Sint pratentete celor ee activoord in domenial drumutlon icieni, student cereettor! gi proiectonf, unele probleme ment © ovientare mai bund in cova ce plveite odaptarea ‘cara ‘ettce ale drumusllr #10 metodelor de cole! ta Fiecore copitel ol lucréri cuprinde 0 seutté pratentore a ipctezelr fi feazolor de coleu! si de proicctore, inofts de tabele, choco fi nomograme, lurmaté de nomerocss exempla a cleut Lueraree tsteard pe pari, ormatoorele capitle Portes iti. Elemente gecmettce : elements geometice in plan ; clcull fi amenojerea suproligiri; colculul $1 omencjorea rompel suorainater: profil longitudinal; eoleiul si amenajarea waibiltSi : protectarea deuminilar pe bora citariulss de contort optic. Portea a doua, Infasiructord + disponive de evocuore © opelor de su ProfofS si 0 apelar eubterone; luerri de epriinre (iduri de epifin, boli cu pllegt, spent encorote, spr pa pili, eoloane $i boro) Portea a tele. Suprestuctuid : olesiiven sstemelorrutlere ; incdreiile date de vehicsle ; storea de efertur! sl defermoti; dimensionorea sstemelor rutiere nergide ; coleulal sistemelor ratere rigide : consolidarea goselelor in expicatare. Portes a petra. Alte prablame de calcul si prolectare © érumtrilor, Pro blomolc din ocoosté porte sint deer enunfate, cerind ca bard pentiu o lark presentare bibliogrofeé eclor interes: copazitatea de circullie «drum ‘lor; intersect; procedee moderne de proiectore © dromuslior felosind cal- cculotaorele electionice : probleme speciale de inkostructrd : efiienta eco- omic a Investor rtieve sinety the DRUMURI Calcul si proiectare Lucrare elaboraté de un colectiv sub coordonarea Prot. or. ing. Stelian Dorobantu ©. ing Stan Jercan ing. Carmen Paucd ing. Constantin Romanescu ing. lon R&cane! ing. Elena Sovarel G Edituratehnica Bucuresti~1:e80COLECTIVUL DE ELABORARE: Or. ing. Stelian Dorobantu {coordoneter) * Dr, ing, Stan Jercan (porten © tela, copitolele X11) Xi xi) XIV 9h X0) * ing. Carmen Pauc& (pertec @ dous, copitolele VI, * Ing. Constantin Romanescu {partes inti, capitolele i,t, WW si Vz portea o IK; partes @ troio, c-atelele.%) Wi Oo Ing. lon R&canel (oartea inti, coptolle ty th Vs V si VL Oooo, cepitlele Vill $1} parton & tsi tolut XV jportes @ petra) * Ing. Elena Sovarel {porten « dove, coptalul K; partes a rele, copt- retul i Contra sinc: ar ing. Constantin Marinescu Redactor: ing. Emilia Wie Tetnoredactor: Valeriu Moraéresou Coperta: Mihnea Dorobantu ‘Bun de tipar : 30.05.1980. Catt de tipar : 33,50. 62, 625218 fntreprindares poligratica ,Oltenta’ 7 Otter CUVINT INAINTE Activitasea de modernizare a drumurilor si de constructie a unor drumurt nol este bine evidenfiatd in fora noastre prin eontribupiile aduse programuilut de tmbunuititire si dezvoltare a transporturitor rutiere. Parte integrantd a deevoltdrli complere si multilcterale « Republielt Socialiste Roménia, drumurite asigurd intr-o masurd importanta inféptuirea obiectivelor politicit partidului i do- ‘meniul transparturilor Prin specificul lor, transporturile rutiere sprijinit des}isura- rea cetivitétii tuturor compartimentelor societtyli, dezvoltin- du-se legic, otlat ct. viata social-cconomict a ri. Dezvolterca drumurilor trebuie deci sa concorde cu ceringa obiectivit a cres- terii traficului rutier, sa profigureze trasee si capacitati pentru nevoile viitoare, rejea rutiera raflonald st moderna care sit asiguie desfti- surarea transporturilor economic si in sigurantai nu se poate realiza nici de la sine si nici la intimplare, ci ea rezuttat al folo~ sirii armonioase a legilor obiective ale dezvoltdrit sacietapii noastre socialiste. Experienta roméneascii in veatizarea drumurilor constituie 0 aati solidi pentru etapa actuali. Conform tuturor indicattilor conducerii de partid si de stat, este necesard rezolvaree sinor noi probleme, corespunsittor cerintelor si stadiului de dezvol a stiintei $i tehnicit noastre. Se impune adapiarea mai precist a caracteristicilor geame- triee ale drumurilor la necesitapile eireuatiel, utitizarea rapio~ alii a resurselor materiale existente, o fundamentare mai bine ‘sustinsté @ acjiunilor reciproce om-vehicul-drum-medi ineon- juratar, precum sia metodelor de calcul si a tehnotogittor folo- Site, 0 reconsiderare hottirité a eficientei si colitatit in protectele noilor investitii.Lucrarea de fata si-a propus sit sintetizeze 0 parte din expe- rienta cistigutd in activitatea de studiu sé proiectare a drumuri- lor pentru fixarea wnei concepfil ce va fi desigur continu tm- bogatitd, dar care este astdzi suficient de bine confirmatd atit pe plan mondial ett si pe planul particularitarltor proprii {arti noastre, pentru a constitui un tudreptar in materialisarea pro- gramutui de protectare cle drumuri din anit urmétort Prof. dr. ing. Stelian Dorobantu CUPRINS Cunt inate Partea Inti BLEMENTE GEOMETRICE Captiotat 1 ‘Amenajarea curhelor ia plan 4. Ravordarea—aliniamentelor eu are de cere. 2. Racordareaaliniamentelor cu are de cere gf arce de clo- tid. 3. Racordari “speciale le ai nlamenteior si virajelor arce de cern eu arce de cloteida 4 Raoordaroa oa are’ de cere ge posh dubli Caleutul “clementeior geo” rmetrice ae serpentinelor Capito 1 Supralirgizea ei im curbs 1, Caleulul supralargists et tn carb pentru diferite ae autovenicule 7 2. Amenajarea supratirgiatl. | Copitonat 117 Amwanjorea rampei_ sm ta 1, Retatii de cate. 2. Amenajarearampel supra: inaitarl la eurbete szolnte 8. Amenajarea rampe|_ supra inaljanil Ia eorbele apropiate Coptiotal 1V Frofitet fongitudinaa 4 Caleslat razelor pontra 2a cordirile canvexe 2 Caleutst rasclor pentru’ re ‘cordirile concave . 7 200 300 108 na us a mi 19 129 a3 Cepitotat Asigurarea vi 1. Retatit de cateu! 2 Disianfa de vistbilitate gi rostriefia de witeci . 4. Verificarea vizibiia sector de drum . utah Copitona vi Confortul optic... 1. Consideratitprivin€proiea- trea érumuriior pe Baza eniteriaul de eonfort optie 2 Inteemirea tabloulal pers estiv prin metoda eoordo- natelor relative. & Regall ‘pentru "asigurarea confortaiti optic 138 138 189 18 ue 0 17 Partea a doua INFRASTRUCTURA Copitotut vir Generalitati, Parametet de caleut 1. Identificarea.pimintustlor 2 Indici finiel geotehniei . 8. Propriettie “mecanica alo éminturiior . Copitorat vIIE Colectarva si evecuarea apolor 1, Ape de suprafath. 2. ape subterane, Calculut dre purer Copitobat 1 Luerdci de eprijinize 1. Simboluri si notatt 2, Capacitates portant ‘a tere= pnulul de tundare . ae sen 168 1 a5 az 208 225 253. Caloalul zidurilor de speisin 242 4 Catoatui holfilor ou pilagtei 287 5 Sprijinist eu grinal vertiesle fncastrale, neancorate $1 an- conte 24 6, Spriiinint "discontinue ranforts 280 4%, Speijinist fundate pe plloft st ‘coloane airs 203 Partea a treia ALCATUIREA SI CALCULUL SISTEMELOR RUTLERE Capital 3 Aleituizes sistemelor ratiere 1. Principit de aleatulve a sis- terseior rutiere 2, Tipizarea sistemelor rutlere Capivated 3 Incazcirite date de vehicute 1. Caraeteristicile trafieul 2, Btectul rapetirli sneareartior 3. Behivalarea vehiculelor Coptiotat 11 Starea de efor 4. Caleulul pliciior reuemate pe medi elastle 2 Pléci rezemate pe” mediu elastic din doud straturt 5. Sisteme aletuaite din tel 4 Caleulul elsstie prin metoda clement finit si deformati Copivota x11 Dimensionaces sistemelor ratiere nerigide 4. Betoda eformatie! crtice 2 Meteds “defloxiunit semisi- bile Capicon XIV Calcatut sistemelor rutiere rigide 1. Consideratit generale 2, Galewiul eollerilor pléeit sub inelscisile vtile a 228 me a a so 20 296 2. Caleutul soliitéeior pie Jo variate temperati 4, Dimensionarea daleior a so” lictéei combinate prin me- soda rezistontelor adimisibile Verificarea grosimii datelor dupa metada experimental AASHO, 6. Caleulal stratuhul de funda tle din beton 1. ImbeaeaminGs in beton ar Copitota xv Consotidares soseleioe in explo: 1. Verificares portantei drarm- Filor sub trafie prin deflec- fometrie 2 Consotidaren geseielor in ex ploatare ais a8 a8 456 490 460 468 Partea a patra ALTE PROBLEME DE CALCUL $1 PROIECTARE A DRUMURILOR, Copicotut xv Capacitatea de eireulatie a dra- muriler Copitoint SVT Intersectis 1 Generalitat See 2 Intersectit Ia nivel v= Capitolet SVE Frocedee moderne de_proieetare ‘2 drumuriior folosind eatewla- (oral electronic Copitotut X Probleme speciale de inlrastrue- ‘ars i Capitolat 33 Elemente de eficients economic ‘8 iavestittior ratiere 4, Indicator: tenet si ralor 2. bungimea vietald a drums at Bibliogrsfie am nm 406 499 03 498 502 Partea inti ELEMENTE GEOMETRICE Copitotel 1 AMENAJAREA CURBELOR IN PLAN Amenjerea eurbelor in plan se faee fa funetie de 1 fea razei si const = racordarea aliniamentelor ; — supralirgives, edit si a. plattorme a vivibilitaui profilulué transversal si racardarca in spetin i niamentelor adiacente se poate efectua, ia fwncie de can- ifille locale, vitexa de proiectare si marimea razei 1 prin {19} are de cere a A tangent celor dour aliniamente pe eare fe recor- — "are de cove de ravi R racordat la ecle doni aliniomente prin interme- aiul unui are de clatoida, de regula simetrie la intrarea si desires din curbs. La uncle luerisi de moderaizare a drumusilor, in eazuti bine justificate, areul de clutoid poate fi aproximat prin folosirea unui are de cere de rarA dnbla 2R 5 — arce de cloloida complete, de regula de aeecasi ingime, aispuse sime- trie ia vaport eu biseetoarea unghiulul aliniamentelor ; = tacordani speciale cu arce de elotoidd. ae 1, RACORDAREA ALINIAMENTELOR EC ANC DE ERC Recordarea sliniamentclor adiacente printr-um are de cere de raz R se 1ce orice cite of se utilizeaz Fnze mati, eare nu necesita supritic Alulul transversal 7 Cuneseind unghiul U dintre aliniamente si suplementul #, (care este egal cu ungiiul Ii eoutea), precum si raza de mevrdare Ht (lig. 1) se determind celelalie trei elemenle priueipele ale unei raeurdisi gic de core : T Bee Rfeos (a2) — R= Rfsee (a/2} — 1 Com are PBT, c= = Re. {180 ! Pentru puncte intermed do cere se procedenya asttel — se imparte lungimea areului C intrun numir nde aree eysle S ast- fel incit arcul $ si poath fi asiailat ew suficienta precizie corzii vei cores unde 51 totodata sd nu depasease 50m ungime : SERM; $< 50m area pros0 Fig. LA, Plemsatele principale ale rocordiri eu are de cere. aretlor Sy Sy ele cunosced unghie! tn contre ce corepunde aretor Sy Seles 2 find, Suevesivs zn pentre punctal Cy. 22.) pentri : pot determina eaordonatele punctelor ta raport eu axele 1,0, TV sau 7,0, R sin («./n) RL — cos fa] 5, = Gjn a xy eq = Rein (2,fr) you = Rt — 208 («10 Sp = 28, = 2C/n of CU ARE DE GENE $l ARCE DE CLOTOIDA 2. RACORVAREA ALAMLAMENT tees. Cube progresvs sa said ote ore i placer art de curburs vata dele nn ao valoae oateare Re prop: al cu un anumit factor (lungime, timp etc.) si ee rama pent a asigaraspactia teptat 9 frit eontuge Ta Weviats Gee siement pe ave de care db raed Re © Ctotids, spiral ut Corau so epras Iuk Ele, eae o adit eu preesdere In racordarea aliniamentelor cx arcul de eer ‘a, Lungimen areniui de Amencjorea eurbelor in plon 1" S pune mal bine in evidenta drumul, eliminiad aspectul de frinturé al inecputului si sfisitului de are de cere accentuat de supraindlfare, Are ae Slotoidi face ca inscrietea curbei in relict 34 apard naturals, corespunetion atit aliniamentulwi eit si areului de vere 7, este eurba meeaniek prin excelent, deoarece corespunde traiectoriel nui autovehieu! eare se deplascazd cu viteza constanth si rotite ete Jui uniform, la trecorea de pe aliniament pe arcul de eere saat favers = peraite conducitorilor auto sa urmérensed fara difcuitate banda de qireulatic le intravea sau iesivea din eurba, astiel tuelt cresterea sau dover, terea progresivi x forjei cent (rifuge asiguri: pistrarea unei viteze uniforine, mirind siguranta circulatie’ ; aisigurd amensjerea in bune conditii atit a rampeisupratnaltac nis simplificind atit proiectaren cit si executin lo TaLits ve eUMM omotetics, even ce permite tabelarea tuturor elemente- Tor unel elotoide de referinta si determinarea, ew ajutocul nul coeticient ao Puotctie, 2 Luturor elementelor oriedrei clotoide reale, care urmeast a ty folosita, Lungimes de racordare progeesivi: ee cores espunde Iuagimii minime a ar- ului de radioida (clotoida) care urmeaza x fi folosit la tacordmen areal de cere a aliniamentele, astfel incit 64 se asigure avantajele de mal Inaiate 8 poate determina din'mai multe eriterii 16, 70) Gritcriul cipivic. Autovehiculele. si parcurga arcul de clotoidi in mur doua secunde ett L=20= 2/96 = 0,55 V (2) unde : L este lungimea areului de clotoids, in km/h. Criteriul vatiafici aeceleratici normate (utilizat de W. HL. Shortt ia anul 1909 pentru cai ferate). Arcul de clotoida parcurs de autovebicule cu witeca Constanta trebuie si asigure aparilia treptata a aeccleratiel wormate, den a forte} centrifuge. si anuimue proportional eu timpul. Aceast’ condifie 41a. gimea de are de clotoid& care rerults conduc la un grad sporit de sgatana 8 citeulatiei vehiculelor si 1a un eonfort bun al eSlateriio: va (se) eae ae Lunde : R este, raza eurbei are de cere, ta m, male, in m/st. Coefielentut vai in m, jar V, viteza de proiectare, iar j variatia acceleratiel nor- Hiei acceleratiei normale are vatori curente + J=05...06 1n/s* pentru drumuri obignuite ; J 0.3...04 m/s* penteu autostrazi pin yelatia de mai insinte se constta ea pentru o acceasl vitezd de pro- fectare V, lungimea curbei progresive L descreste cu raza Reece ce bon, stiteie un dezavantaj pentru curbele eu raze mo wr, Nomograma din fig. 12 este solufia grafled a Telatiei (3).Flemente qvometice 3s penn, ula de dato pm g.geesson? Peerage Sei zosaig Toone fv. iG 4 a= 2 as a tkanft)} ots, momegramea este slebia grated aecveln Fectee de ce2rd Fig. 1 Line poor Amenajarea curbalor in pion 1B Griteriut tungimii rampa de supratnilfare. Treverea de la seefiunea aco- peris, cu doud pante transversale, din aliniament de in inceputul arcului de clotoids, fa sectinnea cu panta unicd suprainaltata de pe arcul de cere de la sfligitul areului de elotoidd se face pe luagimea arcului de clotoids. Pentru a asigura schimbarea treptata si uniforma a pantei secfiunii transversale astfel incit suprafata efii sa apard [4rd distorsioniri, ceea ce miregte sigu- ranta si confortul eireulafiei, este necesar ca marginen exterioara a cit si aibe 0 anumiti declivitate i. Cunoscind panta de suprainalfare in profilul transversal p,(%) si Vitimea esi B (im), rezultd lungimea pe care trebuie si 0 ihe rampa de suprainalfare ty Declivitates marginii exterioare a e&ii pe rampa de suprafniltere are valori curente pentru drumuri obisnuite i, = 1,5% pentru viteza de proiectare V < 60 km/h ; i, = 1% pentru viteza de proiectare V > 80 km/h, jar pentru autostrizi 1, =0,79% pentru viteza de proiectare V =: 80 km/h; i; = 0.5% pentru viteza de proiectare Vp 100 $i in cazut acestui criteriu se constata c& Tungimea arcului do clotoida L. Aesereste cu cresterea razel R. Relafia (14) a fost transpusé sub forma unei aomograme preventati ia fig. 13. Criteriul confortului optic. Pentru a se asigura trecerea in& de Ia alinia ment printr-o curb perceplibila cure eliming Ia areul de cere efectul de Irfnturs si pentmn a se Tuserle armonios in formele de relief, este necesar ea areul de clotoida s4 mercheze o schimbare de directie mat mare de 3* ee 8 sau zm odin vide A este moda loti caosend 82 Z din condigia As |= a reaulta (sy In unele Yairi (Italia, Fraufs, U.A-S.S. ete.) conditie de contort optic este pus stramutarii Virajului — adica’ marimaii eu care trebuie deplasat arcul de cere fafa de aliniamente pentru 2 se putes Introduee areul de radioid’ — care webule si fle A= 2 > 0.5 m si dect mR L= JMR as)4 Elemente geomevice line pat a} va! eas, fm) — SP sop gh Aso sot | f 00: / BEE sso Oe 0 wo 250 seek Noté. Homageama este sole- fo greed ocamber L Foclori ve scord 6 = 3771991787 tps wibgaseen Be 1985051975 DS rr r80054 Fig. 13, Lunglmen necesori a arent de clotola (eiterlat lungiit rampel de supramdltare). Amenajaree eurbelor in pion 15 Ja ambele eazuri lun, cele patra ctiterti eel mai mare. b, Elementele clotoidei de baz. Clotoida este curba plan pentru care produsul dintre raza de curburi gin orice punet si areul corespunzitor = este constant : mea areului de clotoida ereste eu mirimea razet : ratate, se alege luagimea La arcului de clotoida esa Ae La Limit, aie a punetn de tangent al acuta de elotoidé ex areal de cere, propristates de deli sm RL an Ecuafile parametrice ce dfinese coordonateleorietrai punet de pe lotoida sint saaJP{ mea peat fine a unde variabila independents 2, adie8 unghful pe carest face tangenta 1a clo- toids in punctal eousiderat ou sensul pesilly al axed abseselor, a Tost ilo cuitd: x =F Dezvoltind fn serie cos i sin fs integrind termen eu termen, se obtin coordonatele punctului de pe elotoida : B= AVR F216 + O14 9 PE ya + EyBIAT — pH AVae pe — Fai + eys yi eis + PP YL9—..) Cunoscind coordonatele cartexiene ale unui punct de pe clotoids se pot determina celelalte elemente ale clotoidei (fig. 14) + wh ce pe16 Elemente geometice — coordonatele polare ale punctului considerat : ra VPeT: = arets (u/s) — deplasarea axeului de cere (striimutarea virajulni) Assy + Resa —R=y — Rl —cosa); bscisa centrului de curburi: Yer —Rsina; = Jungimea areului : sm A fl 250: raza de curbur8 a clotode’ in punetul consierat ents = diferenja dintre abscisa punctului si cea « centrului = Reine: = normal 5 = abscisa_plelorwlai normale: nae +(R4 Mtge seas a; Aceste elemente pot fi ealeulate pentru o cloteida de referinfé sau de baz, al c&rei modul sau parametra A — 1. Folosind relatiile de mai inainte, stabilite pentru clotoida de baz’, au fost intocmite abacele reprezentate in fig. I.5—1.10, care permit determinarea clementelor principale corespunzitoare orie&ruipunct. al clotoidel pentru valoti ale variabilel ajutdtoare f cuprinse intze @ si 1,5157. ‘Abacele intocmite oferd avantajul continnitati, eliminind caleulele de interpolare, si asigura o precizie de citire corespunzatoare unui numar ou trei cifre semnificative, suficient’ pentru faze de proiectare premergitoare proiectelor de executie. Pentru proiecte de executie urmenza a i folosite te- hele de trasare eare dau o precizie de 5—8 eifre semnilicative [25, 69]. c. Modulul elototdel reale, Pornind de la relatia de definitie @ elotoides ‘ca radioida (7) si tinind seama de relatia (1.3) se obtine : a) Conform relatiei ([.8), fiectrel viteze de proiectare ii corespunde o anti clotoid’ earacterizati de modulul A $i reciproc. (8) Amenojoree eurbolor ix plan Factor) 2 scard He sssasscere s uw Ses Fs Sese = Fig, 15, Clotolta de bask; determinarea variable! ejutatecre& sha strAmulsel wi “= Drama, eae gl proietare — ed 1318 Elemente geometice ‘Areenojaree curbelor fn plan 39 sgsboce # & fa o & a & @ aes a as Factor ce scar a By AT2S5I5954 tae y, P8067 18395 I 02 | : wsi37 ig. 1.6, Clotolda: variable Independently, SSF Ss SS SSFE8r ee Set w Fig. 7. Coteida de bast: courdonate eartexiae.20. Elomente geometice Amonejores cutbetor in plon a Hgsea Ta men piel je Te Sa 00 150000 aan 2 ean +00 mao 250 200 190 Faclori de scord i Pye BOS Ti89e ortElemente geometice agar & a & 5 as % ”» 44 eos 0 oa a3 aes Tits as - : ae Lj 829999547 Sse @ con7 ie os 00% Beis TL Tee Segeeeese Amenojarse curbelor io plan VCbm{h) ay wot Rio) wr 85 we i eA a Ms as A, ae 200 eo % sn 3000 vA 2500 Ag 0 @ 2000 J, Te mo 130 mg % ‘20 maa F220 oan 995 ES, oO. 0 nae ——, —~L00 ite bon 5 a w o eae us £8 £0 0 7 w Loy mamas Ts Z NN. Fe bass “ 60 \ 420 F Ss ae 150 zie $0 i 50 WS Eos s Lar wo = 40 —_ ea af NE = ‘a4 +60 Nh Muti: Normograma este soto $40 En ont eee iy % Ire ” uy Fane An Ve z a 49 wt" (el £ rae Feclr sord “ pee i Ey idee ee Ana itstesss ee 5A gpiaeersis Fig, Lit. Modull clotoldet real Raze de eurbark tn orles punt al clatoldel rele, 2324 Elamente geomevice Relatia (1.8) 2 stat la baza intocmirii nomogramei pentru deterrainarea ‘modulului clotofdes reale, reprezentata in fig. 111, Nomograma a fest extinsd in scopul determinarii razei de curburd in oriee punet al clotoide! reale, pe baza modululai acesteia gi a razei de eurburi a clotoidel de hazd determinets din abaca reprezentata tn fig. L9, corespunzater relatie! : R “e (1.9) Nomograma din fig. LL11 permite de asemenea determinarea modululu clotoidei reale cind se eunoaste raza de curburd fatr-un panct al elotoide’ de Daz si r92a de curburd in acelasi punct, dar pentru clotoida reala, Acest her este posibil iu baza proprietA{it fundamentale a clotoidei, si anume proprie. tatca de omotetic. Modulul clodcite’ reale mai poste fi determinat. In bara proptietitit de ‘omotetie, ca ruportul diutre un element exnoscut al elotoide: reale si omulogul sw pentru clotoids de baza, 4, Elementele clotoided reale. In bya proprietitii de omotetie a clotuidei, clementele elotoidei reale (notate ew indiccle zero) se obtia prin inmulfirea clementelor clotoide! de baz (notate cu indicele unu) ew modulul clotoidei veale determinat asa cum s-a aritat mai inainte (1.10) Exemplul 1.1. Racordarea propriu-zist cu arce de clotoidi intre alinia- mente si virajul are de cere pentru V= 60 kmjh, cind se cunose (lig. 1.12) : U = 133833899" (uaghiul dintre aliniamente) ; R= x = 150,00 m (raza curbei cireulaze). Elementele care determin’ clotoida real : — ro2a minimii a arcului de elotoida (raza tn punetul de cului de clotoida on azeul de cere) enti a ar B= pq = 150,00 m; = lungimea tinima a arculut de clotoidi, care se determina corespu tor criterillor prezentate. Conform criteriului de variatie a acceleratie! normal ca parcurgerea arenlui de clotoida reculta (din nomograma reprezentati in fig. 1.2): Lyye = 60,80 m; conform etiteriului engimli rampel de suprainal tare sezulti (dia nomograma reprezentata tn fig. 1.3, pentru B = 7.00 1, Pe = 6% 51 iy = 1.5%): Lyge = 28,00 m, Sar corespunzitor criteriului de confort optic rezulld : Ly,, = 16,67 mj 88 adopta Valoarea Leyes = 60,80 m, Amenajoree erbelor In plon 25 ig. 12. Racordarea propeacrsa en ares de cotoK@h inte ani fe nese gi vraul ar de ere Pentew raportul : coo R 150.00 = 0,405 Pu reaultd, din abaca reprezentati fn fig. 14, valoarea variabilei ajutatoare 1045 care determina clotoida reat’. et fi Se deterininé elementele principale ale clotoidei de baz corespunzsitonre punetului final al clotoidei, folosind ebacele din fig. 1 1.10: yo = OLDS" 70,085; go = RSE 0,650. 3, = 0,0108 5 ay = 12°90" = 0.525; y= 0,04: O69 = 0,92; pa 15 Din nomograma reprezentata in fig. 111 rezulté modulul clotoidet reate cu valoares : 94,35 m, Blementele clotoidei reale corespunzitoare punctulai final H rezults 385 my my = 38.95 m Ay = 1,05 m; 58,05 ms te ah 9045 my ny = 58,70 m. . W &26 Elemente geometice Origines,arculut de clotoida (0, respectiv 0,) se giseste, fata de virful de ungh! ¥, Ie distanga : F oe v OV = 15+ (R4+ Ady 117,66 m. wei de langenls torts (My, 1.) laut de core de ah Se fata de virful V este: 2 TaTW = FV =(R+ Ate 87,21 m. 2 Pentru trasareaarculul de elotoidt se consider cinet punst, confor ex- tenor esaaate Ia pavagraful I pentrw are de cere, coordonatsle lor pres gam oi lngines arto ind determinate tn aces ea pean neta nal a elotodel, Rezaltatetesinttecnte fn tabelul it sia tet deter pentra A = 94,35 m, 7 ste adetwt 1.1 {oso} ose 0.26.50 0.0008) 0.8 | a.s66 & fog 293.00 cons.) O99 | o's © fons 132.00 0075 0.70 | os = | oso 23500 180} at | Oe & }orsss | o's | 5120 | 3-25.00 corre] 2385 | 0540 ir [orto [ofa | 58.08 | 43800 6.0420] 3.8 [ 0.630 [60/80 | 97.2800 Aroul de cere cuprins intre punctele HW si H' este caracterizat deur foatele clemente principale : Ur = U + Bag = 1580038390 Re =U = 41768 100 m oa xooe87=, Mirimea tangentei misurati pe tangenta comuna in punctul Ht: Rig St = 51,60 m, Marimes biseetoarei faz de virful V" este a BY = n(woE 1) =a Amencjarea curbelor in plan a jar mirimea bisectoarei fai de virful V reeulti: Baa +cn Ao (seeSe Longimea aveutui de cere HH’ reautt shi _ 98.41 m, 200 ‘Trasarea arcului de cere se poate fues fie in raport cu tangentele Ta. tele H iH’ comune elotoidelor si arcului de eere, fie in raport eu aliniame tele initiate folosind relatiile 2 = 24 + (x cosa, —y sin) Yo! (2 sina) + y 008 26) unde: 2’, y' sint coordonatete fat de sistemul de axe eu origines in originea areului de elotoida (0,. 0): Ay th — coordonatele fata de acclasi sistem corespunzitoare puncl hilt; 2 y — — coordonatele punetelor de pe arcul de ere Taft de sistemal de axe cu origines In punctul 17, respectiv In i": % este variabila independent’ clotoide! corespunztonse punctu- ni Siu final. Abscisele x trebuie astfel determinate iucit distantele misurate pe arent de cere intre punctele succesive si nn depaseascd valoarea R/10 = 15,00 m ; sint necesare deci patru puncte intermediate, eare determin’ einel arce egale avind unghiul Ia centre aj/10 = 4517%57".' Coordonatele punctelor pentru ‘trasarea arcului de cere, fafa de cele doud sisteme de axe sint cuprinse in ta, belul 1.2. abel 1.2 vel] | & [eae feae eee fse| ao |e n | ow | ow aera f [RB] ug teed eee Detaliul de trasare pentea jumitate din rocordarea ealeulat’ este preven- tat in fig. 13.Elemente geometice WS. je de tras 3, Deal Fie Amenciarea curbelor fa plon Fig. 144, Rocordste progrcsivi Sate aliiamente numal en sree de lato Exemplul 12. Racorderea progresiva tatre atiniamente mumai cu are de clotoida (Gig. 114). Um 169844544"; -— 200,00 m (raza cercului osculator) Elementele care determina clotoida reala : — raza minima de eurburk fa punctul Hs px = R= 300,00 m 5 — veloarea variabilei independente a corespunziitoare punctulut H = 8 50x78, pentru care rezuitii din absea reprezentata in fig. L6 valoaren variabilei aju~ tatoare (= 0,495, Pentru { astlel obtinut se determind, in acetasi mod eu cel ardtat in exem- plul Lt, elementele principale ale clotoidel de baza corespunzitoare punctului HH, pitatve cove ip, — 1448 Modulut clotoidei veale se determina din nomograma din fig. 1.11 si are oarea A = 207,00 m. Elementele principale ale clotoidei reste + Ag = 2,00 m; oy = BOE ay = 149,20 m5 yo = 11,50 mj ry = 143,60 m 5 oy = SFO 146,00 m, 9 = Le = 144,00 m; ay 71,00 m5 Originea arcului de clotoida (Oy respectiv Q,) se giseste, fafa de virful Vs la distanga OV = ny = 146,00 m.20 a lemente geomatice Ponitia originti arcului de elotoidi se mai poate determina eu relati OV = m= a5 + (B+ A) cotg 2 = 140,02 mn, Pentru trasarea areuhti de elatoida se determina coordonatele si celelelte flemente necesare trasérii pentru cinci puncte intermediare cuprinse tn tie deli 13. re 13 : | | & futol «Paw |» | al «| wm [eo [eam ame] arrefossco]oaus | 220 ocons| ous [onie| ao | aosom # fae oat | fain) Oaaon) oe | 285 [gms] aus Joute | ato | ansnee g BEE Seis] stae Fanon] | ft |g? | oto | as abs 4 iS os] es 22800 [aa | oat [Stas | Lag [OAs | Tass | gre sy [is [as | nae |3 |p | aus | 22 [tc | as | Sane (82 [S88 000 0,685 | 149.20 [0.036 | x10 | eae | Lit. | soit Detaliul de trasure este prezentat in fig. 1.15. Racordarea poate fi si nesimetrick (fig. 110); in acest eax esto necesar si se caleuleze elementele necesare pentru trasaren a doua arce de clotoids intre variabilele independente ale acestor elotoide gi unghiul la virt al slinia, mentelor trebuie si existe relatia Go, t dos = — U, unde age $i int vespectiv variabilele independente ale eslor dowd arce dle elotoida ; este suficient si se determine, conform conditiilor locale, tuna din Variabilele independents pentru un arc, deoarece eeslalta se obfine din rela tia de mai inainte,} Exemplal 1.8. Racordarea in bolt" eu aree simetrice de clotoida tatre ous aliniamente paralele aftate la distanta D = 70,00 m (fig. 1.17). Elemeatele care determind elotoidy reala siat — ordonate punetului 7, egal eu jumitaten distanfei dintre cele dowd alinjamente = DIZ 00 m 5 riabila independent a = 100%. Pentru ge = 100% rezulta {1,253 si, cu aceastii valoare a vaviabiles ajutitosre, se pot determina toate elementele clotoidei de haz’, printre care si y= 0,777. Rezulta modulul clotoidei reale: A = 43,00 m. Amencjotee curbelar in plon ae e0E= Aimed g i 115, Det 3H# Elemente geometice Amensiaraa curbeler is plan 33 Elementele principale ale elotoidei reale corespunzitoare punetului H se determina asa cum s-a ardtat In exemplele Li 5i 12 i au valorile : Ay = 9,60 ms 32850" ay = 62.30 m5 § SL = 79,90 m5 Flementele necesare trasirii arcului de elotoida siat euprinse in tabelul 14, pentra 12 puncte intermediare. 1 sao el os naa rosa0 | aigso0 [00 bk ‘nas | suas [o's J n30 0.3 weras | 2000 | 1.009 1455.00, 1.0500 | tan | Se [90 ipa. | ano | 36.70 ‘gan | 1520 | 56,40 5030.00 5232.00, rss fo. | Vann | 61.20, a0 Sesn.o | Cam | on 308 Fans 30 | ocrann | Vago | 4210 B20 ae75.00 fe) | 86 [ats | aze0.0 | 1302 | 2.30 33.0 | 1328, 6.00 Originea arcului de clotoida se poste fixa in orice pozitii pe sliniames in funcli¢ de eonditille locale. Detalinl de trasare este prezentat in fig. 118. Recordarea poate fi reatizata si din dow aree de clotoida de lungimi ine- : gale (fig. 1.19): variabilele independente a, gi 995 corespunzaitoare eelor dowd ree de clotoida sint inghiuri suplementsre 1) Fos = Galeulcle pentru obtinerea elementelor necesare trasdrii se conduc In acclagi mod ca ee) prozentat mai inainte, Exomplul 14. Racordare in ndusiné” cu arce simetrice de elotoida a doui aliniamente paralele aflate ia distanta D = 100,00 m (fig. 1.20). ‘Treceren de pe un aliniament pe celalalt se face en ajutorul a patru arce de eatoida egale intre ele (daca, punctil Oj = Og, se alla ta jumitates dis tanlel dintte aliniamente) sau dous cite dowd egtie (punctul Oj = Ox este mai aprapiat de wnul din aliniamente, aya eum o eve sitvafia local), Penta Geterminarea unut are de elotolda se consider’ un aliniament secundar V,Ve nelinat cu 50% Taja de aliniamontele principale ; desigur, inelinsrea alinia mentului seeundar poste fi oricaye, in coneordanti cu condiliile de relief. Pig. Ja . Racordarea ia .bels ev ace simeieee de cola 3 — Drom, este prolestare - ed. abElemente geometrice So ttomente geometrice Anesloen curl in pon 35 a ae Zaase=%F —~—t | Ez oF 4 ee 2% aE hy Fe ze —t 4 Z ' 7 ae. 4a LG S| & Par (5 l ‘| E 4 [ 2 he Reh [sper | |) qo BP s ne | | ts : x § | ; as NN ib q ose Noy axes i &> | id & t =a Fig. 1.20, Rovordaree in ydusiea ew arce svetrice de clot Mincanent36 Elemente geomotice In cele ce urmeazi se consider’, pentru usurinte caleulelor. inclinarea aliniamentului secundar de 50* gi se ‘urmizeste realizsiea unei 12cordari in sdusina” eu potrw arce egale Elementele care determina o clotoid’ de racordare sint — abseise picioralui normalel : ty = DJ32 = 70.71 m; — vavibile independents : pentru cave yerults vanisblla ajutatoare { = 0,627. Printre elementele principale ale elotoidei de baxd corespunzstonre ti 0.627 se afl gi n, = 0,92; rezults modulal elotoidei reste A Elementele principale corespunzitoare pnuctulni finsl al fieedrui are de clotoida sint : Aya 220m; yy = 83425 = 07,03 m; y= 880m; = O708ms — % HELE 10m; R= 870m; xy — 33,20 Originile celor patru arce de elotoida (Oj, On, = Ory Ox) se alt a dis tama: ! ny Tai = TaN = Vale = OaVe = 70,71 m fas do virtueile de unghi ajuthtoare ¥, si Vs entra trasaren unui are de clotoidi se considera gase puncte intermed ale ehror coordonate si celelalte clemente necosare trasarii sint cupri tabelul 15. Detaliul de tasaze este prezentat in fig. 121. D.8.60 ouotss| 0.10 | oz10 Sabo Sous | G1 | 036. 9.08.00 Sus00 ‘doa | S92 | ns 88.00 ‘430.0 ‘ooxs | 320 | ves S000 2.000 | 2.0 | ois 8736.00 ‘0.00 dow | 300 | nga aii000 5. Racordste in y —" Ur = Bot06F (umghiul dintre liniamentele sceundare divergente) ; = R= 20.60 m (raza cercului osealator). ‘Turnanta sau eurba prineipalé a serpenthiel poate f realizata fle numai dn arce de clotoidii, fie eu dows arce de elotoida Ja captele unui are de cere ” eu arce simetrice de clotoids cind Amerajoroa corbelor fe plon 37 ig. 12~ ‘Amenajerea curbelot in phan 39 Condifitle care determi — raza minimi de uy elotoida reali, conform enunfului, sint : 4 in panctul HY: Fu = R= 20,00 m; ependenti 2 clotoidel corespunzitoare punctului #1 ro08 + Hs — r1a860°; 2 pentru ap doterminat mai tnainte vezulti {= 1,880 54 din abacele reprezen- tote in fig. 151.70 se determing elementele principale ale eluioidei de baz3, pentru pumetul J? ty = 288 Ps = 0.5305 i= 08 Porametral elotoided A = 37,75 m (lig. 1.10). Elementele principale ale clotoide’ resle peatsw punctul JI siat : Ayn G85 mz y= EAB ms yom 3305 m5 te = 60.95 mn = 70.78 ms 25 = 92.16m Pozitia punctului de tangent’ a areuluj de clotoidi ev sliniamentul este aati de =m = 113,35 m Pentru trasarea fice diate, ale caror evarda pentru ideré 12 puncte interme- tabelul 16, Detaliul de trasare ‘im fig. 1.23, a turnaata este prezent Takeal 1.8 tae eo) «le 3.05.00 | 0520 1905 oa 20.00 | 98.65.00 ‘bss | ae” nasa | oes | 2268 foie 5285 | son0.u0 ors | 195, $ & soon | aes | 483, a Joon | tes t 1s-50am | 1180 43.40 Teasoo | 200 | 4830 o.z02 203 | pian Gsnna0 775 | 64.18.00 200 O38 | : £283 | 4x30 | dass aa'22| Sa.00 ; O80 370 18:63.00 i ova | 29, 5985 | 44.80.00 t 620 | a9.8.00 i Ons 643 | 380.00 a on 6390 32.00.00 t 00 70 | aasu.00 rs ano | 2 bat box0| 2668.00 n aosseuo | 1/302 | sia | 0878 | 3 | 70:78 | 28.00.00Elemente geomet wy g 3 oF Fig. 123, Detain de trasare, Amenojarea curbelor in pion 4 Pentru intoemites detalinlui din fig. 123 au fost de asemenea calculate elementsle necesare pentew trustren eurbelor sceundare cu virfurile in Vs a Ve Pentru cuca secandara eu visful ia Vay realizata numai din arce de clo- toids, se cunase 70,71 m (marimea abscised pieiorulni normale). nat de f= 1508: Mg Clotvida real este dete 25, pentru care rezulta variabila ajatatoare f == 0.637 yi ay = 2S my = 0.92 (abscist: pictoralui nermele! pentru elotoida de bay tare punctual #,); se deterinind modulul clutoidei reate Elementele pentru trasarea elotoide! reale sint cup | | 1} L T9 e_ [oaen | oaer Tinwo [oso |27.87 oar Bh [naan fos usm | has | 0.59, Daa 90, e | nas [ora an th 38 Baba Ds {tn Pentrw 0 aree de clotaidi, se eunose Ug = WOMLITS Myg=79,00 m. atiabila independent a clotoidei reale ia punctul Hy = este Renulli: (= 0881. my, Elementele pentru trasaret qu Ts. =e faint 1s 1.29.00 | 0.334 | o,u06s)- 0.85 | 0,436 | 18.18 | 97.35.0042 Elomente geoneticn ig. 124, Rocordaren cu are simetrice de clolokid pentru butte tntersetior denivetate. Amenajotea cutbolor in plan 43 ee eee eee eee eee eee Exemplul 16. Racordares eu arce simetrice de elotoida pentru buclele intersccfiilor denivelate cind se eunose (fig. 1.24) U = 100* (unghiul sub care se intersecteazi denivelat dou autostrazi) ; JR = 50,00 m (raza cerentui osculator in punctul H,). Racordarea numai cu arce de elotoida care si aibi originile pe acceasi Vertieali la cote diferite nu poate fi realizatl dectt pentru eazul etnd unghitl sub care se intersecteaz’ cele dows auitostrkai este : 125085, Aeoatece numai in acest caz directia razei de curhur’ coincide eu directia razei polare si langenta comuni a color dowd aree de elotoids determing un shia! 4GFDSSBO®, 2 Acest unghi reprezint variabila independent in punctul de pe clotoida in care raza polera si raza de curburi se suprapun ca dircetie Deoareve intersectia considerati este uormuly buclele se vor realiza di cite doua arce de clotoid’, care nu au originile pe aceeasi vertical, Avcele de clotoida ale celor patru bucle sint egale ca lingime si sint determinate de urmitoarele con — raza minima de curburd a areulué de clotoida en = R= 90,00'm; ~ variabila independent pentru punetal 7, a = 1508 Variabila ajutitoare (= 585 : abacele cu care se determini ele mentele principale ale clotoidei de baz nu euprind valor ale Ini t mal mari decit, 1,5157; de accea elementele principale ale clotoide! de hazt pentru {= 1,585 vor fi caleulate folosind relafiile care exist fntee aceste elemente s 3) = 1238504: yy = 1.137391; py = 0.460859 396 rad, 70804 ; 1681574; 8, = 0.850007 ey m= d7HDDFGE 2 = 0,912829, Modulul clotoidei reale este 2900 0 108,54 m. a 0.460659 a de clotoidi este situath cu A(x, — y,) = 10,08 m tnaint® de punctul teoretic de intersectie denivelata a eelor dowd edi.a Fig, 129, Dotalia de trasare, Elemente geametico Anencjorea curtelor fa plan 45 pelor fa pln Elementele principale ale elotoide! reale sint: p= 134,43 mj jo 19345 m; SL = 235,02 m my = 18252; Ap 3810; 4 = 99.08 m. Detaliul de trasare di priuse in tabelul 1.9. 1.25 a fost intoemit pe baza clementelor cu- Tabstat 1.9 ‘ 7 : : ule [.2| [ale laps] steht] eae ‘2 [o70{ 0.233] 25.28| 059.00 | 0.289 | 25.23}9,0022] v.25} 0,233 | 25.20) 98.50.00 « guzfeass| aeze) ase jon] zeaz|anen) isha | 28 Se : eo] bem [aaa] ares] Le) Gase| del am i taasl Sm joan) S200 | telgea | foul eine : Rep) oun \eab| Baleoe | ral oos | Ba aie i Ree] ean |e) pustaas | 25) ga | CS Seog i 26) oon at | 50 3) | hs ra Fn t es 08 | a goa | SLE: Ua fae i ase ee | ee 02 | ae [i S080 1 Yee || sae 09 |e gyms | Saale || Shane 1 | an) ira) ny | 0 3) | sual sau (tds Se } [ea] es | 23S | SE) Jap as 4, Bs ta eros | srl (isa sia " 249800 | a ange | SLIT) Hi so : Be SIR an | td alten femme i Bra | ge | aad [in| an : eae 1 |e aaa : ye ee es : ane pts ee ' a] tae bees ped 7 ad Eeaiecrs Pad fede pred| any ite : 1585 tan) feo. 320.35] 11.3909 5 [ag] es | tae anes EVES + \idee| ves lias) ene Rae] daaat i | i895 | seen [152.52] 47.28.08 '293,62|—~2.71.09 Buclele mai pot fi realizate si ou arce de clotoid’ tn extremititile unui are de cove: in ceest car se stabilegte Iungimen necesara a areului de cloteida pe baza eriterilor cunoscute si problema se tateaza ea in exemphil 11 5. RACORDAME SPECIALE ALE ALANIAMENTELON §U VIRAJELOR ARGH DE CERC ‘GU ARCE DE CLOTOIDA, Cuzusile speciale de recorditi sint folosite cind distanta intre panctele ce de tangent ale curbelor circulare suceasive cu aliniamentul este a decit 14 V —2¥ in seopal asignrSrii fluientei traseului, tmbund- ‘conditillor de eoafort la parcurgerea sectorlui de drum in eurbe succe:Elemente geomatice Amenojorea eurbelor is plan 4 sive apropiate, precum si pentru simplifiearea procedeelor de amenajare @ rampel suprainiltarii, Aceste eazuri speciale de racordari (Fig, 126) se referd Ja trei situati a) racordarea ovoidala a doud eerouri futerioare eu un are de elotoidi avind vazele de curbur la extremildli egale respectiv eu razele eelor doud cern pe care le racordeaza ; }) racordaren ovoldala o doua cereuri seeante sau exterioare eu dows aree le clotoida de acelasi modul prin intermediul unui al trcilea are de cere deter: minat de condifille geometrice pentru a face posibild racordurea : ©) racordarea Im ydusini” a dowd cereuri de sons contrar eu doui arce de elotoida de acelas! mod Pentra fieeare dintre o Ik uci cazuri de racordarl sau elaborat modelele matematice pe baza unor rezolvari analitice, modele eare au fost apoi felosite pentru fntocmiren de abace neeesare proiestirit [48]. Solutionarea celor trei probleme s-a feat in conformitate en criteriile cetute oricirei racordéti pragresive : eriteriul geometzie eave se refer la con- Gitiile impuse racordarié si criteriul meeanie eare se referi la variatia accele- ae ae vafiei normale Ia pareurgerea racorditii. re Wetnsh tore {Cond Lore 4m cele ee urmeara se prezintarelaile eave au stat la baza intoemitii aba a ee Petes Cee bt [es celor pentra fiecare caz in parte. ere, secgate sou coeur exter a, Racotdaren ovoidali a dou eereuriinterioaro en un singar are de elo Rot toidi. Acest tip de racordare ovoidali este cel msi general eu putint’, inclu ind si eazal particular el racordaciéen are de cere de raza dubla (cunoscut si folosit pind in prezent) eare apare, ta sitaatia in care eereurile (C,) 51 (C.) Sint tangente interioare, Fie eercuile intrioare (Cy) si (Cy) reapectiv de raze p, si 9: (Cig. 1.27) si raportul razelor: Ih al a bere PO Clabes a fek Re | (ay) Potosind relaftite care exist Iatie elementele elovoidei sau stabilit ex pentru : = lungimea corzit HiT, pres b Hat, = JG FF Ir os (FD (112) — distanta intre contrete de curbura 0, si 0, d= D0. ~ VG HY F Ge aa (13) —~ distanfa intre punetele teoretice de tangenfa ale celor dou cercuri en axa Oe (directia al | Wy gl iece Vi 7 Cercur’ de sens cantren Fig. 128. Amenajaren cu elotoid Is curbee succeive, | aaa48. te yonte geometice i Amenaiorea curbelot tr plan 49 Folosind relafiile (1.12), (113) si (114) s-au determinat rapoartele : G, = (1s) Hye (1.6) By = «a7 care au stat I baza intoembit abacelor prezentate in fig. L28—131. In re lafiile (1.15), (1.16) i (17) marimile 7, D, By. My si R, sint clemente ale clotoide! reale, omoloage respectiv clementelor «ds bie gy 1 g2 ale clo- toidei de basa. Folosud abscele se determing valorile Vatiabilei ajutitoare £ corespunziitoare punetelor Hy si Ifz 5 tn Tunctie de elementele cunoscute, se determina modulul elototdes reale cw una din relatile (1.18) sau co sjutoral nemogramet din fig, 111 Cauul racordatii ovoidale a dou eereusi Interioare este rezulvat in abacele in fig. 1.28 la 1.31 pentru urmdtowele situa = eind se emnose valorile razclor Ry si Ry ale color dow eorensi (deci si saportal F) si distanta intro proicetiile centrelor de curburd pe alin ment (fig. 1.28); = eind se cunose valorile razelor Rj gi Ry ale cerewrilor initiate yi mari mea aliniamentulai intermediar dintre aceste dou: ig. 1.29) ; rapor- tulF inseris pe curbele acestei abace corespunde relatie! (I-11) si poate fi stabilit Ia valoarea cen moj apropiata de valoarea raportulul Ry/Re; — cind se eunose razele de curburi My si R, in punctele extreme ale_ar- culut de elotoida si lungimea By, a corzii subintinsi de cesta (lig. 130); = vind ye cuuuse sussle Hy gi Ry ale color dows cereur gi distenta D. Intre centrele lor (lig, 1.31). Elementele necesare trasarii arcului de elotoida se determing ew ajutorul abacelor gi nomogramelor prezeutate in paragraful 2 snu en ajutoral tabele- lor [3, 5} ‘Br Racordarea evoidali a doud eereurl terigare prin inter mediul a doua arce de elotoidi de aeelast modal. Schema de prineipiw di ig. 1.27 referitoare Io acest caz de racordare a fost detaliota sub forma mo- delului geometric din fig. 132. Pentra rezolvavea problemel s-au presupus cunoscute urmitoarele ele- mente ale Tacordarii: mirimes aliniamentulai intermediar T dintre cele doua cercuri (mérime ee se poate stabili eu ocazia proiectarii traseului primar fl drumului) si raportul razelor eelor douk ceveuri (element. esential in trata. rea probleme. 4 = Deemurh, eae! prolectare — ed. 150 Elemente geometice aly = 71K, ohne ee 232? Eco Coen TTY aes a ais apes ane ois 1 ioe 008 007 2006 0s 400% 003 002s 002 008 y TT SUL A1i mann lela WL as Aen G5 ar as a2 aes as ay as abana Fig, 126, Determinaren cote! eind se exneaste Iungimea proetiel pe tiniament a dstonfet ‘ntre contre eereror i Fao Ee scard eng bye; —~ forsreess0 fy 2 Soorocies [ot 4 lnanis Amensierea ewrbelor in hon 5a 71K A apts, esis e i as ae us 4 iB oo? 208 ws oe 2098 dos gos 02 401s ao 085 tes ‘68 9008 ae ‘tates aes Factor de sont : #—orniseatrs aces Vie gozrress cee 16s eor0se792 008 06. ro8- igore loans oe whi 2 205 E07 89 a7 2 a3 ae as as angsasin i2 wie Fig, 129, Determinaren cotaide elnd se eunoste lungiaien tn ientel teoreiee.2 ae 8 : 7 425 fe a A : as deg | # @ os I - 1, a a aca as cs aos (ee w, =a *) os ts on a : - pee a ee Sas te ai ‘uilumals lula we. 005 a Gis G2 025 a3 ae as a6 a7asae IO Se Fig, £30, Determinarea eltolde! efnd se eunoaste ung core. Amenojareo curbelor ia plon 53 otk, i lhe an pee su a GIS A2 aes as ay a5 a6 aba oe tig. Lat, Determinarea eotoide efnd se eumaste distanla dintre centrele de curbur8 ale ctor (dood ereuelcI Elemento geome 3 & 5 Z 2 3 : g i Fig. 1.32, Ragordarea a do 35, Amenojarea curhelor in plan Fie (C)) si (C.) cole doud cercuri eare pot fi secante sou exterioare si ra- portul razelor acestora ag) ee ‘Trecerea de Ia cercul (Cy) la eereul (C,) se realizeaza prin intermediu ar- eclor de clotoida HM, si #1,H; intre care rezuita neeesors introduceres, ti are de cere de raza Hy, ale cirui elemento sint determinate de marimea a aliniamentului intermediar dintre cereurile (C,) si (C). Se detinese aatiel i Tapoartele FeGebor r, (1.20) Intre rapoartele F, F, si F, exist rel R= (21) Relatia (1.21) este velatia de baza pentru stabilirea modelului matematic care si permit rezelvarea probleme, Folosind acoleagi relatii dintre elementele elotoidei de bez’ se determing urmitoarele clemente ale racordari = = distanta dintre eentrele eereutilor (C,) st (C2) OD = Min BaF Ue tas (1.22) ~ unghiul + format de tangeuta comund celar doua cereuri (C,) si (C2) cu axa OF (123) unde : ae = aregin 480 (er + 39 0. = mrimea proiectiet sogmentulai 0,0, pe directia tangentel comune cer. ceurilor (G) $4 (C3) a= 00; cos 1%, (1.24) Cu ajutorut vatorit 1ui a se ealeuleand rapoartele Getet; getet, gute. (1.25) eR o ® Te Pe baza valorilor date de relafile (1.25) s-au intocmit abacele prezentate fo fig. 1331.38, Pentru F< 1 reault& o racordare ovoidald simetried, evind unghiul ==0,Elemente geometrice 36. Amensiaree cutbelor in plan 7 Hetero was os gos cD 2060910869 -— "4 Suna — 9p yap5azt6L)—— "YL s10860868——2. \se6nassg19 — 7 122028 4p j06po0y woraa“s'E =) aysoND s2a% 9p ynaso9 ynop ¥ plepyere VUDIOORL “FEF 20 9 0%, jg? ov ev soso ww co 2b sib to “tat mo 2 og Eke gests sSeeg SESS 5 MELE ES 4 —-gasaceang7 Thy = 15799183) Fochori de soard TT hg §597942709 WS 2 G25 G3 OY a5 46.0708 0 Ie IEE Tig. 133, Rocordarea ovoidali'& dont ceroust de raze gate (F = 1,0). Detersineren cote aEy orem euesioTea “ee =) a 0 gnap¥ eo Sepa EA yam ms wo aD so it am eh a sosoH 2 a sty sop “eugy "BOLE aan : i “tt 2angei0s1 ey Ml y 200 , SOE eeonose isl) oe 2081 2asisssy 2 e209 apy S0nc66819—— 7 - z sil aso na l a ae 4 “0 eo S100 so 500 1 0 se 2 a % aan “ 2 0 @ ° 5 sto g 0 £ w 3 w 2 20 3 seo g eo 5 x0 £00 a] aes beset 2 od 2) ie en ie é is? 2h oe oy oo oo 2» evaehiy oop emp eeHt8on1 = by f l iad sesncuson— 2 S00 STOVES grzoze6ca8— *y/1| EOI ecscssee— 2 2a i, 2 Mees coo 30 100 wy 100 sao x m0 02 a0 i wy a om say a a ab a “9 7 2 2x| so a 2 a #89 a 2 Z 4 Pe oms01g3 : “oai68 acc? rd Whe 2 ey ieSI Amenojorea curbelot in plan Elemente geometice ee ast ot sb sushi” oD wb sb sab T esc ey a ‘sf pee 200 sa am se e200 0 & eo 4B sao o 0 te 00 2 $00 a soon a ‘0 Si a 2 Eh 3 i= ——— w cad tO #0 00 ea 7 eon z ad ty/t 2 Ye Don ovo woampunoey “20TH za 01 99 gosb 4 cb 2b "352° at ao gvso to sh 20 arvecess'g = ‘yA Mill ages — 4) s0ev6neee6 — "ft 3we Elemente goometice Odati determinate valorile variabilei ajutitoare { pentru punctete de Ia ‘extremitatile celor doua aree de elotoida se pot determina clementele necsare pentri trasares clotoidelor reale, folesind abacele si uomogramele. presentate in fig. 15-111, sau tabelele [25, 59} ‘Modulul clotoidelor reale se dete tin cu relafile : A=, cu ae bok @ me i de sens eomtrar prin intermediul ©. Tiaeordarea ia ydusinit a dou’ ec # doui aree de clotoidi de acelagi modul. Probleina constituie cazul cet nat general al recordatii in ,dusini” a doua eoveuri de seus contrat prin intern inl a doud arce de elotoida de acelagi modut, care au origin’ comune (lig. 130), Fie cele dowd eercuri (C,) i (C,) si raportul razelor lor Petsh Fe Foti de sistemul de axe considerat in fi intre elementele racordirii : ~, (istanta, dintre punctele teoretice de tangent ale eclor doud cer uri de raze c= pr +8 Si ph =ps-+ 8, en axa Or bammaty (127) — distonta intre eentrele celor dou cezcari 0.0, = Ge Fa FU as & Mistanta intre puactele de tangentai ale cereuritor de raze py respe "» eu aliniamentul (1.26) 1.89 se setiu urmitoarele relafii Voie. + (1.28) — unghiul © format de directia axei Ox ou ditectia aliniamentulut T= BBs 29 unde Brm aretg——s Bem aretg—— te Valorile reaultate din relafitle (1.27) si (1.28) se folosese pentru deter- minarea rapoartelor : (1.30) 31) (32)Elemonte motes ‘Amengjorea curbelor in alan 88 Aceste perechi de rapoarte, precum gi valorile eorespunratoare penten Uunghiul =, au fost folosite pentru intocmirea abaeclor din fig. 140—L43, ‘Modulul elotoidelor reale se determing folosind una din relatite : ne a TOUT TTT TT TS Elementele necesare trasirii celor dou arce de clotoida fafa de sistemul } + = de axe specifiest ng. 199° se dstermint folosin€ abacsle #! nomogramcie | E j presente In fig 13-11 sou tbele (23, 60). es S| Exemplal L7. Racordare ovoidala a dana cercurt interfoare cind se e- ea Le a nose (Ig 16) = E & 3 “Arhase eereurlor +R, iL) S = imirimea aliuiamentulul intermedi 4 E fs = = dintanta dine vifurle de snght Wig =r 14810 m aE i = Z tinghurte devi: Uy = 1806 Uy = 118395 aE y = Razele curbelor cireulare eorespund unel vitere de protectare de cel a 5 putin 60 kin i selina sintamental tngermediar ia Tait V= 70,00 m, We cic fas Imp ntadeen 8 dt ance de ltl eres nceap us i ov ovigines, 7 a + Se cleuleazi rapoartele ws Ber, S252 28 Loo; £25 =O ae. ie mR ~ Huon rae | Din abuea prezentata in fig. 1.28 rezulta, pentru valorile rapoartelor as caleulive mai aint, valor vavibilstejutatonte 1 eorespanzstoare pune telor dela extremitaten arta de eatoida eave permite treseren dela cere devtard Bln cereal de rash Ry Footer a cor 0295; y= ods #—saise@790 Pot fi determinate in continuare clementele principale ale clotoidei de hy —> SES6I6019 3 az cele ale eotoidel reale pentru puncele de Ta extremitatle neentor Fotesind‘abaetie 3) nomogramele din hg. 3-1 S| eu 8495: 157 ' a 8, = 0.0014 ; By = 0,0107 =| # = 0.1009; 318 4005, MERA AC re rete it = 0,318; Fy = 0634 QOS a GS 92 5 G3 Me AS Gb aTOBaSIO SE w= 005k: wi. Faemdnee «doo crest es conor: eerminien ae ati 51 = 0.818; 0.318: Fy = 0.03536 Elemente geometice S_*P FSCS aes us 1 bos 906, 407 406 iss ey Pett desert tas earssonneeTT wm Bry lime —=n2se0us re 403 iO. ‘ar HUH LV ELE CU G25 QI O95 OY BS OS ASO QT OB O9 WII (219% [St win 141 tanmdoren «Aa eeneusk de sons contrat: determinarea eclul deal doilen are de cotoids ms ae Amenajatea eurbelar in plan bof 2 IR ae 6 as ar tes 208, aor eee eee EeSEEEEH EEC Ti Fotiori de scaré: fe 1015468709 ied ley —emaestese0 il Tul one a WS G2 aS a Oh OS OATS CS 4 142, Racordareao dua cen de sens cones prin dou ace de eoteldl, Deterntaesa ‘primulsi aie clnd se-eungaste himeimea aliniamentulul fatermedian,68 typ fe, sess, 8 o wo a8 os ai 96. se iS ms a 038 % a5 ar | taston de seard 4 05 £ = 1015488739 Hlth —~ saresteez9 x aw tes a L GIS U2 a5 OF EOS 06 GPO Ise Fig. 149: Racordersa a doud eoreurt de sens contrar-prin dons arse de eltoldsDeterminares ‘elute st dolce are eh se eunoagteIungiiea sinlaentalal Intermed 69 Amensiores curbelor in pl igi oa t—itisvare bey ft sees Focal —necsrees eI _ aa; oe i ui Fac, S05 Gis G2 28 03 A 5 48-07 a9 Tig. 144, Racordares& dous cezeiri de'éens eoittay” prin dout aree de elatokl, Determinaren ‘origin ‘areelor de lotta70 Elemane geantier Anaojre cubl in pon mh = 0318; my = 0643 Tega HE ae ‘ en tae E2006 a i g ou = 9TRS"S gm OT as a= af af = 0.071. Modul clotide reale este: 7 Am Ben BOO 79.56 m, fs a sie as [Access valoate rezaltS i din celelalte relat (L.18): we A= 5M _ 79.56. ws ee aah ths om 4 aes ow Elementele loti reste in punciele sate extrefie sint: a0es Ry = 250.00 m Ry = 125,00 m 402 A= O11 m; 0,85, m. oe tm = 12.80 m5 25,30 m oa Xo 25,30 m; 44m ors OAS mm; 388 m, ru 25:90 mj 50.52 1m eae na 25300 m: 5146 ms om sa 25:90 m; = 50}60-m, 2005 Lvngimes steulut de clotoida cuprins Entre eele dou cere este Boos + om fo 51 = 2,80 me pad Factort oe scare: Ar fi suficient un singur punct intermediar pentru trasarea areului de tevaisiserse elotoida; se vor considera ftaa" dona: puncte Inermediare (bela 110) ates; Be e016 1992 ee rate 146 na ubuuullinal oo oe a aS te 5 as Ow 05 O6 OSI BE « fa fee Ye 148, eon dnt ever de sea cntsa pon du ate de eee Determiner oa a eb mm, [ozs] oaie| 0] vero [oats m0 omsil we lens] om] amon 1 [ii | ate] S| see | Saat | 3838 |inaa es | ass seer |e | a || 23s | as] tes San oe |e | | ss.) in, |i | ie | | oct se | ie [ass 438 | se | a | ShaoR Elemente geometice Razele eerentilar teoreticn Ri gi RS sint = Ret as Ke 5.85 m, Ry} By = 290,11 ms RE Acesten mi pot fi determinate si en Fm 0.06008 6 pentru ty 05 rele orul abacei dia fig. 12 pentru f= 0.225 rezull 0.09932 Rj = 12,50 : 0.04908 92 0.10, ms Re 25,86 m, Divectia axei abseiselor este aeee a tangentel comune eerewritor de raze Ri BS aed sectorul constituit de cele doua urbe apropiate este tzolat (adiek situat la distente suficient de mari fat de curba cares precede, respectiv ave fi urmeaya), atunel intre virajele arce de core de rave Hy 31 Re si alinta tmentele eorespunzitoare se pok folosi arsele de clotoida Ont, $i 20, avind feelagi modal eu areal de. clotoida Mls. Fininte tust de a se ealenla elementele necesare trasicit areetor de clo- toidd Onli, si HiDe éste necesar 58 se Werifice daca Lungimile Tor oy st Sm Salistac toate eritedile pentru Tungimea neeesara 1 arewul de clotoida Sreul de elotoids jl; ar corespunde arculwi de clotoida situat In pre ungivea ereulil HyHfy pind in origines sistemului de coordonate ; pentru veil Oni, este necesar si se completeze tabelul I-10 ex elementele punc- tclor sishate intre Oy si H,3 numaral punetelor este redus deoavece acest fare de clotoida este situat in apropieren driginif, Arcul ‘de clotoids 10x ite clementele mecesare’ trasirii_ gata ealealste-Sn tabelul 1.10 estins ag cam s-a aritat mai faainte, Af, este format din doud arce Ja centru este OTT; 1323" “Amenojavea corte in pon 3 Areal de core Heli are unghiul la centra ts agg = Day m SINGT" — 29°78" ~ SOHO, jar mgimes lui este 100,74 m, Lungimen totulk 2 sectorului curb reali testes ga OO sos TIT, + Sen <5 + EH + Sn = Wi, + THAT + es = 289.48 m. Detaliud de smeurjare este prezentat tn fig. 146: ark Bayete i ebafdgnte satatone Bud te guittl 6 oat bp iacmplal hie Racrdares “oval 8 act Cereal iterloe aero fy SINE) meee IND mG Het 35.0 se eunosend ated CC Sucisterio cerca (6 eaee I atedal ai ene interior ere (C) omure Ge nsuinenen vronrte element hie LA) oe itanta De = BL 00 nite puncte pe ecul (i i panel de pe certo 7 ey CFE eure Ge rare 9 etermind pe tangenta comand stan T=2,00 m; - Fe . . Ppt ta wie Uy 18066 Uy Fel rch fe ne Bot at dri, dt cesere (Gh) 9 (ED of ape leboide dnt exreutie (op (Co Ponti eatusie Gs en { 7 reele de cere se trax I eu ajutorul abacei din-fig. 1.30 se determ pentra puuctele H, $i 1s: valonile variahilel ajutatoare = 0,821 5 Pentvu valorile lulf determinate mai inainte rezults, din abacele prezentate: in fig: L5—110, elementele clotoidei de axe: 7 = 0,063, p= 2190; 3, = 0,004; abs 0,227 5 2 = 0454; = 129 uh = 0.0155 ; yer = 0,995 8 0456; sey = 1,900 ny = 458 gy 1,780“4 Elemento geometice Fig. 48, Racorderes avoided a dout eereutt Arencioreo curbeior in plon 5 ry = 0455; Py == 1,308 ger 218°; Fon = 19850" oy = OSB ay == SOE? yor = 9SEBOF Modula? clotoidei reale este : You = OOFSO = 95.80 m sou A= punctele Hy si Hy sint m: Ry = 70,00 m mr Ba = 94 Mm; tg = 6348 m m; ty = 119.77 m ms oer = 37,88 m mM: Sy = 13041 m Poy = 43,92 ms Poy = 170,68 fy = 43,03 mi; fog, me 195,52 Lungimea arcnlui HyH, este : $6 = Sean — Soy = 86.68 mm, Razele eercurilor tengente axei Oz sint : Fy Ay = 210,38 mz Ry = Ry + An = 79,59 m, Distanfa tntre punctele de tangent ale acestor eercuri ou axa Or se determing folosind absca din fig. 120: pentru 4 — 0,821 si Fis — 3,0 = 0,195 ; deci: T =0,196-210,38 = 41,23 m. te vederea test areul de otoids Hf, sau determina elemento pentru" puncte capris ta abel Ei Ponta determines arate de etek diate crests (Ci) si (Cy) s catesiessd repose FyeBa2o; Zoos, Znoe Cu ajutorul abacei din fig.-1.28 se determing : = 0575; ty = 1,180.16 Bemente geometiice ‘Amenojaree curb in plon a Tabetat 1.11 ing = 23,00 m; ty = 14,00 m Trandate pon Tyg = 45,70 m5 ay = 7704 nlm fms = Yor = 5,07 m3 Yon. m fer seas! oons|o9s|os02| 24] anon 6288 | 0:100 | 38.36) 3836] ‘tid | es] odo] 2e3e) 9033.00 a, | usar | 035 | 08 $5553] 0.0159 es.) 2 | o%t0s | o's | 38:4 5403] lose e20n.00 ‘| as | O22} 8827 57.33] 0.000 5 | a500| 080 | 70.60 70.09). ona @ [oes | o'ns2| 39.37 seni] 0137 120.09 # | vasa | 3.020 | gran) so.eo| aap -| 17.20 rasa 5 | ore | #00 | 105,49 5 |108/0s| aso | 2203 3] 3275.00 9 | oss | ist [11325 Bian, | bra ees0.00 xo | 910 | 1/248 [110.67 oss | sea. 8475.00, 4, | 00s | 1/309 {125.52 oars | Sra8 630.09 Elementele principale ole clotoidei de baz’ in punctele #1; si Hy stat © fe = 1.20975 fx = 0.0149 Bay = 0,002; Ba = 0,108 Hq = 0401; 24 40,773 ep = 0,804; ay 1,364 tea = 0,089 5 Un = 05632 fy = 0813 say = 1626 Peg = 04835 yy & 9,858 0,809 1,503 Mes, 2705 j ony = BLE ans = 84°20" eos = 800; on = A885 a ah hy = 0,004. Modulut clotoidei reale sre valoarea Tes BaD A = 56,92 m. Elementele clotoidei reale in punctele 1; si H sint: Ry = 70,00 m; Az == 0,13 m3 Ry = 35,00 m An = 956 m Sea = 92,55 m Mog, = 219,60 tag 85ST Lungimea arculni de clototda, #1;#43 rezult& : = 46,27 ma. Sex = 46,28 m5 Pogs = 47,53 m3 Teen = 60,05 m5 Razele Ri gi RS rezultaveu valorile Ries By + See 7013 my Rm Ry + Any = 44,56. Pentru trasarea éreului de clotoids WjH, sau determinat: punctele ale caror elemente sint enprinse in tabelal 1.13, iar detaliul de trasere este pre- zentat in fig. 147. Tape 1.32 casa] eb aaa] as] coos nome Seo) 7 ‘ito | ate| tne B38 Sinn Se avo | sea | ase Bee ora] oss 00] to | capo Bio 08 $3.08 Soa t875) 9.089 soon S3a0| 5728, Sige | 800] 098 2000 tian | tee dite) as or st2000 {0 | Bees thao | se). 00 nas Hoe | et Hors| aa0| a0 Tata : thie] soe} game casa 1.00 | 1201 [6838] Base Bead Toso. | 0} 708 | 30 eas0.00 seinen | 1300 oa Sezeo0 Heto00 38 Sc00 iso 588 rise Bieon Sino Biase de cere AHY are unghiul ta centru ay = ay = 20 si lungimeamenejotee eurbelor in plan 19 Elemente geometice Areal de cere FF? are unghiul in céntra lg = en — Sons daan = A5RBSE si ungimea Exemplul 1.9. Racordare in ,dusini” a oui cereuri de sens contrar ind se cumose (w. fig. 147): — razele cercurilor: “Ry = 35,00 m si Ry = 70,00 m; = segmentul determinat de ecle dou’ cerensi pe tangents comun’ + T= 35,00 m; = unghiurile la Uy = 12°78" 51 Uy = 67478". Pentru rezolvarea problemei se caleitieazé. rapoartele : =fia20; 10; 205. R ms me Cu ajutorut abacelor din fig. 1.41 si 140 se determin& valorile variabilei ‘ajutitoare ¢ pentra punctele Hy $i Hy fy == 0,735 ; ty = 0,3675, corespunrdtor clrora rezultl elementele ciotoidel: de ‘bard = 0,962 f= 10m 0.046; 8 = 0.0068 2 Rye = 0,515 5 m% = 0,259 as 2 _ = 1010; 4 = 0519 2 2 = 0.183; a = 0,028 a 1,089 ; 54. = 0,621 i me 119; ORR t ty = 1119; ry = 0,520 eS gue TMS; gq = RTE a iyge = 34*40° ; ayy —= 860 yen ST Modulul clotoidet resle este A= 2 = 36,38 m, sou A= esresell ky 23500: Rem 7900 m TE Bum 167m; Ay= O21 m ai Toe = 18,74 my = m ] sue = 2575 mp y= ISS suum [aay aaeh azem leauge] game) ae Joss] ti | 2 : fee 665 mp p80 ise am aes) aA oes) ee) ae | Rs] oa) Mat sn 3780 mya = 180 eye /ece| es eg cae] eee nie «| 2s [hata (2n foe =407K mi R= 1899 SRR TRER)SS) ee leet) es | oa | a yas] | hai Dela each shit expimatt pin wnghinl ret dis ce soca de care Te ave gh a enn reprezentata in fig. 145 cu valoarea += 0,057 rad adick += 3¥65* fal % See cane Weta Tee 00 mg = 70.0 wie ta = tty 2 192 — 8 — 98 om Ry + Mag = 36,67 my RK = Re + Ay = 70,21; m. im BB Ot : Originea sistemului de axe faja de care se raporleazd cele dou elotoide 008 se determing dupa cum urmeari jungimea traseului curb cuprins intre punetele Oy $i Ong rezulti = — pentra i = 0,3675 pf’ F = 2 rezulta : Hae 7 7 Are sa fox + CE + (aan — 02) + CE + (Sean — Sane) HCG Sate S00 HCE A Sent = Aix 0401 p= 0401-7031 2816 pattie = folosind aceleasi valori 4, 51 F, din abaca dati in fig. 144, rezulta Exemplul 110. Fie cercurile de sens contrar (C,)" si (C2) si respectiv A Z (C,) $i (G) de raze R, = 160,00 m, Ry = 80,00 mi Ry = 120,00 m (fig. 148). Fh 0,995; aby = 0,985 28,16 = 942 m5 Sh se determine cele dous aree de clotoid%, prin modulul Tor A, necesare alas — Bo -thy = 18,74 tercurilor (C,) 48 (C2) este Tyy = 4800 m gi hnngimea tangentei comune cer S.au objinut aeeleigi valor! pentru xfse sl 2h pe doused diferite cauritor (G) si (Ca) ste Tas 60.00 an i Pentru trasarea celor dowd arce de clotoid’ se consider’ punctele ale Se cumose si unghiuite Ta virk =) = 1408508 ; Us = 81805" ; Uy = 11957% chror elemente sint cupriuse in tabslul 13; detatiul de trasare este pre- Pentra eereurile (C,) si (Cz) se caleuleaz’ rapoartele + genta in fig. T47. Areul de cere HH are unghial la centru ig eg — tne “Ben = 187922 — B4TDO — S4S40% we 65562" Variabila ajutitoare ¢ are, la extrem si lungimea valarile Rat y= 0,288; te 0,576 Bhals 37.73. determinate pentru valorile rapoartelor caleulate inai inainte, ° oun Drums eaten gk preci——_____________Elenente svomerice ‘Amenojerea curbeler in plon punetele Hj si He = = pentru aceleasi valori ale tut & pn = 1B ak fs 24 0,930; xh = 0,834-99,03 = 13,23 m. i Fy, rezulta Bay = 0,0225 7, ah — 0405 mentele uecesare tresirit celor dowi are de clotoid’ prin puncte sint cuprinse in tabelul E14. a = 0,800 rates 116 0,086 0,815 Toman pa Tortoise we ae ay = 0845 7 Fax = 0,805 280 | v.67 | 2592] 14000 ge 9367 7.13.00 co ans | 0:40; | 35:40 | 173.00 aot oar te. se fags | sis | 3582 f 2.18.00 a0 Osis 25.08 w= BF ans Ses ok |e | ton 14.00 fess | Hs.16 | wes0.00 Yo, = 96835" yes = 854408, oars | sro | 8240] 20000 s2.14 [aos thats [$3.12 | R099 Clotoidete reale care asigura treeeren de Ia eereu! (C,) 1a cercal (C:) sint Pentru cereurile (C) si (C,) rezultt rapoartele determinate de modulut Te t Pants; 125075; Fe MOS 65,17 2 % - ‘velorile variabilei ajutdtoare | covespunziitoare punetelor finale Hi si H, He celor dowd arce de clotoida sint: Elementele elotoidelor resle Ry = 160,00 m; Ry = 80,00 m 0.615 3h ty = 0.410 Ay = 048 m; cirora fe corespund, pentru clotoida de bazd, urmitoarele elements ya 182 my aby = BOLO fos = 11505 oy = 1.725, Sy = 2040 m; pg, = 2,14 m pcan a= OA m; y= 560m xh = 0,290 fn = 65H Sea = 58.12 yy = 26,72 mi Mog, = 35,07 am a = 0578 fy = BAB mM; hey = 524B me us = 00082 Direetia axei abseiselor este determinatii de unghiul sy = 0.580 yy = 0.0875 rad sau ty, = 28236 ny = 0584— Originea areclor de clotoida se determing dupé cam wrmeara + | ny = 0570 — pentru ff = 0,288 si 20 rezulta: pr me 900" ug = 10°70 0.947 160,18 = 39,63 m “tos 9285584 Elementa_georstice ‘Modulul elotoidelor reale este A = 4+ = 69,57 m, jar’ elementele prin~ capnte covespunzitoare punctelor finale le acestora revults : = 80,00 m; Ry = 120,00 an dy = 188m; Ay = O55 m fig = 8012 my t= IBM 7 - S4pg 5862-8 —- ty —40,2- Yaa = 79L mj og = 223m Saxy = 60.53 Sop = 40,35 m “ nee = 62,61 mj Maa = 40,69 fgg = 60,11 mj "Foy = 40,28 m. irectin axei absciselor este determinata de unghiul ‘ea = 0,045 rad sau ag = 286%. Elementele necesate trasieii’ areelor de clotoida sint cuprinise in tabe- hw) 115. Tate 1.28 eas 6.5.00 378] 9843.00 6s 22700 abt | ss.00.00 osie S300 4038 | 2.00 Beat 430.00 ons4 607.00 5200 oes ‘00.0 | 0.87 | 58.62 Areul de cere 74;Hz-are unghiul le centru ely a tg — 2 ayy = AOE ‘3i3t| sh.80.00 60.83 | 84.20.00 si Tungimea Cj = Sek 124,26 m. Areul de core ff,H3 are unghiul 1a centra lg = Gon — tant ~ done = 8675" si lungimea BRed. — 109,01 m. “008 ‘Amencjoreg curbelor in plan 35 Areal de cere HH} are unghiul 1a centru og = oq 2 aos = GOES ‘si ngs G= == 112,02 m. Lungimea seetorulul curh Oq0,, rezulti sou Ch Sam + Cy et + Piatt Ch 592,70 Detalisl de émenajare in plan ebte pregentat in fig: 144, Exemplul LI. Racordare ovoidaki a dowd cercuri deacelagi seus de ‘raze Ry == 225,00 m gi R, = 190,00 m eind se cunose (fig. T.29): ‘— fndvimed aliniamentului intermediar determinat pg éangenta comund este T= 50,00 in, — trecerea de_pe primul viraj pe’ cel de al doilea se face’prin intermedtiul vunul cere de Tazi, Ry = 450,00 ma. Se caleuleaza raposrtele P= 2-050; +t soanin;, 2 0,338833 5° 2 = 0.222002 ™ m ® Cu ajutoral abacet din fig. 1.35. se determin’ velorile variabilei ajuti- ‘toare f corespurizitonre punctelor Hi, Hy, Hy si Hi: 04s he S025 f= 06 cu care se determina elementele principale ale clotoidei de baz pentru ace- densi puncte + = 1708 : ’ fe = 1179 3, = 0,075; 3 & i = 0,288 S a a = 0,504 5 % a th = 0,0301 5 ‘ony. = 0,0088 Ye s, = 0,566 5 Sy = 0.2828 Ss my = 0.500; ns m ry 0,565 Fg, = 0,2828 5 te gs 840°; ea = OFS; fee ‘ty == 10519"; tg = 2E55* ton “yor = 99°20" 5 ‘Yea = 98°30"; YonElemente geometise 5 Fig. 148, Racordini ex catetde Amenojorea curbelor in plan 87 Modulut clotoidelor reale este 197,30 m. Elementele principale ale clotoidelor reale in punctele Hi, My. reaultd: 225,00 m5 0.95 my 38,08 m5 xy = 7L80 my tes = 3,83 m5 Sy = 72,05 Ray 7243 m fu = 71,92 ms hp 5 fy = 107.44 lementele necesare trasirii celor dowd arce de elotoida sint cuprinse in tabelul 1:16. abet 1.26 Toordonate pare ty [ter] fod fm | oh 7 [eas 98 | 20s) oco1 ‘895.00 ana nt 9280 285 | Son 0.0038 R300 77 nana fo | to] 0.0138 30.00.00 ny | wana) | Thaofangor sano josie Fa cso 2550.00, a [ose 8300 | 0:3) e000 Reo 00 a La00 fogas [ | 2200 470.00 Direotia axci abseiselor fai de tangenta comund se determina eu ajutoral abaeei din fig. 135 pentra =f w= 20 O14 rad sau += 280%, Unghint ta centre corespunziiter arcului de cere in raz Ry este ly = 2a, = 5108 jax lungimea seostui are rezulta : = AE = 36.05 0 Distanta de Ia punctul de bisectoare B, Ja xa abscisclor este = Ry 608 28) = sy ~ Ry(t con] = 008 m = tn —“Anenojorsa curser in plan 89 Poritia virfului de unghi V, {af dejaxa absciselor este a e on Bs = Rye SB — 1) 042 ms deci vital de unghi se situeazd sub axa abseiselo Detaliul de simenajare este prezentat iu Fg. J | RACORMAREA CU ANE nya em omneD Asa cum sa mai aritet, aeesi-tip de racordare este un caz particular ssi in acelast timp un ¢az limits al racordanii ovpidale a dowd, gereuri interioate. Modil de rexolvare a acestui tip de vaeurdare este prezentat in exemplit le estou! 1.12, Exemplal E12. Racordare ew are de cere der ere cu raz R= 150 m gi allniamentele eare forn U = 117922 (lig, 1.50), J dypla intre areul de tre ele un unghi i, 180, Racordarea ow are ae-eete de ras alElemente geomatice 1) Caleulal elementelor racordarii — Strimuterea virajului, A: ‘rn = 05 mis taba Slee ashe 1782 me = Depisiea clotoides, 9: b= aly3 —1) = 12.68 m er T= (R+ Apetg 2 = 114,87 m Tongenta : — Bisectonrea: (VB) = Bow (R+ 4) (see Se — t+ a= s077 im 2) Cateutul si trasaren pe teren a racordaiti 4} Elomentele principale ale cutbet de racordare pentru +A (areal de core initial) Um 1728; Rf A 151,08 m5 T= 114,87 my B= 38,77 me ) Elementele principale ale curbei eu raze 28 = 300m: U, = 200 ay, in care aq se calenleadd fn felul urmitar teen = 011628; my = 7937" Uy = 200" — 78 = 192868"; Fy = 300 19 2R tg St = 17,30 m 1) = 050m 34,73 m. Amenojarea cucbeloe fa plan on ©) Caleutut elementelor curbei eu raza R= 150 m Uf = 200 — 24 ty = be — Bag 8278" — 2008 — BUS = 191800"; CALCULUL ELEMENTEN OR GEOMETRICE ALE SERPENTINELOR Proiectarea orfedvel serpentine fucepe eit sludiil de amplasament In scopul asiguririi tuluror eerintelor {unetiouale si-cconomice, studi. In urma’esruia sc cblin datele iniliale de calen!-ce vor-fi folosite in eontintlare:pentru defi- nitivarea in plan si pentiy efectuarea cclorlalte amenajint. (supralirgire, vinibilitate si rampa suprainal{ei). LSE este prezeutat amplasamentol posibil al nei serpentine in iar in exemplul de calcul [13 sint dezvoltate verificarile nece~ ii comparatie! si alegerii veriantei optime din punct de. vedere tehnic. Ia exemplete;urmatoare (1.14—I.16) sintiprezentate etapele pentru caleulul clementelor geometries pentru mai. multe tipuri de serpentine ce put fF proivetate In:functie de condifiile de relief si de alte condifii impuse boy Facmplul 1.13. Studiul privind amplasarea viuei sevpentine de. eate- goria s doua (fig. 151) cind se dispane de anal multe variante de traseu pentru care severities ) Martneaallnlamentelor Intermediare.(délerminata pin ia phan saw prin ealen!) Ta Ta_= 80.00 m; Ta Tig = 60,00 m; varianta adoua: TEEPE = 70.00 m; — in vavianta a treia Aceste,valuri sint ia toate eazurile mai mari decjt lungimea. aliniamen- telor intermediare, necesare curbelor succesive si care pentru vitera de pro- fectare de 40 kinji, ar trebui si fle a= 1AV = 1b) Pozitia Hiniei rosii (pentru aceasta verificaren este necesar rea de profile longitudinale sumare pentru cele trei:variaute) se. veritied prinEeeiuaetsterse Amenojores cuebeléy in plon \ aribt| : es \ a 3 wal I g | | iy ns e cote S| oot} seo) Pree Aga cum rezulti din fig. 151 situa 1 oot 700}4 Elemente qeometice ‘Amonajaree curbelor in plon is 95, ou variantel inti, deonreee la eelelalte wariante dis ae Ti, sae must mori profilul transversal intoemit pe diretia punetelor Fee UES: i digs 192) eoatirma tasted cele dou consurs ale ser- ie tn wavinnta,fatir pot Mt executate Fars ziduti de sprijin deoarece: eae ag ah ai Fee a Dh + Mls 18,00 we (@ este lBfimea Uioplaruvelut de seurgere a apelor de supratata, iar B este Litimes plat= forme’). Tremplul Tol Calculul elementelor nei serpentine de_categor dloua cind se cunose (Fig. 153) 7 vamghiut dintre aliniamentele inifiate s U = 24844" = caurbei principale: I = 32,00 #5 = distanta F = 25.00 ms = Coordouatele centrului O; fata de sistemul de axe (ates Te fig. 153) = E2160 m5 y= 7250 m Prin eaten, se urmareste deter = distantele= dy, dy Dy Des T umghintle: sw Bie ie 30) 24° Se Be Ges BSED. Seviind egalitaten summelor unghiurilor din triunghiurle 0,¥iV5 3 reat critica ar spare tn aren urmAtonrelor elemente + WV aa Ubaot ‘rig. 13, Blementste nel serpentiac de eategoria @ dou Din biunghiul AQV, se determing : g~ AB y aig Se ealeulenza : sin 7, = 2A sind = 0,54086 xy = aresin 0,54046 = 32°42'54", ‘Din triunghiul 00,V se poate serie = Tey twig Ea 7728 my Om Bey Ys Se poate caleule distanfa d, 90,97 m. 4— Ty = VO In continuare se poste determina: “GV 20,0 -C¥, c0s C= 107,25 m. ae, sin x, — 22 sin C m 0.70726 5 deci: aresin 0,70720 = 450'44", Jo triunghiul VT = By a 26016 5 fy — axesin 026016 — 159446" Dy = dyeos Py = 118,77 m j= 9 — 8, = 745614",lemente- geometiée a a geomet Yn triunghiul Vs 700, + sin y= 2 0.20801 y= ares 0.2080" = 1700982" 105, fe =,102,36 m5 ey = 908 — By = TRB”, Unghint Ta centru al curbei principale rezul 3007 = (f; + & + 2) ” unde = ay Ut ty = ODIO": ator —(74955°14"" 3} 72°30'28"? 4 H2!10") = 202468" EF) ay, — x = 224608". s]a1 nghint le viet a) eurbél Geewidaré cu vHETEL- In Vie este: Uy 1808 (ry 6B) -se 16021°52", far elementele racordrit ew are deere sinks 10) 7 = Ry 2St = 8,78 6, = Ge) 76,800; i 180" (sce Bs = 1}— 2,90, m. n= neces ~3) ‘Unghiul Ja vit al curbei sceundare eu vieful, ta Vz are,valoa Uy = 180" “Cry + Bem TITS", jar elementele racordarii ew are de écre sint: isi m. Bow fife 1) Exist tonte elementele pentru introducerea racordirii progresive la ‘curbe principala si la curbele secundare ale’ serpentiuci. Ameneiorea curbelot in plon ” Daca bucla serpentine’ se reslizeaz’ din arce de clotoid’, variabila,inde- pendent 1 arcului elotoided este : eee 2 101725'4"". Exemplal 115. Caleulul eleshentelor simetrice de categoria intii (fig. LS) 3 inifiale = — vitezt de proiectare : Y= 40. kmh; = unghiul dintze aliniamentele initiale's U = 23033° — 30°; za euthe} principale : Rf = 30,00 m3 = distanja dintre virfurile de unghi ale curbelor secundare : By se Fv 40.00 m: Din sriunghiul VyTeVe rezutea + ha Beans gedmetrice ale _unei serpentine 1d s¢ cunose urmitoarele elemente sin = 0.8885 5 9 —yarexin 0,9885 — 2250: Din acelagi triamghi rezulta : = = 7120 m. rr Unghiul ki eentru al curbet principale rezult : y= 360" — 2(90° — p) — U = 1950", - 180" 2.8 = 19H40, 8: a0p, een 5 4 as ig. 154. Elomentele geometsice ale sn. serpentine simetzioe do ‘ategoria Intl Drumush eate g probotars ~ cd 19Unghiul le virf al curbel uy Jor secundare este = 180° — gp = 157910" Celetalte elemente ale curbelor secundare sint Ry = 110,00 m; 22,20 m3 Cy 43,80 m: ‘Exemplul 1.16. Caleulul de categoria intfi eu cent unghiwlul format de alinis “e"unghiul dintre aliniamentele inijiale: Um raza eurbel prineipate = Re clementelor geometrice ale_unei “rul eurbel prinelpale deplasat pe divectia biseetoa ) cin se eunose mentele. principale (fig. 1.5 639 = 30°: 30,00 m Z Gitanele + 2 40,00 m 51 00, = 130,00 mm. Di a trimmghiul V,00, se determina + 0.1538 = P= 131,20 m Elemente gesmevice serpentine se geometvice at pe dee}, Fig. 1551 Elem ‘pale dept ate une serpentine de categoria at en eon 1 crt prin ‘atdloreeunghfla dre alinarmentete pointe Amenajaree curbelar in plan Din triunghiul Vj, se determing aresin 0,2281 = 15°10" Dm Be oe 128,31 a 128.81 sIiul In centru al curbel principale rezulta 80" + 28 — a, = 18850" ta, tae #VVi0, == vow os’, Unghiul Ja viet al curbei secundere este U, = Uy ~ 180° (6 + 6) Celelulte elemente ale enrbelar se ndare sint Tym Rg 2** 2 37,65 m sme 8 180° 1B, (tec BE —Capitotul IT SUPRALARGIREA CAM iN CURBA 1. SUPRALAMGIRIL CAML IN CURBA PENTRU THEVIUTE TIFURE 4, earcut Di AUTOVERICULE Amensjarea curbelor din punct de-vedere al supralargvi cll se face peut Aine Milita de eirculatie 4 venicutelor hung pe sectoral in curbi [1% 73 Eeemplal Mit. Catculul supratargirit efit tn curbs in fpoters intl nirii a doud autebuze 'a) Elementele de ealeul cunoseute raza cusbei circulare: R= 150m: TI Gamueteristicile constructive ale autobuzulal 2130 mm Ly = Ty = 9050 mm 4, by = by = 2130 mms = k= 6095 mm; — spatifle de siguranfh sint aceleasi_ea. si Sn, alinament, Pevirt vy 60'Radin: spatiul de siguranta intre gebauitele vebieulelor care se inti nese, 55, este [19] y= EE = 1,09 mo. crs) aire laimes benzit oeupatii de vehieu! eind se deplaseart b) Diferenta rccupata 1a deplasare In afiniament, b(73, 74, 73] estest= in curba, be sh pralargives St Sab = «) Coteulul lati Hie coupate de_vebicul cing a6 deplaseaz’ pe bend extoioard de cireulatie (Gig. TL1, a). Se determina — raza interior’ Ry ~ 1504 Wa Rea R+ raza exterioara R, se obtine din triunghiul OFF R= VG tb FG = 15315 m. Litimea benzit ocupaté de vehicul este bye Re — Ry = 18815 — 150,51 = 2.61 a. 18 Forde exterivoré Sendo interven a b ‘Fig. TL, Suprataeginea eb fn eur in eazu toil & dont sutobuze. Supra b= b= 201 = 2,50 0.1 4) Cateul ts : jet ocupatt de vehieu! ctnd se depleseezs oath de ireulafie Gig TLL, 8). Se ean; P= Be Dawe Ine — raza exterioarh Bh: Z Rom A = 160 — 086 149,40: — vasa inlerioarS Rj se determind din tilulighil OGH » Rit tem JRE H HE 149381 mB Litimea benzii'ocupats de vehicul este : 149,31, — 2.50 = 146,81 m. Bm Ry — Ri = 149,46 — 146,81 2,05 m. ‘Supralargiren ne 2,05 — 2,50 = 9,15 m. Suprati fea total : Sip = 0,11 +041: 0,26-m.102 Elemente geamatice Exempla} 11.2, Calculul supralirgirii ctii in curba ia ipotera intilnirit ‘a dont convoaie aleatuite dintr-un autocamion cu dous remorei {19}. ') Elemente de calcul eunoscute, “raza eurbei circulate: m; ile constructive ale autovehiculelor ‘actor (autocamion Carpafi SB 131 n; b= 2960 nm; v= 883 mm = earacteris vehiculut a= 3400 remoren Auto "2400 mun ; @ = 3.200 mm; —"spafiul de siguranté intre gabaritele 497 mm; 80 mm; by = 2.360 mms jehiculelor In éazul Int ilniri mil figiei ocupata de vehieal cind se deplascazi pe banda exterioara de eirculatie (fig. 11-2). Se determina raza interioarl Ry Reo Rp t= 150 + 2S = 150,54; 2 2 aa exterionr Ry Re Rt Ren Riba ve 112, Supeatinyivea Denaitextevionre neces InserierH) uno eomvat tm eur cor 103 Rem r+ Ris Rit RE te Ry = 151,81 m Lajimea benzit ocupata de vehicul este : RE 2ah + 2 — uf 5} 51 sr = 24,03 m 0,5%.20 Elemente geametion sn ; argc ederaaré conokrge = 2626 ois — “ye Viarginea eve netiorarigft | oe 2020 —== “worginea mnperioard | Marginca argngs noe get, a orgies ecteneerd sora pypsene ve “10 ely 1D aeH Tart poser eee a largite Pi Wargines irargas MOO tence cya wining isuers 80 re ee Rampa suprainatfeph ¢ Fig. 118, Amenajorea vumpol supreinairit pastrind nemoditicate eotele margin Inteslosre 3 partiteareanbile lit panetloreaacterstier: Este necesar& introducerea racordii 2.000 m Ja extremititi dari sint 1 verticale cu arce de cere de raza R. rampet suprainaltiii; elementele acestor recor m= 0.07% 5 mk 200,00 m ; 670m; B= == 0,011 m 2 r Fig, 11.6. Sehora de eset al gotelereclor dous margial ale piri eerossbie, Cotele marginii exterioare se determina pe baza pantei transversale care rezulta din nomograma reprezentata in fig. 111.2 corespunzator razei de curbura in figeare. punet de pe rampa suprainal{arii sau pria asemfnari de triunghiuri in fig. 1116. Pentru curbele realizate numai din arce de clotoida, suprafnilfarea ma- simi, ea si supralargirea maxima, se mentine coustanta pe distanta = dis- pust simetrie fa{4 de punctul comun celor dows arce de clotoids [19, 72] ; ‘calewlele pentru intocmirea sohemei de amenajare a rampei suprainailfaril se condive ca in exemplul IIT1 sau 1IL2, eu deosebirea ed lungimea rampei su- prainall2rif este: L «tay L=sy (ILS) unde ¢qy si d” se determina in modul prezentat in exemplele IIL.1 si THT.2. |. AMENASARGA MAMPEL SUPANIVAUPAI LAICURDELE APROPIATE Rezolvarea problemelor speciale de racordari progresive [48] prezentata fn cap. T simplified In mod hotiritor amenajarea rampel supraindljarii iutre curbele suscesive apropiate de acelasi sens sau de sens contrar. Astfel, condi- fiile restrictive impuse de normele oficiale in vigoare cu privire la amenajarea ‘curbelor apropiate, legate de marimea aliniamentului intermediar, nu mai ssint necesare deoatece aliniamentele scurte sint inlocuite eu arce de clotoida (exemplele 1.71.11).122 Elemente geemevice Amenajarea rampet suprainalfaxii Ja intrarea si iesirea din sectoral de ccurbe apropiate se face ca in exemplele I11.1 si 111.2, lar fntre eurbele apro- Piate, in conformitate eu situatia de fapt (curbe de acelasi sens sau eurbe de Hens esata). txemplul IHL3. Pentru racordares ovoidala caleulatl ta exemplul 1.7 si * fntocmeasea sehema de amenajare a rampel suprainalfani intre virejele 2 de cere de raze R, = 259,00 m gi 125,00 m. Elementele de ealeul cunosen! ~ viteza de proiectare : ¥ = 50 km/h ~ lijimea parpit carosabile aesapralargite : B= 7,00 mj — Jungimea arcului de elotoids dintre cele doud viraje are de cere: s = = 25,30 m3 — hungimile virajelor are de cere : Ci = 78,54 m5 Cf = 109,74 m. = panta transversala fn aliniament : py = 20%. Cu ajutorul nomograinet din fig. 111.2 se determing pantele suprai maxime corespunziitoare eelor doud viraje are de cere : Pe = 26% 5 Pm = 5.35% (pantele suprainaltarii au fost determinate pentru V— 80 kmh, K = 20 Si valorile corespunzatoare ale razelor). Arcul de clotoida corespunde vi- tevei de proiectare V — 50 km/h impusa de valoarea razei celui de al doilea viraj are de cere Ry = 125,00 m. Considerind ch amensjarea rampei suprafnaljarii so face mentinine nemodifieate cotele In axa drumului, rezultl : Rampa suprainaltivii intre cele dowd viraje arce de cere are lnngimea L, = $ = 25,30 m, Suprainaltarea intre cele doua viraje se realizenzs astfel : suprainal{area marginii exterioare prin unirea punctelor situate Ia cota ys, respectiv hg ior supraiuilfarea marginif interioare, prin unirea punctelor situate In cotele his, respectiv ht, (fig. 11.7). Declivitatea marginilor parfii earosabile rezulta Amenciores rompel suprainéiédt alee 1614227 te neo inferioerd resuare Mecgin sea cdi tor 08 Thy Har pinea ier ure La. “ey, a Doo Ua ae ‘age 123 Range siprainittind c32a Elemente goomevice La marginca interioard este necesard introducerea unor racordari verticale a capetele rampei suprainalfirii ; elementele acestor racordiri sint: ‘m= 0,519 ; R= 200,00 m:; 0,007 m. ink Ia profil A in care panta transversal p = 4% panta pe acos- tament se mentine Ia valosrea de 4%, dupé care panta acostameutulur reste in aceeasi masuri ea si panta pirtii earosabile ‘Supralargiren caii in curba de ray R= 125,00 m este Sip = 20,35 = = 0,70 m; pentru curba de raai R= 250,00 m nu este necesard supra- Targirea edit in curba (tabelal 1). “Exemplul TH.4, Pentru racordaren ovoidelA ealeulati tn exemplol 1.11, s& se fntocmeoscd schema de amenajare a rampei suprainalfarit intre virajele fare de care de raze Ry = 225,00 m si Ry = 150,00 m. Elementele de calcul eunoscute — viteza de proiectare : V = 60 kinfh ; = latimea pirfii carosabile nesnpralargite: B= 7,00 m3 = lungimea arcelor de clotoida care asiguré trecerea de la un viraj ia celatalt sint : 30,05 m: — Tungimea virajului are de cere de razi Ry ~ 450,00 m: Si sn Se a — Seg = 71,95 ms = panta transversalfi In aliniament : py = 2.5%. Pontele transversale in cele trei viraje aree de cere determinate cu no- mograma din fig. 1L2 sint: Par = 4,06% 5 Pry = 2,08% + Poe = 6,07% ~ 6,00%. In virajele de raze Ry = 225,00 m gi Ry = 150,00 m supralargivile maxime sint determinate din tabelul 11-1 Sip = 2-0,25 = 0,50 m, Considerind e& se pastreszi nemodifieate cotele in axa call, rezult’ ur- mitoarele elemente pentru intocmirea schemei de amenajare a rampet supra- inalfiuii pe sectorul de curbe suecesive : = 15,90 cm 22,96 m; hy = BPE Me 2 Pate 2 fot Pe _ 29,75 om; Amensieree rampel suprainatéri be 2100 | verapel de bo “he Pente Irensversolé in pee Ponto tansvertal in prio curbs | | Ve 2 oy Reis Fa Ries es g 2 é T Rampo siproinittard T 1118, Rempa 135,126 Elemente geomotice Nay BOS Fs = 5G cm; hla = 0,00 em 2.25 om. Lungimes rampei suprainalfarii tntre virajele (Cy) si (Cy) este: Least G +s = 144,05 m Schema de amenajate a rarapei supraindlfii este prezentata fa fig. TIL. Declivitatea marginii exterioare este : Aah 400 0.10%, sau f% = ig 100 = 0,19% 5 hnu este necesari introducerea racordirilor verticale. Declivitatea marginii interioare este 21%, sau iy HH 0.21% <0,5% 5 nu este necesard introduceres racordirilor verticale, Exemplul TH15. Pentru racordavile in dusing calculate in exemplul 110, si se intocmeased schema de amenajare a supraindlfieli, cunoscind urmitoarele elemente de caleul = viteza de proiectare: V = 40 kunfh ; — lifimen parfil carosabile nesupralargite : B= 7,00 m; — lungimen arcelor de clotoida cuprinse intre coreurile succesive de sens contrar : Sm = 26,53 m5 Say = 53,12 m Siex = 60,58 m5 Seq = 40,35 mj —lunginea virajelor are de cere Cf = 124,26 ms Ch = 109,01 m; Ci = 11202 m; — panta transverssla a profilului convert Elementele de caleul necesare tntocmirit sel supraintlfiril intre primele doud cereuri sint : fy = BLA = B PAP 0,35 ems he Amencjorea compel suprainatér Wages dn teat ‘bb a prenacor Panta transversal 12t | &| ip el |§ SF BLAS tae 8 . a i :128 Elemente geat Lungimea rampel supratnatyarit intre cereurite (C,) st (Cs) este Ly = su + Sean = 79,65 m. Schema de amenajare s rampei suprainAlfaris Intze eereutite (C,) $1 (C.) este prezentata fn fig. TIS. Elementele necesare peuiru tutocmires schemei de amenajare a rempet suprainaliani dintse eereurile (C,) si (C,) se obtin fa acelayi mod; unele intre elemente sint determinate (Par. a is). Valovile supralangiilor imaxime ‘corespunzitoare celor dous fost determinate in tabelal IL : Sars = 2-0,25 — 0,50 m3 Sirq — 2:0,50 1.00 m, je au Capitotut 1V PROFILUL LONGITUDINAL, CULUL MAZELON PENINU RAGONDAIILE CONVENE Razele minime de racurdare se determin’ dia conditii de vizibilitate 91 coudilif de confart [19]. a. Heterminarea tangentei trigonometrice ma unghinini dintre decli- Vitifi_ pentru care este asigural ea fara introduecrea racordarii verticale. He declivitatite t) si ig concurente in punctal © (lige TVst). Se note: K — indlimea planului de vedere fal’ de suprafata de rutare ; hi — inalfimea unui obstacol agézat pe supratata ea; E — distanta de vicibilitate (segmental AB): tat; tee mip Unghiurile Pind miei, se poate serie: tga © sin ~ a (radiani) Intrueit m= tb 7 ® 1 prea he distonta minima im funetie de é, reaulta din conditia au 4—t ava) at wor care se reduce Ia MK E, sau exprimind in procente Tara racordarea declivititilor dock io9 eae pentru Ko 1.20 m si A= 0,20 m rexult avy ~ pentru Ki avs b. Determinarea razel de ravardare convexii pe baza condijiilor de vizi- bitiute. Ipoteza de esleul : conduedtorut antovehicnlului de pe o declivitate si observe la timp un obstacol situat pe partea carosabilé a celeilalte decli- Vititi pentru a stopa in fata Jui (fig. IV.2 si TV.3); in acest caz distanta de vizibilitate se ia egala ex distanta de frinare, Se ealeuteaz: = tangeata tr Giferenja algebr gouometrich 2 unghiului dintre declivitayi, rezultata din ‘a dectivitatilor m% = —(-W) = EI)’: «rv.10) = valoarea razei de racordare in funetic de poz stacol si vebicul {ati de curha de racordare : Cazul I. Vehieulut si obstacclul sint situate pe eurha de racordare (lig. TV.2): se exprima distanta de vizibilitate Ein Iunclie de distan{ele Parfiale 8, 51 s,, determinate din triunghiurile dreptunghice ACO $i OCB: Bm 405 = AO x JAR; 9 = BC = J BRR B= JIR/K + Ji); B= WRK 4h + 2S RR) Rais = relativil intre obs- 2K A+ 2VRR) ae Profil longitudinal 131 #5. 1V.2, Determinaven euzsi pent eacordaile yentleake eouvexe. Caan fe ig. 1V-8. Determinsrenrazel penta racorile vertical convene, Ca332 Elemente: geometicn Cazal 1). Vehiculul si obstecolu) se gisese In afara curbet de tacordare: (Gig. 1V.3): se exprim’ distanta dé vizibilitale E im funetie de distantele partisle AM, MC, CN si NB E = AM + MC + CN + NB aur 28 NC = N="; np ™* 200 yy Bee Ba BOK yo dim us 400, =| In cazul in care se ia in consideratie ipoteza intilairii ea obstacol a. unui alt vehicul care cireuli in sens invers, pe aceeasi banda de cireulatio, in relatille (IV.11) si (1V.12) se considera’ K 1,20 m, Caleulele pentru determinarea razelor de racotdare convex’ se pot si Plifiea daca se folosese urmatoarele observati = la orice racordare verticala raportul dintre tangenta trigonometric’ (sau panta) ma unghiuiui dintre dectivitai si lungimea curbel de 1 dare C este o constant si reprezinta rata sehimbarii de pant pe fiecare: met de lungime de curb’. Inversul acestui raport, k= S, este de ase— menca 0 constenti si represint 9 misurd a curburii, exprimaind hungimea aecesara pentru ci panth si se schimbe eu 1 = din relafile eunoscute se determina lungimes tangentei T ee subia~ finde curba de raconate 1 ~ 2 presum 91 lunges cures de racordare 2h at iy 200 Rat aav.t2) (+0) Cm 27; folosind expresia se obtine = hn; R= 100 k: avis) = inte-o reprezentare carterian’ avind © In abscis& sim in ordonati, coelicieutul k este o drespts, iar R= 100 tot o dreapta. Deci, pentru o vitexa de proiectare datd, raza de racordare verticals este constant yi au depinde de valoarea declivitatit 5 = Iungimea curbei de racordare_ vei C= hun este variabilt ow valoarea declivitatilor si pentru a asigura lungimi de vizibilitate E, envba de racordare Lrebuie si sib o snumits hmgime C in funetie de viteza de Proiectaro si tangenta trigonomettiel m a unghiului dintre declivitati, Dingrama din fig. IVA exprim’ aceste observatii si permite determi- narea razel minime de racordare convex’, precizarea eazmrilor E < C sau E> C precum $i determinarea Iungimii curhet pentru satisfacerea couditiet de vizibilitate, Prob longitudinal 33 Exemplal IV.1. Fie p= 18%, & —0,5%, HE = 120,00 m( fig, IV.1). Si se stabileasea daca 7} racordaren verticald este necesari 14 fe 130 me iiorm relatiet (IVS) si | fee ts a as or aa Bo er ER = 2% si respectiv 1 Z Fig Vc Diagram pene dence ng m6 4%, cra Sani ioe Dav m= iy + ig = 1,8 + 0.5 = 2.8% ; Inteueit nu este indeptinita con- fe Ja distanta E— 120,00 m un obstacol de indlfimea eesara introdueerea racordarit verticale. Exempla! IV.2. Pentru datele din exemplul de caleul IV.1 si se de- termine valoaiea razei euthel de racordare vertical corespunzator cazuritor exprimate de velapifte (IV.11) si (IV.12). Contorm relajies (TV-1i) rezulta R= 3 800 m. Conform relatiei (TV.12) rezulté pentru Ro valoare negativit, ceea ce ‘exprima faptul tainta de vizibilitate E este insuficienti pentru con- dijia exprimata de relafia. (1V.12). Exempla 1V. se determine ‘raza curbei de racordare verticalé (v, fig 1V.2 gi TV.) eunoscind urmatoarele elemente : = viteza de proiectare : V— 80 kan/h = dectivitatile: fy = 49% gh iy = 3% 5 K= 1,20 m; h= 0,20 my = distanta de vizibilitate : E ~ 100 m. Pentru datele problemei rezulti m= 7%. Conform relatiei (IV.11) R= 2650 m iar conforin relatiei (IV.2), R=T 7 m. Hezulti ed valoaren raze} curbel de vacordare convex va fi de cel pulin 2650 m (eazul 1). maa din fig. IVA rezulth € = 175 pa B 2 87.50 my R= 100 k= 2500 m; a3 deci, valorea razel curbei de raeordare convex trebuic si fie R > 2500 m5 ‘a rezultat 0 valoare pentru moi apropiati de cex obtinuta din relotia avn). 2, CALCULUL RAZELOR PENTRU RACORDARE CONCAVE Razele minime la racordivile concave se determina din conditii privind + ssigurarea vizibilitatil In timpul nophii, vealizarea confurtului circuletiei prin Bmitarea aeceleratie? normale sau lungimea minima a tangentei rcord’- rilor [19].134 Hlemente_ goometice Prima conditie referitoare ta asigararen virihilitatit in timpul noptii este indeplinita cind di tania de ituminare a farurito vehiewllui este mai mare deeit distanfa: de frinare (lig. 1V.9) Se deasebese doud eaz a) Distanta de tr mai scurta decit Iungimea de weordare ; exprimind distanja de ue E ea medie proportio- i. IN. Racordae vertieale concave stern tre spotenuza triuaghiulal fitea var derarinre tit sonia e-ssgee dreptungie. inseris ia cereul de Fare sib pe inp te heap. rari R 31 proieetia pe ipotenuza ‘a coardei subintiusi de arcu de fi (fig. TY.5) se obtine succesiv mare este ete corespunzitor lungitnii record: Es JOR FE sina) EP 2, + E sin 2) rm Rowe? Fa Ea ayia) in relatia (IV-14) « este unghiul de iluminare, iar hy este inilfimea Ie care se situeazi farul fata de suprafala.de-rulare. 1b) Distanta de frinare este mai mare decit lungimea raeordavii ; aceasta conditie este exprimata de o relafie aseménitoare relatiei (IV.12) stabilita pentru enzul TT al racordirilor convexe : Fan > [=A y+ Fain Confortul .cireulaied se impune prin valtarew accelerati Tncit, In parcurgerea curbel, aceasta si nu dépiseascs 0.5 rezulta : Ray 2 015-V% av.) A treia condifie priveste lungimen tangentei racordri : tat Tan eV renulta Ran > AEE «vary Facute In racordarile 0 tn acest ca, folosind observ : de racordare coucavi, poate simplifiea determinatea razei mis wtilizind Profil longtudino! 135, ig. 1V.6, Dias i eure woneitinde tnt pono dterminarea et rncurdst cones 0 a0 200300 a Se a ar Gingrama din fig. TV.0, elaborata pentew condifia acoperitoare privind asi- fea vizibiita{it_ pe timpal. nophil Exempla) 1V-A. SA se determine raza raeordarii vertieale concave pentru cove se emuose urmatoarele elements (ig. 1. declivitalile : iy = 4%, is = Viteaa de proiectare : V8) inf . a Uistante ue tate: B= 100 m3 = poritia farutui fat de ealea de rulare: 1, = 0,75 m; = Unghiul de ituminare : a = 1°. em Bo 1000 NI ig. 1V.7, Delerminazearo- Delune! racordint oneave im eonaitit de viettat [joo ‘Tangenta Lsigonomets (Qa relafille de cateut se introduce ford sera) Conform relafies (IV.i4) rezmta: -R > 2004 m; din relatia (1V.15) HR > $20 m; conform reletici (IV.1G) results 2 > 960 m, iar din telagia (V.17) rezulta R > 1143 m pentru Tay — 40 m5 deci, even curbei de ra- fordave voncav8 tiehule ai fie mai mire decit 2001 m pentru a salistace tile, ind graficul din’ fig. IV.6 rerulth C= 140 m; k= 20 si R= 2.000 m, vatoare apropiath de-cen rezultats folosind relatia (TV.14) a dedlivitatilor este: m bi 7%Capitotut ¥ ASIGURAREA VIZABILATATIE 1 MELATI DE CALL Distanfa de visibilitale tn cazul stoparii a dona vchieule care cireutt in sensuri_ opus * B= wets tS; way Emer ey +248 wey 1B este distanfa de visibilitate ; 5 — spatiul parcurs ia timpull de detiberare (0,75—1,5 8) 5 Ss = spatiul de siguranta (5—10 m) 4 ey ty — distanfa, de frinare propriu-zisi respectiv in palier, yampa sau in pant. Valoarea distanfei de frinare propriu-isi se determing in functie de clomentele geometrice in profil longitudinal, prin echivalarea energiei ei- netice a vehiculului in momental frinivii eu Iuerul mecanic efectuat prin frinare, Rezulti = pentru palier : epee way = pentru rampa (4+) sau pant (—) cu declivitate #: "Be Ta Bur TH" et wal aa ar Abs unde f' este coeficientnl de frecare prin frinare. Pentru acest coeficient poate fi determinat eu relat le orientative vs) aplieabilt pind La viteza v 108/3.6 9 este acceleratia gravitafiel ; pentru caleule mai exacte se vor folosi valorile din tabelul V.1, determinate experimental in fara noastra. Asigurorea visibntan 437 Tobelut V2 cri ‘Vite a estate, ‘i aren tones ‘noi Antal scat Beton de eiment a4 Calapast ost ons s+s 9) In cave I reprezinta distanga totals de frinare. Distanfa secesard ocolirit unui obstacod stalionar Bastar unde; s este v; wn ay = VAG este proiec tore ia. S a vehicululai, urmata ta efectuaren ocotiit obstacclului, pe ax ig Va); Yes lates beanie evi fn me fe Ro sea Him, care se determina din conditia en Ia pareurgeren traiee- toriet in S, forta centritoga si ni depigenced 20% dia greutetes wanna, Inlut_adiea R= V4/2, - ga eas " Distanta de vizibittate ta depasirea unui vebicul in migeare : a= Vie-(r unui are de cere al traiee- Em E+ oft «sy unde: E"= D + (oy + nj)l este distanta de depasire Dm So 4TH ae distanta de depasie @ unui vebieul sta- tion = Viteza Vehiculutut care efectueazd depagirea, in mis: Fig. Vi. Distant nceesars orale wml obstacolstaonanFlamente geometice 138, Asigurerea wnt ig. V2. Distania de vicbilitate Is depasieea uned vebicul tm steaks c vileza vehicnlulst depsit, in m/s: 3°08 Wises Setsctaty cae fin, seupeops pe banda pe care : trebuie sé se cfectueze depisirea (fig. V.2) in m/s; f= drats depasini, in Distan{a de vizibilitare Ta tnlerseetii de drumuri E =f STB cot 9) ne By 0-4 4 $i ts Ant nantle Lotte de finae Init thet de elite ee net Si cae oe ineriensh cle dows drama tanta de iste tn re) aeiaegeat Sapa in taf taut obstacl slafonar erst (v.10). unde Bare semnficafin in slain (0) ‘ ee a ated @doud veiveule cue sreuta ta seusnt opuse cgeasi band’: ran) snd: aaa su. % Sint vitezele celor dowd vehicule eare circula’ ta sensuri opuse, in ms 7 Deck vehiculele circula eu acceasi viterd (0, — 0% =») mm Mi. (vas) Pentru determinarea Jimitet cimpului de vizibilitate se determin mi i fi (V.i4) = misura vizibilitagii «vt5) 139 i oF 2. DISTANTA DE VIAIMNTATE SL AWESFIUCHA. I VETRZA £ In cazul in care distanta de visibilitate, corespunzitoare vitezei de pro- 7 =a aye fa iectare, nw poate fi asi intram anumit sector al drumului, datorita dificultatilor de ordin tehaie si economic, este necesar duce se prevadi re "t Vitevei de circulatie pe sectoral respectiv, prin instalarea nor sem nale de avertizare. Valoarea redusi a vitezel va fh dedusd pe cale inversa, Poraind de Ia distanta de vizibilitale care poate ft efeetiv asigueata ‘mplul V.1. Se considerd un sector de dewm in curb a in plan $i in-profil transversal ea in fig, V.3 si Vol Distanta de’ vizibititate care ar teebui asigural eculatie V= 60 km/h ar th situatia i pentru o vitezi de cir- B= 70 ~ 90,77 i) = 108. Aceasta ar conduee In o distanta liberi Interalé iar masuea vi Pig. V8. Viititatea In curbs, Pia de statevr Elemente geometice Asiguraree vsibitsty ua Se observa insti din profilul transversal 08, datori de sprijin, nu se poate asigura, oa misuré a vizibili 5 €=040 mde ade rena tana er aera; Cm G =o 75 my Pentru determinares vitezei de cireulatie In aceste condifit de vizibilitate, problema se trateaza invers, plecind de la marimea distanfei de vizibilitate ‘care se poate efectiv determina pe baza distanfei libere laterale : B= JERC= 82,00 relia dstanfi de viiilitate (V.19) pentru eazul faite a doa Autovehienle dintre care unul circulé nereglementar se deduce valoarea Nitezei, dupa cum urmeaza : Jo = 30,0 =i); se consideré f= 0,30 1 = 4% 5 i ‘ 5 82,00 = 72 — 30,700,30 — 004); é 1,944 V = 82,00 + 90,770,200 = 82,00 + 7,98 = 89,98 z f v= BH 15,20 ken, 3 Dect pe ingjcatorul restrietiei de viteza in sectorul respectiv se va indica : wviteza Vin 45 kh i 2. VERIPICAREA VIZKBILITATIL UNUL SECTOR DE DAUM 2 s S| 3 Exemplal V.2. Se consider un sector ta curb’ al unui drum existent Be é ccc urmeazi a fi modzraizat peatru viteza de proiectare de 60. km/h, a g 3 Pentru veriicarea visibilititi existente in plan 9i ta profil longitudinal s oe nana ama ‘se prezinté planul d> situatie (fig. V.5), profilul longitudiaal (fig. V.6) si gS Sl * | profilele transversate (lig. V7). & “Linln Intrerapta m pianut de situate reprezint& limita cimpulai de vi- as aibiltate exislenté, determinatt pe baza profilelor transversale, é ' Se considera profeejia plang a razei vizuale tangent la limita etmpalui 09 iS de vinibilitate existent, im punetul de bisectoare, -B, cftuia fi corespaade ‘eea mai mare vaioare pentru distanfa liberd Ieterala. Reculti e& proftal inifial al razei vizuale, pentru care se verifick vizi- Last —| bilitates existenti in eondifia cea mat defavorabila, este situat fn pichetul 19, ‘Acestui profil It core spunde + | cots fn axa Denzit interioae : hy = 551,15 m: | < cota razei viauale : hy = ft hg unde hy reprezint® pozitia ochiulut | Comblitorst, fat de alt do alee gy Ing = 951,16 1,20 = 552,35 my — poaifia kilometrok : 29°4- 156,80,“Cyenaya jones oapssosd) ypeysPaoy goed a 2x mes woneSUAIAS “OA “Sh 143 aquna8 unworn wy ed ayn 0 datas ony ‘ay iad [ears wns 309 32s j2atsd 3109 sv prod 309 Asiguroras visibiltats Flemente geometics ae148 Elemente geomesice Pichetet 19 ho tS 5b0 58000, Hs. z Baie ta Pichend 23 7 en 29420850 a 7 Ssa0g Tea Bao. aot Piebeiu) 28 nn 89% 25160 at Fig. Vi. Veriicarca vlabiitetexltente in prot transrersa (procedett raze vinuale 0 Asigureven vibilt3ti 145, Autovehiculul din piebetul 19, c reglementst, trebule si observe di chetul 24, care cireuldnereglementar Pentru punctul Final sl razei vizuale limita corespund : — cota in axa benail interioare: fy = 55216 m3 re paveurge seetorul de drum in curhi ‘aceusté pozitie autovehiculul din pi = cota razeh vizuale + fgg = 53216} 1,20 — 555,36 m: = povitia kilometrict : 29 -+ 249,60. Longines masursti a proiectiel plane @ razel vizuale este 2, = 92,00 m. Se ealeuleazi pentru_profilul final Bly = Tan — ha Aceleagi elemente se calculeazé si pentru profilele intermediare, consi derate succesiv drept profile finale, Rezultatele caleulelor sint centralizute fn tabelul V | Bin | ce Goose ‘sie Bed oeteess Prot ete | ‘noes trea. | ‘olor0s093, snes Comparind cotele razei vizuale cu cotale in axa benzii interioare in piche intermediari, se constati ck profilul B stinjenegte vizibilitatea din profilul 19 htze profilel 24 (cota razet Vizusle este mai micd decit cota in axa benz interioare). ‘Distanfa de vizibilitate existent tm plan rezult& di 249,60 — 156,30 = 91,30 m. Aceasti distant’ nu poate fi asiguratt sf in profil longitudinel datorita configurajiei aeestuia (vezi pozitin T din fig. V.6). Din aceasta caus’ prow filul final care poate fi inci vazut este situat intre profilele 29 si 24 si poate fi teoretie determingt prin intersectia tangentel dus din punctul 79 fr curba de racordave esistenti in profil longitudinal cu locu! geometric ‘al punetelor egal departate (la 1,20 m) de suprafata de rolare: ‘Pentru exemplifieare, sl In mod acoperitor, acest profil s-2 considerat fe fi profilul 28, existent in documentatin proiectantului, si deci: By = 228,40 — 156,30 = 73,10 m Pe baza distantei de vizibilitate efectiv esigurati in situatia existent ‘2 drumului, precum si pe baza elementelor geometrice ale acestuin in profil 40 — Dramsrl, eveat gt prolectare — ed 18M6 Elemente geomatice longitudinal, se determina viteca ¢ nt care se poate drum tn curbi, dup: ‘ um urmeaza = B= Te m7 +0: 7210 = 70 — 30,7 — 30,71; 034 Ym ae 1,064 00 it m= 70 ~ 78.7885 ; YO —F* 6.5780 — 09,35. cireula pe sectorul de 72,10 = 30,7 0,055 ecuatia oP —81,62030* +} 333,35540 — 1 107.4491 = 0 care admite riddcina v = 6.4828 m/s sau V x 25 kin/h. Rezulté ci elementele geometries in profil longitudinal ale drumulut existent nu asiguré decit o vitezi de citeulatie de 25 km/h Pentru a asigura pe acest sector de drum 0 vitezd de proiectare de 00 km/h, trebuie proiectate toate elementele geometrice E longitudinal corespunzatoare acestei viteze si un cimp de vizibilitute. suficient. La intocmirea proiectuiui de moderaizare se adopta urmatoarele ele mente: = in profil longitudinal se face racordavea deetivil jn plan se pistreazi raza de racotdare (R asigura un cimp de vizibilitate sufieient, determinat bilitate necesard pentru v i ew o rari de 2.500 m; 50,00 m), dar se va de distanja de viz fe2a de GO km/h rezultutd din relatia (V.13) 108,00 m, Se amenajeazé complet eutha in plist si in 5 de clotoids intre aliniament gi virajul are de ce si a suprainalfarii). Pentru simplifieare, in acest exemplu, nu st luat ia * considerare alte amenajiri ale curbei in afara vizibilitatil in continuare, se arata modul de deierminare a limite’ cimpului de viei dilitate necesar asigurarii unei viteze de proiectare de 0 km/h si verificares rim provedeul razel vizuale & distanjeh de vizibiitate efeetvasigur ul Ia centru corespunzator arculai pe eate se mésoard distanta de ‘viuibilitate este: ut (introdueerea arcului re, amenajarea supratacgirit hts. 196: ta0" 106 peta ote 80° aT Lungimes toardei corespunzatoare este av, 103,84, Distanta liberi lateral necesari este data de relutia: 9,08 m. Laan sink az : Asigurien wba jah migura’viaibilitatii necesare este : 10,83 m, cao tha 908 e Pent vest ia signet se proses, mel ons PRR eee et es ia peo transversal st in pofil longitudinal. PeNpentra proflul initial, 79, se conose Perfor in axa beni inteioare AL ans So ee ee EEpal 120 S8101 ms Se eee eens ve sens tree veer CEE pce Ala yes viuate este in pchetal 26, peatra os 7 via in axa benaii imterioare: hy —= 550,46 m3 = eat 46 + 1,20 561.08 m5 = eota raz Eear 103,84 m. 1, = 581,66 — 551,61 = 0,05 m5 008 - 0,000481. 18 Sat es eatessiguratA deoaree priecia plang a raze vzuale rere arin punetal covespunastor aistantel bere laterals % (Ee ind cotsle vazei vizuele (ky) eu. cotele fn axa bens interionre, Compania a erin Uinta VS eonstata ef primele iat Pentry Proteette He abc, viniietea este osigarath si 1M p si 22 | ee | Oe | ee Be | gape | Ue | te a ge [ieee | te |S | Bit | Be gees | Goma | sie | tie |e Ba | Sea |Capitolut vt ConPoRTUL otic 1. coNstDn a ‘ONSIDERATH PRIVIND PROLECTAREA DRUMURILON PE RAZA CRITERIULUT DE CoNFoRT ornic eo siguranta circulatiei pentru desfagurs ati. np i pe tret planuri de proiectie (plan de situatic, profil k 7 eat Pees ot tf st infor dpe owsdevind se of Tata conteitor ase Snuted see ordi de thee all ero apa ihe rede 2a pt tins eae cae ws tpt cnt pene ap baety . re tajese calitatea scurgerii traficului, constit oon toarele cauze principale eed ie often ier onan foart gi (in calcule sint considerati cu valor ‘ssh moditien Valorie in funefie de supraafares qi tugosttaten imbrdetmighi cosafine SEE ure pate fine Imrdetmih cna face prin mai mulle metode! siietatetnaie si profit transversal reprezentate Ia 0 anumiti scarii) ontertul optic 9 >) Studiul pe machete ta seara 1.200 care si euprinat drumut cu Tu: crane de arta’ si accesorile aferente incadrate in formele de relief ; deza- Seatajul machetet rezuita din complica{ia Intoemirt ei pe seetoare tuagi 4 din faptul ca in aeeste eazuri este costisitoare ej Austiza traseuiui pe baza tabloului perspectiv al dewmalui care se poate realiza din mai multe puncte de vedere : ve i pietonulal, necesar sistematizirii arterelor urbane, sistematizatilor Verticale fin ona construetillor monumentale, la aceesale pasajelor demi- Selate ete § Me er mistulai, specific vederitor panoramice din poritit Iaterale plat formei, situate in general In. altitudine : neh condueatorulni auto, corespuazator pozifillor sucpesive pe care Te ‘ecupd autovehiculu! in deplasaren sa_pe dr ‘Tabloul perspectiv. poate ft intoemit prin: Ge obfine un tablon perspeetiv panoramic util obser Sacre al turistulei), meted coordonatelor relative obtinute pe seeelee veale ale unui punct al drumului reprezentat-In spafiul tridimensional, nattade mecanice s1 semimecanice (folosind aparatele numite perspectografs) FT Rttode automate (care, folosind ealculatoral electronic, oferd o, seoventk 4S Jnett de tablouri perspective in sensul de parcurs dind possbilitayt neli- tats proiectantului 64 interving en modifichri acolo unde considera neottar). @) Studit de mai mick importanta pe fotomontaje si perspective lbere intoemite de observatori specializat ‘Gricare dintre metodele de aneli pe bard de reprezentiri spatiale are ‘acept seop stabilirea de conclurii ou privire la Inserierea trasoulul in formele See conditillor de pereepere vizuald a drumulut de citre conduct. ae eiito tn deplasarce sa gi Iatocmirea de modole matematice pentra frolectarea elementelor geometrice ale érumulai pe baza eviterinlat de con- fort optic In concordant cu criterifle mecaniee ete. “Asiguratea confortului optic este indispensabilé drumurilor | moderne pentrivvitece mari de ieulafie, deoarece aceasta permite, conducitory\t reve ga apie din timp si Fach fort suplimentar manevrele necesare con Gueerii in sigurantii 2 autovehieululu AiRSPECTIV PRIN METODA COORDONATELOR a INTOCIREA TARLOULUT RELATIVE setor de drum este mai compli fo lucrare de constructic civil Intoemirea tabloului perspectiv al unui se eat decit intocinizea unei perspective pent Aree Slementele de baza (plant! tabloului, razele vizuale, punctele de vedere) A ceiporifie fxd, iar constructia este limiiata in spatiu ta dimensiuni relntiy ae peat aprefete plane; pentru intocmirea tabloului perspectiv al un st tpseste elemente de bez sint variabile im Iungul traseulut Panorama oferita conducttorului auto, datoritk mobilitatii sale neintre; rupte gi sehimbétonre, euprinde perspective succesive, cares proietsaz Toole pe transparenta parbrizului siu, Pentru a stabili geometric elementele Cahledui perspectiv, trebuie fixat planul tabloulci st punctul de vedors + flail tabloulai trebuie s8 fle invariabil fa raport eu oehicl conducitoralElemente goometice gi este situat ka tnalfimea fe fata de calea de rulare, ir tablout este parbrizul consi erat plan "st transparent Ia distinta (de punetul de vedere (fig. VIL). Pentru intocinirea tab uli perspectiv. se olose datele din planul de. situ lie, protiut lougitnel Drofital transversal. Se cu Sider8 punctul de vedere Si sistema de velerinja VE) format de H (plan orizo tare confine punctul de vedere V). TT (planul tabli- i I. perpen cular pe H gil st care taece prin puneti! de ven dere). Se stabilese punctele de pe asa drumului care se vor transpus bloul perspectiv’si fata de care se mareheaz’ marginile platformel; Doct inetelor de pe axa drumulut se preeizeazs prin coordonatele a, dst y fafa de sistemul de referin{s Se caleuleaz eoordonatele relativ Fig. VL. Siternul de reesiald at ftowtot perspeetiv in te (ity unde 4 este ordonata in planul orizontal H. Perspective axel drumalai se obfine unind printr-o linie continud punetele de coordonate relative, 2°, y’. Pentru a obtine perspectiva marginilor parti carosabile se caleuleaz’ litimea profectaté pe plantl tabloutad ¢ 2 -21 (vip unde B este litimea pirtii earosebile. In ececasi manierd poate fi obfinutd perspeetiva orictret linit (coronamentul unui zid de sprijin, Aprecierea confortului optic se vedere optim (C.V.0,): druimul trebi geometrice muchia unui tuluz de debleu ete) face cu ajutoru! metodei cimpulul de si aiba astfel de caracteristie! geo destigurarea si nu oblige pe co fe atentia sa vizualh asupra. an unor puncte distinete si dispersate 4s delimitares eimpului de vedere anni eadra in interiorul edruia Confort epic See omlelaite si fark ca aceasta si presupuna via efort su iment can ate es 0.30" m chm de. vedere optim pe panel earner eee ree , ine coordonatele reafe si pe cele Leni Nu itocmirea vat ee sie tid Sit: Se al : Fabelat Vit 7 om | aa 20 a0 @ | amo | + neo | smo | + zane | +1100 nH nwo | 330,00 ‘soo $7600) 7 | nan80153 posdsred molten “ota Bt Confort optic ae) Fo Ewa 7 8 acer} Ley isa aaBA Elemente goometice tabloului perspectig prezentat in fig. VIS, care pune in evident uematonrete aspecte cut privire Ta confortul optic = racordarea convex pentru sehimbaroa de declivitate din punctul prezinti incertitudine pentru conduedtorul autovehicululul, care, desi ob- serva dia punetul V aliura trascului pe care trebuie si-l urmeze du versavea vail, nm intuieste desfasurarea trasenlui pe porfiunea sitaatd dupa utul racordaril verticale) si nu poate aprecia valoaren decti pe aceasté zon’ ; — lipsa de vizibilitate din punetal V edtre punctele si ceputul racordavii verticale genereaza pericole de aecidente ; — declivitatea cu valoare mare care urmeaz’ imediat sporeste sini mult pericolul de accidente, mai ales In condilii de ploaie sa polei ; red cerea acestei declivitfti mu s-ar fi putut realiza decit eu Iuerdti mari de ssipiturs, Avind in vedere aceste aspeéte s-a.reproicetat traseul in plan (y. fig. 148 — varianta reprezentatd cit linie continus) si profilul longitudinal (fig. VLA) 5 aceste piese an Jurnizat elementele pentru intocmirea tabelului VI2 si a te dupa in- Pabeint VE 7 a Sa y aw | om | ne | cae = 2,00 =a20_| 0,00 00 70.00, ey fet 1aL80 28s 2.84 7.06 18.50) 1000 0 ‘Confort eptic S ie (ease [sear] ome [pe fot ae [eels i 2 i 5 5 i i i i 155Te Confort optic 457 tabloului perspectiv ‘ali de priana variant’, in aeeasta din uring elementele esentiale asupra erora trebule.s& se concenbreze feonducatorul auto sint In interiorul elmpului de vedere optim : — punetul de coneurenti aparenti a marginilor pirfit carosabile este Ja o distanta de vizibilitete suficientd pentru conducdtorul auto, care-i per- nile acestuia efectuarea comodd a menevrelor de inseriere in’ curb — climinatea aliniamentelor intermediare si amplasarea corespunzitoare fa eurbelor ofer’i conducatorului auto fa. permanent perspective mal usor ide perceput si fi dA posthilitatea sa priveasca si puncte ale traseulul care ies din cimpal siu de vedere optim ; ‘la intraren In sectorul de curbe suecesive condueitorul auto tl ob, servi in intregime, putind astfel si hotérascé din timp asupra manevrelor pe care le are de efectuat ; — traseul in aceasta variantA se Inserie mai bine fn formele de relief iar declivitajile sint_mici. Tabloul perspectiv pentru aceasta variant a fost Intoomit considerind punctul de vedere acelasi en pentru varianta iniial 3. REGULL PENTRU ASIGURAREA CONFONTULUI OPTIC 1-0 serie de firi europene (Anglia, Olanda, R. F. Ger- Franta, Suedia, Danemarea) si in S.U.A. au condus la stabilirea ‘hor recomandari privind asignrarea confortului optic si a estetielt drumucilor si autostrazior Aspectelor cele mai reprezentative privind asigurarea esteticit si con- fortalvi optic al drumurilor Je corespund urmitoarele recomandar innul, in reprezentarea sa tridimensionali (plan de situatie, profil al, profil transversal), trebuie tratat ca 0 constructie spatial’ ; reprezentirile tridimensionale trebuie astfel corelate ineft si se obtind 0 reprezentare spatials continua, {ara distorsionari si lipsita de orice aspecte inestetiee ; — trebutie acordati atentie deosebiti Inserierii traseului in formele ge- nerale de relief astlel ineft conduedtorul auto sk poati fi degajat in timpul = perspectivele ealme ale drumului, vizi tyaseu! acestuia, tipsa aylomerdrilor de puncte ce trebuie observate simultan conduc In asigurarea condifillor de confort $i siguranta_circulatiei ; — aliniamentele lungi sint_ monotone si obositoare ; ele tentea: Aucitorul auto si méreased viteza, iar po timp de noapte spor de accidente prin orbirea produsii de farurile autovehiculelor ce cireula din sens invers. Eviterea aliniamentelor lungi prin introducerea de curbe cu raze sau realizarea unui trasen In totalitates ui curb sint de naturi si asigure perspective s1 confort corespunzAtoare curbele scurte in plon si profil im lung apar conduedtorului auto ca fringert ale traseului, ca inflexiunt si siut necorespunzitoare din punct de vedere al confortului optic; — declivitatile scurte intre dous curbe de racordare convex apar_eon- Aueitorilor auto si ealdtorilar ca nigte movile sau praguri (spinare de magar)158, Elements gomatice si trebuie evitate ; trebuie evitate de asemenea declivitatile scurte intre dowd Facordari concave, care dau senzatia de aplatisare ; ~ trebuie evitate racordarile verticale seurte dupa dectivitafi lungi (ia special racordarile concave seurte) ; ‘— traversarea crestelor ereeazA cole mai multe probleme in legitura ex asigurarea confortulni optic : curbele In plan de raze mici sint defavorabile asigur’rii unei bune vizibilitaji, iar curbele scurte de racordare a declivi- Valor creeazd impresia unor coame sau praguri ce inspira nosigucanta in conducerea autovehiculuui; terenusi accidentate razele curbelor de racordare convex trebuie mari dectt razele curhelor de racordare concava pentru asigurarea ‘mai bune visibilitati posibile la traversarea crestelor ; in terenuri plate sazele curbelor de racordare concava trebnie si fie mai mari pentra ‘4 obfine perspective optice convenabile. Trebuie evitats sucsesiunen tapida de racordari convexe gi concave in terenuri en bund viribilitate, deoarcee conducitoral auto are senzatia esealadiii unor valuri i cdderii de pe acestea ea valorii razelor curbelor in plan si in profil longitudinal na (8 In mod arhitrar ; raportut Tntre raza curbei in plan si raza si 1:8); in terenuri plate trebuie adoptate valori mici ale acestui raport ; = un drum cu vizibilitate corespunzitoare, care permite desfigurarea wei cireulafii continue, se obfine de cbicei cind punctele de schimbare a curburit in plan si in’ profit Jo1 ial coincid sau sint aprop aeeste cazuti se recomanda ca ungimea curbei verticale si fle practic egal sau maj mare decit lungimea eurbel din plan ; = dact condifile de teren gi locale nut permit amplasarea punctetoc de schimbare curbutii in plan si in profil longitudinal apropiate, punctul de schimbare a dectivitatit trebuie amplasat astfel inclt si fie asigurati. o dis: ‘anti de vizibilitate suficienti ; de aici rezulti eriteriul de determinare a Jungitail curbel progresive enunjat in primul capitol (eurba progresiva tre- Duie s& marcheze 0 schimbare de directie de eel putin 2); — aliniamentele prelungite pe teremuri valurite eu ereste si vai numeroase erecizi conducttorului auto falsa impresie, cind se alli pe ereste, ef ur mareste gi cunoaste Intreaga destagurare a traseului si treficului. In realitate devine neatent si este surprins de desfagurarea traficului, iar pe timp de oapte este orbit de sparitia brused a farurilor vehieulelor dia seus iavers. Se recomandi inlocuirea aliniamentelor printr-o sueeesiune de curhe de sens eoutrar care sti asigure traversares wor asemenen forme de relict; — pantele prelungite urmate de racordiri concave eare nu permit ob. servarea desfigurivii traficului de cealalta parte 2 acestora, ereeazii Impres terminirii traseului ; dacd aceasta situatie este conjugata cu accea a unut su care Ia plan prezinti o inflexiune, se creeazd impresia ci pe acca porjiune exists dou’ drumuri paralele. Se recomanda efectuarea de plantalit eare si seoati din eimpul de vedere al conduettorwlul porfiunea de dram aparent paraleli cu cea pe care o parcurge ; — trebuie acordat 0 deosebila atenlie executirit Iucrarilor de terasae mente; ramblenrile inalte ea si deblewrile adinei produc intrer dorite ‘sle orizontului, cu consecinge nefavorabile asupra confortuli optic Confort optic 159 monotonia asociata alisiamentelor lungi tn terenuri plate poate fi Inlaturata prin folosiren unor eurbe de raza mare si punerea in valoare a vunor eonstruelii san plantati — eurbele suecesive de ia i sens trebuie unite prin eurbe de tranzitie, gi nu prin sliniamente seurte ; lle en si crestele se recomend a fi traversate in aliniament saw eu raze de 2 ii mari decit raza minima ; dacd acest lucru mw este posi wanda ea traversaren s4 se faci eovespunzitor luagimii curbei progresive. Criterii eu earaeter normativ de apreciere a confortulut optic siut grew de stubilit ; de accea, pe baza tabloului perspectiv obtinut ca in exemplu! VI.1, ss pot face imbundtafiri ale desfaguririi spatiale a drumului urmarind reco mandiile expuse In acest paragral.Parlea a doua INFRASTRUCTURA Capitolul Vit GENERALITATE. PARAMETRE DE CALCUL Aprecieres calitativa a piminturilor in vederen folosirii lor ea teren de fundafic, ca masiv ce trebuie sprijinit si consolidat si ca material de con- strucfie, se face prin determinares proprietitilor fizico-meeaulee, respectiv pria Parametrii de ealeul specific: tipulut-de solicitare. Din punct de vedere fizie, un pAmint este aleatuit din part in interspatile exrora se alli ap, aet sau gaze, Din proportia in care intra aceste trei faze — solida, lichida'sau gazoasi' — in compozitia unui pamint, precum si din modul de’asociere a elementelor componente, de compozitia chimnico-mineralogiea, de matimea particulelor etc., reaulta si diversele lui proprictB{i. Acestea se apreciazi pe baza unor studii de laborator sau de- termini in situ 4i care se refer, in special, la caracteristicile fizico-meanice. In ealeule, proprietatile paminturilor sint exprimate prin caracteristici ‘ee pot fi euprinse in dou’ grupe : 2) descriptive, care permit clasificarea plmintulul b) de caleul, care intervin fit ealculele de determinate @ eforturilor gi de dimensionare, 1. IDEYTIFICAREA PAMINTURILOR in completaren identifies aupk compozitia granulomet sistenta. Compozifia granulometricd a waui pimint reprezinta proportia in greutate, dupa dimensiual, 2 particulelor solide din eare este alcatuit. rimea particulelor constituents, un pimint poate aver urmétoa- geologice, paminturile se elasified in prineipal ied, indicele’ de plasticitate si judieelo do eon iu: ~ ara sub 0 vem = brat 05. nm = Bap fin e si = hitb miiocta 4 mimi = histp tare a pn = pies 2 rom bolowials 2» rm eeu peste om. 11 ~ Drumur, ease 1 prteouce — ea. 32 161102, -. Infeostructra Fig YH, Diagrame ternara Este eunoseut ¢& piminturile in marea majoritate a eazurilor reprezinta un amestec in diverse proportil din doud sau maj multe din fractiunile men- tionate. Reprezentarea grafied a compozitie! granulometrice a piimintutilor se face obignuit prin diagrama ternara (fig. VILI) sau prin eurba de granulo- zitate (lig. VIL2). ‘Cunoscindu-se curba de granulozitate se poate aprecia oft de uniform sau niform este ua pamfut, cu ajutorul coeficientului de newniformitate, Coeficientul de neuniformitate U, se defineste ca flind reportul diame- trelor partieulelor de pAmint eorespunzitoare procentelor de 60% res: peetiv 10% de.pe curbs de granulozitate: ua“. «vita ae Daci U, <5 pimintul are granulozitate foarte uniform. Dacd Uy =5,..15 pamintul are granulozitate uniforma. Daci Uy > 15 pémintul are granulozitate neuniformé. Gu eft un pimint este mai uniform, cu atit eurba de granulozitate este mai apropiata de verticals (de exemplu fig. VIL2, curba A). ‘Pentrt Iucrarile de terasamente se recomands ca pimfaturile folosite si aibe U, > 7. Indicele de plastcitate, 1, delimiteazi domeniut de comportare plastica ‘4 piminturilor si se exprima prin diferent Ips. — «way Sener I Pacamet de boo 0 celeul Petry Piiocw [Pore Fee Fin Ware 2 Tie Wie Fines Filer w Prar Fin Fig ape Rese aes 2 aepoaib yu wniponsy 8 Go Wee wer ‘aT Bane diam Fig. VIL2. Curbe de gramoatate, wos 163tea Infratructica in care: w, este limita superioara de plasticitate sau limita de curgere w; — limita inferioari de plasticitate sau limita de framintare. In funefie de valoarea indicelui de plasticitate, piminturile se clasifies astfel (tabelul VIT.1): Fadetat Vad. ncaa edie de lst Neplastic © (Gu plaslitate reausa 0-10 a Pastieitats milecte 10-30 Gi platittate mare as Gh plastitate foarte mare Beste 3s Pentru Iverazile de terasamente se recomanda ca piminturile folosite si aibi I, < 30 si m, < 60. ee oH ‘Indicele de contisten/a exprimd starea relativi de consistenfa x pimin- turilor fata de cele dows limite de plasticitate we gi w,. Se exprima prin relafia SS2 [9%] (VIL3) unde w este umiditetea naturala « pimintului Dupé valoarea indicelui de consistent, piminturile se pot afla in una din urmitoarele stivi, conform tabelului VIL2. Tobetut VILL? Gurgitor Paste curgstor Piastie mosie Plastic consistent Plastic virton Pinetie tare Pentru Iuerdrile de tera si aibi I, > 0,50. 2. INDI FIZICr GEOTENNICE Pamiatul ea sistem dispers trifazie este caracterizat prin urmitorii indici fale: Porosliatea n definiti ca raportul dintre volumul porilor, Vss dintr-o cantitate de pimint si volumul total al acclei cantitafi, V, exprimat fn procente 100 [%1 witay Genero. Porometri de coleu! 165, Indicele porilor ¢ definit prin raportul dintre volumul porilor si vohim partienlelor solide Van eee ve ent. ns) orotate si indlcele portor stat legsi prin rela ne 100 1%} wu t= rer wy Porozitatea find presupusti repartizata uniform in tot volumul, intre Vi, V, sic existl relatite : Vy= Vd =n) (vita) VeVi +6) (vitgy Ya (vtL10 In tabelul VILS se dau valorile lui n si e pentru diferite paminturi. Tabetut 118 Fea pinta eae OO Argie ecaimentate recent BE Tne 1 <8 ‘Ardeuie ew argite 0,083 4,005 Namol, terba These Tut eu tess tat Nip eu granntale uniforms Nisip ou pletis Umiditatea w este detinita en raportut dintre masa apei continuta In por uunei cantitati de pamint Af, si masa particulelor solide M, din acces: uel # e ide M, di = 45 100 181 omy Dack tofi porii sint umpluti ca’ aps, pimfntul este saturat. Greutatea rolumicd a scheletului y, se detineste ea raportul dintre greutatea partieutelor solide dintr-o cantitate de plimint sf volummul propriu al acestor Particule (fari goluri) PAmint si volumul propriu al aceste = E [aN me), «vtt2) Densiteiea scheletului se noterzi cu 9, fi se defineste 2 cu py 90 defineste ca raportal dintre ‘masa particulelor solide 51 volusmul propriu'al acestor particule (tira golut) 28 [efem' (WIL43) ¥,166 Iofrgetewctrg Greulatea volumict a pimintului y se defineste ca raportul dintre greuta- tea pamintulus 5f volumul acestuia, inclusiv golurile + 4 {N/m} (vita) Vatoarea greutatii volumice depinde de volumul de goluri dintre parti- eulele solide, respectiv de gradul de indesare si de continutul in apa al pi- mintului. Astfel se defineste = greutatea Volumici a pAmintului in_stare nalurald de wmiditate ‘care reprezinta raportul dintre greutatea pamintului inclusiv apa din pori si Volumiul total al seestuia : vis) DN) ovita6) — gréutatea volumicé a pamintulul in stare saluratd y,qu. cate reprezintl raportul dintre grentatea unei probe de pimint saturat 31 volumul probei : an SELES Ny vitan — qrataten volumiek a pomiotaal tn stare submeeta 3 definegta Fee eee ean in cng ub apts pinta ie SSE n ee tale Be tahatd fe ap de Y= Ley) (vittsy ve Ym or Po w. fn functio de stavea irik a pamfatalui: Lamy, de unde m= (129100 Eo) (vtn9) wae (yI20) (wniaiy a «via ya = (Lhe te (v4.23) YO a = r= Mire ye (TE) Genero. Porometiide eoleul 167 abetot Vit Minera Teenien Pontawet Ae enteor Guar, fetspat 2o—28 | Nip Mies 28 ‘arglt Oxid de tee 239 | Lane (hips, sere 210-25 | Pamint en materat Dolonit 28-3 urbe 85 eNom peatra msiprt: ‘87 eNfem* pent pimintut pratense; Nem peatrn arate, In tabelul VIIA se dau valorile greutatilor volumice ale scheletului vy, pentru paminturi si uncle minerale mai importante, far in tabelul VIL, valorile greutitilor volumice ale piuninturilor necoezive, in stare uscata “7, si in stare saturata yyy in fanclie de gradul de neuniformitate. Tabet VILE ou @ Materiale granulare grosiere fndesate Material gramsiare gresere atinate Materiae grimlars tine (sip fine) tdeente Materiaje granutave fie attnate Prat ‘Argia plastieg ‘Arg tseata tare 488 eNiem 5 Yas = 215 EN Yee NO cies’ 75, = 200 eNjeme LE 23 eNiems Pesmeabililatea este proprietatea unor piminturi de a permite circulatia apei libere prin pori sub actiunea cimpului gravitational. Dupi legen Ini Darey, viteza de infiltrare a ape) ia pimint se poate ex prima prin Telatia p=Er (v1.25) In care: k este coeficientl de permeabilitate iar I gradientul hidraulic, In tabelul VIL se dau limitele intre care pot varia valorile coeficien tului de permeabilitate k precum si gradientul hidraulie pentru diferite pa. mint vot imintnt [re | semin [P ntsintmn |r [remy Raw ap mm | 2-08 | arion | umm 5 [iano Rit 'etotes | 03-08 | Paton | Raw Sooo | ioscins Ni fe Seca) fotos | Armia isa [atone | tremors hat 2°25 [toscies | At Sepawe |At=20 | totcte168 Infeostroetura 2, PROPRIETATILE MRCANICE ALE PAMINTC Compresibitlatea reprezinti proprietatea pamtuturilor de agi Juma prin indesare sub acfiuaea proprie’ greutiti, a factorilor climatici sau 8 unor sobicitiri exterioare. Caracteristicile principale de compresibii minate In laborator en edometrul, sint : = tasarea specifici te ale piminturilor, deter: eee en ite + Af este tasarea probei de jndlfime A masurata cu microcompe- fatoral edometriui sab inedrestea py Ae vatafiaIndicelut porilor ¢ aub tnearcaren pt — coeflcientut de -comprestidiate ¢ delinit de rela; fi a £6) (vt25) {em*/aaN} «wits7) mom fin care e si ¢ sint indiedi porilor corespunaitori presiunilor p, si p: = corficentul de presiune lateral ky, care este definit cu relaia «vis 1en lateral exercitatd de acslasi volum de pamtnt, iu cazul cind deformatia laterala este Impiedicati ; v= coeficientul de deformare laterala (coeticientul lui Poisson) Valorile seestor coeficienti sint date in tabelul VIL7, Tabetal VIET ‘ip laa | : | 6 Datos 9 patios Risin pandatur ua oouive 030 nants Bivtantnn de cocaine mijicie Paminrt fore eaezive | ox | 050.00, oa Modulul de deformafie edometric M exprimé raportul dintre eresteren pre- siunii aplieate probel de pimint s1 eresterea corespuazitoare a deformatici specifice : SES [daNjem*] (VI29) | Generali: Porametr de cole 169 in care: © sie, sint tasirile specifice, masurate in edometra pentru pre- Siunlle py si respeetiy py ar a — cveticientel de eompresblitate In tabelul VILS sint indicate limitele de variatie ale valorilor modutulut de deformatie AI si ale cocficientulns de compresibilitate a, pentru diverse categorii de paminturi I pamin- Tabet VIL Cotagorla de kontart ann confitany Pamintie! practe ineompresbie Poste 500 ~0.001 Pimintori putin eompresiile 200-300 Penton: de corsprehiitate metic {00-300 ~o0 Parninters patennie compres 50—300, ‘Parotur! Foote siabe Sub ot mot Modulul de deformafie liniard al pamtnturilor Eg determinet prin tncer- cari eu placa pe teren sau in Inborator este dat de relatia : 2 OEM=™ pay Epa b LAMA 29 aan jemt) VI139 $ BAMA 2) fganjem*] (vin.sny fn care: 2= 1D este deformatia. speci presiunea p. Jn calculele preliminare de tasare, se pot lua urmatoarele valori pentru Exe fn funcfie de indieele porilor ¢ (tabelul VIL), ied sub placa de diametru D, Ia ‘Tabetnt Vii.e nnn Miniter [gainso]osi—am [noraze]ari—oao]eat—no] orto Pamietert necoetee aso | ao | am | — | — 2a ‘Nixpe! ree ry ey - ss ‘Rtsipert tne 30 ao ft = = isp prafoase oy wo Pamintant coe zo | xo | oro fo — = 5 ao} oa | mo Psa] > = soo | im | 130 | a | a sw) iw | is |) ae | deo | ao S =} 2 | ae | ae Rexistenfa ta forfecare a pamtaturilor. Pentru a putea rezalva problemele de impingere a pimintului, eapacitate portanté, stabilitatea taluzurilor, este necesar si se cunoaseé rezisten{a Ia forfecare (tHiere) a paminturilor. Aceasta ste 0 caracteristicd mecanied complext, valoaren ei depinzind de natara pimintului, mirimea si forma geanvlelor, umiditate, porczitate ete.10 Infos z Eouatia generala stabilith de Coulomb este (Hye VEES) 6 y=ateOte (VIB) ot rp te 7 fn cage: ty este rezistenta la forfecare, in daNjem® ¢ = efovtal unitar normal pe f planul de eaiere, tn 7 daNjem? ; © — unghial de srecare inte- Fig, VIS, Reperetaren graf e0- 8 Yet Coulomb pent Fesstents la roar aparent eee ee © = coeriines aparent tulu, in daN/om", In cazul pimintasilor saturate, sub efortul unitar normal’o parte din preshine este preluata de apa din’ port; efortul unitar normal devine iar yelajia de bazd pentru rezistenfa In forfecare : pad gO tc (VIL32) care : a” este efortul unitar normal efectiv, 1a care este supus secletu partieutelor solide, in daN/em® ut — presiunea interstitiala (presiunea apei din pori), in daN/em®; © — nghiul de freeare interioard efectiv cc — eoesiunes efectiva, in daN/em* Rezistenta la tdiere se determina, in condi de taborator, prin mstoda de taioce directd, de rupere prin compresiane monoaxiald sau compresiune triaxial. ae In canal argisior sup raconsotiate sl x nsipuitortndesate, relia intre fortit de forfecare mobilizat pe un plan din teren gi deformatia de lua tare in planal respestiv. prezintd-o fori caracteristies (fig. VILA). Pig. VIA, Diagrama renstenfel de vrt sf rexideate, Goneraltdy. Poromet de calcul au Dacd datoriti concentriilor de eforturi seu a curgeri lente @ materia. Itai, deformafile de alunecave crese peste cele corespunzitoare rezistentei de virt, aceasta particulanitate relajiei efort-deformatie face ca materia: Jal si devina instabil, tm sensul 8 efortul prelust este mai mare decit re. ristenfa ce se poate mobiliza (rezistenfa reziduald). Astfel, pentru ealeulul actiusii pimintului esupra Iuerdiilor de susjinere, in cazul hueratlor.tem- orare care nu permit deplasiri marl, pot fi folositi parametni vecistentel ae virt (ig sir). Dacd Tus lueraren de sustinere este definitiva (trebuind si sustind aetiunea pimintului pe durate Ting), sau ea este exeeutata upa ce au avut loc in zon alunecari veehi de teren. actiunea terenului trebuie calculats folosind parametrit resistentel reaiduale (1g Ojon cy) Determinarea parametrilor rezistentei de virt poate fi efectuats prin fncercani de forfecare directs la care viteca de forfecare trebuie aleasi zstfe! Incit proba si fie forfeeaté In conditiidrenate, ; pentru obfinerea parametrilor reziduali este necesarii o deformatie de forfecare de ordinul a citiva coati- rmetri, astel incit incercarea de forfecare directa poste furniza parametsi numai cu adaptarea speciala a aparatului pentru a permite reversibilitatea deforma- fillor de forfecare si deci cumularea acestora pina la valoarea necesat®, 1a tabelul VIL10 sc dau valori ® sic pentru diferite paminturi. Tebetal ¥EL.10 Tater poor = oe [ws [ons | Denar posure 7 ‘Nipust st piety W olipust tek Nisipurt tine sipart moe [Piminturt necoeatv Praturl gl praturt, ‘ralloase One Tc 1 035 = 1. = 0.25) ‘Argle prifeace 078<1<1 Gs = 1 =o] ‘Argte 075 <1 os Shas oa = ea Phrotntustcoeeive 5, > 0.8472 Infrastructure WW [Exemplul VIL1. Se considers piminturile A, B, C earora in urma analize’ granulometrice Ii s-a determinat confinutul in fractiuni, Farina ¢ Te mm Pt [os [ee Ton | om | one | om | ons | oie [ees Pratt ‘Si se reprezinte cuxbele de granulozitate A, "B, C si si se clasifice pa- mminturile prin diagrama ternari. SH se ealeuleze coeficientul de neuniformitate Uy si si se caracterizeze gradul de uniformitate conform standardului. Pentru a construi curbele de granulozitate se determing procentual eit ftrece in greutate prin flecare siti: ae He pen Breer ema Pamtntd TP Tos [oa | oa | em | om | aot | oom | ame «we [| [we [se [ss [me 4 70 5 | a ala es | oo fw | a Reprezentarea grafied a acestor curbe este data in fig. VITS. Folosind reprezentarea ternra (fig. VIIL6), paminturile se clasified astfel = = pimintul A: argili nisipoasd, cu un confinut de 53% argitay-12% rat sf 35% nisip ; pimintul B: praf, cu un confinut de 10% argili, 60% praf, 24% nisip ; — pimintul C: 1 50% nisip. Coeficientul de neuniformitate U, va fi: sip argilos, ou un confinut de 20% argili, 30% prot U4 = 42 = 54 — plmint cu granulozitate uniform’ ; Sg A — lint co a sn 002 Se = 2.66 — pamiat eu granulozitate ‘ons 7 Liueacanisirata vem; = 2%. 29 — pamint en granulozitate neuniforma. Ganoroltst. Porameti! de colcul | BINT SSRSSss Bospeyoaib 1 wp wipieey ‘ig. VIRB. Curbele de granulostate pentmn pimintinle A. B gl G. 13ua Infrastructure Arai & loess ZN ees Bie < KEE ETI oe : pL LEP NER ED Se Shas alixt Exempla! VIL2. Dindu-se doud piminturi ale edror granulozitafi stat prezentate prin punctele B i.C in diagrama ternard, si se determino care este propostia in care se vor amesteea aceste piminturi, pentru a se obfine ‘un amestec optimal D (Gig. VIL). Pamintul Beste un nisip prafos cu : 11% ergilf, 82% nisip si 7% praf. Pamintul C este o argilt.grasi cu indicele de’ plasticitate J, > 40%, avind 77% argili, 16% praf $1 7% nisip. Pentru a reduce senstbilitatea la apa a argilei grase, eale dou’ paminturi trebuie astfel amestecate incit si se obfing pamintul D, de tipul unei argile nisipoase, ea indicele de plasti- citate 1,-<30%, avind sub 50% angi Pimintul D se giseste pe linia ce uneste B ou C. Daci se Smparte segmentul BC in © suta de unitafi gi se alege un eontinut de 48% argité pentru pimintul D, rezultA eh cele doua piminturi trebule amestecate in 'proportia de 40% pamint B si 60% pamint c D=m% B+n%C= = 040B + 0,606. 0 ao Amestecul optimal Dva aves : 48% argilé, 14% praf si 38% 10 fe 3040 O60 le rar is, VIL7. Amestecurt optimate Capitolut VIE COLECTAREA §L EVACUAREA APELOR 1. APE, DE SUPRAFATA Lucratile de terasamente si celelalts coastrustii din, zona dru supuse continut: setiunii apelor provenite din ploi $i zapezi, preeum gi. a celor coleetate de pe lust si pirtuit. ‘ Pentru protejerea terasamentelor si a eelorlalte construcfii_ Impotriva actiunil spet se executd diverse dispozitive de colectare si evacuare a apelor ae suptafags cum ar fi: genturi, rgole, canale, eauale rapide, cascade ete. Dispogitivele-de colectare si ovacnare a apelor de suprafofa se proiceteazd impreuné ew alte aronajaci — aparaxi de maluri, diguti, regulariziri ete. — in seopul asigurdrii unui regim hidrotermie cit mai constant, al unel stabi- tai eit mal ridicate a Turirlor de fnfrastructur’ & drum a, Caloulal hidrologie al dispoaitivelor de colectare si evaeuare « apelor de suprafa(i. Cantitatea apelor de suprafati coleetaté in bazinul de receptie ferent fieedrui dispozitiv’ in parte se stabileste pe baza debitulai maxim dat de apele de pleaie. In caleulul hidrologie, ploile sint caraeterizate prin : durati, Intensitate si iecventa, ‘Durata.ploifeste timpul exprimat.in minute, de ta inceperee pind la Incetarea plot Tntensitatea ploi este reprezentatd prin grosimea stratului de api oizuta fn unitatea de timp pe o suprafafa de 1 m*: witty Intensitates de esleul a ploil se exprimd ta I/svha sf este dat de relatia , ro wna) Intense poor varias saver ptoporionl ot drat Tor k " qvittsy Voloarea coeficientului ik se stabileste pe zone, in functie de tnaltimea medie a precipitatiilor anuale. Pentra i, = 100 si f= 15 min, in zone unde inaltimea precipitatiflor anuale mu depigeste 700 mm, k == 387 ; in aceleasi ‘condifii pentra zonele in care indifimea precipitafilor anuale depageste 700 mm, k= 464.Intensitatea ploii se stabileste ; feta enews aut at wh Ig Viti tntoent pe aes ra tat vtin 5 Bi Frecventa ploii f se determi: Sy tn port ot iaportenta dewmult Fa nd repeta insa foarte rar; tinind seama uri, dupa o ploaic torenfiald except ‘onal, au va avea urmiri catast 00 0 M0 TWO ETO fale pentru drum. se poate adopta ad in calcite. freeventa 1/5 sau 1/3. Fig, VIIA, Cubs de intenstate © pater de [35 17) alt rcren In tabitol VIILL se dau inton- sitaile ploilor de diverse durate en freeventa 1 ; pentru ploi en freeventa 1/5: 1/8; 1/2; 2 valorle din tabel se multiplied respectiv cu 1,8; 1,5; 1,3; 0,75, Tatetat Vii1.2 Debitul hidrologic Quy se determin’ cu relatia Ory = mSieF, [5] wm) unde: m este un cocficient de reducere care fine seama de capacitaten de inmogezinere pe santuri si cansle ; se stabileste In fuuctie de durata de eurgere ¢: = pentru f< 40min, m= 0,8; ~ pentru 1 > 40 mia, m= 0,9; inului de réceptie aferent samfulut sau cana- S — supratata Jului, in hes i, — imtensitatea de caleul x ploii, ta Iseha; F — ccooficient de seurgere dat in tabelul VIT2. Golactree $i evecuaree epeler a7 Tabetat Vit ; ‘en merit [en snore ern Miuste 00m | 0.200.460 0,600.50, Munte son—t noo im | ti60~0180 030030 Dat isp suo fs 30020 Pasnurh 0 Bat 020-010 Sa 130s Gana 00005, Limitele superioare ale coeficientului F se vor Ina pentru pante mari lima umeda, ploi de durata mare ; pentru terenuri Impadurite se iau cal rile minime [3, 34). Debitul inti-un anumit punet (inte-o anumitd secjiune a san{ului) se de- fn debital total cizut in bazinul de recepfie, proportional eu supratafa de colectare (fig. VIIL2), corespunzitoare seetiunit = SHSARES Q,, «vittsy b. Caleuul hidrautie at dispozitivelor de coleetare si ovaenare a apelor de vuprafagi. Dimensionarea si verifiearea secfiunilor, precum si alegerea tipului de consolidare se face astfel ineit seetiunea propusé sf fie eapabila si evacueze intreaga cantitate de apa colectath iu bazinul de receptie alerent > Ow (WHE). 1) Cateututsanjuritorsicanalelor desehise eu seefiunen (rapezoidala(tig:VIIL.3) Basin de receotie duce meds > i) Sn) Ag pitututsnte-o seetiune earveare a satu Fig. VITL2, Sehema ¢e cate Fig. VIlLS. Sant en setione trapezoidal 22 — Drama, cow of protectare — ea. 2378 lofrastractura Debitut Q, a cant srurgee trebuie asigarata printe-o seotine oareare, ste dat derelatias eee 2 : Q— ep [1n4fs] wuz) in-eare: este seetiunen efectiva de seurgere, in ms me = viteza medic admisibis i setiune, In mis: oan = C/I qvintsy unde + C este corfielentul de vitezd fanete de ragualtate sl raza hidraulies R = raza hidraulied, nm; I — panta hid fa santulul sau canalului in ipotern scurgerii‘unitorme. bsnas Raza hidraulied R se caleuleazé cu reletia : R=2 (viii) (vinn0) Perimetral udat este: Pats (Jt m + JTF RE In aceste relatii Ys se a ate nt nt a ono quia) p= + — raportul dintre taimea la fund a ganfului i adincimea eu- rentului de apis Pe. 2s (ey em) — ate corespunziter colel ‘maj mari seelinni hidraulice a santulul Pentru determinarea coeficientului C se foloseste formula Tui Bazin c= (via) 4d Colectaree si evocveree opelor 119 unde y este coeficientul de rugozitate al sectivall, avind valori diferite pentra : = pero ein Beton seteisst 0.06 pete ain Deton neseliisit 0.6, Dere(i din aidarie cle pats brat restulta os Dere{i din pStnint de eetione regulath 130 = perelt nerequlath dia plrmtetpletry snes bruts neprolueratz 178 Vatorile coeficientului C ealeulate dup formuts tui Bazin sint date in tabetul VIIL3. Tabetat VINS Tas aan Ta regatinte a | 6,10 == [|e] l=|= 006 | rao | 700 | vm0 | vo0 | mom | oon | ora [oa | sis | won one | 57s | 610 | 07 | one | vu | 720 | 700 | 240 | v4 | 230 ovo [sa [ ea | co | ene [see | sto | seo | on | ona | on | 130 [a7 [aa | ono | an | 302 | sn | ane | 903 | 30 | 227 ia | asa | 178 | 208 2.2 | 265 | 278 | 293 | 30.6 | 31,6 | 20.7 Dupa N. N. Pavlovski eceficientul C este dat de relatia [3, 17] cain (WIILt3) unde: n este coeficient de rugozitate avind vatorile = = tencalall dia mortar de cime covet sti) oot beton meted, ziddrie de platra eioplit foarte bine 0x3 dire din platrh brat et mortar de elent 0017-0090 pave) dla bolovaat (6020-0027 ‘canate (genfur) {2 pletely, plimint,stinet bine capita ‘0.020 canale sl rurt eo profil nereguat 0.038 Valotile eveficientului C, dup formula lui Paviovski sint date in tabelul via [17]. Pentru seefiuai cu R < 1,00 m, Sokolovsii dit relatia simplifieata : Re (WL) Valorile coeficientului C, calenlate cu formula lui Sokolovski, fn funetic de ccefisientul de rugozitate n si raza hidraulicd. R sint date in tabelul VULS [17].ant ‘Cotectores si evacuares opelor Infrostuetare 180 wit] SS |S Ses] eee: m/e | 8 [mile e le 7 eas abe 7 |e Fa 7 28 = a |] ER | E|e |e |e i ig |B) sor | 92 ace | eve | ove | cor | oz woe | eo [oer bso | best ero | Bee Eg = prsterana PNP 2 geam op rmIeEFN B09 pitta imprg182 i. torte Tavetut VILLE oar | ono | eso | oo | ore | oa | ogo | 00 0.035 tn baza datelor de mai inainte, s-au intoc fi mal tnainte, s-4u fatoemit grafico dau eapacitatea se gare ao normale ates my Gee me tae be = 0,30 m), in functie de adincimea sanfului hy si pentru diverse ine dului, J (fig VIIE4) 80). Seer eee fm cama! im eare pants fundului , ata fundulut ganfuli, J, este cuprinsi intre 004 si 640 thal in'ere 7004 Ie Gover de ocala sou sone su 2 ari de spin, anol se executh ct sechinne pereats. 85, 425} L SSeS PESEE 9, ats Bede Fig. VIELE. Deitel cspait pentru senf_tapezdl pateit stars 7 perlgal te 183 Ccolestore i evacuorea opelor 085 7 & ms] oh A YSIS SAP SAL 7 \ OS ea th We - Sass; 4 (cha tA % 930) L aes! ge Fig VIULS. Debio! expat pentew sent rapa eu seeinne evel In acest caz capacitatea de seurgere a sanfului normal en sectiunes pe- reath si eu lafimen fundului 6 — 0,0 m este data in fig. VITLS. Yn eazurl speciale, In traversarca locabtifilor sau tn zone eu debleert rasive in stinea, cind in profilal transversal al drumului nu apar conditit avorabile pentru adoptares sanfulai normal, este folosita solutia cu rigold direptunghitlarf cu scefiunea. betonat® (fig. VITO), SINE vist compat do RSA Sethe Bo) ‘ig, VIILG. Rigolf eu selinne betonat.184 185 Inhontustine Colectrea i evoevores pelor ae Coeficientul C se determi- 95; | sae buen acura or St ‘ule si tabele ca 9i im \ ‘| y ceaanl sectiunii tropez i idate precedente, } we & T = Pentru niga nor 43s + mali (m, = 3° $0 m= 1), : eal LEB | Grea Garce tt gaarl SMO ZA | | 2 y ¢ Sonal etnd funda rigolei oO ri 1 a 8 | epanta Teuprinstinte S| 8/748 ” ml i 09,0025 $1 0,04, eapaci- We ; 1 | sae ene TTT sti in “graticel “din gen {thi nf fig, VIILO. | = Rigen eu sect | ed ! ane pereat secaplien I | Thea’ biel p> i in diagrama 1 a = e g 88 . VIIL10,. cind S SPPSeeyss POELLE PEER : PEPESEGTE s Ss Se Beggs fundului, I este int ease ever ae eae eete ‘VILL9. Debitid enpabil at rigolet triunghintare ig VINE, Det eanbi tsgpletbetnate ipiactifeeoalgtia poet cee Jn aceasta, situatie, capscitatea de scurgere caleulata pentru pante ale Gdulut euprinse Imire 0.0025 si 0.08 este aratats. ia. graticul din, fig, IL? 2) Galeutul rigolelor cu sectune trunghiulart, Debitel, a céeui seurgere lweduie asigurat’ printr-o sectiune oateeare, este (lig, VITL8) O= ome ar Stiind c& hy este adincimea probabild a curentului de apa fn sigola, th 1po- teza unei curgert unitorme, iam, aria sectiunii transversale. date ecko y o= Fa +m) wimisy Og a 1 me — cot a Perimetral udat este: P= a VTF mt + JTF ab). (VIIL6y Fig VIL Rigola eu seetlne ‘rionghisar, mai miei de 0,04 in exzul traversarii de loealitati sau zone eu ziduri de sprijin. 3) CaleualNéraut al canatelor rape em stfiune dreptunghtard ex bain ‘de amortizare (Aisipator de energie). Dimensionarea gi verificares. sectiunito se face dupa cum urmeaza (fig: VITIA1 si VILI12), 085 = au 455 8 go zs) 420} ars HH SS ETHIE E eS amis veo 08 2 fe stotline pores386 Infrastructure Colectorga st evacuorea opelor ut Ac Wieaste adele pentru Yaa dt 4 Tr Pama pos, profs. fe a aioase arose a2-04 iq, VUULLE, Canal rap en sseiane dreptin- Fig. VIULA2, canal vapid cw settane 1 | pamintststspons, praoase angie, oso10 ‘aluiard 3h ditpator de ever freptonghinlard, eu prag de elders 2) anne cere ari nota aecmecteacaaiaat 4 | Pamir areone tants Se fac urmitoarele notati : pebaactees eure es rmetebitul de calcul, m°/ 5 | pimiatri mlsipoase presse aoa ato ee ' S| Pamits lipeae arr comnes et Ze = pants ena, eflteu paateideauleS te mines on & | potter aeatoase isa formas Ht onuntertpitronte ou peste 50% pet 4 mea Ja fund a eanalului, m5 Se ga ea ae ce 7 ntul Ini Coriolis (pentra curenfi eu suprafots liberi sir Siete Sau pict spare 30— 6 mem, 4 se considera a = 11) | Bets sau pit mets 120 58 7 9,81m[s? — aceeleratia gravitational s 1s. | Botevent 260-250 me. 3 = sdimcimes normala in miscarea uniform’, m; 1s | toro peate 250 mm A| —sectiumea canalutai, m*: | seme ee ; 5 Stet st a a ms ee | Stine eeiatenta oe le orespunzitore einem hy ms: ‘acct adsl pete scorgeen apelor A nj cometh ® EEE Eee eee eee eee eee emer hy — adinclmea eritiod, mi Tae ze pnt nage, —adincimea conjugaté cu hy ms ee Nhe tae Sa ah ~ adincimea in aval de m; saa oe ert aH oa W ono Tet Se acetate Ee ee = adincimea conjugaté ou hy m3 Tenergia specified medic in. seetiune ; 7 1 | ararde site 3a s P_— indlfimen progulul, ms 2 | Bearde SUPrOPU a 38 "os coclcent de Ineato asta; / 2 | Re a 2 sr Gtetcient de iaumdare; < | RSS Wiese a T Lipante vironge! tm aval de cana & [SSE San a ie —distanfa de cddere # curentulai de apa m; 1 | cred tscng nem | 28 a 1 Ciumgimea sattulul, m § | Habre toelcSeiment | 2080 ie tis Hiepaaeanie sc rita 1 [aa tn 8 Bo - 3 geficient care depinde de relief. Debitul hidrologie colectat in bazinul de receptie se stabileste asa cum sa ardtat Ia paragraful 1 din acest capitol beestied i - Hee fil Viteza eurentului de apa se stabileste tn functie de tipul de eonsolidare soeticientut de rugozitate n (peatra canate din betond se fe din ‘abel si de sdincimen stabile aeureotulul de sph di, tabelul NIILG. yin. i Viteza de eaten! se in egala cu vitera de eaten! adiisibili 189 168 Instructs etetorea 1 evowotes apelr eateaaat 7 | Qu - 07 pee Se 2 tn cazul in care Qy 10%) se determnk coeficientul de aeratie @ (iunetie de panta conelutui) din tabelul VIIL8, iar co tate de calcul este jentul de rugosi- tg = an, «wuLi7y Tobeint VIDS 9.10-0.29 0:20-6:40, 20 Sectiunea de scurgere » apei est on’ (vILgy Latimea Ia fund a canalului (dupa Danencov) (VIILI9y jar adincimea conaluluk este : 2. Perimetral udat se caleuleazs eu relatia Pabtah (viT120) ior raza hidraulied : Ra*. «viin.aty Cu valorile ny si R rezultd din tabelul VIIA evefieientul de vitezi C, lar viteza efectiva este: JT ‘Adincimes critica se mai poate determina dupa grafieut din fig. VIII.13. Sectiumes erities este: (VHL23y jar sectiunea curenta pte Perimeteul udat al sect : Pod + 2h (VIIT.25 a) eae pine o cork g, fs 8 & ebitol ge unitate de) Ss DAE UTS 5 16 17 06-1910 1 Te 19 He 1816 Adincimen rite fy, ate penta determina all cite by + STD. Spal setine repent.190. infact Soleciareo + evocveen opetor 191 far al sectivaii curente | Adincimen in seetiunea comprimata se determina cu relatia Pra d+ hy (us by | : iF (VIIL38) Roza hidrautica a sectiuaii critice este : | aa j qvrss jar cea a sectiunii eurente = i unde; ot Up = ty PHU My = he n Cunoscind hy si A, se determina hj’ din tabelul VIII.9 intocmit pe baza Energia specifick a sectiunii critice este | relatiel Deo yt SE 2 i wits + Set (vTt.26) ‘Har cea a sectiunii curente : | Adincimea pragului, d, se compari cu mirimen : d, = oh,’ —h astfel ineit d,

S-ar putea să vă placă și

• Freakonomics Rev Ed

  

  De la Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7849)
• The Hobbit

  

  De la Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (24727)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (20041)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• The Handmaid's Tale

  

  De la Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13225)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  De la Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3321)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5806)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (20479)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  De la Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (12948)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  De la Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Bronte

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9486)
• The Art of War: A New Translation

  

  De la Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3044)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (353)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  De la Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5719)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2475)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  De la Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2556)
• The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  

  De la Everand

  The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  Oscar Wilde

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9054)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  De la Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2499)
• Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  

  De la Everand

  Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  Nicholas Frankel

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (10242)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  De la Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2507)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2568)
• Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  Leo Tolstoy

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7503)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  De la Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9758)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De la Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (3282)
• The Iliad: The Fitzgerald Translation

  

  De la Everand

  The Iliad: The Fitzgerald Translation

  Robert Fitzgerald

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5646)
• Wuthering Heights Complete Text with Extras

  

  De la Everand

  Wuthering Heights Complete Text with Extras

  Emily Bronte

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9955)
• How To Win Friends And Influence People

  

  De la Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (6525)
• The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  

  De la Everand

  The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  Stephen Mitchell

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7771)
• Life of Pi: A Novel

  

  De la Everand

  Life of Pi: A Novel

  Yann Martel

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13473)