Va trimit materialele din Modulul 1 (partea teoretica) - exercitiile si exemplele lucrate in cadrul

modulului nu le am notate, ele fiind "livrate" live smile emoticon

SEDINTA 1
Psihiatria ( psyché (ψυχη) = spirit, suflet și iatros (ιατρος) = medic) este o ramură a medicinei care
se ocupă cu prevenirea, diagnosticarea, tratamentul și reabilitarea persoanelor cu boli mintale.
Noțiunea Psihiatrie a fost introdusă în terminologia medicală în 1808 de medicul german Johann
Christian Reil din Halle.
Psihiatria poate fi definită ca o „disciplină de sinteză” prin care urmărirea și menținerea sănătății
mintale - scopul său principal - se obțin luând în considerare diverși factori: psihologici, socio-
culturali, politici, juridici, medico-farmacologici. Domeniul psihiatriei se extinde în multe alte
specialități medicale. Tulburările psihice și bolile mintale influențează aproape toate aspectele vieții
unui pacient, funcțiile fizice, comportamentul, afectivitatea, perceperea realității, relațiile interumane,
sexualitatea, munca și timpul liber. DSM IV permite stabilirea unui diagnostic nosologic (încadrarea
pacientului într-una sau mai multe categorii diagnostice), având în vedere simultan posibilele
tulburări clinice, tulburări de personalitate şi/sau retardare mentală, condiţiile medicale generale,
precum şi stresorii psiho-sociali. Sistemul multiaxial permite o evaluare pe mai multe axe, fiecare
axă referindu-se la un domeniu diferit de informaţii care pot ajuta clinicianul în elaborarea planului de
tratament.
Psihologie clinica – intervine asupra factorilor psihologici cu relevanta pentru starile de sanatate si
boala – se ocupa de diagnostic si evaluare clinica – foloseste , teste, scale, interviul clinic.
Psihoterapie Este o modalitate de tratament cuprinzător, deliberat și planificat, prin mijloace și
metodologii științifice, având un cadru clinic și teoretic, centrată pe reducerea sau eliminarea unor
simptome, tulburări mintale sau stări de suferință psihosociale și/sau psihosomatice și
comportamente disfuncționale. (definiția dată psihoterapiei de către FRP- Federația Română de
Psihoterapie). Respectiv psihoterapia este o relație interpersonală intenționată utilizată de un
psihoterapeut cu formare de specialitate cu scopul de a ajuta un client sau pacient privitor la
problemele sale de viață.
SEDINTA 2
TRIADA – Ganduri, Emotii, Comportamente.
Adresarea intrebarilor – bisturiul terapeutului.
Atentie !!! – intrebarile au potentialul de a distruge relatiile terapeutice ( ce intrebam?, cui foloseste
rapsunsul?, cat de mult putem merge cu intrebarile?)
Sunt doua tipuri de intrabari:
- Intrebari deschise: cum a fost saptamana ta, cum ti-a fost, cum iti mai merge? Etc
- Intrebari inchise: ai avut o zi buna sau rea? Te-a suparat acel lucru?
Atentie – la ritmul intrebarilor, sa nu fie o succesiune foarte rapida si la tonalitate. Intrebam cu “de
ce…ai facut”? – ce te-a facut sa, in situatia respective intelec ca….cum s-a intamplat etc.
Este de preferat sa incepem sa vorbim despre emotii ( ventilam) – suntem emotionali 80%
Tehnica scalarii 1-10 sau 1 – 100. – exceptiile pozitive (cand nu s-a intamplat), ce obtinem facand
asta?
Nevoile emotionale – cei 4 A ( afectivitate, atentie, aprobare, apreciere) si
Metafora scaunului. (social, profesional, relatia de cuplu, timp liber)
SEDINTA 3
Despre empatie
Primul moment de maxima intensitate pentru aceasta preocupare a fost in anii 1960 si la inceputul
anilor 1970, cand a existat o importanta activitate de cercetare, care urmarea testare ipotezei lui Carl
Rogers, conform careia trei conditii terapeutice erau necesare si suficiente pentru schimbare:
- atitudinea pozitiva neconditionata (este sustinuta si de privire pozitiva – nu posedam clientii, nu ii
controlama).
- empatia
- autenticitatea sau congruenta (are dimensiune interioara si exterioara). – atentie – asta nu
inseamna ca lasam totul sa iasa la iveala.
Primele cercetari indicau corelatii intre empatie si autenticitate.
Pentru Rogers, empatia reprezenta o capacitate – de a percepe cadrul intern de referinta al celuilalt,
cu acuratete si cu toate componentele si semnificatiile emotionale care ii apartin, ca si cum ai fi
cealalta persoana, dar fara a pierde conditia lui – ca si cum.
Cum ne dam seama ca reusim sa empatizam? Daca reusesti sa empatizezi, clientul va spune – da,
asta este, asa ma simt, asta am vrut sa spun.
Cercetarile recente iau in considerare o perspective diferita asupra empatiei – clintii au fost solicitati
sa descrie cum au perceput empatia.
Exista patru tipuri de empatie descrise de client:
- cognitiva (adica terapeutul intelege experienta clientului)
- afectiva (tine de senzatia ca terapeutul impartasea aspect din experienta afectiva)
- impartasita (isi arata empatia prin autodezvaluire)
- de sustinere (terapeutul este atent, suportiv)
De ce este importanta pentru client? Empatia a fost importanta pentru client – ei simtindu-se in
siguranta, - autovalidare, facilitarea explorarii etc.
Perceptia clientului asupra empatiei depinde in parte de o serie de comportamente nonverbal ale
terapeutului – aspectele nonverbal conteaza de 2 ori mai mult decat measjul verbal – tepper si
haase.
!!! Scala empatiei – antipatie – indiferenta – EMPATIA – simpatia – identificarea.
Relatia umana in psihoterapie este amenintata sa dispara sub ofensiva tratamentului standard.
SEDINTA 4
Conceptul de asertivitate – scala asertivitatii. – cum exprimama asertivitatea, cand?
Lista drepturilor personale. – top 3. – discutie despre ele.
SEDINTA 5
Tipuri de clienti. ( vizitatori 20-30, purtatori de acuze 40-50, motivati 20)
Clienti ceapa – clienti usturoi. – sa observam tipologia clientilor nostrii?
Etapele schimbarii.
- Precontemplarea
- Contemplarea
- Decizia
- Actiunea
- Mentinerea
- Recaderea
Caracteristici ale clientilor care ne pot deranja in terapie
- Nivelul de cultura
- Rasa
- Sexul biologic
- Orientarea sexuala, Varsta, Dizabilitati fizice, religia etc.
Conceptele din analiza tranzactionala – ajuta la conturarea cat mai exacta a unui profil.
- Instantele Eului - PAC-PAC, Parinte (critic-binevoitor) adult, copil (rebel, liber)
- triunghiul pervers. (victima – salvator – persecutor)
- Scenatiul vietii (invins – invingator)
- metaforele lui Nardone. – prostituata relatioala, tomberon.
- Legatura dintre AT si scala asertivitatii.
SEDINTA 6
Procesul de comunicare terapeutica. (centura neagra la cuvinte)
Microtehnici pentru a intari comunicare terapeutica. / microtehnici de ascultare – intelegere a
clientului.
- Normalizarea – adesea, tuturor, uneori
- Validarea – nonverbal
- Complimentarea
- Incurajarile minimale – sigur, ihi, wow, mhi
- Reflectarea emotiilor
- Sumarizarea; Ecoul; Umorul; Ironia
- Parafrazarea – repetarea ideilor principale intr-o forma scurta. O folosim cand nu am inteles bine,
cand dorim sa clarificam mesajul.
- Scurta sesiune de intrebari? Cum vi se par microtehnicile?
Ce conteaza in terapie.
- Studiu Duncan Berry ( 87% factori extraterapeutici – 13 % terapia)
- Tratamentul terapeutic ( 40% alianta terapeutica, 30% Personalitatea terapeutului, Modul de livrare
12%, Feedback 10 %, Tehnica 8%).
Cei 5 factori care cresc eficienta terapeutica
- Personalitatea terapeutului - Alianta terapeutica - Modul de livrare-Tehnica -Feedback
Cei 4 cavaleri ai apocalipsei.
- Teama de esec; Evitarea; Amanarea; Ignorarea
SEDINTA 7
Prima sedinta de psihoterapie
1) Stabilirea contactului – crearea relatiei terapeutice.
Prezentare – convenienta asupra numelui –Este ok pentru tine sa ne spunem pe nume? Imi permiti
sa notez, te deranjeaza?
Atitudine paraverbala – pozitii NLP.
2) Intrebari preliminare.
De ce acum? (pentru aflarea motivatiei, a urgentelor, centrare pe prezent)
De ce Eu? Cum ati ajuns la mine? (aflam expectatiile, efectul placebo)
3) Istoricul psihologic, medical, personal (ce ai mai incercat, ce ai mai facut)
4) Negocierea expectatiilor
Ce asteptari aveti, ce ar trebui sa se intample?
Cum va asteptati sa facem sa mearga lucrurile? Vom afla ce crede el ca se va intampla. Care sunt
teoriile sale despre schimbare?
In cazul in care a mai facut terapie il intrebam despre ce a lucrat cu alti psihologi, ce beneficii au
aparut, ce i-a placut, ce i-a displacut (exploram practic experientele sale anterioare in terapie)
5) Invitarea povestii problema
“Este momentul sa-mi vorbesti despre ce te-a adus aici.”
Ascultam activ, empatic, normalizam, validam; ii dam posibilitatea sa ventileze; Ramanem vigilenti
asupra resurselor nu pe problema – “Ochiul Vanator de Resurse”
6) Setarea cadrului terapeutic – durata, frecventa, cost.
7) Intrebarea miracol sau solutia ipotetica
8) Aflarea obiectivelor sale
Cum vom sti ca a meritat sa veniti aici? Gandind in viitor, cand vei sti ca este
ok? Ce doresti sa schimbi in legatura cu X? Dorinte – obiective; Plangeri – probleme;
9) Rezumarea, Sumarizarea sedintei
Apoi complimentam, legam si dam sarcina terapeutica
10) Introducerea sarcinii (temei) terapeutice
11) Feed-back, Ce anume din ce am discutat ai apreciat? Ti-a placut? Iei cu tine? Ce a lipsit, ce ti-ai
mai fi dorit? As fi putut face ceva diferit?
Dupa sedinta incepem sa ne dam seama ce tip de client este, in ce etapa a schimbarii se afla, ritmul
si timpul sau de schimbare, cum m-am simtit eu in relatie cu el (sunt compatibil?); emitem ipoteze de
lucru, aspecte importante ale sedintei.
SEDINTA 8
Sedinta a 2 a de terapie
- Teme
- Ce s-a intamplat dierit, ce ai observat schiimbat la tine
- Ce au vazut ceilalti
- Lucru pe obiectiv, aplicarea de tehnici specifice ( nu uitam validare, complimentare, ascultare
activa – relatie)
- Introducere teme
- Feedback
3Greseli in terapie – ce sa nu facem.
- Cand si cum putem sa gresim? – sa fim flexibili nu este o gresala, sa mergem pe drumuri
neumblate, sa tinem cont de feedback, pentru asta avem nevoie de congruenta/autenticitate.
- Greseli de setare a cadrului – sa nu fim asertivi in setarea cadrului.
- Greseli de etica – schimburi cu clientul, sex, bani, prietenie etc.
Greseli profesionale / greseli de ascultare
- Poti avea pareri preconcepute despre ce iti spune clientul – caracteristicile clientului
- Atentie selectiva – sa auzi doar ce „trebuie sau ce vrei”- disonanta cognitiva, evitarea etichetarii
- Gandesti prea repede decat vb celalalti – iti pierzi rabdarea
- Nu poti sa elimini informatia irelevanta – asertivitate, te pierzi in detalii
- Lipsa concentrarii – visezi cu ochii deschisi, te gandesti la ce spui mai departe, te gandesti la
altceva – cai verzi pe pereti.
- Nu esti atent la factorii ce tin de client, etape, ritm, tipul de client.
Cu ce va intalniti in cabinet
- Depresia
- Tulburarea de panica si agorafobia
- Anxietatea generalizata
- Fobia sociala
- Stresul posttraumatic
- Fobia specifica
- Tulburarea obsesiv-compulsiva
- Dezvoltare personala