apoi Properties.

179
 Adresarea IP automata
Internet Protocol (TCP/IP) Properties

General

You can get IP settings assigned automatically if your

network supports this capability. Otherwise, you need to ask
your network administrator for the appropriate IP settings.
Obtain an IP address automatically
Use the following IP address:
IP address:

Subnet mask :

Default gateway:

Obtain DNS server address automatically

Use the following DNS server addresses:
Preferred DNS server:
Alternate DNS server:

Advanced...

OK Cancel

Implicit, Windows 2000 este configurat sa obtina adresele IP automat prin

DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol).
DHCP este un standard ce simplifica administrarea si configurarea IP intr-o
retea. Pentru a implementa DHCP este necesar un server DHCP in retea, iar
clientii sa fie configurati pentru a obtine automat adresa IP (Obtain an IP
adress automaticaly).
DHCP reduce complexitatea administrarii parametrilor IP si folosirea optima a
adreselor disponibile, prin configurarea automata in momentul conectarii unui
host si eliminarea parametrilor alocati la deconectare.
Daca serverul DHCP nu este configurat, Windows 2000 specifica o adresa
din domeniul rezervat de Microsoft 169.254.0.1 - 169.254.255.254, adresa ce
va fi folosita pana la localizarea unui server DHCP.
Aceasta metoda se numeste Automatic Private IP Addresing (APIPA).

180
l Vizualizarea configuratiei TCP/IP
Internet Protocol (TCP/IP) Properties

General

You can get IP settings assigned automatically if your

network supports this capability. Otherwise, you need to ask
your network administrator for the appropriate IP settings.
Obtain an IP address automatically
Use the following IP address:
IP address: 192 . 168 . 1 . 200

Subnet mask : 255 . 255 . 255. 0

Default gateway: 192. 168 . 1 . 1

Obtain DNS server address automatically

Use the following DNS server addresses:
Preferred DNS server:
Alternate DNS server:

Advanced...

OK Cancel

181
 l Vizualizarea configuratiei TCP/IP prin Ipconfig

Command Prompt
Microsoft Windows 2000 [version 5.00.2195]
(C) Copyright 1985-1999 Microsoft Corp.

C:\>ipconfig

Windows 2000 IP Configuration

Ethernet adapter Local Area Connection:

Connection-specific DNS Suffix . :

IP Address. . . . . . . . . . . . : 192.168.1.200
Subnet Mask . . . . . . . . . . . : 255.255.255.0
Default Gateway . . . . . . . . . : 192.168.1.1

C:\>_

Windows 2000 ofera un utilitar linie-comanda pentru vizualizarea parametrilor

IP configurati: Ipconfig.
IPCONFIG este un utilitar folosit doar la verificarea configurarilor TCP/IP.
Sintaxa comenziipentru a vizualiza configurarea Ip este ipconfig tastata in
consola MSDOS.
Prin comanda ipconfig /all pot fi vizualizate toate informatiile de configurare a
hostului TCP/IP.

182
 Capitolul 8:

OPTIMIZAREA
ADRESARII IP

183
 Cuprins

n Classless Inter-Domain Routing (CIDR )

n Adrese IP in format binar
n Masti de subretea in format binar
n Alocarea adreselor IP prin CIDR

Proiectantii Internetului nu au prevazut initial dimensiunea la care acesta a

ajuns in prezent. ca urmare, specificatiile initiale pentru modul de alocare a
adreselor IP au fost repede depasite, fiind necesare noi elemente de
optimizare a alocarii IP.
Impartirea adreselor IP pe clase a devenit ineficienta, intrucat specifica un
numar fix de adrese de retea si adrese de host pentru cele trei clase de
adrese: A, B, C.
Un nou sistem de adresare, numit CIDR (Classless Inter Domain Routing)
introduce reprezentarea binara a adreselor IP si mastilor de subretea, in
procesul de divizare a dimensiunilor standard fixe ale domeniilor.
CIDR face mai eficienta alegerea adreselor de retea, oferind o divizare mai
fina a domeniilor de adrese.

184
 u Classless Inter-Domain Routing (CIDR)

n Limitarile adresarii IP folosind clasele de adrese

n Definirea CIDR

Folosirea claselor de adrese IP ofera o modalitate simpla dar limitata de a

diferentia hosturile locale de cele indepartate.
Aceasta metoda permite doar putine variatii ale dimensiunii retelelor, ceea ce
poate constitui o reala problema in Internetul actual.
Pentru a depasi aceste limitari, metoda CIDR a fost dezvoltata pentru a
sparge retelele intr-o varietate mare de dimensiuni intermediare.

185
 l Limitarile adresarii IP folosind clasele de adrese
Wastes
Adds Multiple
IP Addresses
Entries to Routing Tables
Network
Network
Network ID
Network
ID ID
ID Host
Host ID
IDHost
Host ID
ID
Class C
B 255 255 255
0 0
w x y z
Company Network IDs
192.168.1.0
192.168.1.0 Internet
192.168.2.0
192.168.2.0
Network
192.168.3.0of 2000 Computers
192.168.3.0
Portion of Internet Routing Tables
Assigned
192.168.4.065,534 IP Addresses
192.168.4.0 192.168.1.0 255.255.255.0 192.168.1.1
192.168.2.0 255.255.255.0 192.168.2.1
192.168.5.0
192.168.5.0 192.168.3.0 255.255.255.0 192.168.3.1
192.168.6.0
192.168.6.0 63,534 2000255.255.255.0
192.168.4.0 192.168.4.1
192.168.5.0 255.255.255.0 192.168.5.1
Wasted Allocated
192.168.6.0 255.255.255.0 192.168.6.1
192.168.7.0
192.168.7.0 192.168.7.0 255.255.255.0 192.168.7.1
192.168.8.0
192.168.8.0 192.168.8.0 255.255.255.0 192.168.8.1

Datorita cresterii dramatice a Internetului, au aparut reale probleme de

scalabilitate, rezultate din folosirea claselor de adrese pentru alocarea
adreselor IP pentru retelele ce se conectau la acesta.
Folosirea exclusiva a claselor de adrese are urmatoarele limitari:
- la folosirea adreselor de clasa B se pierd foarte multe adrese de host (de ex.
din 65,535 posibile se folosesc doar 2,000)
- Pentru a evita nefolosirea intregului domeniu de adrese disponibil, se
folosesc 8 adrese de clasa C fiecare cu 254 de hosturi pentru a acoperi
numarul cerut de 2000 de hosturi. Ca urmare, fiecare ruter necesita
administrarea a 8 adrese de rutare, ceea ce creste volumul de informatie din
tabelele de rutare.
- datorita numarului fix de adrese IP disponibil in metoda clasificarii IP, intregul
domeniu de adrese poate sa fie deja alocat in Internet.

186
 l Definirea CIDR

Adresarea IP in w x y z
notatie zecimala
10.217.123.7
4 valori

ID
ID retea
retea ID
ID Host
Host

32 valori
Adresare IP in notatie binara

00001010 11011001 01111011 00000111

CIDR foloseste notatia binara spre deosebire de metoda claselor IP, la care
notatia este zecimala.
Calculatoarele folosesc intern notatia binara, bazata pe valorile 0 si 1.
CIDR transforma toate adresele IP si mastile de subretea in format binar,
folosind echivalentul de 32 valori (biti) corespunzatori celor 4 valori zecimale
(byte). Acest lucru optimizeaza alocarea IP si permite divizarea mai fina a
domeniului de adrese.
Prin CIDR, se aloca toate adresele IP disponibile, care la vechea metoda erau
nefolosite. CIDR nu necesita folosirea de masca de subretea, fiecare host
fiind configurat cu o masca de retea proprie folosita de rutere in propriile
tabele de rutare.

187
u Adrese Ip in format binar

n Conversia in format binar

n Conversia zecimal - binar utilizand un calculator

188
l Conversia in format binar
DecimalNotation
Binary Notation(Base
(Base2)10)

227710
1044 2266 10
225533
102244 10
1022 2233 10
222211
10 2211 10
1000 2200
8 Bits
128
128
10,00064
64 1,000
10,000 32
32
1,000 16
16100100 88 44
10
10 22 11 11
11 11 11 11 11 11 11 11
11 11 00 00 22 11 11 11 00 77 00 11

1*128
1*128 1*64
0*1044 0*32
0*10
1*64 1*16
0*32 2*10 33
1*16
2*10 1*8
1*1022 0*4
1*10
1*8 0*2
0*4 7*10 11
0*2 1*1
1*1
128
128 6464 32 32 16 16 88 44 7*1022 11
128
128 64
6400 00 200
20016 8810
16 Value10255 00 7700 11
Decimal
Example
Example
217
217

189
l Conversia zecimal - binar utilizand un calculator

Calculator
Edit View Help
Standard 0.
Scientific
Hex Dec Oct Bin Degrees Radians Grads
Hex F5
Inv Hyp
Decimal F6 Backspace CE C
Octal F7
Sta Binary
F-E [ ] F8 MC 7 8 9 / Mod And
Degrees F2
Ave dms Exp
Radians In F3 MR 4 5 6 * Or Xor
Grads F4
Sum sin x^y log MS 1 2 3 - Lsh Not
Digit grouping
s cos x^3 nl M+ 0 +/- . + = Int

Dat tan x^2 1/x pi A B C D E F

190
 u Masti de subretea in format binar

n Bitii mastii de subretea

n Notatia CIDR
n Calculul ID-ului de retea
n Determinarea hosturilor locale si indepartate

Pentru a fi compatibile cu adresele IP in format binar, mastile de subretea

trebuiesc deasemenea convertite in format binar.
CIDR este o metoda de adresare care asociaza masca de subretea cu adresa
IP.
Indiferent de modul de specificare a adresei IP si mastii de subretea, in notatia
CIDR se poate afla usor ID-ul de retea prin conversia in binar.
Dupa conversia ID-ului de retea, se poate determina daca hostul este local
sau indepartat.

191
 l Bitii mastii de subretea

reprezentare
reprezentarebinara
binara Reprezentare
Reprezentarezecimala
zecimala

w11111111
11111111
x y 255
255 z
11111110
11111110 254
254
1011111100
. 217 . 123 252
. 7
11111100 252
11111000
11111000 Network
Network ID ID 248
248 Host Host ID
ID
11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11240
11 11 11 11 11 111110000
111110000 240
11 0 0 0 0 0 0 0 0

11100000
11100000 224
224
25511000000 . 255 . 255 192
11000000 192 . 0
10000000
10000000 128
128
00000000
00000000 00

In reprezentare binara, masca de subretea se transforma in grupuri de 0 si 1

astfel:
- 255.0.0.0 este echivalent cu 11111111.0000000.00000000.00000000
- 255.255.0.0 este echivalent cu
11111111.11111111.00000000.00000000
- 255.255.255.0 este echivalent cu 11111111. 11111111.
11111111.00000000

192
 l Notatia CIDR

Addresa IP
10 .. 217
217 .. 123
123 .. 77
00001010
00001010 11011001
11011001 01111011
01111011 00000111
00000111

Masca de 255 . 255 .. 240

240 .. 00
subretea
11111111
11111111 11111111
11111111 11110000
11110000 00000000
00000000

Numarul de cifre
“1” din masca 88 ++ 88 ++ 44 ++ 00 == 20
20

Adresa IP in
notatie CIDR 10.217.123.7/20
10.217.123.7/20

Notatia CIDR foloseste notatia zecimala a adresei IP alaturi de numarul de biti

1 din masca de subretea, metoda numita notatie prefix de retea.
Ruterele care suporta CIDR nu folosesc adresa de retea pentru a determina
destinatarul unui pachet, pentru aceasta convertind valoarea CIDR in adresa
IP corespunzatoare.
Notatia Masca de Retele Notatia Masca de Retele
CIDR subretea disponibile CIDR subretea
disponibile
/8 255.0.0.0 256 clasa B /19 255.255.224.0 32 clasa C
/9 255.128.0.0 128 clasa B /20 255.255.240.0 16 clasa C
/10 255.192.0.0 64 clasa B /21 255.255.248.0 8 clasa C
/11 255.224.0.0 32 clasa B /22 255.255.252.0 4 clasa C
/12 255.240.0.0 16 clasa B /23 255.255.2540 2 clasa C
/13 255.248.0.0 8 clasa B /24 255.255.255.0 1 clasa C
/14 255.252.0.0 4 clasa B /25 255.255.255.128. 1/2 clasa C
/15 255.254.0.0 2 clasa B /26 255.255.255.192 1/4 clasa C
/16 255.255.0.0 1B sau 256 C /27 255.255.255.224 1/8 clasa C
/17 255.255.128.0 128 clasa C /28 255.255.255.240 1/16 clasa C
/18 255.255.192.0 64 clasa C

193
l Calculul ID-ului de retea
Addresa IP in Notatie CIDR : 10.217.123.7/20

Addresa IP
10 .. 217
217 .. 123
123 .. 77
00001010
00001010 11011001
11011001 01111011
01111011 00000111
00000111

Masca de 255
255 . 255 .. 240
240 .. 00
subretea
11111111
11111111 11111111
11111111 11110000
11110000 00000000
00000000

ID de retea 00001010
00001010 11011001
11011001 01110000
01110000 00000000
00000000

ID de retea
in notatie CIDR 10.217.112.0/20

194
l Determinarea hosturilor locale sau indepartate
1 Remote
Local Host
HostExample
Example 2

A D
00001010
00001010 11011001
11011001 01111011
01111011 00000111
00000111
10.217.123.7/
10.217.123.7/10
10.217.123.7/ 20
20
10.217.123.7/10

B E
00001010
00001010 11011010
11011010 01100110 00001010
00001010 11011010
01100110 00000011
00000011 11011010 01100110
01100110 00000011
00000011
10.218.102.31/10
10.218.102.31/10 10.218.102.31/20
10.218.102.31/20

Router

C F

195
 u Alocarea adreselor IP folosind CIDR

n Id-uri de host disponibile

n Optimizarea alocarii adreselor IP

Optimizarea alocarii adreselor IP se face prin folosirea superretelor si a

subreretelelor.
Soperretelele combina adrese multiple pentru un ID de retea unic.
Subretetelele impart retele mari in mai multe subrertele.

196
 l ID-uri de host disponibile

Masca de subretea

ID
ID retea
retea ID
ID Host
Host
11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0

numarul de ID-uri de host : 2n - 2

Numarul de ID-uri de host disponibile se calculeaza pe baza numarului de

valori 0 din masca de subretea.
Pentru N valori 0 in masca, numarul total de ID-uri de host distincte este 2^N-
2.
Cele doua valori se elimina intrucat un ID de host nu poate lua valoarea 0 sau
255, valori ce sunt rezervate ( 0 = acest nod, 255 = toate nodurile, transmisie
broadcast).
Numarul de zerouri se determina scazand din 32 valoarea CIDR:
de ex. pentru adresa 10.217.123.0/20 rezulta N=32-20=12 deci 2^12-2 ID-uri
de host.

197
 l Optimizarea alocarii adreselor IP

After Subnetting
Routing
RoutingTable
TableforforRouter
RouterB B
After
Before Supernetting:
Supernetting:
220.78.168.0
220.78.168.0
220.78.168.0 255.255.255.0 220.78.168.1
220.78.168.0
220.78.169.0 255.255.255.0
255.255.255.0 220.78.168.1
220.78.168.1
220.78.168.64
220.78.168.64 220.78.170.0 255.255.255.0 220.78.168.1
220.78.171.0 255.255.255.0 220.78.168.1
220.78.168.128
220.78.168.128 220.78.172.0 255.255.255.0 220.78.168.1
220.78.168.0
220.78.168.0 220.78.173.0 255.255.255.0 220.78.168.1
220.78.168.192
220.78.168.192 220.78.174.0 255.255.255.0 220.78.168.1
220.78.169.0
220.78.169.0 220.78.175.0 255.255.255.0 220.78.168.1
220.78.169.0
220.78.169.0
220.78.170.0
220.78.170.0 Router
220.78.169.64
220.78.169.64
220.78.171.0
220.78.168.0
220.78.171.0
220.78.168.0 A
Router
RouterA Router B
220.78.169.128
220.78.169.128
220.78.172.0
220.78.172.0 A
220.78.169.192
220.78.169.192
220.78.173.0
220.78.173.0 Router B
220.78.170.0
220.78.170.0
220.78.174.0
220.78.174.0
220.78.170.64
220.78.170.64
220.78.175.0
220.78.175.0

CIDR rezolva problemele adresarii pe clase prin folosirea unor adrese IP

corespunzatoare unei rutari optimizate.
O organizatie care necesita 800 adrese IP, ar putea folosi un domeniu de
adrese de clasa B, ce permite 65,535 de adrese IP de host, sau patru adrese
de clasa C, adica 254x4=1016 adrese IP. In prima metoda se pierd 65,535-
800=64,734 adrese iar in a doua metoda doar 1014-800=216 adrese, iar
ruterele organizatiei adauga patru noi inregistrari in tabela de rutare.
Prin folosirea superretelelor, CIDR combina mai multe adrese de clasa C intr-
o singura retea CIDR, cu adresa reprezentata de numarul de biti 1 din masca
(de ex. 192.168.0.0/22. Valoarea /22 ofera o retea de 22 biti unica, ce permite
2^10-2=1022 hosturi valide.
De multe ori este ineficient sa se lucreze cu retele foarte mari unice, fiind mai
optima folosirea subretelelor. Fiecare subretea necesita un ID propriu obtinut
prin impartirea Id-ului CIDR de retea.
Intrucat impartirea in subretele are loc intern, ruterele nu adauga inregistrari
noi in tabelele de rutare. (de ex. 255.255.255.192 permite 2^6-2=62 hosturi).

198
 Capitolul 9:

EXAMINAREA
SERVICIILOR WEB

199
Cuprins

n Concepte Internet
n Folosirea tehnologiilor client
n Conectarea la Internet
n Concepte WEB Server

200
u Concepte Internet

n Internet-ul
n Servicii Internet
n Intranet-uri
n Folosirea numelor de domeniu

201
 l Internet-ul

Server

Internet
Text, Audio, Video,
si Date Grafice

Conexiuni prin
Protocolul TCP/IP

Client

Multe organizatii, universitati, agentii guvernamentale si milioane de utilizatori

independenti folosesc astazi o retea mondiala numita Internet.
Prin Internet se realizeaza schimbul de informatii si se pot dezvolta aplicatii
specifice, fara ca sa existe un singur factor de control. Companiile
privateofera propriile coloane centrale (backbone) pentru conectarea la
Internet.
Calculatoarele din Internet folosesc o arhitectura client/server, prin care
serverele aflate la distanta partajeaza informatii clientilor Internet. Viteza de
acces depinde in mare masura de parametrii tehnologiei de conectare a
clientului si serverului.
Protocolul standard folosit pentru comunicatie este TCP/IP, care ofera
componente distincte pentru fiecare tip de comunicatie.
Hosturile din Internet folosesc adrese IP gestionate de IANA - Internet
Assignet Numbers Authority si de catre Internet Service Provider - ISP.
 l Servicii Internet

n Electronic Mail (e-mail)

n World Wide Web (WWW)
n Chat
Internet
n Internet News
n File Transfer Protocol (FTP)
n Telnet

In Internet sunt frecvent folosite urmatoarele categorii de aplicatii si servicii:

- e-mail, cel mai popular serviciu pentru transmitere de mesaje
- WWW - World Wide Web sau Web, descrie o colectie de documente
hypertext si multimedia, special concepute pentru acces in Internet. Accesul
se face prin intermediul unui browser Internet.
- chat, folosit pentru conversatii in timp real in Internet
- Internet News, ofera clientilor news informatii electronice si conferinte
- File Transfer Protocol - FTP, permite accesul la informatia din Internet in
formatul fisiere si directoare.
- Telnet, ofera o modalitate de conectare de la distanta la servere, folosind un
terminal in mod comanda.

203
 l Intranet-uri

Intranet

Internet

Extranet

Intranetul este o retea ce foloseste tehnologiile Internet, dar apartine unei

singure organizatii.
Extranetul este o retea prorietara asemanatoare Internetului, ce permite
accesul si a altor clienti decat cei interni.

204
 l Folosirea numelor de domeniu

n Nume de domeniu (example.microsoft.com)

l Domeniul radacina (com)
l Domeniu de nivel doi (microsoft.com)
l Subdomeniu (example.microsoft.com)

com
com

microsoft.com
microsoft.com

example.microsoft.com
example.microsoft.com

Numele de domeniu ofera o modalitate optimizata de inlocuire a adreselor IP

din Internet cu nume prietenoase, organizate ierarhic.
Sistemul de clasificare a numelor de domeniu se numeste DNS - Domain
Name Service si are rolul de a mapa nume de domeniu la adrese IP. Numele
sunt iererhic organizate, incluzand nume radacina (.ro, .edu), nume de
domenii intermediare (de nivel doi) si nume de subdomenii.
Numele de domeniu sunt administrate de ICANN - Internet Corporation for
Assigned names and Numbers.
Cele mai populare radacini de nume sunt:
org - organizatii
com - comerciale
gov - guvernamentale
edu - educationale
mil - militare
net - centre principale de comunicatii
int - internationale
ro, au, us, be - folosite pentru tari: Romania, Austria, SUA, Belgia etc.

205
u Folosirea tehnologiilor client

n Newsreader-e
n Web Browser-e
n Protocoale Internet
n Uniform Resource Locator (URL)

206
 l Newsreader-e
msnews.microsoft.com - Outlook Express
File Edit Tools Message Help

New Post Reply Group Reply Forward Print Stop Send/Recv Addresses Find Newsgroups
msnews.microsoft.com
Folders Synchronization of Newsgroups on msnews.microsoft.com
msnews.microsoft.com To change offline settings, first select a newsgroup, then click Settings
microsoft.public.ddk.win2000.general (18)
microsoft.public.ddk.win2000.network Synchronize Account Newsgroups... Settings
microsoft.public.ddk.win2000.setup (3)
microsoft.public.win2000.accessibility Newsgroup Unread Total
microsoft.public.win2000.advancedserv microsoft.public.ddk.win2000.general 18 18
microsoft.public.ddk.win2000.network 5 12
microsoft.public.win2000.announcemen
microsoft.public.ddk.win2000.setup 3 3
microsoft.public.win2000.app_deploy
microsoft.public.win2000.accessibility 6 6
microsoft.public.win2000.applications
microsoft.public.win2000.advancedserver 13 13
microsoft.public.win2000.clusterservice microsoft.public.win2000.announcements 8 8
microsoft.public.win2000.networking microsoft.public.win2000.applications 6 6
microsoft.public.win2000.outlook.expires microsoft.public.win2000.app_deploy 15 18
microsoft.public.win2000.printing microsoft.public.win2000.clusterservice 2 2
microsoft.public.win2000.radius microsoft.public.win2000.networking 2163 2164
microsoft.public.win2000.ras_routing microsoft.public.win2000.outlook.express 11 14
microsoft.public.win2000.security microsoft.public.win2000.printing 21 21
microsoft.public.win2000.setup microsoft.public.win2000.radius 13 13
microsoft.public.win2000.setup.deploym microsoft.public.win2000.ras_routing 8 8
microsoft.public.win2000.setup.upgrade microsoft.public.win2000.security 4 4
microsoft.public.win2000.storage microsoft.public.win2000.setup 7 10
microsoft.public.win2000.system_admin microsoft.public.win2000.setup.deployment 1 5
microsoft.public.win2000.terminal_srv microsoft.public.win2000.setup.upgrade 4 4
microsoft.public.win2000.terminal_srv_h microsoft.public.win2000.storage 10 10
microsoft.public.win2000.user_interface microsoft.public.win2000.system_admin 2 2

Internet News sau Usenet este un serviciu popular, care 24 de ore pe zi ofera
camere de chat si BBS - Bulletin Board System pentru discutii ingrup
(forumuri).
Exista trei tipuri de newsgroups:
- usenet, colectie imensa de forumuri pe diverse domenii
- public news servers, informatii cu continut specific, deschise publicului
- private news servers, informatii specifice ce necesita un acces special.
Newsreader-ele sunt aplicatii ce permit conectarea la forumurile de pe
Internet.
Pentru acces se foloseste protocolul NNTP - Network News transfer Protocol,
aflat in suita TCP/IP.
Un servicii news important este msnews.microsoft.com, ce poate fi accesat
prin aplicatia MS Outlook Express News.

207
 l Web Browser-e
Windows 2000 Server Overview - Microsoft Internet Explorer
File Edit View Favorites Tools Help
Back Search Favorites History
Address http://www.microsoft.com/windows2000/server/overview/default.asp Go
All products Support Search microsoft.com Guide

Windows Home Pages

Windows 2000 Search for: Go
Home Page
Home Product Guide
Product Guide Windows 2000 Server Family
Windows 2000 With the Windows® 2000 Server operating system, Microsoft has accomplished a goal
Platform rarely achieved in the software industry: delivered a product that is evolutionary and
Client revolutionary at the same time. Evolutionary in that Windows 2000 builds on the great
Server things about the Windows NT® Server 4.0 operating system. Revolutionary in that
Technical Library Windows 2000 Server sets a new standard for how well am operating system can be
Upgrading to integrated with Web, application, networking, communication, and infrastructure
services. For the first time, you have an easy choice to make about the next server operating
Window 2000
system you deploy - whatever your needs. Continued
Server
Beta Users Server Features Browse the features that make the Windows 2000 Server Family the leading
IT Pros solution for running more reliable and manageable file, print, intranet,
Developers communications, e-commerce, and infrastructure server.
System Find out what it takes to run Windows 2000 Server and Windows 2000
Requirements Advanced Server.
What Others are Check out the buzz on Windows 2000 Server: reviews and commentary from
Saying technology journalists and industry analysts.
Comparisons See how Windows 2000 Server compares with other operating systems.

WWW este portiunea din Internet ce ofera legaturi catre diverse locatii
inserate in documente specifice. Acestea pot fi accesate prin intermediul
browserelor Internet (Internet Explorer).
Pentru optimizarea timpului de navigare pe Internet se folosesc adesea
motoare de cautare special concepute si portaluri care organizeaza link-urile
catre site-urile existente pe Internet.

208
 l Protocoale Internet

Server
n HTTP
n HTTPS Internet

n FTP Data
n SMTP
Conectarea necesita
n NNTP un protocol Internet

n HTML
Client
n DHTML

Principalele protocoale folosite in Internet sunt:

- HTTP - Hypertext Transfer Protocol folosit pentru conectarea la site-uri
necriptate. Conectarea se face specificand http://www.microsoft.com.
- HTTPS - Secure HTTP, permite conectarea folosind mecanisme de criptare
de tipul SSL (Secure Socket Layer). Conectarea se face specificand https://
- FTP - File transfer Protocol, permite conectarea la servicii FTP, conectarea
sse face prin ftp://ftp.microsoft.com
- SMTP - Simple Mail Transfer Protocol, protocol intern folosit de serviciul e-
mail
- NNTP - Network News Transfer Protocol, permite trimiterea, distribuirea si
citirea mesajelor din Internet.
- HTML - Hypertext Markup Language, limbaj standard pentru creerea
paginilor WEB.
- DHTML - Dynamic HTML, extensie HTML pentru suportul animatiilor in
pagini WEB interactive.
l Uniform Resource Locator (URL)

n URL (http://example.microsoft.com/tutorial/default.html)
l Protocol folosit (http://)
l Adresa DNS (example.microsoft.com)
l Calea server-ului (/tutorial/default.html)

http://example.microsoft.com/tutorial/default.html

210
u Connectarea la Internet

n Network Address Translators (NATs)

n Servere Proxy
n Firewall-uri
n Microsoft Proxy Server

211
 l Network Address Translators (NATs)

192.168.0.10
192.168.0.10 w2.x2.y2.z2
w2.x2.y2.z2
Web Server

Web Browser
w1.x1.y1.z1
w1.x1.y1.z1
Internet

NAT

Adresele din retelele locale nu pot receptiona date din internet. Pentru
aceasta este nevoie de aplicatia Network Adress Translator - NAT, care
inlocuieste adresele IP private cu adrese IP publice.
NAT este un standard Internet pentru configurarea adreselor IP private pentru
a permite conectarea la resurse din Internet.
NAT este un ruter intre retaua locala si Internet, care foloseste conversia
adreselor Ip din LAN in adrese publice din Internet.
Avantajele NAT sunt cresterea securitatii prin ascunderea adreselor IP reale si
extinderea domeniului de comunicatie inafara retelelor.
Windows 2000 include serviciul NAT intre serviciile de retea.

212
 l Servere Proxy

Site Web
LAN
autorizat

LAN Internet

Proxy Server

Site Web
LAN
restrictionat

Pentru retelele ce se conecteaza la Internet folosind o linie dial-up sau un

modem de retea, se foloseste aplicatia proxy server ce permite partajarea
liniei de comunicatie pentru calculatoarele din reteaua locala.
Proxy serverele cresc performanta prin folosirea unor cache-uri intermediare
disponibile pentru conectari multiple la acelasi site.
Totodata permit filtrarea pachetelor de date din si inspre Internet, crescand
securitatea transmisiei.
Cand un calculator configurat sa se conecteze printr-un proxy necesita
conectarea la Internet, proxy serverul inlocuieste adresa IP a acestuia cu o
adresa dintr-un domeniu prestabilit si transmite pachetele intercalate cu alte
pachete de la alti utilizatori.

213
 l Firewall-uri

Utilizator
LAN
autorizat

LAN Internet

Firewall

LAN Utilizator
neautorizat

Un firewall este o combinatie hardware - software cu rol de prevenire a

accesului neautorizat din Internet in reteaua locala.
Firewall-ul contine mai multe interfete de retea conectate la segmente de
retea diferite, conexiunea intre aceste fiind realizata software prin intermediul
unui filtru de date, fara a folosi mecanismele de rutare interne ale
protocoalelor rutabile.
Prin aceasta se previne accesul neautorizat, reducandu-se riscul de atac al
retelei si zona de risc a acesteia.

214
 l Microsoft Proxy Server

Utilizator sau site

LAN
Web autorizat

LAN Internet

Microsoft Proxy
Server

LAN Utilizator sau site

Web neautorizat

Microsoft Proxy server imbina functionalitatea unui proxy server si a unui

firewall intr-o singura aplicatie.
MS Proxy server functioneaza ca o poarta de acces intre reteaua locala si
Internet, securizand si partajand comunicatia folosita.
Aceasta aplicatie nu este componenta a sistemului de operare Windows 2000.

215
u Concepte Web server

n Definirea unui server Web

n Microsoft Internet Information Services (IIS)

216
 l Defining a Web Server

Client cu Web Server

Browser Web

HTTP
HTTP

Internet
Internet HTTP
HTTP
Explorer
Explorer

Addresa
Addresa IP
IP

TCP/IP TCP/IP

Retea

Un client se conecteaza la Internet sau Intranet prin intermediul unui browser

Internet ce-i permite accesul la informatiile de pe serverele web.
Serverul Web este un calculator ce foloseste TCP/IP pentru a trimite
continutul unei pagini Web catre un browser client.
Accesarea unui server web se face specificand adresa URL a site-ului cautat
si se foloseste protocolul HTTP sau HTTPS.
De ex. http://www.microsoft.com
Browserul client acceseaza un index de site, stocat la adresa URL specificate:
de ex.
https://www.microsoft.com\support\index.asp

217
 l Microsoft Internet Information Services (IIS)

Avantajele IIS
n Serviciu de Indexare
Internet
n Secure Sockets Layer
n Windows Media Services
n Suport suplimentar pentru
dezvoltatori
l Pagini Active Server
l Suport VBScript and JavaScript
IIS
l Administrare de la distanta

Windows 2000 include Microsoft Internet Information Server - IIS, ca aplicatie

ce ofera servicii Internet pe baza protocoalelor HTTP, FTP, NNTP si SMTP.
IIS include urmatoarele servicii:
- Indexing Service, serviciu de cautare integrat, ce permite rasfoirea paginilor
index ale site-urilor accesate. Indexurile sunt automat actualizate la
adaugarea sau scoaterea de pagini web in site.
- SSL - secure Socket Layer - ofera componenta server pentru securizarea
conectarilor la site-uri Internet. Accesul se face folosind HTTPS.
- Windows Media Service - este o specificatie ce permite browserelor client sa
vizualizeze in timp real imagini video, sa asculte fisiere audio si sa vizualizeze
animatii WEB. Ofera o platforma standard pentru aplicatiile din Internet.
- Suport aditional pentru dezvoltatori, IIS ofera suport pentru Active Server
Pages (ASP - aplicatie pentru pagini web cu continut dinamic, limbaje script
(JavaScript sau VBScript) si administrare de la distanta prin Microsoft Front
Pages.

218
 Capitolul 10:

IMPLEMENTAREA
RETELELOR SUB
WINDOWS 2000

219
Cuprins

n Sistemele de operare Windows 2000

n Rolurile Windows 2000 in retea
n Implementarea retelei sub Windows 2000

220
 uSistemele de operare Windows 2000

n Functiile sistemului de operare

n Avantajele sistemului de operare Windows 2000
n Versiuni de Windows 2000

Nucleul de baza al unui calculator este sistemul de operare. Acesta incarca

aplicatiile in memorie, ruleaza aplicatiile si administreaza dispozitivele
hardware interne si externe.
Familia sistemelor de operare Windows 2000 ofera o gama variata de unelte
pentru administrarea retelelor si configurarea calculatoarelor client si server.
Familia Windows 2000 cuprinde urmatoarele versiuni:
- Microsoft Windows 2000 Profesional
- Microsoft Windows 2000 Server
- Microsoft Windows 2000 Advanced Server
- Microsoft Windows 2000 Datacenter Server

221
 l Functiile sistemului de operare

Hardware Software
Management Management

Operating System

Microsoft®
Memory Windows 2000 Data
Management Management

Sistemul de operare permite interactiunea dintre aplicatii si componentele

hardware. Un sistem de operare are urmatoarele functii:
- administrarea hardware
- administrarea software
- administrarea memoriei
- administrarea datelor
Ineteractiunea dintre sistemul de operare si utilizator are loc prin interfata
grafica utilizator (GUI - Graphical User Interface), care ofera o modalitate
facila si intuitiva de introducere a comenzilor interne si acces la functiile
sistemului de operare (SO).

222
 l Avantajele sistemului de operare Windows 2000
Memory Support
Multitasking SMP Scalability

Remote Installation Plug and Play

Operating System
Services

Terminal Services Clustering

®

Microsoft®
Windows 2000

QoS File Systems

NTFS

Familia Windows 2000 ofera multe avantaje utilizatorilor:

- multitasking-ul, posibilitatea de rulare simultana a mai multor aplicatii
- suport pentru memorie, poate suporta pana la 64 GB memorie de lucru
- SMP - Symmetric Multiprocessing , poate lucra cu pana la 32 procesoare
- Plug and Play, suport pentru autoconfigurarea echipamentelor hardware
- Clustering, posibilitatea de a grupa mai multe calculatoare impreuna pentru a
rula un set comun de aplicatii. acest grup apare ca un singur sistem pentru
aplicatia client si ofera toleranta la defectarea unui sistem.
- sistem de fisiere avansat, NTFS, care permite restaurarea fisierelor, suport
pentru partitii mari, securitate, cote de disc si compresia automata a datelor.
- QoS - Quality of Service, un set de servicii pentru retea ce urmaresc
calitatea transmisiei de date prin controlul latimii de banda alocate aplicatiilor
si garantarea comunicatiei
- Terminal Services, permite accesul unui server Windows 2000 printr-un
emulator de terminal instalat pe client. Fara a avea resursele necesare rularii
unui Windows 2000, clientul TS poate accesa functiile SO si rula aplicatii mari.
-Remote Installation Services - RIS permite automatizarea instalarii aplicatiilor.

223
 l Versiuni de Windows 2000

Windows 2000 Windows 2000

Server Datacenter Server

Windows 2000
Servers Advanced Server

Windows 2000
Professional

Workstation

Familia Windows 2000 cuprinde urmatoarele versiuni:

- Microsoft Windows 2000 Profesional, este SO desktop, care incorporeaza
cele mai bune facilitati Win98 si NT 4.0. Poate lucra simultan cu maxim 2
procesoare si accesa 4 GB de memorie fizica.
- Microsoft Windows 2000 Server, este editia standard a familiei de SO server.
Folosit pentru organizatii mici la medii, include server de fisiere si printare,
server Web si suport Workgroups. Poate lucra simultan cu maxim4
procesoare si accesa 4 GB de memorie fizica.
- Microsoft Windows 2000 Advanced Server, include toate avantajele versiunii
Server, creste puterea de procesare si disponibilitatea sistemului pentru a
oferi suport pentru clustering si servere multiple folosite in retelei mari. Poate
lucra simultan cu maxim 8 procesoare si accesa 8 GB de memorie fizica.
- Microsoft Windows 2000 Datacenter Server, contine toate avantajele SO
Advanced Server si ofera suport pentru maxim 32 procesoare si 64 GB de
memorie fizica. Suporta mai mult de 10,000 de utilizatori simultani si este
proiectat pentru baze de date mari, tranzactii in timp real si simulari pe scara
larga.

224
u Rolurile Windows 2000 in retea

n Avantajele unei retele

n Rolurile calculatoarelor in retea
n Tipuri de retele
n Sisteme de operare de retea

225
l Avantajele unei retele

Reteaua de calculatoare permite: Partajarea

informatiei

Administrare
si suport
centralizate
Partajarea hardware si software

226
 l Rolurile unui calculator in retea
Server
Mail Server
mail
Server
Database
bazeServer
de date Server
Fax Server
Fax

Baza
Database
date

File and
Server Print- printare
fisiere Server Server Directory
Services

Calculator Client

Într-o re ea local un calculator poate avea trei roluri:

CLIENT – când utilizeaz resursele re elei f r a pune la dispozi ie resurse
proprii aplica iilor pe care le ruleaz .
SERVER – când pune la dispozi ia re elei toate resursele proprii f r a utiliza
nici una pentru aplica iile pe care le ruleaz .
UNITATE COMUNICANT – când utilizeaz resursele re elei i pune la
dispozi ie resurse proprii pentru aplica iile rulate.
Tipul de servere comune include:
-servere de baze de date
-servere de mesaje
-servere de aplica ii(fax)
-severe de fi iere si printare
-servere Directory Services, ofera o centralizarea informatiilor despre retea si
administrarea securitatii acesteia.
Fiecare calculator men ionat este determinat de tipul sistemului de operare
instalat pe calculator, rolul s u fiind definit dup instalarea sa în re ea.

227
 l Tipuri de retele

Peer-to-Peer

Client-Server

Pe baza rolurilor îndeplinite de participan ii în re ea, acestea se împart în:

-re ele cu server dedicat (server-based) denumite re ele client-server, formate
din clien i i servere ce deservesc clien ii.
-re ele bazate pe unit i comunicante, denumite re ele point-to-point, în care
nici un calculator nu este server sau client, resursele proprii fiec rui calculator
fiind partajate independent.
-re ele hibride sau re ele client-server ce au i unit i comunicante ce împart
resursele re elei client-server cu cele proprii.
Re elele client server au urm toarele avantaje: securitatea centralizat i
fiabilitate mare; stocarea centralizat a fi ierelor ce permite lucrul simultan cu
date i salv ri de siguran a datelor critice; posibilitatea serverelor de a aloca
toate resursele hardware i software sc zând costurile globale; posibilitatea
de partajare a resurselor scumpe (imprimante laser); optimizarea serverelor
pentru a m ri viteza resurselor partajate; o securitate sporit datorit nivelelor
multiple de securitate; utilizatorii sunt degreva i de sarcina împ r irii resurselor;
administrarea u oar a re elelor mari si organizarea centralizat a datelor,
eliminându-se posibilitatea pierderii lor.
Avantajele re elelor point-to-point sunt:costuri mici de implementare; acces
u or în re ea; nu necesit administrator specializat; utilizatorii î i partajeaz
singuri resursele; nu exist o interven ie a unui nod din partea altui nod asupra
proceselor desf urate; costuri mici pantru re ele de dimensiuni mici.

228
 l Sisteme de operare de retea

Sistemul
Sistemul de
de operare
operare de
de retea:
retea:

n Permite implementarea calculatoarelor in retea

n Oferaservicii de baza calculatoarelor din retea

l Coordoneaza activitatile dispozitivelor diverse
l Ofera accesul clientilor retelei la resurse
l Asigura securitatea datelor si dispozitivelor

n Ofera mecanismele ce permit aplicatiilor comunicarea

intre ele

n Sunt integrate cu alte sisteme de operare cunoscute

Dezavantajele retelelor client - server sunt:

-hardware costisitor
-sitem de operare i licen e utilizator scumpe
-nevoia unui administrator de sistem.
Dezavantajele retelelor de la egal la egal sunt:
-nodurile sunt înc rcate suplimentar datorit partaj rii resurselor i nu pot
deservi cereri multiple de acces ca serverele
-lipsa organiz rii centralizate a informa iei i lipsa colect rii centralizate pentru
backup
-securitate slab
-administrare dificil la re ele de mari dimensiuni.

Re ele hibride con in toate cele trei tipuri de calculatoare i îmbin avantajele
celor dou tipuri anterioare. P streaz doar dezavantajele re elelor client-
server i ofer posibilitatea utilizatorilor i administratorilor de re ea de a
controla securitatea accesului pe baza importan ei resurselor partajate.

229
uImplementarea retelei Windows 2000

n Caracteristicile domeniului
n Avantajele domeniului
n Organizarea domeniilor
n Caracteristicile Active Directory
n Avantajele Active Directory
n Accesarea retelei Windows 2000

230
 l Caracteristicile domeniului

Un singur logon Un singur cont utilizator

Administrare centralizata Scalabilitate

Un domeniu Windows 2000 este o grupare logica acalculatoarelor din retea

care partajeaza o zona comuna pentru stocarea informatiilor de securitate.
Domeniul permite acces centralizat pentru administrarea resurselor de retea.
Utilizatorii unui calculator din retea pot accesa alte calculatoare din domeniu
daca au acordate permisiunile corespunzatoare.
Domeniul este similar cu conceptul de workgroup, dar ofera urmatoarele
caracteristici suplimentare:
- pentru accesul la resursele din domeniu, utilizatorul efectueaza o singura
conectare si necesita un singur cont de utilizator
- domeniul permite administrarea centralizata a conturilor utilizator si a
permisiunilor acordate resurselor din retea
- domeniul este scalabil la retele foarte mari, administrarea facandu-se simiar
cu cea a retelelor mici.

231
 l Avantajele domeniului

Organizarea Localizarea usoara

Paris
Paris
Obiectelor a informatiiilor
Sales
Sales Repair
Repair

User1
User1 Computer1
Computer1 User2
User2 Printer1
Printer1

Politici sistem Delegarea autoritatii

Avantajele domeniului sunt:

- organizarea obiectelor in unitati organizationale (colectii de obiecte de
domeniu). Obiectele sunt componente fizice ca utilizatori, grupuri specifice de
utilizatori, calculatoare, aplicatii, servicii, fisiere sau liste de distributie.
- localizarea usoara a informatiei, prin publicarea resurselor in liste de obiecte
de domeniu (de ex. imprimante instalate in domeniu).
- accesul pe baza politicilor siste, ofera in cadrul unui domeniu o securitate
sporita . Utilizatorii pot accesa, configura si folosi resursele domeniului pe
baza unor drepturi utilizator, grupate in politici sistem.
- delegarea autoritatii, domeniul permite acordarea permisiunilor unui
administrator, de a administra obiectele din intregul domeniu sau din mai
multe unitati organizationale. Prin aceasta se elimina necesitatea unei
administrari pe fiecare sistem din retea, rastrangand responsabilitatile la un
numar limitat de persoane.

232
 l Organizarea domeniilor

Forest
Domain
Domain Domain
Domain
nwtraders.msft
Tree
Domain
Domain Domain
Domain

Tree

Domain
Domain Domain
Domain

namerica.nwtraders.msft samerica.nwtraders.msft

Fiecare domeniu este administrat de un controller de domeniu. Pentru a

simplifica administrarea domeniilor multiple, acestea sunt organizate in
structuri numite tree (arbori) si forest (paduri).
Controlerul de domeniu (PDC) este un calculator care ruleaza Windows 2000
Server si care administraeazainteractiunile utilizator - domeniu.
Tree (Arborele) - este o aranjare iererhica a domeniilor Windows 2000, ce
partajeaza un n ume comun. Un domeniu dintr-un forest poate fi domeniu
parinte sau sub-domeniu (child domain).
Forest-ul este un grup de arbori de domeniu care nu partajeaza un nume unic,
dar partajeza o configuratie unica. Implicit, numele radacinii arbore sau primii
arbori sunt creati intr-un forest si este folosit pentru a deveni forest.
de ex. daca nwtraders.msft este primul domeniu in primul arbore si alti arbori
se ataseaza la acesta, numele padurii devine nwtraders.msft.

233
 lCaracteristicile Active Directory

Organizarea informatiei Ofera un depozit

centralizat
1
AD er1
Serv r2
AD e
Serv
AD 2 3

Ofera securitate

Active Directory este o baza de date centrala a Windows-ului 2000, cu rol de

stocare a informatiilor despre obiectele retelei si de implementare a unei
structuri ierarhice ce permite usurarea organizarii domeniului si resurselor
(fisiere si imprimante).
Caracteristicile Active Directory sunt:
- organizeaza baza de date centrala in sectiunice permit stocarea unui numar
foarte mare de obiecte, permitand extinderea in cazul cresterii retelei (de la un
server cu cateva sute de obiecte la mii de server cu milioane de obiecte).
- ofera un depozit centralizat pentru stocarea si distribuireainformatiilor despre
obiectele din reteA (utilizatori, grupuri si imprimante).
- securitatea este integrata in timpul autentificarii din procesul de logon si al
accesului la resurse. Cu un singur proces de conectare, administratorul poate
intretine baza de date a intregii retele si autoriza utilizatorii acesteia sa
acceseze resursele disponibile.

234
 l Avantajele Active Directory

Reduce costul individual Administrare

Paris
Paris
flexibila
Sales
Sales Repair
Repair

User1
User1 Computer1
Computer1 User2
User2 Printer1
Printer1

Scalabilitate Administrare simplificata

Avantajele Active Directory sunt:

- reduce costul total de intretinere a unui calculator (include costurile de
intretinere, pregatire utilizator, suport tehnic si upgrade hardware si software).
Costurile sunt reduse prin implementarea politicilor, ce permit configurarea
mediului desktop si instalarea aplicatiilor dintr-o locatie centralizata, ceea ce
reduce timpul necesar configurarilor si instalarilor individuale.
- administrare flexibila, prin introducerea unitatilor organizationale pe anumite
zone ale retelei
- scalabilitate, serviciile Active Directory se pot adapta la orice dimensiune a
organizatiei.
- administrare simplificata, prin folosirea uneltelor administrative configurabile.

235
 l Accesul in reteaua Windows 2000
Log On to Windows
Microsoft

Windows 2000
Microsoft

Windows
Microsoft
Advanced Server
®

2000
Logging On to Advanced Server
Built on NT Technology
Built on NT Technology
Windows 2000 User Name: Administrator
Password: User
User
User Name: User1
Account
Account
NWTRADERS
Log on to:
Password: ********
OK Cancel Options>
OK Cancel Shutdown... Options<<

Authenticated

Pentru accesul intr-o retea Windows 2000 este necesar procesul de logon, cu
rol de validare a identitatii unui utilizator ce doreste accesarea sistemului.
In timpul acestui proces este verificata identitatea acestui utilizator, prin
compararea numelui de utilizator si a parolei utilizator cu datele stocate in
baza de date de conturi sistem.
Pentru a obtine accesul, utilizatorul necesita un cont utilizator, creat anterior
cerreii de conectare, de catre administratorul domeniului.
Daca utilizatorul este membru al domeniului, contul utilizator ii permite logon-
ul de pe orice calculator al domeniului si accesul la resursele domeniului in
limita permisiunilor specificate pe acestea.
Pentru conectare la o retea Windows 2000, utilizatorii folosesc un nume
principal, format dintr-un nume, caracterul @ si sufixul corespunzator: de ex.
user1@proman.edu, unde user 1 este numele utilizatorului iar proman.edu
numele domeniului din care face parte.
Pentru logon se apasa simultan CTRL - ALT - DEL si se intra in fereastra Log
ON to Windows.
Pentru a verifica daca sistemul este in domeniu sau grup de lucru, dupa logon,
in My Computer, buton dreapta, Properties se verifica System Properties.

236
 Capitolul 11:

ADMINISTRAREA
RETELELEI
WINDOWS 2000

237
Cuprins

n Windows 2000 Help

n Operatii administrative
n Unelte administrative

238
u Windows 2000 Help

n Accesarea Windows 2000 Help

n Utilizarea facilitatilor de cautare
n Crearea unei liste Favorites

239
l Accesarea Windows 2000 Help

240
l Accesarea Windows 2000 Help (continuare)
Windows 2000

Hide Back Forward Options Web Help

Contents Index Search Favorites
Welcome
Getting Started with Windows 2000 Advanced Server
Active Directory
Windows Clustering
Enterprise Memory Architecture
Security
Users and Computers
Files and Printers
Connections Help
Networking n New features
Network Interoperability n New ways to do familiar
Client Services tasks
IntelliMirror n Checklists
Storing Data n Best practices
Disaster Protection
n Tutorials
Monitoring and Diagnostics Tools
n Additional resources
Internet Tools and Services
n Search tips
Automating Administrative Tasks
Application and Programming Tools
Troubleshooting and Other Resources ©1985-1999 Microsoft Corporation.
All rights reserved.

241
l Folosirea facilitatilor de cautare
Windows 2000

Hide Back Forward

Forward Options Web Help

Contents Index Search Favorites Builtin

General
To add a and
troubleshooting
predefined
printer attached to groups
information
your computer
1. Connect
Successful
Several the groups
printer to
troubleshooting
default arethe appropriate
depends
installed inonthe port
your on
ability
Builtin
Type in the word(s) to search for: to
and your
identify
Users computer
the source
folders according
of of the
the to the
problem.
Active printer
Printing
Directory Users and
Printer drivers
administrative
printers manufacture’s
problems
Computers occur
console documentation,
because
whenofyou trouble and
install a verify
with the that it
domain
is readyThese
following:
controller. to print.
groups are security groups and
List Topics Display represent common sets of rights and permissions
2. Although
l The printing Windows
device automatically detects and
thatinstalls
you can mostuseprinters,
to grant youcertainmightroles,
need rights, and
Select topic: Found: 4
500
167 l The connection between the printer andtotheprovide
permissions
additionaltoinformation
the accounts and groups
to complete thethat you
Title Location R network
place into the default
installation. groups.
Add a printer to… Printing
attached gro… 1 l Other printingChoose from the
components following, 2000
in Windows
Builtin
General and
troubleshooting
predefined Active Directory
depending
Default
l The groupson
network, withthedomain
type of
protocols, printer
local
and you are
scope
other have.located
Remote
Add apractices
Best printer
accessattached to… Routing
policy ad… Printing and Re… 2
in the Builtin folder.components
communication Predefined groups with global
General
Choosing
Builtin administrative
and and configuring…
predefined pro… Active
grou… Server
PrintingDirectory
Clusters 3 Install a parallel port (LPT)
scope are located in the Users folder. You can
Terminal
ManagingServices
Administeringprinters overview...Terminal
printing Printing Services 4 When
move the
attached
solving
Builtin
printer
printing problems, groups
and predefined a good to first step is
other
Managing
Providing client
servers
access to.. Windows
remote… Terminal Services
2000... 5 to Install
identify a USB or
the process IEEE
creating 1394
the printer
problem.
Delegating
Best practicesadministration Active
PrintingDirectory 6 group or organizational unit folders within theYou
can oftenbut
domain, determine thismove
by testing
themdifficult
Planning
Printing and print serversu… Active
organizational PrintingDirectory 7 Installyou
scenarios. ancannot
infrared printer to other
Common
New featuresproblems and th… Connection
Printing Poin… 8 domains. For example, if a network client cannot
print to a certain printer and other users can, then
Troubleshooting up a p… Network
Checklist: Settingnetwork... Printing and Di… 9 3.
youIfknow
you could
that the notproblem
install youris notprinter using Plug
the physical
Managing
Add a printerConnection to… Printing
attached Ma… Windows 2000… 10 Builtin
andand
printer groups
Play, itsorconnection
if the printer is attached
to the network.to your
Administering
Connecting clients
othertodomai…
a ... Active Directory
Printing 11 Thecomputer
default groupswith aplaced
serial (COM) port, then
in the Builtin folderopen
Administration
Group Policy and printingfo… Printing
overview Message Queuing 12 for ActivePrinters.
Directory Users and Computers are:
Default
Glossarysecurity
Navigator
settings Windows 2000
Glossary 13 Troubleshooting
4. Account
printing problems: quick
click Add Printer to start the Add Printer
Double Operators
l
Search previous results list wizard, and then click Next.
l Administrators
Match similar words A
5.quick
l Clickway
Backup to solve
Local Printer
Operators most
andproblems
then clickassociated
Next.
Search titles only with printing is to follow these four steps:
l Guests
6. Follow the instructions on the screen to

242
l Crearea unei liste Favorites
Windows 2000

Hide Back Forward Options Web Help

Contents Index Search Favorites To add a printer attached to your computer

1. Connect the printer to the appropriate port on
your computer according to the printer
Add a printer attached to your computer manufacture’s documentation, and verify that it
is ready to print.
2. Although Windows automatically detects and
installs most printers, you might need to provide
additional information to complete the
installation. Choose from the following,
depending on the type of printer you have.
Install a parallel port (LPT)
attached printer
Install a USB or IEEE 1394 printer
Install an infrared printer

3. If you could not install your printer using Plug

and Play, or if the printer is attached to your
computer with a serial (COM) port, then open
Remove Display
Printers.
Current topic: 4. Double click Add Printer to start the Add Printer
Add a printer attached to your computer wizard, and then click Next.
5. Click Local Printer and then click Next.
Add
6. Follow the instructions on the screen to

243
u Operatii administrative

n Operatii administrative uzuale

n Operatii administrative programate

244
l Operatii administratice uzuale

Backup and Server

Users
System
andIntegrity
Groups Restoration
Printers Applications
Security

Defragment

Network Events
Disks
and Resources

245
 l Operatii administrative programate
Control Panel
Scheduled Tasks
File
File Edit
Edit View
View Favorites
Favorites Tools
Tools Help
Help
Back
Back Search
Search Folders
Folders History
History

Address
Address Scheduled
Control Panel
Tasks Go
Go
Name Schedule Next Run Time Last Run Time Status
Add Scheduled Task
Active Directory
Accessibility Backup At 12:30
Add/Remove Add/Remove Administrative
AM... At 12:30:00 AM... Date/Time
Never Display
Control Panel
Scheduled Tasks All Drives Backup
Options Hardware At 1:30
Programs
AM... Tools AM... At 1:33:02 AM... Running
At 1:30:00
System State Backup At 1:00 AM... At 1:00:00 AM... Never
Scheduled
This Taskstasks you've
folder contains
Schedulesforcomputer
scheduled Windows.tasks to
Windows
performs each task atFolder Options
run automatically
automatically Fonts Game Internet Keyboard Licensing
the scheduled time. Controllers Options
Windows Update
ForWindows 2000
example, youSupport
can schedule a
time for Windows to clean up your
hard disk be deleting unnecessary Mouse Network and Phone and Power Printers Regional
files. Dial-up... Modem... Options Options

Select an item to view its

description.
Scanners and Scheduled Sounds and System
Cameras Tasks Multimedia

4 Schedules
object(s) computer tasks to run automatically My Computer

246
uUnelte administrative

n Control Panel n Shared Folders

n System Properties n Disk Management

n System Information n Backup

n Event Viewer n Security Management

n Windows Task Manager n Network Tools

n Performance n Additional Tools

n Microsoft Management
n Printers Console

247
l Control Panel

248
l Control Panel (continuare)
Control Panel
File Edit View Favorites Tools Help
Back Search Folders History

Address Control Panel Go

Accessibility Add/Remove Add/Remove Administrative Date/Time Display

Control Panel Options Hardware Programs Tools

Use the settings in Control Panel

to personalize your computer.
Folder Options Fonts Game Internet Keyboard Licensing
Select an item to view its Controllers Options
description.

Windows Update
Windows 2000 Support Mouse Network and Phone and Power Printers Regional
Dial-up... Modem... Options Options

Scanners and Scheduled Sounds and System

Cameras Tasks Multimedia

22 object(s)

249
Majoritatea setarilor din Registry se fac in Control Panel

250
 l System Properties
Control Panel System Properties

File Edit View FavoritesNetwork

General Tools Help Hardware User Profiles Advanced
Identification
Back SearchUser Folders contain
profiles History
desktopinformation
settings and
Windows
Hardware
Performance Wizarduses theSystem:
following to other
identify your
Address Control Panel information
computer onrelated to your logon. A different profile can
the network. Go
Performance
beThe
created
Hardware options
on each wizard control
computer
Microsoft
helps you how
you applications
use,
Windows oruninstall,
install, you can use
memory,
select
repair,
Full computer whicheject,
a roaming
unplug,
name: affects
profile theconfigure
that
5.00.2195
and speed
is
London.nwtraders.msft ofyour
the same youron computer.
every
hardware.
computer you use.
Domain:Accessibility RegisteredAdd/Remove
to:HardwareAdministrative
Wizard...
Profiles stored on thisAdd/Remove
nwtraders.msft
computer: Performance Options... Date/Time Display
Control Panel Name
Options Hardware
London Programs Tools
To rename this computer or join aSize domain, Type Modified
Properties
Device Manager
Environment Variables Northwind
NWTRADERS\administrator 2184 KB
Traders
Local 12/22/1999
System click Properties.
51879-005-0249992-05552
The
NWTRADERS\kimyoDevice Manager
Environment variableslists 643allKB
tells theRoaming
your hardware devices
computer12/22/1999
where
Provides system information
and changes environment Folder
to findOptions
installed on
certainyour Fonts
computer.
types of
Computer:
UseGame
information. the Device Internet Keyboard Licensing
settings
Note: The Manager to change
identification of thethe computer Controllers
properties of any
cannot beOptions
device.
changed
because: x86 Family 6
EnvironmentModel 6 Stepping
Variables... 0
Driver Signing... Device Manager...
Windows Update - The computer is a domain AT/AT controller COMPATABLE
261,688 KB RAM
Windows 2000 Support Startup and Recovery
Hardware Mouse
Profiles Network and Phone and Power Printers Regional
Startup and
Hardware Dial-up...
recovery
profiles options
provide a Modem...
waytell for
your Options
computer
you to set up Options
how store
and to start and what
different to do ifconfigurations.
hardware an error causes your
computer to stop.
Scanners and Scheduled Startup
Hardware
Sounds and Profiles...
and Recovery...
System
Cameras
Delete Tasks Type
Change Multimedia Copy To...

Provides system information and changes environment settings My Computer

OK Cancel Apply

251
l System Information

252
 l System Information (continuare)
System Information
Action View Tools

Tree Item Value

System Information OS Name Microsoft Windows 2000 Advanced Server
System Summary Version 5.0.2195 Build 2195
Hardware Resources OS Manufacture Microsoft Corporation
Components System Name LONDON
Software Environment System Manufacturer Not Available
Internet Explorer 5 System Model Not Available
System Type X86-based PC
Processor x86 Family 6 Model 1 Stepping 7 GenuineIntel...
BIOS Version BIOS Version 1.00.09.CS1
Windows Directory C:\WINNT
Locale United States
Time Zone Pacific Standard Time
Total Physical Memory 130,616 KB
Available Physical Memory 40,536 KB
Total Virtual Memory 441,884 KB
Available Virtual Memory 259,820 KB
Page File Space 311,272 KB

253
l Event Viewer

254
 l Event Viewer (continuare)
Event Viewer
Action View
Tree Event Viewer (Local)
Event Viewer (Local) Name Type Description Size
Application Log Application Log Log Application Error Records 512.0 KB
Security Log Security Log Log Security Audit Records 64.0 KB
System Log System Log Log System Error Records 512.0 KB
Directory Service Directory Service Log Custom Log Error Records 128.0 KB
File Replication Service File Replication Service Log Custom Log Error Records 64.0 KB

255
l Windows Task Manager

256
l Windows Task Manager (continuare)
Windows Task Manager
File Options View Help
Windows Help
Applications Processes Performance
CPU Usage CPU Usage History
Image
Task Name PID CPU CPU Status
Time Mem Usage
Building
System Schematic0- Paint
Idle Process 96 Running
4:52:37 16 K
System
Memo to Supervisor 00
8 - WordPad 0:00:27
Running 212 K
smss.exe
3% 168 00 0:00:00 344 K
Calculator
csrss.exe 196 00 Running 1,820 K
0:00:20
MEMMyUsage
Computer Memory
winlogon.exe 220 00
Usage Running 4,408 K
0:00:09
History
services.exe 148 00 0:00:14 8,228 K
lsass .exe 160 00 0:00:32 15,768 K
svchost .exe 472 00 0:00:00 2,648 K
spoolsv .exe 492 00 0:00:00 4,184 K
10 1600K
mspaint .exe 624 00 0:00:04 352 K
msdtc .exe 704 02 0:00:00 3,428 K
Totals .exe
inojobsv 808 00 Physical Memory
0:07:46 (K) K
5,704
Handles
dfssvc .exe 5932
824 00 Total
0:00:00 130612
2,336 K
Threads
svchost .exe 381
840 00 Available
0:00:00 27740
3,416 K
ismserv .exe
Processes 86430 00 0:00:00
System Cache 5,348 K
50704
llssrv .exe 880 00 0:00:01 3,860 K
Commit Charge (K)928
ntfrs.exe 00 Kernel Memory
0:00:09 (K)
1,108 K
Total
regsvc.exe 101600
968 00 Total
0:00:00 22804
844 K
Limit 310892 Paged 15704
Show processes
Peak from all users
End116896
Task Switch To End
Nonpaged Process
New Task...
7100

Processes: 30 2%
CPU Usage: 3%
6% 103500K / 310892K
Mem Usage: 101600K
103452K

257
l Performance

258
l Performance (continuare)
Performance
Console Window Help
Action View Favorites
Tree Favorites
Console Root
System Monitor 100
Performance Logs and Alerts
80

60

40

20

10
Last 3.000 Average 16.154 Minimum 2.000
Maximum 63.000 Duration 1:40

Color Scale Counter Instance Parent Object Computer

1.000 % Processor Time _Total --- Processor \\LONDON
1.000 % Processor Time explorer --- Process \\LONDON
1.000 % Disk Time 0 C: D: --- PhysicalDisk \\LONDON
1.000 Page/sec --- --- Memory \\LONDON
1.000 Bytes Received/sec Default FTP Site - - - FTP Service \\LONDON

259
l Printers

260
 l Printers
Printers
File Edit Favorites Tools Help
Back Search Folders History
Address Printers Go

Add Printer HP Laser Epson Stylus

Printers Jet 6P COLOR...

This folder contains information

about printers that are currently
installed, and a wizard to help
you install new printers.
To get information about a
printer that is currently installed,
right-click the printer's icon.
To install a new printer, click
the Add Printer icon.
Select an item to view its
description.

Windows 2000 Support

261
l Shared Folders

262
l Shared Folders (continuare)

Computer Management
Action View

Tree Name
Computer Management (Local) Shares
System Tools Sessions
Event Viewer Open Files
System Information
Performance Logs and Alerts
Shared Folders
Shares
Sessions
Open Files
Device Manager
Local Users and Groups
Storage
Services and Applications

263
l Disk Management

264
 l Disk Management (continuare)
Disk Cleanup for (C:)

Computer Management Disk Cleanup More Options

Action View You can use Disk Cleanup to free up to 4,298 KB

Tree of Name
disk space on (C:). Type Description
Files to delete:
Disk Management ... Snapin Logical Disk Manager
Computer Management (Local)
System Tools Disk Defragmenter
Downloaded Program FilesExtension Snapin Defragments
0 KB files and directories on local …
Event Viewer Logical Internet
Temporary Drives Files Extension Snapin Shows
2,729 KB properties and sets permissions of…
System Information Removable
Recycle Bin Storage Extension Snap-in Manages
0 KB removable storage devices and ...
Performance Logs and AleCompress old files 1,570 KB
Shared Folders Catalog file for the Content Indexer 0 KB
Device Manager
Total amount of disk space you gain:
Local Users and Groups 2,729 KB
Storage Description
Disk Management
Disk Defragmenter Downloaded Program Files are ActiveX controls
Logical Drives and Java applets downloaded automatically from
Removable Storage the Internet when you view certain pages. They are
Services and Applicationstemporarily stored in the Downloaded Program
Files folder on your hard disk.

View Files

OK Cancel

265
l Backup

266
 l Backup (continuare)
Backup - [Untitled] Accessibility
Job Edit View Tools Help Communications
My Connect to Entertainment
Welcome
Documents Backup Restore Schedule Jobs
the Internet
Games
Welcome to the Windows 2000 Backup and Recovery
Microsoft Tools
Script Debugger
System Tools Backup
My Backup Wizard
Address Book Character Map
Computer The Backup wizard helps you create a backup of your programs and files so you can
Calculator Disk Cleanup
prevent data loss and damage caused by disk failures, power outages, virus
Command Prompt Disk Defragmenter
infections, and other potentially damaging events.
Imaging Scheduled Tasks
My Network
Notepad System Information
Places
Restore Wizard Paint
The Restore wizard helps you restore your previously backed-up data in the event of
Synchronize
Windows Update
Windows2000Advanced Server

a hardware failure, accidental erasure, or other data

Windows loss or damage.
Explorer
Accessories WordPad
Programs
Administrative Tools
Emergency Repair
Documents DiskKit
Resource
This option helps you create an Emergency Repair Disk that you can use to repair
Startup
Settingsand restart Windows if it is damaged. This option does not back up your files or
Internet Explorer
Search programs, and itOutlook
is not a replacement for regularly backing up your system.
Express

Help

Run...

Shut Down...
Start

267
l Security Management

268
 l Security Management - Active Directory neinstalat
Computer Management
Action View
Tree Name Full Name Description
Computer Management (Local) Administrator Built-in account for administering the computer/domain
System Tools Guest Built-in account for guest access to the computer/domain
Event Viewer Donha Don Hall
System Information KimYo Kim Yoshida
Performance Logs and Ale
Shared Folders
Device Manager
Local Users and Groups
Users
Groups
Storage
Disk Management
Disk Defragmenter
Logical Drives
Removable Storage
Services and Applications

269
l Security Management - Active Directory instalat

270
 Network Tools
Microsoft Network Monitor - [\ETHERNET\NET 00A0C9054141 Capture Window (statio Stats)]
MyFile Capture
Connect toTools Options Window Help
Documents the Internet

My
Computer

My Network
Places

Windows Update
Windows2000Advanced Server

Programs

Documents
Control Panel
Settings
Network and Dial-up Connections
Search
Printers
Help Taskbar & Start Menu...

Run...

Shut Down... Network Monitor V5.00.2152

Start

271
l Additional Tools

272
l Additional Tools (continuare)
Configure Your Server

Microsoft
® Windows2000
Configure Your Server
Home
Configure Your Server
Register Now From the menu at the left, choose the services that you want to run on
this server. You can set up any or all of the services, depending on how
Active Directory
you want to customize your network.
File Server
n To set up or find out more about a service, click the service name on
Print Server the menu.
n Find out What's New in Windows 2000 Server.
Web/Media Server
n Check out the latest walkthroughs.
Networking
n To reopen this window at any time, click Start, point to Programs,
Application Server point to Administrative Tools, and then click Configure Your Server.

Advanced
Return to Server Choices page.

Show this screen at startup

273
l Microsoft Management Console

274
l Microsoft Management Console (continuare)
Console1
Console Window Help

Console Root
Action View Favorites

Tree Favorites Name

Console Root

275