MONUMENTE ISTORICE- Biserica Sf.

Ioan Botezătorul din Zamostea

Satul Zamostea este una dintre cele mai vechi localități de pe teritoriul actualului
județ Suceava. Cu toate că pe teritoriul comunei nu s-au întreprins cercetări arheologice,
descoperirile întâmplătoare prin săpături atestă că în aceste locuri au existat așezări umane
încă din epoca neolitică și din antichitate. Comuna Zamostea este menționată ca moșie
aparținând de Mănăstirea Râșca încă din secolul al XV-lea, fiind înscris, apoi, în diferite
documente de arhivă din secolele al XVI-lea, al XVII-lea și al XVIII-lea, precum și în timpul
domnitorilor Moldovei Miron Barnovschi, Grigore Calimachi și Vasile Lupu.

Informația cea mai veche despre

Zamostea ca biserică, nu ca sat, se găsește
în hrisovul dat de către Ștefan cel Mare la
15 martie 1490, când „..a 23-a biserică, la
Zamostie, cu popă…”, alături de alte 49 de
biserici din ținutul Sucevei și Cernăuțiului,
„trece sub ascultarea mănăstirii Putna, în
dieceza Episcopiei Rădăuți… și cu darea
și plocoanele și cu toate pricinile și cu tot
venitul bisericesc”1 .

Mica biserică din lemn, închinată Episcopiei Rădăuți, existentă la începutul

secolului al XV-lea, a rezistat până în 1815, în vecinătatea celei noi(atunci), zidită din piatră.
Nu se știe dacă bisericuța din lemn a fost ridicată de
obștea satului sau de mănăstirea Râșca, dar dovada Să aflăm mai multe!
existenței la data zidirii actualei biserici o aflăm din
Mic dicționar:
Planul lui Al. Mavrodin(1795), și-l avea preot pe
Constandin ot Zamostiia, în 1792, cel care, împreună Hrisov= act domnesc care servea ca titlu de
proprietate;
cu tot satul, cerea mănăstirii Râșca dreptul de a Moșie= pământ strămoșesc, proprietate de
stăpâni curăturile făcute de către semnatari.2 pământ cultivabil;
Dieceză= circumscripție ecleziastică
Între anii 1810-1813, Grigore Costrăș (privitor la biserică) condusă de un
căpitanul a zidit la Zamostea o biserică din piatră(cea (arhi)episcop;
Dare= nume generic pentru obligațiile în
care se regăsește și astăzi), alături de cea din lemn. bani și natură; impozit;
Pe icoana Sf. Ioan Botezătorul din biserică scrie: Plocon= cadou oferit cu o anumită
„Acest sfânt și dumnezeiesc locaș este făcut din solemnitate;
Curătură= loc într-o pădure, curățat de
temelie de căpitanul Grigore Costrăș cu toată arbori, mărăcini, pentru a putea fi cultivat;
cheltuiala spre a sa pomenire și a neamului său, Ocă= veche unitate de măsură pentru
făcând și două clopote: unul de 160 ocă și altul de capacități și greutăți egală cu circa un
kilogram.

1
- Documenta Romaniae Historica A. Moldova, III. Doc.73
2
- Mănăstirea Râșca, pachetul XXV, Doc. 4, original
3
- conform listei din dosarul de inventariere(1966) - Arhiva bisericii Zamostea
100 ocă; două rânduri de veșminte preoțești și două diaconești și alte tacâmuri bisericești și
au îmbrăcat și o sfântă Evanghelie cu argint și se prăznuiește hramul Sf. Ioan Botezătorul,
Ghenarii, 7 zile și sfințită în anul de la Hristos, 1810-făcând și zid de piatră în jurul acestui
locaș.”

Pe clopote se găsește inscripția: „Acest clopot este făcut cu toată cheltuiala

căpitanului Grigore Costrăș care a făcut și biserica satului Zamostea și prăznuiește hramul Sf.
Ioan Botezătorul.”

Între anii 1912-1915 se restaurează bolta și se consolidează zidurile, urmând ca în

1935, după cum arată inscripția din pridvor:„Anul 1935, luna octombrie, 2 zile, s-a restaurat
biserica sub supravegherea preotului
paroh și al consiliului parohial.”

Pe lângă clădirea-
monument istoric, locașul sfânt mai
adăpostește și obiecte cu valoare
istorică și documentară3 precum: potir
de argint cu picior, însoțit de
monograma „Sofie și Ioan Sandu
1915”, 64 de icoane
nominalizate(picturi în ulei executate
e pictori necunoscuți, datând din anul
1810).

În prezent, Biserica Sf. Ioan Botezătorul este biserica parohială a satului Zamostea,
loc în care, din păcate, bătrânii mai sunt cei care-i calcă pragul deseori, cei mai tineri, prinși,
fiind, de fenomenul migrării spre alte practici de cult și spre țări îndepărtate pentru
oportunități greu de obținut în locurile natale.

Bibliografie:

 Bejenaru M., Enache H., Prisacaru G., Zamostea, schiță monografică, Editura
Cuvântul Nostru, Suceava, 1997;
 www.eprimarii.ro;
 www.wikipedia.org;
 www.crainou.ro;
 discuții cu oamenii locului(bunicii).

1
- Documenta Romaniae Historica A. Moldova, III. Doc.73
2
- Mănăstirea Râșca, pachetul XXV, Doc. 4, original
3
- conform listei din dosarul de inventariere(1966) - Arhiva bisericii Zamostea
1
- Documenta Romaniae Historica A. Moldova, III. Doc.73
2
- Mănăstirea Râșca, pachetul XXV, Doc. 4, original
3
- conform listei din dosarul de inventariere(1966) - Arhiva bisericii Zamostea