Metode eficiente de

promovare a
screeningului cancerului
colorectal

1
 Cancerul colorectal este cea de-a treia localizare malignă ca frecvenţă la bărbaţi şi a doua
la femei. În 2012, s-a estimat un număr de 1,4 milioane cazuri noi şi aproximativ 693.900
decese, adică 8% din totalul deceselor prin neoplazie, la nivel mondial. Cele mai mari rate de
incidenţă au fost în America de Nord, Australia, Noua Zeelandă, Europa şi Coreea de Sud, iar în
Africa şi Asia Centrală/de Sud se întâlnesc ratele cele mai scăzute. În ţările dezvoltate, tendinţele
din ultimii 20 de ani sunt fie treptat crescătoare (Finlanda şi Norvegia), stabile (Franţa şi
Australia) sau descrescătoare (Statele Unite). Scăderea ratele de mortalitate prin cancer
colorectal au fost observate într-un număr mare de ţări, ca urmare a depistării precoce şi
îmbunătăţirii eficienţei tratamentului. Cu toate acestea, creşterea ratei mortalităţii se întâlneşte în
ţări cu resurse limitate, de exemplu Brazilia, Chile în America de Sud şi România, Rusia în
Europa de Est.Cea mai frecventă metodă de screening pentru cancerul colorectal este
colonoscopia.

Conform Ghidulu Societății Americane pentru Cancer privind screening-ul și

supravegherea pentru detectarea precoce a adenoamelor colorectale și a cancerului la persoanele
cu risc crescut sau cu risc crescut, colonoscopia este indicată in următoarele situații:

 Un istoric personal al cancerului colorectal sau a polipilor adenomatoși;

 Un istoric personal al bolii inflamatorii intestinale (colită ulcerativă sau boala Crohn);

 Un istoric familial puternic de cancer colorectal sau polipi;

 Un istoric familial cunoscut al unui sindrom ereditar de cancer colorectal, cum ar fi

sindromul de polipoză adenomatoasă familială (FAP) sau sindromul Lynch (cancer de
colon ereditar non-polipoz sau HNPCC).

Alte teste screening pentru depistarea cancerului colorectal sunt:

TESTUL IMUNOHISTOCHIMIC FECAL (TIF): acest test detecteaza existenta sangelui la

nivelul materiilor fecale, aflat in cantitati prea mici pentru a putea fi depistat cu ochiul liber.
Sensibilitatea testului respectiv probabilitatea de a depista existenta sangelui in scaun este foarte
mare.Un test pozitiv insa, desi semnaleaza existenta sangelui provenit din colon, nu poate preciza
locul unde s-a produs sangerarea si nici natura leziunii care a provocat sangerarea. Testul este
2
simplu de efectuat, respectiv se preleveaza probe din scaunul recoltat spontan acasa si care se
trimit la laborator intr-un recipient special.Nu necesita pregatire cu dieta speciala. Daca testul
este pozitiv adica depisteaza prezenta sangelui in probele trimise la laborator, atunci urmeaza sa
se efectueze colonoscopia totala pentru depistarea sediului precis al sangerarii si natura leziunii
(polip sau cancer) care a sangerat. Pregatirea testului TIF nu necesita restrictii de dieta.

TESTUL FECAL PENTRU HEMORAGII OCULTE: acest test detecteaza existenta sangelui
la nivelul materiilor fecale, aflat in cantitati prea mici pentru a putea fi depistat cu ochiul liber.
Testul este ieftin si simplu de efectuat, respectiv se preleveaza probe din scaunul recoltat spontan
acasa si care se trimit la laborator intr-un recipient special.Necesita insa o pregatire cu dieta
speciala. Testul este pozitiv daca sangerarea se produce la nivelul cancerului sau mult mai rar al
polipilor pre-cancerosi in timpul efectuarii testului. Testul va fi fals negativ, adica nu va depista
cancerul, daca acesta nu sangereaza pe durata de efectuare a testarii. In cazul cand testul este
pozitiv, va fi urmat de efectuarea colonoscopiei de screening pentru depistarea cancerului colo-
rectal.

SIGMOIDOSCOPIA: este o metoda de diagnostic endoscopic prin care medicul endoscopist

utilizeaza un tub scurt, flexibil dotat cu videocamera in varf, cu ajutorul caruia sunt explorate
rectul si colonul distal pe ultimii 40-50 cm, in vederea depistarii polipilor sau cancerului recto-
colonic din segmentele respective. Metoda permite proiectarea imaginilor pe un ecran si
inregistrarea pe hartie foto sau pe substrat digital (CD, DVD, Memostick).

COLONOGRAFIA COMPUTER TOMOGRAFICA (Colonografia-CT): acest tip de

examinare radiologica presupune explorarea rectului si colonului in intregime cu ajutorul unui
computer tomograf care preia imagini din interiorul colonului (bi- si trei-dimensionale). Se pot
astfel depista polipii si cancerul recto-colonic, de peste 0,5-1 cm. Durata procedurii este de
aproximativ 10 minute si nu necesita sedare.Este necesara insa curatarea colonului in aceeasi
maniera ca la pregatirea pentru colonoscopia totala. La inceputul testului se introduce un tub mic
flexibil intrarectal pentru insuflarea de aer, care va servi drept contrast radiologic. Colonografia
CT poate fi efectuata in centrele medicale ambulatorii sau in spitale. Daca in timpul examinarii
se descopera polipi sau alte tipuri de anomalii atunci se va efectua colonoscopia totala pentru
confirmarea diagnosticului, inclusiv histologic, urmata de extirparea acestora.

IRIGOSCOPIA: este o procedura radiologica de examinare a intregului colon si a rectului. Este

din ce in ce mai rar recomandata acum cand sunt accesibile metode mai noi, mai moderne, mai
confortabile, mai exacte si mai eficiente de diagnostic. Initial se efectueaza o clisma evacuatorie
dupa care se introduce un tub moale, flexibil in rect. Pe acest tub se introduce o cantitate mica,

3
variabila de substanta lichida, de contrast radiologic dupa care este extras. Urmeaza introducerea
unei cantitati de aer pentru examinarea colonului in dublu contrast radiologic.

TESTUL ADN FECAL: prin aceasta procedura, proba recoltata din materiile fecale va fi testata
la laboratorul de specialitate in vederea depistarii eventualelor mutatii genetice de la nivelul
ADN-lui celulelor recto-colonului. Celulele cancerului colo-rectal contin ADN alterat si se
descuameaza adica se detaseaza de tumoare, ajungand in lumenul colonului unde sunt
incorporate in materiile fecale care se elimina prin rect.Testul necesita recoltarea in recipiente
speciale care se pastreaza la congelator. Daca testul ADN fecal este pozitiv, adica prezinta
alterari ale ADN-ului genomic, atunci va fi necesara efectuarea colonoscopiei clasice pentru a
depista sediul formatiunii tumorale responsabile de pozitivarea testului si pentru indepartarea
acesteia.Testul va fi efectuat la persoanele de peste 50 de ani, in cadrul screeningului cancerului
colo-rectal. Intervalul de screening pentru testul ADN fecal nu a fost inca precizat. Pregatirea
pentru efectuarea testului ADN fecal nu necesita o dieta restrictiva speciala.

EXAMENUL RECTAL DIGITAL: efectuarea testului pentru depistarea sangerarii oculte

fecale si a testului imunohistochimic fecal din specimenul fecal obtinut la examenul digital
rectal, nu este recomandata pentru screeningul cancerului colo-rectal din cauza sensibilitatii
foarte reduse, respectiv a frecventei mari a rezultatelor fals negative.Cea mai recomandata
conduita despre cel mai adecvat test de screening al cancerului acolo-rectal pentru fiecare
persoana in parte, este luarea unei decizii informate in urma consultului cu medicul
gastroenterolog.

Pentru o bună prevenție a cancerului colorectal:

 populaţia trebuie să înţeleagă beneficiile screeningului , pentru a fi motivată să

utilizeze aceste servicii, acolo unde acestea sunt disponibile;
 medicii, asistentele medicale şi alţi furnizori de servicii medicale trebuie să deţină
informaţii corecte şi actualizate privind screeningul pentru cancerul de colorectal,
astfel încât să poată răspunde la întrebările pacienţilor şi să-i încurajeze să utilizeze
aceste servicii.
 Liderii politici trebuie informaţi în privinţa beneficiilor screeningului pentru cancerul
colorectal, astfel încât să înţeleagă importanţa prioritizării acestor programe

4
Activitățile de promovare a screening-ului cancerului colorectal sunt:

 Distribuire de broşuri despre prevenirea cancerului colorectal în locuri publice

(magazine, pieţe etc).
 Organizarea unor puncte de informare despre prevenirea cancerului colorectal în centre
comerciale, pieţe etc;
 Organizarea de seminarii publice despre prevenirea cancerului colorectal în primării,
cabinete medicale etc.

5
 Bibliografie
1. GLOBOCAN, 2016 http://globocan.iarc.fr/Pages/fact_sheets_cancer.aspx ; accesat la
26 Aprilie 2018;
2. American Cancer Society. Global Cancer Facts&Figures 3rd Edition. Atlanta, 2015;
http://www.cancer.org/acs/groups/content/@research/documents/document/acspc-
044738. pdf; accesat la 26 Aprilie 2018;
3. European Health for All database (HFA-DB) World Health Organization Regional Office
for Europe, 2017 http://data.euro.who.int/hfadb/; accesat la 26 Aprilie 2018;
4. Giorgi Rossi P, Ronco G, 2017 The present and future of colorectal cancer screening
programmes in Europe. Curr Pharm Des. 2013;19(8):1490- 7;
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/ 23016782; accesat la 26 Aprilie 2018
5. American Cancer Society, 2018 https://www.cancer.org/cancer/colon-rectal-
cancer/detection-diagnosis-staging/acs-recommendations.html; accesat la 26 Aprilie
2018;