Sunteți pe pagina 1din 27

ERGONOMIA MUNCII partea I

• SARCINI de MUNCĂ corespunzătoare


• REDUCEREA
– erorilor
– accidentelor
– afectiunilor, bolilor profesionale
– stresului
• Creşterea PRODUCTIVITATII

ing. Adrian BUJOR © 3.2008


Notă: Acest material nu este şi nici nu poate fi considerat un substitut al reglementarilor legale sau al standardelor.
El reflecta experienta şi bunele practici cunoscute de autor, fiind elaborat pentru cursurile de securitate şi sănătate în muncă.
1

Trecere in revistă

• Legislatia europeana si nationala

• Notiuni privind
– Anatomia, fiziologia umana
– Patologia musculo-scheletala

• Masuri specifice de prevenire

2
Obiective

• Să înţelegem ce este ergomonia


• Cum poate ea îmbunătăţi sănătatea şi securitatea la
locul de muncă
• Identificarea, evaluarea riscurilor, exemple de
probleme ergonomice
• Controlul riscului, măsuri de soluţionare

Statistici boli profesionale, accidente

20% 80%

10% 5% 6%
Altele
16% Musculo - Scheletice

63%
Zgomot 5%
Alte cauze 6%
Factori organizatorici sau sociali 16%
Afectiuni cauzate de suprasolicitarea sistemului musculo-scheletal 63%
Factori chimici sau biologici 10%

4
Legislatia europeană si nationala

DIRECTIVA CADRU 89/391/CEE

Directive specifice in Directivele 90/269,


aplicarea articolului 16 §-1 89/654, 90/270 / EEC

Legislatie nationala
ƒ Constituţia României
ƒ Legea 53-2003 -codul muncii
ƒ Legea 319 / 2006 a SSM
ƒ H 1.028 / 2006 -CMSS echipamente ecran vizualizare
ƒ H 1.091 / 2006 -CMSS locuri munca
ƒ H 1.051 / 2006 – CMSS manipulare manuala
ƒ OU 99-2000 -privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu
temperaturi extreme pentru protectia persoanelor incadrate in munca
ƒ OU 96-2003 -privind protecţia maternităţii la locurile de muncă

Principiile generale de prevenire 7(3)


Adaptarea
Evaluarea
muncii
Evitarea riscurilor
la om
riscurilor ce nu pot
fi evitate Combaterea
Adaptarea
riscurilor
la progresul
la sursă
tehnic

Înlocuirea
Politică de pericolelor
prevenire coerentă prin non-pericole
a sistemului sau pericole mai mici
de muncă

Instrucţiuni
corespunzătoare Protecţia colectivă
pentru angajaţi prioritară protecţiei
individuale

6
Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE

Legea securitatii si sanatatii in munca


L 319 din 14 iulie 2006 - art 7(3)d
• Angajatorul are obligaţia
– sa implementeze măsurile necesare pentru:
• asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor;
• prevenirea riscurilor profesionale;
• informarea şi instruirea lucrătorilor;
• asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare SSM
– ţinând seama de modificarea condiţiilor şi îmbunătăţirea situaţiilor existente
– pe baza principiilor generale de prevenire ... adaptarea muncii la om:
• în special în ceea ce priveşte
– proiectarea posturilor de munca,
– alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca şi de producţie,
• în vederea reducerii
– monotoniei muncii,
– a muncii cu ritm predeterminat şi
– a diminuării efectelor acestora asupra sănătăţii;

DIRECTIVA 90/269/CEE

Cerinte minime de securitate si sanatate in munca


pentru manipularea manuala a maselor
HG 1.051 din 9 august 2006
Manipularea manuala a maselor (3)
• Orice tip de transport sau susţinere a unei mase de către unul ori mai
mulţi lucrători precum:
– ridicarea,
– aşezarea,
– impingerea,
– tragerea,
– purtarea,
– deplasarea unei mase.
• care, datorită
– caracteristicilor acesteia sau
– condiţiilor ergonomice necorespunzătoare,
• prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare

8
Prevenirea

• Principiile generale de prevenire


– Evitarea necesitatii manipularii manuale a maselor de catre lucratori
• Mijloace tehnico-organizatorice
• Mijloace, echipamente mecanice
– Reducerea riscului legat de manipulare
• Evaluare conditii de SSM
• Examinare caracteristici mase
• Mijloace adecvate
• Masuri organizatorice
• Informarea consultarea, participarea lucratorilor
• Analiza si evaluarea riscurilor in baza:
– Elementelor de referinta (factori externi)
– Factorilor individuali de risc

Analiza, evaluarea riscurilor

Elemente de referinta:
a) Caracteristici ale masei:
• Prea grea sau prea mare,
• Prea voluminoasa sau greu de tinut,
• In echilibru instabil sau cu un continut care se poate misca,
• Necesitatea de a fi tinuta sau manipulata la distanta de trunchi
• Necesitatea indoirii sau rasucirii trunchiului.
b) Efort fizic solicitat:
• Excesiv,
• Poate fi realizat numai prin rasucirea trunchiului,
• Poate duce la o miscare brusca a greutatii,
• Realizare cand corpul se afla in pozitie instabila.
c) Caracteristici ale mediului de lucru:
• Spatiu liber insuficient
• Sol neregulat sau alunecos,
• Nu permite manipularea maselor la inaltime in securitate sau intr-o pozitie
corecta,
• Sol sau punct de sprijin instabile,
• Temperatura neadecvata, umiditate sau circulatie de aer.

10
Analiza, evaluarea riscurilor

d) Cerinte ale activitatii


• Eforturi fizice extrem de frecvente sau cu o durata mare care implica in special
spatele,
• Recuperare fizica sau timp de refacere insuficiente,
• Greutate excesiva pe distante scurte sau carat la distanta,
• Loc de munca impus de un proces pe care lucratorul nu il poate controla.

Factori individuali de risc


• Incapacitate fizică de a indeplini sarcina in cauza,
• Imbracaminte necorespunzatoare, incaltaminte sau alte efecte personale purtate
de lucratori,
• Instruire insuficienta sau cunostinte ori instruire necorespunzatoare.

11

DIRECTIVA 1990/270/CEE

Cerinte minime de securitate si sanatate în munca referitoare


la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare
HG 1.028 din 9 august 2006

Obligatiile angajatorului (5)


• analiza a posturilor de lucru pentru a evalua
– condiţiile de securitate şi sănătate oferite lucrătorilor, în special
• riscuri pentru vedere,
• probleme fizice şi
• solicitare mentala.
• sa ia măsuri
– ţinând seama de efectele suplimentare şi/sau combinate
– pentru ca posturile de lucru sa îndeplinească cerinţele minime
• sa planifice sarcinile lucrătorului astfel încât
– folosirea zilnica a ecranului de vizualizare sa fie întreruptă periodic
prin pauze sau schimbări de activitate,
– sa reducă suprasolicitarea în fata ecranului de vizualizare.

12
DIRECTIVA 1989/654/CEE

Cerinţele minime de SS pentru locul de munca


HG 1.091 din 16 august 2006
• (9) Angajatorul trebuie sa ia toate măsurile necesare pentru ca locurile
de munca noi si cele ce suferă modificări, extinderi şi/sau transformări sa
fie în concordanta cu cerinţele minime corespunzătoare:
1. Observatie preliminară 11. Încăperi şi zone pentru odihna
2. Stabilitate şi rezistenta 12. Femei gravide şi mame care alapteaza
3. Instalaţii electrice 13. Instalaţii sanitare
4. Cai şi iesiri de urgenta 14. Echipamente de prim ajutor
5. Detectarea şi prevenirea incendiilor 15. Lucrători cu dizabilitati
6. Ventilatia locurilor de munca în spaţii 16. Circulaţia pietonilor şi vehiculelor
închise 17. Locuri de munca în aer liber (dispoziţii
7. Temperatura în încăperi speciale)
8. Iluminatul natural şi artificial 18. Locuri de munca în condiţii de izolare
9. Usi şi porţi (dispoziţii speciale)
10. Zone periculoase 19. Principii ergonomice

13

STANDARDIZARE

Comitete de standardizare:
ƒ TC ISO 159 Ergonomie
ƒ TC CEN 122 Ergonomie
ƒ CT 54 Ergonomie

Domenii:
ƒ Conceperea sistemelor de muncă
ƒ Efort mental
ƒ Efort fizic
ƒ Mediul de muncă: ambianţe termice, sonore, luminoase
ƒ Echipament tehnic: “Securitatea Maşinilor”
ƒ Activitatea la videoterminale (VDT)
ƒ Camere de comandă
ƒ ...

14
Obstacole in implementarea legislatiei

Lipsa
cunoasterii
riscurilor
Mentalitatea Lipsa standardelor clare si
angajatorului si a unei metode simple si
angajatului uniforme de evaluare
OBSTACOLE

Cultura de SSM
Cost scazut al
muncii manuale
Riscul pierderii
postului

15

ETIMOLOGIE

Greaca:
ERGON – muncă
NOMOS – lege

ERGONOMIE
- termen propus de K.F.H. Murrell la Conferinţa de la Oxford – 1949

Necesitate:
imposibilitatea realizării de noi maşini şi instalaţii cu înalte performanţe tehnice, fără a
studia soluţiile tehnice şi din punct de vedere al limitelor psiho-socio-fiziologice ale
omului care le va conduce sau manevra.

Asociaţii, societăţi:
Asociaţia Internaţională de Ergonomie, 1961
Societatea de Ergonomie de Limbă Franceză - SELF, 1963
Societatea de Ergonomie şi Factori Umani - 1957

16
Oamenii sunt diferiţi

• Unii fac faţă suprasolicitărilor mai bine decât alţii,


• Unii sunt mai mici, alti mai mari,
• Unii sunt mai mobili decat altii,
• Uni fac fata stresului mai bine decat ceilalti,
• Munca trebuie adaptată fiecărui individ!

17

Ce este ERGONOMIA?

• ştiinţa preocupată de
potrivirea muncii - a

– echipamentelor (mărime, formă, caracteristici, energii)


– informaţiilor, sarcinilor de muncă (prezenţă, apreciere, schimb)
– mediului social (munca în echipă, ierarhie, stres)
– mediului fizic de muncă (temperatură, umiditate, iluminat, zgomot, vibraţii)
– interaţiunilor dintre ele

18
Ce este ERGONOMIA?

• cu caracteristicile, cerinţele, posibilităţile şi limitările


oamenilor:
• aspectele fizice ale persoanei
• mărimea şi forma corpului
• condiţia şi forţa fizică
• pozitiile de lucru
• simţurile (vedere, auz, pipăit)
• stresul şi solicitarea
(musculară, schelet, nervi)
• aspecte psihosociale
• abilităţi mentale
• personalitate
• cunoştinţe, experienţă

19

Scopul ERGONOMIEI

• îmbunătăţirea performanţei umane, creşterea


• productivităţii
• calităţii
• prevenirea accidentelor şi îmbolnăvirilor
• îmbunătăţirea
• securităţii,
• sanatatii
• confortului,
• satisfacţiei muncii
• designul
• mediului de muncă,
• uneltelor,
• sarcinilor de muncă

20
Cum îmbunătăţeşte ergonomia SSM?

• reduce potenţialul de accidente datorat erorii umane


– reducerea posibilităţii de acţionare greşită a comenzilor
– stabilirea de semnale, coduri de culori
– prevenirea supraincarcarii cu informaţii (confuzii, greşeli, panică,
decizii greşite)
– proiectarea locurilor de muncă şi sistemelor
• reduce potenţialul de răniri, imbolnăviri
– pozitionarea echipamentelor, elementelor de comandă
– acţionare uşoară, naturală, continuă
• reducere afectiuni musculo-scheletate datorate
– munci repetitive, aplecări, ridicări de mase
– expunere la vibraţii
– posturi necorespunzătoare de lucru
– manipulări dificile
– monotonia muncii
21

Cum îmbunătăţeşte ergonomia SSM?

• rezolvă probleme fizice cum ar fi


• zgomot, vibraţii
• temperaturi extreme
• iluminat
• curenti de aer
• organizare loc de muncă
• rezolvă probleme psiho-sociale ale persoanei sau muncii sale
• sub-supra dimensionarea muncii
• sarcini neclare
• presiunea timpului
• instruire inadecvată
• slab suport social
• îmbunătăţeşte performanţa şi productivitatea
• asigură proiectarea unor sisteme de muncă sigure, eficiente,
productive
22
Identificarea problemelor ergonomice

• Studii de laborator
– stabilirea mecanismelor
• Sudii epidemiologice
• Studii de teren
– stabilirea cauzalităţii
– observare, check-listuri, apreciere cantitativă a
riscului
– punctul de vedere al angajaţilor (acestia
cunoscându-şi munca, problemele de sănătate,
securitate, performanţă),
– istoricul erorilor frecvente, incidentelor,
greşelilor, rănirilor
– rapoartele accidentelor, înregistrărilor
îmbolnăvirilor, absenteismului, nivelului
profitului

23

Înţelegerea problemelor – apreciere risc

• Aprecierea sistemului de muncă:


– Locul de muncă, inaltimile planurilor de lucru
– Durata, frecventa manipularilor
– Acţiuni / mişcări / poziţii ale corpului în timpul lucrului
– Pozitia sarcinii, distanţa de transportat, greutatea, forţele implicate
– Caracteristicile sarcinii, echipamentului
• uşor de folosit, bine întreţinut
• proiectat necorespunzător (bătături, improvizaţii, leziuni)
– Organzarea muncii satisface necesităţile muncitorilor
– Mediul de muncă
– Aptitudini, experienţă, varsta
– Îmbrăcăminte, EIP
– Circumstanţele erorilor frecvente, rănirilor
– Disconfort, dureri, suferinţă, oboseală, stres
– Existenţa satisfaţiei muncii

24
Factori de risc specifici

• Natura / caracteristicile sarcinii de muncă;


– Durată expunere
– Timp de refacere
– Posibilitatea de a varia sarcina de muncă
• Caracteristicile echipamentului tehnic / maşinii;
– Planurile de lucru
– Pozitionarea, tipurile comenzilor
– Grad uzura
• Caracteristici ale mediului de muncă
– Amenajarea locului de muncă
– Vibraţii cu acţiune
• locală
• generală
– Stres termic – temperaturi extreme
– Iluminat
– Zgomot

25

Factori de risc specifici

• Modul de actiune a lucratorului;


– Manipularea manuală
• ridicare, descărcare, tragere, împingere, cărat
• prindere, ţinere dificile de fiinţe sau lucruri
• aplecări, răsuciri, poziţii dificile
• solicitări statice, dinamice
• solicitări multiple
– Munci
• grele, dificile, incomode
• monotone, repetitive, cu frecventă mare, indelung repetate
• mişcări cu amplitudine ce o depăşesc pe cea fiziologică
• strict dirijate sau care nu permit părăsirea locul de muncă
• viteza, acceleratia miscarilor
– Pozitii vicioase
• stres de contact, sprijinirea, apăsarea îndelungată pe un plan dur
• poziţii, mişcări vicioase, rasuciri
– Factori psihofiziologici
26
Managementul riscului - tratarea problemelor

• Implicăm angajaţii, solicităm sugestii şi discutăm posibilele soluţii


• Consultăm
– Ghiduri, manuale, bune practici, check-listuri
– Specialisti în ergonomie
– Evaluarea riscurilor
• Evaluăm posibile soluţii - o modificare minoră poate face sarcina mai uşor şi mai
sigur de efectuat, cum ar fi:
– Scaunele, mese, echipamente ajustabile
– Înlăturarea obstacolelor
– Accesibilitatea obiectelor depozitate, comenzilor
– Organizarea accesului la înălţime
– Schimbarea tiparelor muncii, rotirea sarcinilor de muncă pentru reducerea oboselii fizice, psihice şi
mentale
– Echipamente mecanice ajutătoare
– Instruire, crearea abilităţilor necesare
• Ne asigurăm că
– evaluarea a fost corectă şi implementată corespunzător
– măsurile de soluţionare au fost înţelese de angajaţi şi nu creează alte probleme
– a crescut productivitatea,
– s-au redus rănirile, imbolnăvirile, absenteismul

27

Mecanismul apariţiei afecţiunilor

Solicitări Efort
fizice biomecanic

Factori Detectare/ Etichetare/


Tehnologie Senzaţii Atribuire
individuali

Organizarea Efort
muncii psihosocial Afecţiuni musculoscheletice

Simptome

Îngrijire Afecţiune
medicală

28
Stresul si sistemul de muncă

Sarcină Sarcină
fizică metabolică
psihosenzorială biomecanică
informatică
emotivă
Spaţiu
staţie de lucru
Spaţiu
sedii, spaţii
dimensiune

REACŢII LA STRES

REACŢII LA STRES
mişcare Interfaţă

STRES
STRES

Timp transport

secundar
ritm Timp recuperare
primar

durată ritm factori economici


somn
Viaţă socială
Ambianţă activitate spont.
locuinţă
acustică
Ambianţă familie
luminoasă
vizuală timp liber
termică
altele sonoră
termică
Întreprindere Întreprindere
ierarhie conformism
echipă diferend
contract ideologie
29

Individ Întreprindere
-Sarcina de muncă
-Organizarea muncii
•conţinut gestual al sarcinii,
•metode, Factori indirecţi
STRES •ritm, (secundari)
•constrângeri temporale etc de risc
-Amenajarea locului de muncă
-Caracteristici dimensionale şi funcţionale ale ET

FACTORI INDIVIDUALI FACTORI BIOMECANICI,


•caracteristici, ALŢI FACTORI
•capacităţi, •repetitivitate Factori direcţi
•antecedente, •manipulare-efort excesiv (primari)
•predispoziţii etc. •poziţii dificile şi/sau prelungite de risc
•vibraţii etc.

AFECŢIUNI
OSTEO-MUSCULO-ARTICULARE
30
Afecţiuni MUSCULO-SCHELETICE

AGRESIUNEA => din

- FORŢA depusă

- FRECVENŢA mişcărilor

- POSTURILE articulare

- TIMPUL de refacere
31

Afecţiuni comune musculo-scheletice

Afecţiuni sau îmbolnăviri ale


„ Scheletului,

„ Coloanei vertebrale

„ Articulatiilor, încheieturilor

„ Ligamentelor

„ Muşchilor

„ Tendoanelor, tecilor tendinoase

„ Nervilor

„ Vaselor de sânge

32
Factori de risc

• Caracteristici individuale
– Caracteristicile anatomo-funcţionale,
– Sexul
– Starea de sănătate, stil de viaţă (afectiuni musculo-scheletice,
anomalii morfologice, circulatorii, nutriţie, alcoolism, fumat, obezitate,
lipsă mişcare, handicapuri)
– Vârsta, vechimea la locul de muncă
• Caracteristicile locului de muncă
– Ritmul de muncă
– Dimensionarea postului de muncă
– Tipul, durata, complexitatea operaţiilor
• Calificarea, instruirea, deprinderile profesionale.
• Mediul de muncă (temperatura, umiditatea, curenţii de aer,
iluminat
33

Factori de risc

Condiţie fizică nesatisfăcătoare


• Musculatura abdominala si a spatelui nu asigură
un suport corespunzator pentru coloana, rezulta
pozitii diferite de S-ul natural.
• Musculatura flască, nu va asigura suportul
necesar pentru ligamente si tendoane la ridicării
şi transportului de greutăţi, rezultând, entorse,
luxaţii, sau alte afecţiuni

Poziţii necorespunzătoare
• Solicitarea in exces a ligamentelor, tendoanelor,
dicurilor vertebrale, incheieturilor.
• Trebuie evitată aplecarea în faţă atunci când
suntem în picioare, respectiv cocoşarea sau
nesprijinirea spatelui cînd şedem.

34
Factori de risc

Supraponderabilitate
• Cu cât corpul este mai greu, cu atât acesta
exercită o forţă mai mare asupra zonei lombare

Tensionare
• Tensionarea muşchilor, ligamentelor duc la
luxaţii, spasm.

Suprasolicitare
• Este important să-ţi cunoşti şi recunoşti propriile
limite fizice şi posibilităţi
• Majoritatea oamenilor suferă afecţiuni ale spatelui
pentru că le este frică să ceară ajutor
35

Afecţiuni comune musculo-scheletice

– Contractură, stresare musculară, ligamentară, tendoane


– Strivirea muschilor, ligamentelor pe plan dur
– Miozita (inflamaţia muşchiului)
– Bursite profesionale (inflamaţii datorate apăsării cu un plan dur)
– Aponevroze profesionale (inflamaţii palmare)
– Entorse, luxaţii, fracturi de oboseală, fracturi
– Tendinite, tenosinovite (inflamaţii tendoane, teci sinoviale)
– Meniscopatii profesionale (poziţia stat în genunchi)
– Artrozele membrelor (leziuni cartilaginoase)
– Spondiloze, discopatii, hernii de disc (afectiuni cartilaginoase,
osoase, ligamentare coloana)
– Afecţiuni cauzate de agenţi chimici (fluor, cadmiu, plumb, fosfor,
clorură de vinil), fizici (radiaţii ionizante, presiune)

36
Simptome comune musculo-scheletale

• Slăbirea puterii de prindere


• Scăderea posibilităţilor de mişcare
• Pierderea funcţiilor musculare
• Încheieturi dureroase (degete, umeri, braţe, genunchi)
• Dureri, junghiuri, furnicături, amorţeli ale mâinilor sau
picioarelor
• Umflături, inflamaţii, senzaţii de ardere
• Degete albe
• Spate sau ceafă dureroase sau înţepenite

37

Zone afectate
ZONA CERVICALĂ

UMERI

COATE

ZONA LOMBARĂ
ÎNCHEIETURI

ŞOLDURI

GENUNCHI

GLEZNE

38
Anatomie, fiziologie

• Corpul este sustinut de:


– Schelet
• Coloana vertebrală
• Membre inferioare
– Musculatură
• Abdominală
• Vertebrală
• Dorsală
• Membrelor inferioare

39

Scheletul - elemente

Ligamente

Cartilagiu

Articulatii
semimobile Articulatii mobile
40
Ligamente , cartilagii

41

Coloana vertebrala
Zonele:

– Pozitia naturala este cea


verticala. Cervicală
C1 – C7

– Forma naturala în vedere:


• laterala, (plan sagital) este
cea a literei "S" Toracică
• frontala sau din spate, este T1 – T12
cea a literei “ l “.
– Rol:
• Mentinerea pozitiei verticale
Lombară
• Sustinerea organelor interne
L1 – L5
• Mobilitate
• Absorbant socuri Sacru 5
• Protejarea maduvei spinarii
Coccis 4
42
Deviatii ale pozitiei normale a coloanei

CIFOZĂ LORDOZĂ
SCOLIOZĂ LOMBARĂ
DORSALĂ
43

Elementele coloanei vertebrale

MĂDUVA SPINĂRII

VERTEBRE

LIGAMENTE

ARTICULAŢII
INTERVERTEBRALE

NERVI
MOTORI, SENZITIVI

DISCURI

MUSCULATURA
44
Coloana vertebrala

• Numeroase ligamente asigura stabilitatea si flexibilitatea


• Discurile intervertebrale ce separa vertebrele,
– actioneaza ca amortizoare pentru socuri
– limiteaza miscarile intre vertebre
– sunt alcatuite
• dintr-un invelis extern fibros
• un nucleu gelatinos

45

Miscarile corpului

Extensie Flexie Rotaţie

Înclinare laterală
46
Coloana vertebrala

– Vertebrele sunt imbinate intre ele prin


• articulatii rigide
• articulatii elastice (discuri vertebrale)

Extensie Flexare
(indoire in spate) (indoire in fata)

47

Solicitarile discului

48
Ridicarea la distanta – efectul de pârghie

f x L= F x l

375 kg

25 kg

75 kg

25 kg

49

Solicitarea discurilor lombare

50
Degenerarea discului

• Degenerarea discului: schimbări chimice


asociate cu imbătrînirea duc la slăbirea
discului.
• Prolaps: forma sau poziţia discului se
schimbă, cu alunecarea în canalul spinal
(umflătură de extrudere).
• Extrudere: gelul nucleului străpunge inelul
fibros dar rămâne în disc.
• Herniere disc: nucleul pulpos străpunge inelul
fibros şi alunecă în canalul spinal apăsând
nervii.

51

Degenerarea discului

52
Tipuri de afectiuni

LUMBAGO

SCIATICA

HERNIE DISCALA

TASARE DISC

53