ORDINUL ASISTENȚILOR MEDICALI GENERALIȘTI

FEDERAȚIA
MOAȘELOR ȘI ASISTENȚILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA SANITAS

PROTECȚIE PENTRU ASISTENȚII

MEDICALI DIN ONCOLOGIE
PERICOLE ÎN MANIPULAREA CITOSTATICELOR

EFECTELE DĂUNĂTOARE ALE CITOSTATICELOR

LEGISLAȚIE NAȚIONALĂ ȘI EUROPEANĂ

PREPARAREA ȘI ADMINISTRAREA CITOSTATICELOR

DE CE PROTECȚIE DE CATEGORIA A III-A?

ECHIPAMENTE DE PROTECȚIE CATEGORIA A III-A

PROPUNEREA OAMGMAMR ȘI SANITAS

STUDIU DE CAZ
 Protecție pentru asistenții medicali din oncologie

INTRODUCERE
Având în vedere numărul semnificativ al personalului medical care își desfășoară
activitatea de zi cu zi în secțiile de Oncologie, din cadrul instituțiilor spitalicești din România și
care este implicat în mod direct în prepararea și administrarea de substanțe citostatice, un rol
deosebit de important și mai mult decât atât necesar, îl constituie cunoașterea și prevenirea
riscurilor la care este expus întreg personalul.
În momentul manevrării de substanţe carcinogenice şi agenţi biologici, echipamentul
de protecţie adecvat este esenţial, având în vedere că acest lucru este stipulat şi în Directivele
CE. Mai mult decat atât, echipamentele de protecţie personală Categoria a III-a, sunt în confor-
mitate cu Directiva CE 89/686/EEC și oferă protecţie sigură împotriva agenţilor citostatici.
Aceste echipamente pentru protecția împotriva citostaticelor şi agenţilor biologici au fost spe-
cial dezvoltate pentru manevrarea în siguranţă în timpul fabricării, transportului, depozitării,
administrării, curăţării şi distrugerii acestora.
Măsurile de protecție reprezintă cheia prevenției expunerii ocupaționale la substanțe
chimice nocive. Personalul medical având dreptul legal la informare, trebuie să cunoască
riscurile la care se expune şi să adopte cele mai adecvate precauţiuni pentru propria sănătate
şi securitate. De cele mai multe ori (de exemplu, în urgențe) toate măsurile de protecție de care
ar trebuie să se țină cont sunt uitate sau omise din lipsa fondurilor.
Cu toate acestea, putem afirma faptul ca echipamentele de protecție citostatică, nece-
sare în manipularea substantelor cu risc de expunere reprezintă suportul unor proceduri stan-
dard de operare cu acestea și mai mult decât atât, manipularea acestor substanțe presupune
obligativitatea personalului medical de a purta echipament specific de protecție împotriva
contaminării.
Există instrucțiuni foarte stricte pentru manevrarea citostaticelor, datorită toxicității
enorme a acestor substanțe.
Ele sunt administrate ca perfuzii care sunt
pregătite de personalul medical instruit special, totul
petrecându-se cu respectarea unor măsuri de protecție
stricte.
Personalul medical care lucrează cu citostatice
fără hotă, în încăperi mici şi insuficient aerisite, au
descris afecţiuni precum dureri de cap, ameţeli, greţuri şi
iritaţii ale mucoaselor.
Personalul medical TREBUIE să folosească în
mod obligatoriu echipamentul de protecție categoria III,
împotriva substanțelor citostatice, pus la dispoziție de
instituția medicală responsabilă pentru siguranța
angajaților.
Echipamentul de protecție citotoxică este reco-
mandat și impus de către Directivele Europene, ce
sugerează și atenționează o cunoaștere mai precisă a
riscurilor implicate de o expunere iminentă sau
îndelungată la agenții citostatici și bilologici.

ORDINUL ASISTENȚILOR MEDICALI GENERALIȘTI

FEDERAȚIA
MOAȘELOR ȘI ASISTENȚILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA SANITAS
 Protecție pentru asistenții medicali din oncologie

1. PERICOLE ÎN MANIPULAREA
ȘI EXPUNEREA LA CITOSTATICE
Boli profesionale prin expunere la medicamente citotoxice (citostatice) În doze
terapeutice, pot să apară la personalul medical acţiuni locale nedorite ale citostaticelor, de
exemplu prin contact direct cu pielea şi mucoasele sau prin aplicare paravasală. Citostaticele
pot să ducă la afecţiuni colaterale ale altor sisteme de organe. Deoarece efectele toxice ale
citostaticelor urmează unei relaţii doză – efect, ele nu pot fi utilizate decât în mod limitat la
evaluarea pericolului pentru personalul care manevrează citostaticele.

Intoxicaţii sistemice cu citostatice au fost descrise si la personalul medical implicat

in prepararea citostaticelor. Cauzele au constat fie în contaminarea acută, fie în condiţiile
proaste de igienă la locul de muncă înaintea introducerii măsurilor de protecţie aşa cum sunt
obişnuite azi la producerea şi prepararea citostatice. Astfel angajaţii care lucrează cu cito-
statice fără hota, în încăperi mici şi insuficient aerisite, au descris afecţiuni precum dureri de
cap, ameţeli, greţuri şi iritaţii ale mucoaselor. Un angajat descrie simptome de diaree şi
vărsături în urma unei contaminări ale îmbrăcămintei cu carmostin, dar fără dermatită toxică de
contact. Expunerea substanţială a apărut datorită faptului că îmbrăcămintea contaminată nu a
fost schimbată după spălarea locului de contact de pe mână. Un angajat care a preparat
Vincristin într-o masă de lucru/hota cu un curent de aer orizontal – astăzi un sistem neacceptat
– a suferit tumefierea pleoapelor, insuficienţă respiratorie şi senzaţie de opresiune toracică fără
restricţionarea funcţiei toracice.

Efecte iritante şi sensibilizante. Multe citostatice au efect iritant asupra pielii şi

mucoaselor. Au fost descrise boli de piele la angajaţii care au manevrat citostatice. În cazul
contactului neprotejat au putut fi cauzate atât dermatite toxice de contact cât şi eczeme de con-
tact alergice. Acestea au fost observate la manipularea cu Doxorubicin, Daunorubicin, 5 –Fluo-
rouracil şi Amsacrin. S-a descris şi apariţia unei urticarii după expunerea la Amsacrin.

Efectul cancerigen şi mutagen al citostaticelor, clasificarea citostaticelor drept

substanţe carcinogene. Cerecetări în vitro şi încercările pe animale au dus la clasificarea
citostaticelor după efectele lor mutagene, toxice pentru reproducere şi carcinogene. Pe baza
cercetărilor asupra tumorilor secundare la pacienţi care au suferit tratamente de durată cu
doze mari de citostatice şi pe baza cerecetărilor efectuate pe animale Agenţia Internaţională
pentru cerecetări oncologice IARC – au clasificat citostaticele pe baza carcigenităţii lor după
cum urmează:

„ Grupa 1 (dovezi suficiente de cancerigenitate la oameni): azatioprina, busulfan,

clorambucil, clornafazin, ciclofosfamida, melfalan, semustine, tiotepa, Tresulfhan,
schema MOPP, etoposid în asociere cu cisplatină şi bleomicină (schema BEP).
„ Grupa 2A (probabil cancerigene pentru oameni): azacitidine, carmustina,
clormetină, clorozoticin, cisplatina, doxorubicina, lomusetina, procarbazina.
„ Grupa 2B (posibil cancerigeni pentru oameni): amsacrină, bleomicină,
dacarbazină, daunorubicina, mitomicina, mitoxantrona, streptozotocină
„ Grupa 3 (nu pot fi clasificate în raport cu efectele cancerigene la oameni):
actino micina D, 5-fluorouracil, hidroxiuree, 6-mercaptopurina, metotrexat,
toremifen, sulfat de vinblastina, sulfatul de vincristina.

ORDINUL ASISTENȚILOR MEDICALI GENERALIȘTI

FEDERAȚIA
MOAȘELOR ȘI ASISTENȚILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA SANITAS
 Protecție pentru asistenții medicali din oncologie

Dovezi asupra efectelor genotoxice ale citostaticelor. Încărcarea interioară cu

substanţe genotoxice poate fi dovedită pe baza substan- ţelor mutagene din urină, o solicitare
prin substanţe genotoxice poate fi dovedită pe baza efectului asupra diferitor tipuri de celule.
Angajaţii care manipulează citostatice au fost supuşi unor multiple examinări pentru
evaluarea mutagenităţii urinei. La munca fără măsuri speciale de protecţie s-a constatat în
majoritatea cazurilor o creştere signifiantă a mutagenităţii urinei comparativ cu a persoanelor
neexpuse. La persoanele care au preparat citostatice la o hota profesionala sau au respectat
măsurile de protecţie personalizate, nu s-a putut dovedi de regulă mutagenitatea sporită a
urinei De asemenea s-a dovedit experimental că introducerea măsurilor de protecţie pentru
persoanele expuse, au dus la dispariţia mutagenităţii urinei depistate anterior.
Solicitarea prin substanţe genotoxice ale angajaţilor expuşi la citostatice, poate fi
evaluată prin studierea aberaţiilor cromozomiale (CA), a schimbului soracromatidei (SCE),
micronuclee (MN), formarea unui aduct sau prin fracturi structurale ADN.

z Aberaţiile cromozomiale (CA): Modificări cromozomiale se caută în limfocitele sân-

gelui. Rezultatele reflectă un efect genotoxic de-a lungul unei perioade de timp relativ lungă.
Luarea în considerare a factorilor care pot să aibă şi ei influenţă este foarte impor- tantă. Şi la
populaţia de rând se observă aberaţii cromozomiale. În cazul cercetărilor mai vechi au fost
descrise aberaţii cromozomiale parţial sporite pentru persoanele expuse fără măsuri de protecţie,
comparativ cu alte persoane de control. Şi în cadrul a două examinări mai noi efectuate la
persoane neprotejate s-a constat o creştere a aberaţiilor cromozomiale, dar nu şi la persoanele
care au produs sau preparat citostatice la o hota profesionala avand echipament de protectie.
z Schimb sora-cromatide (SCE): Schimbul de ADN între 2 sora –cromatide a
aceluiaşi cromozom se apreciază în limfocitele din sânge. Testul este mai senzitiv decât deter-
minarea CA. Deoarece SCE nu pot fi dovedite în limfocite decât timp de câteva săptămâni, se
poate determina o încărcare genotoxică a ultimilor săptămâni înainte de recoltarea probei. În
mai multe examinări noi nu s-a putut observa o creştere importantă a SCE în limfocite în cazul
în care s-au respectat măsurile de protecţie (hota si echipamentul de protectie).
z Detectarea de micronuclei (MN): micronuclee ca fragmente ale ADN sunt indica-
torii unei rupturi cromozomiale. Analiza se efectuează de regulă în eritrocite sau limfocite. În
mai multe examinări noi nu s-a putut observa o creştere importantă a micronucleilor la angajaţii
expuşi, în cazul în care s-au respectat măsurile si echipamentul de protecţie.
z Aducte: Cele mai multe substanţe genotoxice formează cu macromolecule
precum ADN sau proteine aducte în celule. Aductele ADN se examinează în leucocite,
aductele de hemoglobină în eritrocite. Posibilităţile evaluării unei expuneri la citostatice sunt
încă în curs de cercetare.
z Rupturi ADN: acestea pot fi dovedite de exemplu cu Assay – COMET respectiv cu
eluţii alcaline sau neutre. Puţinele cercetări efectuate cu această metodă nu permit încă o
evaluare finală.

Dacă citostaticele carcinogene se prepară în hote profesionale si purtandu-se echipa-

mentele de siguranta, nu se pot depista pericole genotoxice. Doar la producerea sau prepararea
citostaticelor fără măsuri de protecţie s-au depistat la unele lucrări modificări corespunzătoare.

(pe baza unui studiu tehnico-medical efectuat de dr. Marcel Jost,

dr. Martin Ruegger, dr. Bernard Liechti și dr. Alois Gutzwiller – Lucerna, Elveția)

ORDINUL ASISTENȚILOR MEDICALI GENERALIȘTI

FEDERAȚIA
MOAȘELOR ȘI ASISTENȚILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA SANITAS
 Protecție pentru asistenții medicali din oncologie

2. EFECTELE PRINCIPALELOR
SUBSTANȚE CITOSTATICE ASUPRA
SĂNĂTĂȚII PERSONALULUI MEDICAL
Nr. Denumire DCI Clasa Efecte
crt comercială
1 Dacarbazin Dacarbazinum Agent alchilant Mielosupresie; mutagen; infertilitate.
2 Holoxan Ifosfamidă Agent alchilant analog de azot mustard Asemănător ciclofosfamidei;
Datorită acțiunii alchilante, ifosfamida este o substanță cu efect
mutagen şi, de asemenea, potențial carcinogen. De aceea, trebuie
evitat contactul cu pielea și mucoasele.
3 Leukeran Chlorambucilum Agent alchilant analog de azot mustard Citotoxic, mielosupresie; mutagen; carcinogen (LA); infertilitate;
teratogen; alergii; iritant pt. mucoase; fibroză pulmonară
interstiţială; nu este periculos dacă pelicula e intactă
4 Alkeran Melphalanum Agent alchilant analog de azot mustard Citotoxic, mielosupresie; mutagen; carcinogen (LA); infertilitate;
teratogen; alergii; iritant pt. mucoase; fibroză pulmonară
interstiţială; nu este periculos dacă pelicula e intactă
5 Endoxan Cyclophosphamidum Agent alchilant analog de azot mustard Citotoxic; mielosupresie; teratogen; infertilitate; fibroză pulmonară
interstiţială; cancer tract urinar; leucemie; hipersensibilizare.
Ciclofosfamid liofilizat pentru soluție injectabilă va fi administrat
de către personal instruit, într-un spațiu special amenajat. Personalul
implicat va purta obligatoriu echip. de protec.cat. III
6 Vinorelbin Vinorelbinum Alcaloizi din vinca Citotoxic; mielosupresie; teratogen.

7 Sindovina Vincristin Alcaloizi din vinca şi analogi Citotoxic; infertilitate; rar mielosupresie.

8 Velcade Bortezomibum Alte antineoplazice Mielosupresie.

9 Asparaginase Asparaginazum Alte antineoplazice Hipersensibilizare; teratogen; mielosupresie slabă.

10 Bleocin Bleomycin Antibiotic citotoxic Mutagen; teratogen; posibil fibroză pulmonară.

11 Mabcampath Alemtuzamabum Anticorpi monoclonali Hipersensibilitate; mielosupresie; teratogen.

12 Mabthera Rituximabum Anticorpi monoclonali Citotoxic; teratogen.

13 Purinetol 6-mercaptopurina Antimetabolit Citotoxic; mielosupresie; potential mutagen; potential carcinogen;

hipersensibilizare
14 Cytosar Cytarabinum Antimetabolit analog al bazelor Mielosupresie; hipersensibilizare; potențial teratogen.
pirimidinice
15 Lanvis Tioguaninum Antimetabolit analog al bazelor purinice Potențial teratogen; mielosupresie.
Dacă este necesară înjurnătățirea comprimatului, trebuie avut grijă
să nu se contamineze mâinile şi să nu se inhaleze medicamentul,
echipamentul de protecție cat. III fiind obligatori.
16 Fludara Fludarabinum Antimetabolit analog al bazelor purinice Mielosupresie; potențial teratogen; potențial carcinogen;
sensibilizare; pneurnopatie interstițială; nevrită optică.
Fludara nu trebuie manipulat de femeile gravide din personal.
Trebuie respectate procedeele de manipulare şi de evacuare corectă.
Trebuie luată în considerare manipularea şi evacuarea în
conformitate cu ghidurile utilizate pentru medicamente citotoxice.
17 Adriablastin Doxorubicin Antracicline (antibiotice citostatice) Mielosupresie; hipersensibilitate; alergii

18 Epirubicin Farmarubicin Antracicline (antibiotice citostatice) Mielosupresie; hipersensibilitate; alergii.

19 Cisplatin Cisplatinum Compuși de Pt Ca şi în cazul altor agenţi citotoxici, cisplatina trebuie utilizată cu
extrernă prudenţii; sunt necesare şi de extremă importanţă mănuşile,
măştile şi echipamentul de protecţie cat. III.
Cisplatina va fi manipulată în boxe aseptice, dacă este posibil. Se
impune evitarea contactului cu tegumentul şi/sau cu mucoasele.
Este interzis ca personalul feminin în perioada de graviditate să
lucreze cu cisplatină.
20 Carboplatin Carboplatinum Compuși de Pt Citotoxic; mielosupresie; alergii; potenţial mutagen; potenţial
carcinogen;
21 Metotrexat Methotrexatum Imunosupresoare Mielosupresie; fibroză pulmonară; teratogen; carcinogen.

(pe baza unui studiu tehnico-medical efectuat de dr. Marcel Jost,

dr. Martin Ruegger, dr. Bernard Liechti și dr. Alois Gutzwiller – Lucerna, Elveția)

ORDINUL ASISTENȚILOR MEDICALI GENERALIȘTI

FEDERAȚIA
MOAȘELOR ȘI ASISTENȚILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA SANITAS
 Protecție pentru asistenții medicali din oncologie

3. LEGISLAȚIE NAȚIONALĂ ȘI EUROPEANĂ

Legislația românească este extrem de
limitată în acest domeniu iar singurele reglementări
sunt noțiuni generale și se referă exclusiv la dome-
niul SSM – sănătății și securității în muncă fără a
avea măsuri și indicații clar dedicate domeniului
medical:

LEGEA SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN MUNCĂ NR. 319 / 2006 – ACTUALIZATĂ, prin

art. 444 alin (2), art. 453, art. 456, art. 497, art.513.
La nivelul normativelor europene care odată cu aderararea noastră a devenit literă de lege
și pentru România există un cadru general pe baza Directivelor Consiliului încă din 1989 și pornește
tot de la problema protecției la locul de muncă, a circuitelor corecte de lucru, dar și a mediului de
muncă, lăsând la nivelul fiecărui stat să-și reglemeteze prin ordine, norme tehnice proprii medicale
problemele de pregatire și administrare corectă a citostaticelor. Statele occidentale au facut acest
lucru foarte clar din anii ‘90 ori 2000.
DIRECTIVA CONSILIULUI din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru
promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă (89/391/CEE), prin art.
1 și 2, art. 6, art.13, art. 19.
DIRECTIVA CONSILIULUI din 30 noiembrie 1989, privind cerinţele minime de securitate şi
sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de
muncă [a treia directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]
(89/656/CEE), prin art. 1, art. 3, art. 4, art. 11.
DIRECTIVA CONSILIULUI din 21 decembrie 1989, privind apropierea legislaţiilor statelor
membre referitoare la echipamentul individual de protecţie (89/686/CEE), prin art. 1, art. 3, art. 5,
art. 13, art. 16 si 17.
DIRECTIVA 2000/54/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI din 18
septembrie 2000, privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi
biologici la locul de muncă [a şaptea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Direc-
tiva 89/391/CEE], prin art. 2, art. 3, art. 6, art. 8, art. 9, art. 12, art. 22 si 23.

Standarde importante pentru echipamentele de protecție personală

Îmbrăcăminte de protecție: DIN EN 14126 - Îmbrăcămnte de protecție – Cerințe de
performanță și metode de testare pentru îmbrăcămintea de protecție împotriva agenților
contagioși; DIN EN 340 - Îmbrăcăminte de protecție – Cerințele generale; DIN EN 14605 -
Îmbrăcăminte de protecție împotriva chimicalelor lichide – Cerințe de performanță; DIN EN
13921 - Îmbrăcăminte de protecție personală – Principii ergonomice.
Mănuși de protecție: DIN EN 420 Mănuși de protecție – Cerințe generale și metode de
testare; DIN EN 374 Mănuși de protecție împotriva microorganismelor și chimicalelor: Partea 1:
Cerințele performantei și terminologie, Partea 2: Determinarea rezistenței la penetrare, Partea
3: Determinarea rezistenței la penetrarea chimicalelor; DIN EN 388 (Mănuși de protecție –
Rezistență mecanică): 1 Rezistanța la abraziune, 2 Rezistanța la tăiere, 3 Rezistența la rupere,
4 Rezistența la înțepături.
Ochelari de protecție: Standard DIN EN: DIN EN 166 – Protecție personală a ochilor.
Măștile de protecție respiratorie: Standard DIN EN: DIN EN 149 - Dispozitive de protecție
respiratorie; Capacitatea de reținere (DIN EN 149): FFP1(> 80%), FFP2(> 94%), FFP3(> 99%).

ORDINUL ASISTENȚILOR MEDICALI GENERALIȘTI

FEDERAȚIA
MOAȘELOR ȘI ASISTENȚILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA SANITAS
 Protecție pentru asistenții medicali din oncologie

4. PREPARAREA ȘI ADMINISTRAREA CITOSTATICELOR

ÎN CONDIȚII DE SIGURANȚĂ

Pe baza standardelor de lucru,

legislației specifice și a studiilor tehnice efectu-
ate în statele occidentale și luând în consider-
are modelul german se stabilesc două
momente clar definite și anume: momentul
preparării/pregătirii citostaticelor și cel al
administrării citostaticelor. Sunt două moment
radical diferite care ar trebui diferențiate atât la
nivel de locație cât și la nivel personal. Pentru
a intra în detalii tehnice mult mai clare, am
folosit studiul tehnic al dr. Andre Heinemann
editat de BGW – Asociația Profesională
Medicală la Hamburg în 2008 și care este un
compendiu tehnico-medical ce ține cont și de
legsilația adaptată.
Astfel identificăm două momente clare: prepararea și administrarea.
Prepararea: conţine toţi paşii – din punct de vedere al legislaţiei substanţelor pericu-
loase – necesari până la atingerea unei forme de dozare în forma finală de aplicare. În mod
individual este vorba de: dizolvarea substanţei uscate cu diluantul special prevăzut pentru
aceasta, încărcarea seringii cu soluţia medicamentului, dozarea unui medicament dizolvat (de
exemplu soluţie perfuzabilă)
Administrarea: Prin administrare se înţelege - din punct de vedere al legislaţiei
substanţelor periculoase toate activităţile necesare în aplicarea medicamentului pregătit
asupra pacientului: aplicarea (străpungerea) sistemului de perfuzie (set de perfuzie) la
perfuzie, montarea (conectarea) setului de perfuzie la accesul venos al pacientului, scoaterea
şi aruncarea setului de perfuzie în cadrul deșeurilor medicale periculoase.
Gradul de expunere la citostatice depinde mai ales de manevrarea repetată precum şi
de cantitatea de medicamente ce trebuie pregătite. Riscurile legate de încărcarea cu substanţe
toxice pot fi evaluate doar grosier şi pentru puţine substanţe. De aici poate fi determinat un
posibil pericol, căruia i se poate face faţă prin măsuri de protecţie corespunzătoare. Măsurile
de protecţie ce trebuie luate în cazuri concrete în timpul activităţilor cu citostatice – ca de
exemplu în farmacie sau pe secţia de spital – trebuie să se orienteze conform rezultatelor
evaluării de periculozitate pentru fiecare domeniu de lucru în parte.
Nu întotdeauna pot fi formulate reguli generale de igienă şi protecţie a muncii care să
fie valabile pentru fiecare loc de muncă în mod egal. De aceea multe dintre măsurile de
protecţie menţionate în continuare sunt formulate doar ca indicaţii. În cadrul evaluării gradului
de periculozitate, angajatorul trebuie să stabilească ce măsură concretă este cea mai indicată
în locul respectiv.
Măsurile de protecţie următoare fac ca locurile de muncă la care se prepară citostatice
să devină cele mai sigure – din punct de vedere actual - pentru manevrarea substanţelor
periculoase cancerigene.

ORDINUL ASISTENȚILOR MEDICALI GENERALIȘTI

FEDERAȚIA
MOAȘELOR ȘI ASISTENȚILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA SANITAS
 Protecție pentru asistenții medicali din oncologie

A. MOMENTUL DE PREPARARE A CITOSTATICELOR

(1) Preparării centralizate a medicamentelor cmr trebuie să i se acorde prioritate faţă

de pregătirea descentralizată. LOCUL DE PREPARARE IDEAL: FARMACIA INTERNA în hotă
profesională.
(2) Numărul de persoane ocupate va fi menţinut cât mai redus în zona de lucru în care
se prepară medicamente citostatice.
(3) Utilizarea în mod obligatoriu a echipamentelor personale de protecție de categoria
III. (combinezon/halat, protector pantof, protector mână, mănuși, ochelari de protecție,
suport/covoraș de preparare, mască respiratorie FFP 3 medicală)
(4) Fiecare preparare se face pe o masă de lucru de siguranţă/hota profesională. (5)
pentru evitarea punerii în liberate de medicamente cmr, se for folosi mijloace ajutătoare adec-
vate precum sisteme de reducere a presiunii (de decompresiune), sisteme de transfer.
Prepararea centralizată într-o farmacie de spital/publica la faţa locului prezintă avan-
taje substanţiale pentru protecţia muncii precum:
- siguranţă mai mare în timpul muncii prin utilizarea de angajate sau angajaţi instruiţi şi
şcolarizaţi în mod special.
- Asigurarea unui standard tehnic ridicat în cazul protecţiei muncii (de exemplu spaţii
potrivite, mese de lucru sigure, instalaţii de climatizare şi ventilare şi echipamente de protecţie
personale)
- Limitarea numărului de angajaţi; folosirea de echipe a câte 2 persoane, în sistem rota-
tiv, s-a dovedit foarte avantajoasă,
- O mai bună supraveghere a măsurilor de protecţie
În afară de asta un rol important îl au şi punctele de vedere calitative şi economice precum:
- respectarea directivelor medicamentelor prin personal calificat (PTA)
- condiţii aseptice de manevrare mult mai bune
- pregătirea sigură şi rapidă (de ex. siguranţă sporită la dozare) prin intermediul
personalului şcolarizat şi experimentat, care poate să execute prepararea într-un mediu
potrivit, fără stresul din secţii.
- Minimalizarea cantităţilor reziduale ce
trebuie aruncate şi reducerea în acest fel a cos-
turilor pentru preparatele citostatice deosebit de
scumpe.
- Economisirea echipamentelor tehnice
scumpe precum mese de lucru de siguranţă, prin
centralizare
Prepararea descentralizată mai ales în
cabinete medicale nu corespunde deseori stan-
dardelor tehnice şi ar trebui restricţionată pentru
cazuri excepţionale bine justificate. În asemenea
cazuri individuale standardul de siguranţă
trebuie să fie acelaşi ca şi în cazul preparării
centralizate (de ex. masa de lucru de securitate
pentru citostatice, spaţiu separat, echipament de
protecţie personal).

ORDINUL ASISTENȚILOR MEDICALI GENERALIȘTI

FEDERAȚIA
MOAȘELOR ȘI ASISTENȚILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA SANITAS
 Protecție pentru asistenții medicali din oncologie

Prepararea se va face la o hota profesionala ce este in conformitate cu standardele de

siguranta si tehnice (DIN 12980, DIN EN 12469). Hotele/mesele de lucru de siguranţă servesc
şi la filtrarea unor aerosoli care pot să apară la preparare. Conform ultimelor rezultate citostati-
cele actuale apar în aerosoli fie dizolvate fie ca particule, astfel încât sistemele cu 3 filtre tipolo-
gie HEPA (filtre de înaltă putere) care există în acest moment în mod normal în hote, să filtreze
eficient citostaticele absorbite. De asemenea este interzis deschiderea geamurilor în timpul
lucrului la masa de siguranţă/hota.

În afară de asta se vor respecta în cadrul proceselor de transfer următoarele puncte:

z pentru a nu se desprinde canula de pe seringă în cazul unei eventuale creşteri de
presiune, se recomandă utilizarea seringilor cu conexiune Luer –Lock
z la extragerea soluţiei citostatice din flaconul de injecţie, trebuie asigurată o echili-
brare suficientă a presiunii prin pomparea de ici –colo a aerului respectiv se va utiliza un sistem
de transfer cu un sistem de echilibrare a presiunii integrat.
z pentru evitarea stropirii sau formarea aerosolilor aerul sau soluţia citostatică se va
scoate cu atenţie şi foarte încet din seringa încărcată, folosind un tampon steril. Seringile
încărcate trebuie închise cu grijă – la transport – la conexiune Luer –Lock printr-un căpăcel
înşurubabil, pentru a evita eliberarea soluţiei citostatice şi pentru păstrarea sterilităţii.

B. MOMENTUL DE ADMINISTRARE A CITOSTATICELOR

(5) Administrarea citostaticelor se va face exclusiv de catre personalul medical din

unitatea specializata.
(6) La administrare se vor folosi solutii gata preparate in unitatea farmaceutica proprie
unitatii medicale in cauza.
(7) La administrare se vor utiliza in mod obligatoriu echipamentele personale de protec-
tie de categoria III. (halat, manusi, ochelari de protectie, masca respiratorie FFP 3 medicala)
(8) La administrarea se vor respecta reguli, proceduri supervizate de cel putin un medic
si pentru siguranta va exista un „spill-kit” – kit de interventie in caz de deversare/accident cu
substante citostatice.
(9) Consecutiv momentului de administrare este acela al eliminarii in conditii de sigu-
ranta a deseurilor.

Astfel la administrare:
- se vor folosi în exclusivitate dispozi-
tive cu suprafeţe care se pot spăla uşor.
- În timpul pregătirii soluţiilor cito-
statice, a tabletelor etc, sau la manevrarea
materialelor contaminate se vor purta mănuşi
de protecţie (sterile, mănuşi pentru citostatice),
halate, masti respiratorii FFP 3 medicale şi
ochelari cu protecţie laterală. După contamin-
are se vor schimba imediat mănuşile!

ORDINUL ASISTENȚILOR MEDICALI GENERALIȘTI

FEDERAȚIA
MOAȘELOR ȘI ASISTENȚILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA SANITAS
 Protecție pentru asistenții medicali din oncologie

- Înţeparea perfuziilor: perfuziile trebuie livrate – pe cât posibil – cu setul de perfuzie

conectat, încărcat direct în farmacie. În caz contrar înţeparea perfuziei se va face într-un loc
separat de celelalte secţii, de exemplu în încăperea de pregătire. Pentru aceasta setul de
perfuzie se umple cu soluţia purtătoare, perforatorul setului de perfuzie încărcat şi aerisit se
introduce încet şi centrat prin capacul (ştuţul)de înţepare a sticlei / pungii de perfuzie. Când se
folosesc sticle de perfuzie se introduce setul prin partea de sus în ştuţ, când se folosesc pungi
de perfuzie se ţine strâns ştuţul de înţepare (nu punga) şi se înţeapă cu perforatorul în poziţie
orizontală. Ventilul de aerisire trebuie să rămână închis.
- Tabletele, capsulele etc se vor pregăti în mod corespunzător pentru pacienţi, într-un
alt proces de lucru. În acest caz se vor îmbrăca mănuşi noi, care se vor arunca ulterior.
- Tablete, drajeuri, capsule: se scot din ambalajul original abia cu puţin timp înainte de
administrare. Pacienţi independenţi îşi vor scoate singuri tabletele din blistere înainte de a le
înghiţi şi se vor spăla pe mâini, imediat după aceea.
- Produsele nu se vor diviza sau strivi în mojar şi nici nu se vor deschide. Dacă este
nevoie de jumătăţi de tabletă, aceasta se va tăia pe locul marcat şi într-o pungă care se închide
prin apăsare.
- Din cauza pericolului de sfărâmare tabletele – mai ales – se vor distribui în pahare
pentru medicamente de unică folosinţă, pahare din care ele pot fi extrase direct, fără a le
atinge; apoi paharul de unică folosinţă golit, va fi aruncat.
- Aplicare prin sonda de alimentare: se vor folosi cu precădere soluţii. Divizarea tablete-
lor, prafurilor, capsulelor se va face doar în cazuri excepţionale (vezi mai sus), pentru că în
acest caz apare riscul dezvoltării unei resorbţii de prafuri ce conţin citostatice.
- În timpul pregătirii medicamentelor se va ţine seama ca în încăperea respectivă să nu
existe prea multă circulaţie ( se va evita agitaţia) şi nici curenţi de aer.
- Medicamente cu conţinut de citostatice se vor
prepara şi transporta separat de alte medicamente ; se
vor folosi recipiente rezistente la scurgeri, recipiente
marcate care se pot curăţa uşor ( de exemplu cutii din
material plastic) sau tăvi cu margini ridicate.
- Perfuzii pentru care trebuie aplicată în prealabil
o branulă şi injecţiile trebuie efectuate de personalul
medical (medici)
- Se vor folosi pe cât posibil, sisteme de perfuzie
şi instilare cu unităţi de legătură şi transmitere sigure (de
ex. conexiuni Luer –Lock).
Perfuziile şi injecţiile se vor efectua pe o suprafaţă impermeabilă în partea de jos (de
ex. cearşaf pentru bolnavi cu unică folosinţă).
- Încărcarea setului de perfuzie cu soluţie purtătoare (precum NaCl 0,9% ) se va face
pe cât posibil deja în farmacie. Dacă acest lucru nu este posibil – în cazuri speciale - din cauza
protecţiei produsului, setul de perfuzie trebuie încărcat cu soluţia purtătoare respectivă (fără
citostatice) şi aerisit înainte de administrare.
- Se va evita agitaţie şi graba la deconectarea perfuziilor în timpul chemoterapiei
- Recipientele goale (sticle, pungi) şi sistemul de perfuzie nu se vor separa unul de
celălalt ci se vor arunca complet.
- Stativele de perfuzie şi pompele de perfuzie pot să murdărească în timpul aplicării.
Ele trebuie curăţate periodic (de exemplu după fiecare administrare); se vor purta în acest caz
mănuşi de protecţie si se va folosi o laveta de curatat sterila specializata.

ORDINUL ASISTENȚILOR MEDICALI GENERALIȘTI

FEDERAȚIA
MOAȘELOR ȘI ASISTENȚILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA SANITAS
 Protecție pentru asistenții medicali din oncologie

- Seringa şi canula nu se vor separa după injecţie, ci se vor arunca împreună. Fără
recapping.
- În caz de contaminare ale mănuşilor acestea se vor dezbrăca imediat, întoarse pe
dos, şi apoi aruncate la gunoi.
- Se va pregăti un set de decontaminare („Spill–Kit”) pentru cazul unei emisii
neintenţionate sau a unei impurificări.

Eliminarea deșeurilor
Deşeuri de citostatice precum şi materiale impurificate de citostatice pot să apară atât
la preparare cât şi la administrare.
La preparare apar în cantităţi diferite: resturi de soluţii de citostatice cu concentraţii
diferite (injecţii); resturi de soluţii diluate (infuzii, instilaţii); recipiente goale (recipiente originale,
seringi); materiale ajutătoare la preparare / pregătire (canule, tampoane, cearşafuri, mănuşi,
echipamente de protecție etc).
La aplicare mai rezultă de obicei: recipiente goale (seringi, recipiente de perfuzie);
resturi de citostatice de la injecţii care nu au fost utilizate complet la pacient; resturi de perfuzie
din conducte de aducţie, seturi de perfuzie, pungi / sticle negolite; resturi echipamente de
protecție.
Pentru a nu pune inutil în pericol personalul sau terţe persoane prin resturi cu conţinut
de citostatic, materialul trebuie colectat separat deja la locul de provenienţă (masa de lucru
pentru citostatice din farmacie, pregătirea aplicaţiei, camera de tratament) în recipiente pentru
deşeuri şi apoi pregătite pentru transportul din interior. Se vor respecta protocoalele de colec-
tare si eliminare a deseurilor medicale ori chimice carora se incadreaza resturile prezentate
mai sus.

A nu se folosi manuși de examinare!

!
A nu se folosi alte tipuri de măști respiratorii!
A nu se da jos halatul de protecție în timpul
dizolvării substanțelor citostatice!
A nu se da jos ochelarii de protecție la dizolvarea /
administrarea substanțelor citostatice!
A nu se da jos masca de protecție la dizolvarea /
administrarea substanțelor citostatice!
A nu se folosi covorașul de preparare după ce a
fost contaminat cu substanțe citostatice!
A nu se folosi nici unul dintre elementele pachetului
de protecție peste durata maximă de utilizare de 8 ore!

ORDINUL ASISTENȚILOR MEDICALI GENERALIȘTI

FEDERAȚIA
MOAȘELOR ȘI ASISTENȚILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA SANITAS
 Protecție pentru asistenții medicali din oncologie

5. DE CE PROTECȚIE DE CATEGORIA A III-A?

Există două directive principale privind echipamentele individuale de protecție (EIP):
• Dir. 89/686/EEC – armonizarea legislației EIP
• Dir. 89/656/EEC – utilizarea EIP la locul de muncă
Aceste directive includ:
1. Cerințele de bază privind siguranța pe care un produs trebuie să le îndeplinească.
2. Condițiile de comercializare a EIP pe piața și de transport al bunurilor în cadrul UE,
incluz\nd: ruta pentru certificare; examinarea tip CE; marcarea CE.
Directiva 89/686/EEC divide toate EIP în trei categorii diferite, conform gradului de risc.
Cu cât este mai ridicat gradul de risc împotriva căruia EIP asigură protecție, cresc și exigen’ele
certific[rii.
Categoria I – risc minim
Toate EIP care protejează împotriva riscului minim, unde utilizatorul poate evelua nive-
lul de protecție necesar sau unde efectele sunt graduale și pot fi identificate de către utilizator
în condiții de siguranță, în termen util. Produsul este marcat CE.
Categoria II – zone cu riscuri specifice
Acest tip de EIP care protejează împotriva riscurilor normale, clasificate ca echipa-
mente de protecție pentru cap, față, auz, a ochilor, combinezoane de protecție, încălțăminte și
mănuți. Produsul este marcat CE.
Categoria III – risc de perciol grav sau mortal
Această categorie include toate EIP cu rol de protecție împotriva pericolelor mortale
sau împotriva pericolelor care pot afecta sănătatea în mod grav și ireversibil sau unde efectele
nu pot fi identificate într-un interval de timp suficient. De exemplu echipamentele de protecție
respiratorie, echipamentele împotriva căderii. Produsul este marcat CE xxxx, unde xxxx
reprezintă numărul de identificare al organismului implicat în sistemul de monitorizare a
calității.
Directiva 89/686/EEC armonizeză condițiile de comercializare a echipamentelor indi-
viduale de protecție și transportul liber al acestora în cadrul UE. Marcajul CE reprezintă dovada
conformității cu Directiva.
Directiva 89/656/EEC - Utilizarea EIP in mediul de muncă - implică utilizarea adecvată
a EIP și rolul sau în îmbunătățirea standardelor de sănătate și securitate la locul de muncă. EIP
sunt definite ca fiind „toate echipamentele concepute pentru a fi purtate sau ținute de un anga-
jat pentru a se proteja împotriva unuia sau mai multor noxe potențial periculoase pentru
sănătatea și securitatea la locul de muncă.” Directiva specifică în continuare conceptul ca,
unde pot fi identificate riscuri pentru sănătate și securitate, prima prioritate trebuie să o consti-
tuie eliminarea riscului prin metode alternative de siguranță, modificarea modului de muncă
sau asigurând protecție colectivă. EIP trebuie luate în considerare doar atunci când nu este
posibilă obținerea nivelului de protecție necesar, prin niciuna dintre aceste metode sau ca
parte a protecției colective.
Directiva specifica obligatiile angajatorilor, pentru: se asigură ca toate EIP utilizate în
mediul de muncă sunt conforme standardelor CE relevante; realizarea unei evaluări a riscurilor
în mediul de muncă; definirea caracteristicilor echipamentului necesar pentru protecția
angajaților; păstrarea evidențelor de evaluare și a motivelor de selectare a tipurilor specifice de
EIP.
În final, directiva cere ca Statele Membre să se asigure că există reguli generale de
utilizare a EIP și / sau reglementări care acoperă situațiile în care EIP sunt obligatorii.

ORDINUL ASISTENȚILOR MEDICALI GENERALIȘTI

FEDERAȚIA
MOAȘELOR ȘI ASISTENȚILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA SANITAS
 Protecție pentru asistenții medicali din oncologie

6. ECHIPAMENTE DE PROTECȚIE ÎN PREPARAREA

ȘI ADMINISTRAREA SUBSTANȚELOR CITOSTATICE
Mănușile de protecție categ. III (latex, nitril, neopren)
La alegerea mănuşilor de protecţie se va ţine
seama de următoarele puncte:
- Mănuşi sterile de unică folosinţă cu manşete
lungi şi cu margine rulată dacă este nevoie, care asigură
o închidere etanşă a manşetei de la mâneca halatului;
sa fie de protective categ. III
- Materialul pentru mănuşi nu trebuie să
restricţioneze manevrarea sigură a mijloacelor de
muncă. El trebuie să asigure sensibilitate la pipăit, să fie
aderente şi rezistente. Mănuşile pentru citostatice aflate
în comerţ – de ex. cele din latex natural ori nitril – dispun
de regulă de aceste proprietăţi. TRGS 540 (reguli
tehnice pentru substanţe periculoase) “Substanţe
periculoase“ cere ca mănuşile din latex natural mai ales,
să nu fie pudrate şi să nu fie alergene.
- Din punctual de vedere a protecţiei muncii,
mănuşile trebuie să îndeplinească cerinţele de calitate
ale normelor europene DIN EN 374 (avantaje: standard
de calitate ridicat, reproductibil, verificarea etanşeitţii
mănişilor). În zona degetelor mănuşile trebuie să prez-
inte o grosime dublă.
Avantaje:
1. Lungime şi durată de difuzie mai lungă la umezirea mănuşilor cu soluţie de cito-
statice, ceea ce duce la reducerea riscului de resorbţie prin piele
2. Durabilitate sporită a vârfurilor mănuşilor faţă de frecare la manevrarea pe bancul de
lucru ceea ce duce la o barieră de protecşie sigură.
3. Mai puţin locuri subţiri şi neetanşe (din fabricaţie) în mănuşi
- Materialul mănuşilor trebuie să fie colorat (de ex. albastru, maro sau verde ) pentru a
observa mai uşor şi mai siguri defecte, găuri sau rupturi. O siguranţă mai mare oferă şi
mănuşile cu pereţi dubli tip indicator, care prezintă o decolorare clară chiar şi atunci când apar
defecte mici.
- În practică s-a dovedit foarte utilă utilizarea a două percehi de mănuşi (double –glov-
ing) pentru eliminarea riscurilor reziduale, mănuşi din două materiale diferite (de ex, latex şi
nitril). Cele două materiale trebuie să corespundă să reziste citostaticelor ce se vor utilize.
- Cercetări de permeabilitate (pentru determinarea permeabilităţii) dovedesc că
mănuşile din latex, cauciuc nitril sau neopren de grosime suficientă sunt cele mai potrivite
pentru manevrarea citostaticelor. În caz concret trebuie solicitat şi producătorul care va oferi
explicaţii referitoare la materialele şi modelele de mănuşi adecvate.
- Mănuşile trebuie schimbate imediat când se eteriorează înainte sau în timpul utilizării
astfel încât lichidul să nu intre în contact direct cu pielea (de exemplu înţepături de ac, rupturi)

ORDINUL ASISTENȚILOR MEDICALI GENERALIȘTI

FEDERAȚIA
MOAȘELOR ȘI ASISTENȚILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA SANITAS
 Protecție pentru asistenții medicali din oncologie

- Indiferent dacă impurităţile sau deteriorările sunt vizibile sau nu, mănuşile trebuie
schimbate cel târziu după 30 de minute, pentru a evita murdărirea sau deteriorarea invizibilă
(tip: se va pune ceasul deşteptător să sune)
- Mănuşile trebuie îndepartate rulându-le spre exterior, pentru a evita o contaminare a
mâinilor neprotejate.

Combinezonul / Halatul de protecție categ. III

Halatul/ combinezonul steril să ofere protecție împotriva
substanțelor chimice – citostatice și biologice, fiind certificat Categoria III,
să asigure o protecție chimică tip [4] și împotriva infecțiilor tip PB [4]-B.
Produsul să fie în conformitate cu cerințele Directivei CE 89/686/EEC
privind echipamentele de protecție personală și să ofere o protecție
partială a corpului. Să fie fabricat dintr-un material ce nu conține latex,
total impermeabil la lichide, cusut ultrasonic pentru protecție mare
împotriva penetrării substanțelor nocive. Cusăturile din zona braţului să fie
sudate ultrasonic pentru protecţie mare la penetrare;
Să fie cusută în zona umărului şi a gâtului pentru stabilitate
crescută; Să asigure la spate circulația aerului; Închiderea să se facă cu
velcrou la spate sus şi cu legături cusute în talie; Să fie prevăzut cu
manşete și elastic la mâneci.

Masca de protecție respiratorie FFP 3 medical

Masca sa detina un sistemintegrat de ventilatiecesaofere o
protectie optima impotriva particulelor si aerosolilor. Etansareasa
fie facuta,pe marginecu benzif lexibile ce sa asigureun mare con-
fort in timpul utilizarii. Echipamentul de protectie sa fie de catego-
ria III; Sa continafiltru FFP3 medical – DIN EN 149; Capacitatea de
filtrare sa ofere un grad de protectiv de minim 98%; Sa ofere
protectie impotriva prafului, fumului si aerosolilor;

Suport tip covoraș steril de preparare a citostaticelor

Să fie compus din 3 straturi: un strat absorbant aco-
perit cu mesa din politilenă, un strat super absorbant şi un
strat impermeabil; Să nu se scămoşeze; Stratul central sa fie
fabricat din celuloză - extrem de absorbant; Covoraşul să
asigure proprietăţi sigure de barieră pentru prepararea cito-
staticelor; Să nu alunece; Să fie steril;

Protectori de pantofi și de mâini categ III

Să aibă caracteristici similar cu halatul / combin-
ezonul la nivel de material; protectorul de pantof să nu
alunece iar cel de mâini să fie prevăzut cu manșete și sa fie
strâns la mâneci.

ORDINUL ASISTENȚILOR MEDICALI GENERALIȘTI

FEDERAȚIA
MOAȘELOR ȘI ASISTENȚILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA SANITAS
 Protecție pentru asistenții medicali din oncologie

Ochelari de protecție
Să fie ajustabili si rezistenţi la zgâriere şi lovire. Să
ofere claritate personalului medical cand manevreaza
substanţele carcinogenice şi agenţ ibiologici.

Este esențială de asemenea utilizarea unor dispozitive de transfer: substanţele se vor

dizolvă sau amestecă prin intermediul sistemelor de transfer sau a dispozitivelor de decompre-
siune; membrane hidrofuge etanşe la aerosoli sau filtre (de ex. spikes de extracţie) sporesc
gradul de securitate.

Dispozitive de transfer / aspirare substanțe citostatice

În timpul preparării medicamentelor CMR (ex: citostatice, virus-
tatice, etc) riscul contaminării cu bacterii şi particule, dar şi degajarea de
aerosoli periculoşi este întotdeauna posibilă. Dispozitivul UltraSpike
reprezintă un pas înainte în dezvoltarea acestor tipuri de dispozitive. Pro-
dusul a fost special conceput pentru operarea cu substanţe CMR şi
datorită designului oferă personalului şi produsului cea mai mare
protecţie. Valva Halkey-Roberts se deschide automat atunci când este
conectat şi se închide atunci când este deconectată. Datorită filtrului de
0.1 μm pentru aerare si dezaerare fabricat special din material PTFE
(teflon) şi cele mai mici particule din fluxul de aer sunt filtrate. În acest
mod, utilizatorul este protejat de aerosolii periculoşi.

7. PROPUNEREA OAMGMAMR ȘI SANITAS

PENTRU PROTEJAREA ASISTENȚILOR
MEDICALI DIN ONCOLOGIE
Având în vedere cele menționate, propunem susținerea acestor echipamente prin
Programul Național de Oncologie, ca obiectiv secundar finanțării medicamentelor în
oncologie. Astfel, concret, unitățile spitalicești ce sunt incluse în Programul Național de
Oncologie să aibă posibilitatea prin cerere expresă și numai în cazul în care rămân fonduri
după procurarea medicamentelor oncologice necesare, să deconteze echipamente de
protecție categoria a III-a specifice în lucrul cu substanțe citostatice.
Propunerea noastră nu afectează în nici un fel valoarea absolută a fondurilor
alocate și nu sunt cerute fonduri suplimentare, ci numai posibilitatea protecției în masura în
care medicamentele citostatice prioritare în mod clar sunt asigurate.
Considerăm protecția personalului medical ce lucrează cu citostatice, esențială,
astfel că o măsură de acest gen, fără implicații financiare importante, ar încuraja asistenții
medicali să nu părăsească zona oncologiei, față de care au reticență tocmai datorită aces-
tor efecte toxice.

ORDINUL ASISTENȚILOR MEDICALI GENERALIȘTI

FEDERAȚIA
MOAȘELOR ȘI ASISTENȚILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA SANITAS
 Protecție pentru asistenții medicali din oncologie

STUDIU DE CAZ:
IMPLEMENTAREA CIRCUITULUI DE PROTECȚIE
ÎN UNITĂȚILE MEDICALE
Institutul Oncologic “Prof. Dr. Al. Trestioreanu” București

Număr lunar de
pachete de protecție
citostatică / secții
90

30

60

60

60

Componență pachet complet de protecție categoria a III-a, împotriva substanțelor cito-

statice: halat, mănuși, covoraș steril, lavete sterile, ochelari, protector pantof, mască FFP3,
pungă opacă.

În urma unei analize realizate în cadrul Institutului Oncologic ”Prof. Dr. Al. Trestioreanu“
Bucuresti, se poate observa conform graficului de mai sus, ponderea echipamentelor de
protecție citostatică folosite în mod lunar în secțiile: spitalizare de zi, radioterapie, oncopediat-
rie, oncologie medicală I și Oncologie medicală II.

Încurajarea protejării personalului

medical în prepararea și administrarea de
substanțe citotoxice a fost susținută și în cadrul
Conferinței Societății Române de Radioterapie
și Zilele Medicale ale Institutului Oncologic
"Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu" - București
2013 în cadrul căreia asistenții medicali care
activează în secțiile de Oncologie au fost
înștiințați de procedurile de lucru cu echipa-
mentele de protecție categoria a III-a împotriva
substanțelor citostatice.

ORDINUL ASISTENȚILOR MEDICALI GENERALIȘTI

FEDERAȚIA
MOAȘELOR ȘI ASISTENȚILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA SANITAS
 Protecție pentru asistenții medicali din oncologie

Institutul Regional de Oncologie Iași

Număr lunar de
pachete de protecție
citostatică / secții
30

30

30

Componență pachet complet de protecție categoria a III-a, împotriva substanțelor cito-

statice: halat, mănuși, covoraș steril, lavete sterile, ochelari, protector pantof, mască FFP3,
pungă opacă.

Personalul medical din secțiile de spitalizare de zi, hematologie și oncologie din cadrul
Institutului Regional de Oncologie Iași, a folosit aceste echipamente de protecție categoria a
III-a împotriva substanțelor citotoxice, consumul mediu lunar fiind de 30 de pachete de protecție
citostatică pe fiecare secție menționată.

Asistenții medicali în oncologie

participanți la Conferințele Institutului Regional
de Oncologie Iași, au fost înștiințați de proce-
durile privind utilizarea echipamentelor de
protecție categoria a III-a, acesta fiind
ESENȚIALE atunci când personalul medical
manevrează substanțe carcinogenice și agenți
biologici, lucru stipulat și în Directivele CE.

ORDINUL ASISTENȚILOR MEDICALI GENERALIȘTI

FEDERAȚIA
MOAȘELOR ȘI ASISTENȚILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA SANITAS
 Protecție pentru asistenții medicali din oncologie

Spitalul Universitar de Urgență București

300 300

250

Echipamente
de protecție
pe secții

120 125 125

50
31 30
15 15 20

Din graficul de mai sus, se poate observa consumul mediu lunar utilizat în cadrul Spita-
lului Universitar de Urgență București pentru echipamentele de protecție categoria a III-a,
împotriva substanțelor citostatice, ponderea cea mai ridicată înregistrandu-se în secția de
hematologie prin consumul a 300 de mănuși din nitril, respectiv 300 dispozitive de
transfer/aspirare a substanțelor citotoxice.

Spitalul Județean de Urgență Satu Mare

60

30
Dispozitiv
transfer
200

ORDINUL ASISTENȚILOR MEDICALI GENERALIȘTI

FEDERAȚIA
MOAȘELOR ȘI ASISTENȚILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA SANITAS
 Protecție pentru asistenții medicali din oncologie

În secția de oncologie din cadrul Spitaluilui Județean de Urgență Satu Mare, personalul
medical a utilizat urmatoarele echipamente de protecție categoria a III-a, sub forma de pachete:
Pachetul I - 60 bucati - Pachet de protectie administrare substanțe citostatice (mănuși,
covoraș steril pentru prepararea substanțelor citotoxice și mască FFP3);
Pachetul II - 30 bucati - Pachet de protectie completa pentru manipularea substanțelor
citostatice (halat, mănuși, covoraș steril pentru prepararea substanțelor citotoxice, lavete ster-
ile, ochelari, protector pantof, mască FFP3 și punga opacă);
Alături de aceste echipamente de protecție categoria a III-a utilizate în cadrul secției de
oncologie au fost folosite și 200 dispozitive de transfer/aspirare substanțe citostatice.

Alte unități medicale în curs de implementare a circuitului de protejare

a asistenților medicali din oncologie

Pachete de protecție citostatică

60

75

100

O statistică pentru consumul echipamentelor de protecție categoria a III-a a fost

efectuată și în cadrul altor unități medicale astfel:
La Spitalul Județean de Urgență “Dr. Fogolyan Kristof” Sfântu Gheorghe, asistenții
medicali au beneficiat de 60 de pachete de protecție completă pentru manipularea substanțelor
citostatice (halat, mănuși, covoraș steril pentru prepararea substanțelor citotoxice, lavete ster-
ile, ochelari, protector pantof, mască FFP3 și pungă opacă);
În cadrul Spitalului de Boli Cronice “Sfântul Luca” București, în secția de oncologie au
fost consummate un număr de 75 de pachete de protecție completă pentru manipularea
substanțelor citostatice (halat, mănuși, covoraș steril pentru prepararea substanțelor citotoxice,
lavete sterile, ochelari, protector pantof, mască FFP3 și pungă opacă);
Spitalul Universitar de Urgență Militar Central “Carol Davila”, au fost folosite 100 de
pachete de protecție completă pentru manipularea substanțelor citostatice.

ORDINUL ASISTENȚILOR MEDICALI GENERALIȘTI

FEDERAȚIA
MOAȘELOR ȘI ASISTENȚILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA SANITAS
Dacă nu folosești materiale corespunzătoare de protecție
în contactul cu substanțele citostatice te transformi

din asistent în pacient

CĂDEREA SUPRESIA
INFERTILI- PĂRULUI, MUTAȚII CANCERI-
GREAȚĂ ȘI
MĂDUVEI
TATE GENETICE GENITATE OSOASE
VĂRSĂTURI

!
Ai grijă de sănătatea lor,
dar nu o neglija pe a ta.

Tu te simți protejat?