MĂSURĂTORI ALE CAPACITĂȚII PORTANTE LA INFRASTRUCTURA CĂII FERATE

Laurențiu MĂRCULESCU - Baicons Impex

Rezumat
Măsurătorile de capacitate portantă cu placa statică sau dinamică sunt realizate la calea ferată
din Romănia după metode care nu sunt cuprinse în standardele naționale.
Există norme străine care descriu metodologia de încercare dar care nu cuprind și indicații
asupra interpretării rezultatelor sau prelucrării statistice.
Evaluările statistice aduc un rezultat uluitor: anumite serii de măsurători aparent bune trebuie să
nu fie acceptate.
O valoare foarte mare a măsurătorilor (“dezertorul”) ridică valoarea medie, dar chiar și
dispersia. Intreaga serie de măsuratori capătă astfel o siguranță mai redusă.
Trebuie controlat in permanență dacă anumite valori măsurate fac parte din totalitatea de bază.
Valorile măsurate prea mari pot să facă inutila o serie de măsuratori și trebuie respinse.

Capitolul 1 - Metode de determinare a capacității portante la lucrările de terasamente c.f.

Capacitatea portantă este parametrul ce caracterizează cel mai clar calitatea unei construcții de
pamânt, a unui strat portant sau a unei platforme. De fapt, capacitatea portantă este chiar însușirea
dominantă a terasamentului, care ne interesează în primul rând și în mod direct.
Prin capacitate portantă, în general, se ințelege capacitatea (puterea) unei părți de construcție, în
cazul nostru a infrastructurii căii ferate, de a prelua sarcini fără a suferi deformări vătămătoare sau chiar
a ceda.
Încărcarea statică și încărcarea dinamică se deosebesc după modul de înregistrare a sarcinii.
Daca se încarcă o platformă sau corpul unei fundații cu o sarcină crescătoare, la început
deformările sunt liniar proporționale cu tensiunile și în mare măsură reversibile, ceea ce poate fi
considerat drept comportare elastică. În domeniul următor apar atât deformări elastice cât și deformări
remanente (plastice). Acestea apar prin reducerea spațiului poros. După depășirea sarcinii de rupere
deformarea decurge progresiv sub aceeași încărcare; aceasta este comportarea plastică.
Problemele de capacitate portantă sunt deci pe de o parte, în special la inceputul încărcării,
probleme de comprimare; pe de altă parte, în apropierea ruperii ele sunt probleme de rezistența a
materialelor. Presupunând că actuala solicitare se află cu mult sub sarcina de rupere, teoria elasticității
s-ar putea potrivi pentru comportarea la deformare a pamânturilor. Intrucât comportarea la deformare
nu este tocmai elastică, s-au creat parametri speciali pentru descrierea comportării la deformare și prin
aceasta a capacității portante. Acești parametri se numesc module de deformare. Ele se deosebesc prin
condițiile la limită în care are loc o incărcare a solului și de aceea se deosebesc și ca marime.
La lucrările de terasamente de cale ferată, de mai bine de 10 ani, capacitatea portantă se
măsoară prin trei metode:
- cu placa statică, rezultatul fiind modulul static de deformare la reîncărcare Ev2;
- cu placa dinamică, rezultatul fiind modulul de deformare dinamic Evd;
- încercarea Proctor, rezultatul fiind gradul de compactare Proctor D.

În prezent în România încercarea cu placa statică se poate face după două proceduri:
1. Conform standardului românesc „STAS 8942/3-90 Teren de fundare. Determinarea modului
de deformaţie liniară prin încercări pe teren cu placa”.
2. Conform normei germane „DIN 18134 Determining the deformation and strength
characteristics of soil by the plate loading test”.

1
 La încărcarea statică de probă - încercarea la compresiune cu placa (DIN 18134), platforma de
verificat se încarcă prin placa circulară rigidă. Se utilizează de preferință plăci de încarcare cu un
diametru 2r = 300 mm.
O presa hidraulică generează o încărcare, care este mărită treptat la efortul maxim de
σmax. = 0,5 MN/m2. Ea este controlată de un dinamometru. Presa se sprijină pe o culee, de cele mai
multe ori o mașină grea de construcții.
Se măsoară tasarea s pentru fiecare din cele minim cinci trepte de sarcina. Pentru aceasta un
sistem de pârghii transmite tasările de la centrul plăcii la un contor.
Deformările măsurate se înscriu într-o diagrama și alcătuiesc prima curba de încărcare.
Aceasta este curba de lucru a platformei la prima incărcare. Traiectoria plata indică o mare
capacitate portantă, iar cea abruptă o capacitate portantă redusă. Decisiva este considerată zona curbei
de sarcină-tasare dintre 0,3 si 0,7σmax. Aceasta dă modulul de deformare al primei incărcări:
1,5 ⋅ ∆σ ⋅ r
Eν1 =
∆s1
Apoi platforma de verificat se descarcă și atunci ea revine la suprafața, dar în nici un caz în
pozitia inițială. Acesta este un semn pentru faptul că părți considerabile din deformare sunt plastice.
În continuare se aplică cea de a doua încărcare. Efortul este mărit din nou treptat, dar numai la
cca. 90% din efortul maxim, pentru a ramâne în mod sigur în domeniul reîncărcării.
Rezultă curba celei de a doua încărcări, curba de lucru a platformei la reîncarcare. Și aici
traiectoria din zona de mijloc între 0,3 si 0,7σmax este considerată determinantă pentru capacitatea
portantă a platformei.
Modulul de deformare a celei de a doua încărcări se determină cu formula de compresiune cu
placa:
1,5 ⋅ ∆σ ⋅ r
Eν2 =
∆s 2
Descărcarea ce are loc în încheiere arată că în modulul de deformare al celei de a doua incărcări
sunt cuprinse și părți plastice. Cu toate acestea, acest modul este considerat mărimea caracteristică
pentru comportarea fundației unei căi de comunicație sub încărcare repetată foarte des, deci de fapt ca
parametru pentru comportarea elastică.
Sunt stabilite valori minime pentru modulul de deformare Eν2. Acestea sunt cu atât mai stricte:
- cu cât stratul respectiv este încărcat mai tare,
- cu cât calea de circulație este mai importantă,
- cu cât distanța este parcursă mai rapid.
Placa dinamică este dezvoltată în ideea că un camion cu 10 t pe osie se mișcă cu 80 km/h pe un
drum. Presiunea asupra pământului este de 10 t/m2 = 0,1 MN/m2 de-a lungul a 18 ms. Diametrul plăcii
este de 300 mm.
Solul primește un impact maxim produs de forța Fs transmis prin placă circulară de rază r. Placa
se consideră rigidă. Când dispozitivul este calibrat, forța este selectată astfel încât presiunea maximă
normală σ sub placă să fie de 0,1 MN/m2.
La calculul Evd se ține seama de deformabilitatea pământului sub încărcare verticală, de
amplitudinea tasării (în mm) și de durata impactului ts.
Evd (MN/m) = 1,5 x r x σ / s
Pentru greutate de cădere de 10 kg și diametrul plăcii de 300 mm, Evd = 22,5 / s.
Pentru greutate de cădere de 15 kg și diametrul plăcii de 300 mm, Evd = 33,75 / s.

2
 Capitolul 2. Experiența europeana în ceea ce privește corelarea dintre modulul de
deformație dinamic și modulul de deformație static

În prezent stadiul de cunoaștere este următorul:

- exista o legatură calitativă; odată cu creșterea coeficientului Ev2 respectiv cu creșterea
gradului de compactare crește și modulul de deformare dinamică Evd.
- modulul de deformare dinamică Evd este mai mic numeric decât cel static Ev2.
- raportul Ev2/Evd nu este constant, ci depinde de tipul solului și gradul de compactare; acesta
se situează în următoarele limite:
Ev2 = (1,5…..3,5) x Evd
- încercarea dinamică dă rezultate sigure, dacă înainte s-a efectuat o calibrare cu încercarea
statică sau cu verificarea densității.
- dintr-un mare număr de încercari comparative au fost formulate valori cerute echivalente
pentru Evd, pornind de la valorile limită pentru Ev2.
Aceste principii nu sunt încă general valabile, dar ar trebui sa fie însă aplicate de comun acord
si general.
În Ungaria se folosesc două tipuri de plăci dinamice LFWD (Light Falling Weight
Deflectometers). Dispozitivul german (Zorn, HMP și Wemex) a apărut în industria construcțiilor la
sfârșitul anilor 70, în timp ce dispozitivul de plăcuță B & C a fost dezvoltat în 2003 de către Andreas
Ltd. Aceste dispozitive sunt similare ca formă și setări.
Ambele sunt capabile să măsoare capacitatea portantă a substratului căii, a terenului de fundație și ale
umpluturii.
În Ungaria aplicarea numai a plăcilor dinamice pentru determinarea capacității portante a
terasamentului și a substratului nu este admisă în procesele de evaluare și control al calității. Utilizarea
numai a acestor dispozitive este admisă în zonele cu importanță redusă, cum ar fi acostamentele sau
tranșee, unde testele cu placa statică ar fi complicate. Pentru utilizarea plăcii dinamice la terasamente
este necesară o corelare clară între modulul de deformație dinamic, respectiv modulul de deformație
static.
Prima placă dinamică folosită a fost cea germană.
În cazul plăcii dinamice germane o greutate de 10 kg cade pe o placă cu diametrul de 300 mm,
de la o înălțime de 72 cm prin intermediul unei tije de ghidare.
Deplasarea plăcii (s0) este înregistrată de un accelerometru construit într-o carcasă din oțel pe
partea superioară a plăcii. Greutatea plăcii, înălțime de cădere și diametru plăcii sunt constante, ele nu
pot fi modificate. Coeficientul de placa (c) și coeficientul lui Poisson (ν) sunt de asemenea constante,
prin urmare modulul dinamic se calculează printr-o ecuație Boussinesq simplificată:
Evd = 22,5/s0
Dispozitivul ungar B & C are setări similare cu cel german (înălțime de cădere de 72 cm,
greutate de 10 kg), dar are un diametru diferit al plăcii. Din cauza diametrului (D) mai mic efortul sub
placă este de trei ori mai mare decât în cazul dispozitivului german. Efortul este apropiat ca valoare de
cel observat în cazul plăcii statice (p = 0,30-0,35 N/mm2).
Dispozitivul B & C permite alegerea liberă a coeficentului lui Poisson (ν = 0,3 - 0,4 - 0,5) și a
coeficientului de placă (c = p/2 sau 2), prin urmare formula lui Boussinesq cu care se calculează
modulul de deformație dinamic este:
 × 1 −
  × × 

 =


3
 După primele experiențe acumulate cu dispozitivul german, Institutul de Științe în Transporturi
(KTI) a lansat un program de cercetare în 1995 cu scopul de a stabili o corelație între modulul de
deformație dinamic și modulul de deformație static.
Formula „Baksay” a fost stabilită pe baza a 64 de măsurători:
Evd = 0,52 x Ev2 + 9,1
Măsurătorile realizate cu dispozitivul B & C au condus la următoarele relații de corelare:
Ed = 1, 4397 x E2 + 7, 3819 (R2 = 0, 98) pentru zgură
Ed = 0, 6426 x E2 + 19, 796 (R2 = 0, 38) pentru nisip fin
După prelucrarea a 58 de măsurători realizate pe strat din pietrș nisipos a rezultat următoarea
relație:
Ev2 = 8, 906 x Ed0,5238 (R2 = 0, 76).
Mai sus R reprezintă coeficientul de corelație.

În literatura de specialitate germană există multe relații de corelare între Ev2 și Evd. În practică
nu sunt utilizate frecvent ecuațiile de conversie directe. În general, sunt date valorile limită atât pentru
Ev2 cât și pentru Evd.
Patru standarde germane diferite dau valori limită similare. În general valoarea modulului de
deformație static este de peste două ori mai mare decât valoarea modulului de deformație dinamic.
Unele dintre rezultate arată raporturi mai mari. Doar două publicații prezintă un raport mai mic
de doi, dar ambele sunt bazate pe valorile măsurate doar în câteva puncte și la intervale mici.
Standardele germane folosesc cifra 2 ca valoare a raportului, adică rata de conversie mai mică.
După colectarea și evaluarea rezultatelor de măsurare disponibile au fost definite formule de
conversie mai exacte și mai simple.
Aceste formule pot fi utilizate pentru a converti modulul de deformație dinamic Evd în modul
static Ev2. In cazul lui Ev1, coeficientul de corelație este cu siguranță
2
mic, dar formula de corelație Ev2 - Evd are un coeficient de corelație R = 0,67-0,69, acceptabil în
testele geotehnice.
Pe baza relației lui Baksay s-a stabilit o nouă relație:
Evd = 0,62 x Ev2.
Conversia directă între modulul dinamic și modulul static nu este frecvent utilizată în practică.
Valori țintă sunt date pentru diferite straturi ale terasamentului sau ale substratului, cel mai adesea în
funcție de gradul de compactare necesar al stratului în cauză.
Conversia directă este permisă în Austria, în timp ce în Germania, Slovenia și alte câteva țări
sunt stabilite valori țintă pentru cele două module.

Formulele de corelare au fost stabilite în funcție de natura pamântului

Tipul pământului Relația de legătură Relația de legătură Coeficientul de
pentru placa pentru placa ungară corelație R2
germană
Pământuri granulare fine sau Ev2 = 1,58 Evd Ev2 = 0,90 Ed 0,55 0,73
grosiere
Pământuri fine Ev2 = 1,30 Evd Ev2 = 0,80 Ed 0,72 0,25
Pământuri granulare cu Ev2 = 1,69 Evd Ev2 = 0,93 Ed 0,67 0,39
granulometrie controlată

4
 În Ungaria au fost stabilite valori țintă care sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Ev2 (MPa) Evd (metoda germană) Ed (metoda ungară)

Pământuri necoezive Pământuri coezive Pământuri necoezive Pământuri coezive
120 100 100 170 250
100 80 80 140 200
80 70 75 120 140
60 50 55 90 100
40 35 40 60 65
25 25 20 20 30

În România este cunoscută numai o relație de legătură între modulul static de deformație Ev2 și
modulul dinamic de deformație:
300

2 ≈ 600 × 
300 −

Această relație este prezentată în „Agrementul Tehnic 016-07/049-2010 - Procedeu pentru
determinarea modulului de deformație și gradului de compactare pentru terasamente, straturi de
fundație și de bază”.
Tot în acest agrement este prezentat un tabel cu valori corelate ale gradului de compactare
respectiv ale modulului dinamic de deformație.

Tip material Grad de compactare Modulul dinamic de

(%) deformație
(MPa)
Balast >100 >50
sau >99 >45
material necoeziv >98 >40
>97 >35
Pământ >100 >35,0
sau >99 >31,6
material coeziv >98 >28,3
>97 >25,0
>96 >22,5
>95 >20,0

Capitolul 3. Analiza corelării dintre modulul de deformație dinamic și modulul de

deformație static prin prelucrarea statistică a datelor

3.1. Descrierea metodei de prelucrare statistică

Pentru prelucrarea statistică s-au folosit măsurătorile de la lucrarea de reabilitare a căii ferate de
pe tronsonul km 614 - Frontiera cu Ungaria.
Au fost prelucrate înregistrările realizate în aproximativ 1000 de puncte.
Pentru controlul calității lucrărilor s-au făcut verificări ale capacității portante cu placa statică,
respectiv cu placa dinamică la următoarele nivele ale infrastructurii c.f.:
- platforma c.f.;

5
 - platforma de pământ;
- corpul terasamentului c.f., în special în zona treptelor de înfrățire.
Pentru o caracteristică, la un anumit nivel al infrastructurii c.f. s-au determinat următorii
indicatori statistici:
1. Media aritmetică: ̅ ;
2. Abaterea medie liniară: ̅ = ∑| − ̅ |


∑!"!̅ #
3. Abaterea medie pătratică:  =

În literatura de specialitate se apreciează că într-o distribuție normală abaterea medie liniară este
4/5 din abaterea medie patratică.
4. Coeficientul de variație

Coeficientul de variație se poate determina utilizând fie abaterea medie liniară, fie abaterea
medie pătratică:
$% '

= !̅ ∗ 100 sau
= !̅ ∗ 100
Coeficientul de variație ia valori între 0 și 100% și uneori peste acest nivel, iar semnificația
acestui indicator este sintetizată în tabelul următor:
Variație Colectivitate Grupare Media
0 - 17% Mică Foarte omogenă Foarte bine făcută Strict
reprezentativă
17% - 35 % Relativ mică Omogenă Relativ bine făcută Moderat
reprezentativă
35 % - 50 % Mare Discutabil Discutabil Nereprezentativă
50 % - 100 % Foarte mare Eterogenă De refăcut Total
nereprezentativă
Peste 100 % Analiza întregii colectivități prin indicatorii tendinței centrale și variației nu are
sens

Pe baza indicatorilor de variație prezentați se determină:

- intervalul mediu de variație;
- variabila standardizată.
5. Intervalul mediu de variație pentru o caracteristică statistică reflectă distribuirea unităților
unei colectivități în intervale de variație și este definit de următoarele limite:
* ̅ + 
(̅ − , * , ș- ̅ − , ̅ + 
6. Variabila standardizată exprimă poziția unității statistice într-o distribuție dată atât față de
medie cât și față de împrăștiere.
/ − ̅
.=

7. Coeficientul de corelaţie Pearson
Simbol: r, R
Ia valori între -1 şi +1 indicând puterea (interpretăm valoarea coeficientului) şi direcţia
(interpretăm semnul coeficientului) asocierii lineare.
∑(1 − 1, (2 − 2,
0 =
 
∑(1 − 1, (2 − 2,
Reguli empirice de interpretare a coeficientului decorelaţie: Colton [Colton T. Statistics in
Medicine. Little Brown and Company, New York, NY 1974] :
6
 - R ⊂[-0.25 to +0.25] → Nu există nici o relaţie
- R ⊂(0.25 to +0.50] ∪(-0.25 to -0.50] → relaţie slabă
- R ⊂(0.50 to +0.75] ∪(-0.50 to -0.75] → relaţie moderată
- R ⊂(0.75 to +1) ∪(-0.75 to -1) → relaţie puternică

3.2. Măsurători la nivelul platformei c.f.

Într-o secțiune transversală Evd s-a măsurat în trei puncte: în stânga platformei (Evd stg), în ax
(Evd ax), respectiv în dreapta platformei (Evd dr). Valoarea de referință Evd reprezintă media
aritmetică a celor trei valori.
Rezultatele obținute sunt următoarele:
- med Evd stg = 39,7 MPa.
- med Evd ax = 40 MPa.
- med Evd dr = 39,9 MPa.
- med Evd = 39,8 MPa.

linii directe linii abatute

2.80 0.5...1.00
45

45
0.40

0.30
°

°
45° 45°
d

2.15 1.94 1.86 2.03

0.5...1.00

d+0.5...1.00

~l/2 ~l/2

Indicatorii statistici pentru Evd sunt următorii:

- media aritmetică: ̅ = 39,8 567
- abaterea medie liniară: ̅ =  ∑| − ̅ | = 4,01


∑!"!̅ #
- abaterea medie pătratică:  = = 5,15

$% '
-
= !̅ ∗ 100 = 10% sau
= !̅ ∗ 100 = 13%, deci variația este mică, colectivitate foarte
omogenă, grupare foarte bine făcută, iar media este strict reprezentativă.
7
 - intervalul mediu de variație
* x% + d
(x% − d, * , și x% − σ, x% + σ
(35,79, 43,81) (34,65, 44,95)

Distribuția măsurătorilor este prezentată mai jos și este foarte apropiată de distribuția normală
Gauss.

Distributia Evd la nivelul platformei c.f.

250
225
200
175
Frecventa

150
125
100
75
50
25
0
0-25

25-30

30-35

35-40

40-45

45-50

50-55

55-60
Evd

Evd Frecventa
0 - 25 0
25 - 30 0
30 - 35 90
35 - 40 237
40 - 45 175
45 - 50 58
50 - 55 20
55 - 60 6

Modulul de deformație static a fost măsurat în 70 puncte. Evident că odată cu valorile Ev2 au
fost înregistrate și valorile Ev1.
Indicatorii statistici pentru Ev2 sunt următorii:
- media aritmetică: ̅ = 90,2 567
- abaterea medie liniară: ̅ =  ∑| − ̅ | = 21,1


∑!"!̅ #
- abaterea medie pătratică:  = 
= 30,2
$% '
-
= !̅ ∗ 100 = 23,3% sau
= !̅ ∗ 100 = 33,5%, deci variația este relativ mică, colectivitate
omogenă, grupare relativ bine făcută, iar media este moderat reprezentativă.

8
 - intervalul mediu de variație
* x% + d
(x% − d, * , și x% − σ, x% + σ
(69,1, 111,3) (60,0, 120,4)

Distribuția măsurătorilor este prezentată mai jos și este foarte apropiată de distribuția normală
Gauss.
Distributia Ev2 la nivelul platformei c.f.
40
35
30
Frecventa

25
20
15
10
5
0
0.00

0-30

30-60

60-90

90-120

120-150

150-180

180-210

210-240
Ev2

Ev2 Frecventa
0 0
0 - 30 1
30 - 60 6
60 -90 35
90 - 120 20
120 - 150 6
150 - 180 1
180 - 210 0
210 - 240 1

Indicatorii statistici pentru Ev1 sunt următorii:

- media aritmetică: ̅ = 51,7 567
- abaterea medie liniară: ̅ =  ∑| − ̅ | = 15,9


∑!"!̅ #
- abaterea medie pătratică:  = 
= 21,0
$% '
-
= !̅ ∗ 100 = 30,8% sau
= !̅ ∗ 100 = 40,6%, deci variația este mare, colectivitate
discutabilă, grupare discutabilă, iar media este nereprezentativă.
- intervalul mediu de variație
* x% + d
(x% − d, * , și x% − σ, x% + σ
(35,8, 67,6) (30,7, 72,7)
Distribuția măsurătorilor este prezentată mai jos și este foarte apropiată de distribuția normală
Gauss.

9
 Distributia Ev1 la nivelul platformei c.f.
30
25

Frecventa
20
15
10
5
0

0.00

0-10

10-30

30-52

52-73

73-94

94-115

115-136
Ev1

Ev1 Frecventa
0 0
0 - 10 0
10 - 30 11
30 - 52 27
52 - 73 21
73 - 94 8
94 - 115 3
115 - 136 0

Pe baza valorilor Evd, Ev1, Ev2 măsurate în același punct, s-au determinat rapoartele Ev2 /
Evd, Ev1 / Evd și Ev2 / Ev1.
Au rezultat următoarele valori medii:
- med Ev2 / Evd = 2,3;
- med Ev1 / Evd = 1,3;
- med Ev2 / Ev1 = 1,8.

În literatura de specialitate este menționat un interval pentru raportul Ev2 / Evd:

Ev2 = (1,5…..3,5) x Evd
Valoarea medie de 2,3 se înscrie la mijlocul acestui interval.

Pentru raportul Ev1 / Evd în literatura de specialitate a fost găsită o singură relație:
Evd ≈ (6/5) x Ev1 = 1,2 x Ev1
În cazul nostru raportul între Evd și Ev1 este de 1,3.
Pentru raportul Ev2 / Ev1 în literatura de specialitate este impusă numai o limită superioară.
D EV2 EV2/EV1max.
(MPa)
≥ 100% ≥ 100 2,3
≥ 97% ≥ 80 2,5
≥ 95% ≥ 70 2,6

10
 Valoarea medie rezultată în urma măsurătorilor de 1,8 este mai mică decât limita maximă.
Având ca indice de comparație coeficientul de variație, rezultă că cele mai bune măsurători sunt
cele cu placa dinamică, apoi măsurătorile pentru Ev2, iar la final măsurătorile pentru Ev1.
În standardele germane ZTVE se merge și mai departe cu prelucrarea statistică. Un lot de
măsurători poate fi acceptat sau respins pe baza comparării dintre o valoare statistică de referință Z și
valoarea minimă X menționată în specificațiile tehnice.
Valoarea statistică de referință Z este valoarea sub care coboară numai 10% din valorile
măsurate.
Z se definește astfel:
? = ̅ − @ ∗ 
în care k este un factor adimensional, care în practica controalelor la construcții de pământ este
constant: 0,88.
Un lot de măsurători este acceptat, adică și-a dovedit calitatea și deci valoarea sa utilă, dacă:
? = ̅ − @ ∗  ≥ X
∑!"!̅ #
Pentru măsurătorile cu placa dinamică X = 30 MPa, ̅ = 39,8 567,  = = 5,15

? = 39,8 − 0,88 ∗ 5,15 = 35,3 567 ≥ 30 567

Deci lotul de măsurători cu placa dinamică este acceptat conform prevederilor ZTVE.
Pentru măsurătorile cu placa statică avem:
∑!"!̅ #
- pentru Ev1, X = 25 MPa, ̅ = 51,7 567,  = 
= 21,0
? = 51,7 − 0,88 ∗ 21,0 = 33,22 567 ≥ 25 567
∑!"!̅ #
- pentru Ev2, X = 50 MPa, ̅ = 90,2 567,  = 
= 30,2
? = 90,2 − 0,88 ∗ 30,2 = 63,62 567 ≥ 50 567
Deci și lotul de măsurători cu placa statică este acceptat conform prevederilor ZTVE.

Practica arată că o singură valoare foarte mare (“dezertorul”) ridică valoarea medie, dar chiar și
dispersia. Intreaga serie de măsuratori capătă astfel o siguranță mai redusă.
Trebuie controlat in permanență dacă anumite valori măsurate fac parte din totalitatea de bază.
Valorile măsurate prea mari pot să facă inutilă o serie de măsuratori și trebuie respinse.

Analiza măsurătorilor pe baza coeficientului de corelaţie Pearson au condus la următoarele

rezultate:
Evd stg Evd ax Evd dr Evd
Evd stg 1
Evd ax 0.55737 1
Evd dr 0.390632 0.428387 1
Evd 0.807209 0.82741 0.760686 1

Ev2 Ev1 Evd

Ev2 1
Ev1 0.751256 1
Evd 0.171463 0.067853 1

11
 Coeficientul de corelație al modulului de deformație Evd cu fiecare din valorile Evd stg, Evd
ax, Evd dr este mai mare de 0,75. Relația este puternică și este normal să fie așa având în vedere că Evd
reprezintă media aritmetică a celor trei, iar structura asupra căreia se fac măsurători este una nouă.
Relație moderată se observă între Evd stg și Evd ax. Între Evd stg și Evd dr, respectiv între Evd ax și
Evd dr există o relație slabă.
Se observă că relația dintre Ev2 și Ev1 este puternică. Acest lucru rezultă și din faptul că
încercările s-au făcut pe un material pus în operă și bine compactat.
Între Ev2 și Evd, respectiv între Ev1 și Evd nu există nicio relație.

3.3. Măsurători la nivelul platformei de pământ

La nivelul platformei de pământ au fost efectuate 44 de încercări cu placa dinamică.
Indicatorii statistici pentru Evd sunt următorii:
- media aritmetică: ̅ = 31,7 567
- abaterea medie liniară: ̅ = ∑| − ̅ | = 8,62


∑!"!̅ #
- abaterea medie pătratică:  = = 10,93

$% '
-
= !̅ ∗ 100 = 27% sau
= !̅ ∗ 100 = 35%, deci variația este relativ mică, colectivitate
omogenă, grupare relativ bine făcută, iar media este moderat reprezentativă.
- intervalul mediu de variație
* x% + d
(x% − d, * , și x% − σ, x% + σ
(23,08, 40,32) (20,77, 42,63)

Distribuția măsurătorilor este prezentată mai jos și este apropiată de distribuția normală Gauss.
Totuși 4 valori dezerteaza din distribuția standard. Aceste valori constituie vârfuri pozitive.

Distributia Evd la nivelul platformei de pământ

20
18
16
14
Frecventa

12
10
8
6
4
2
0
0 10 20 30 40 50 >50
Evd

12
 Evd Frecventa
0 0
10 0
20 6
30 19
40 15
50 0
>50 4

Numai două încercări cu placa statică au fost realizate la nivelul platformei de pământ.
Ev2 = 36,8 MPa, Ev1 = 22,0 MPa, Ev2 / Ev1 = 1,67
Ev2 = 27,1 MPa, Ev1 = 18,9 MPa, Ev2 / Ev1 = 1,43

Analiza măsurătorilor pe baza coeficientului de corelaţie Pearson au condus la următoarele

rezultate:
Evd stg Evd ax Evd dr Evd
Evd stg 1
Evd ax 0.676313 1
Evd dr 0.310314 0.343062 1
Evd 0.851137 0.866228 0.66819 1

Coeficientul de corelație al modulului de deformație Evd cu fiecare din valorile Evd stg, Evd ax
este mai mare de 0,75. Relația dintre Evd și Evd dr este una moderată. Relație moderată se observă
între Evd stg și Evd ax. Între Evd stg și Evd dr, respectiv între Evd ax și Evd dr există o relație slabă.
3.4. Măsurători la nivelul treptelor de înfrățire
La nivelul treptelor de înfrățire au fost efectuate 97 de încercări cu placa dinamică.
Indicatorii statistici pentru Evd sunt următorii:
- media aritmetică: ̅ = 36,25 567
- abaterea medie liniară: ̅ =  ∑| − ̅ | = 5,64


∑!"!̅ #
- abaterea medie pătratică:  = 
= 6,92
$% '
-
= !̅ ∗ 100 = 15% sau
= !̅ ∗ 100 = 19%, deci variația este mică, colectivitate foarte
omogenă, grupare foarte bine făcută, iar media este strict reprezentativă.
- intervalul mediu de variație
* x% + d
(x% − d, * , și x% − σ, x% + σ
(30,61, 41,89) (29,33, 43,17)

Distribuția măsurătorilor este prezentată mai jos și este apropiată de distribuția normală Gauss.

13
 Distributia Evd la nivelul treptelor de înfrățire
40
35
30

Frecventa
25
20
15
10
5
0
15 22 29 36 43 50 57 64 >64
Evd

Evd Frecventa
15 0
22 0
29 15
36 37
43 26
50 14
57 4
64 1
>64 0

Analiza măsurătorilor pe baza coeficientului de corelaţie Pearson au condus la următoarele rezultate:

Evd stg Evd ax Evd dr Evd
Evd stg 1
Evd ax 0.676313 1
Evd dr 0.310314 0.343062 1
Evd 0.851137 0.866228 0.66819 1

Coeficientul de corelație al modulului de deformație Evd cu fiecare din valorile Evd stg, Evd ax
este mai mare de 0,75. Relația dintre Evd și Evd dr este una moderată. Relație moderată se observă
între Evd stg și Evd ax. Între Evd stg și Evd dr, respectiv între Evd ax și Evd dr există o relație slabă.

14