Christie Watson

Acolo unde
femeile sunt,regi,,: , :

Traducere din englezi de

lrina Negrea

,.

A
TREI
1.

Elijah, scumpul meu fiu,

Vreau si i1i povestesc despre viafa ta. Fiecare om are
o istorie inluntrul siu, care incepe de dinainte ca el sX se
nasc[, iar istoria ta este mai mare decit le va fi dat mul-
tora sI trXiasci. Ei spun cX nu ar trebui sI ili povestesc
unele lucruri qi cI vorbele pot rlni urechiugele unui copil,
dar, bliatul meu drag, intre o mam[ gi fiul ei nu existl
secrete. Copilul avdzut pe diniuntru trupul mamei lui.
Or, cine poate cunoagte un secret mai mare decdt acesta?
Englezii aceia spun o mullime de lucruri. Ceea ce ei nu-
mesc,,abuzuri asupra copilului", noi, nigerienii, numim
,,educafie". Aga cX nu-i biga in seamX.
Povestea ta incepe in Nigeria, un loc ca o gurd de
Rai. Soarele strSlucegte tot timpul, iar oamenii zdmbesc
gi au griid unii de alfii. Copiii nigerieni sunt silitori la
gcoalS gi bine-cresculi, se ingrijesc de pirinlii lor gi ii
respectl pe bltrdni. Nigeria inseamnl strllucire gi stele,
gi pXmdnt ca pielea obrajilor t5i: maro-rogcat, moale gi
cald.
Mi-e sufletul plin gi mdndru de amintiri din Ni-
geria. CeI mai mult imi amintesc de familia mea.
 Christie Watson
Miicula
- bunica ta - era renumitl pentru lustruirea
cratilelor gi depinarea poveqtilor.
OdatI, dernult de tot, obiqnuia ea sX ne spune mie qi
-
surorilor mele, o femeie, atdt de plinl de golul din ea, gi-a
vdndut trupul, ca pe o bucatl de carne la piaf5. gi femeia
aceea a cutreierat toatl Nigeria, clutdnd ceva cu care s5-gi
umple pustiul din ea, gi a invilat multe graiuri, clutAnd
cuvinte care s5-i explice deqertf,ciunea. Iar oamenilor le
plicea de aceast[ femeie degteaptl qi degartS: era plXmXditd
din lumina stelelor; inima ei sclipea ca argintul. Ascultau
cdnd ea iqi rostea vorbele in multe graiuri, povestind despre
locurile pe care le vdzuse: despre Jos, unde din cer ploua
cu nestemate, qi despre Nord, unde oamenii displreau in
ziduri de nisip, gi despre pdraiele din Delt[, dansdnd cu
duhurile apelor. $i astfel, pimdntenii au flcut-o rege. gi
glia a implinit-o lf,untric, iar deqertdciunea era cer. Nigeria
este un loc unde femeile sunt regi. Unde orice este posibil.
Toatd copildria mea, mdicufa qi-a lustruit tingirile, iar
eu am privit-o, ascultdndu-i povegtile, ascultindu-i cdn-
tecele, o femeie mulfumitd cum nu exista alta pe lume.
Mama cdnta tare, ceea ce era un lucru bun, deoarece sora
mea, mituga ta Bukky, de la care ai mogtenit nuanla asta
frumoasi de piele, avea o voce care pXrea cX-yi stripunge
chipul. Mi-aduc aminte cum s-a rugat intr-o zi de mii-
cula sd ne spuni secretele ei. Soarele abia se ridicase un
pic, dar noi ne treziserlm deja de citeva ceasuri, ascul-
tdnd cum mama cdnta gi tlicuful sforlia.
rog, se miorlXia Bukky. Te rog, mami. N-o sI spun
-Te
nimdnui.
- N-o sI vX spun niciodatl ingredientul meu secret. gi
a scuturat atdt de tare din cap, incdt mirgelele din codife
i s-au ciocnit intre ele. Rddea.
8
Acolo unde femeile sunt regi
- Niciodatl. Puteli si mI cicilili voi toatd ziua, fiindcl
degeaba, buzele-mi sunt pecetluite, ca palma lui tXticul
in ziua de leaf5!
- Te rog, insista Bukky, uitindu-se la cdrpa cu care
mimica $tergea oalele. Am putea sI ne imbogXlim. ip aai
seama cum ar fi sX vinzi pe autostradd o solufie care sI
curele cratilele aqa de bine!
Bukky era veqnic in ceutarea unor metode de a face
bani, dar era cam prostufl. Odat5, fusese la un pas de
a fi arestatX, dupi ce un om i-a zis cd ii di o suti de
dolari americani dacX era de acord sd treaci o geantl
prin vama de la aeroport. DacI t5icugul n-ar fi trecut cu
magina pe-acolo qi nu ar fivdzut-o, plecati de la gcoal5,
ficdndu-gi de lucru pe stradX cu o geantX care nu era a
ei, Bukky ar fi ajuns precis la inchisoare. Iar dacl s-ar fi
intdmplat ca mlmica sI treaci pe-acolo cu magina, Bukky
n-ar fi scdpat cu via!5 din mAinile ei, cu siguran!5. $i de
unde sX gtim noi dacl porlile Raiului s-ar mai fi deschis
in urma unui astfel de delict, fie el qi izvordt din prostie?
Cv
Insi ceea ce mi-a rf,mas mie in suflet nu este naivitatea
lui Bukky sau exasperarea plrinfilor noqtri. Ci, mai de-
grabd, nu pot uita lumina din casi, dXnluind iuclugl pe
oalele acelea de g5tit, scXpirdnd mii de diamante in firele
de praf gi pe obrajii durdulii ai lui Bukky; rdsul mlicufei;
sforf,itul tatei. Acea mici pustietate in care urmeazX sI
cregti. Acolo unde femeile sunt regi.
imi amintesc de casa noastrd, cu cdteva trepte sparte
gi un acoperiq prin care ploua in[untru, construitl in
jurul unei curfi interioare, unde mXmica sp5la orezul
intr-una din oalele ei; pot sX iur cd orez aga de curat ca
al nostru nu giseai in toat5 Nigeria. Surorile mele, Mi-
riam, Eunice, Rebekah, Bukky, Esther, Oprah gi Priscilla
 Christie Watson
pierdeau vremea privindu-se toatd ziua in celelalte cratile
strXlucitoare a1e mamei, studiindu-qi grosimea sprdncene-
lor, distanfa dintre ochi (Bukky zicea mereu ci intre ochii
lui Esther ai fi putut parca o maginl), forma buzelor, ar-
cuirea genelor. Tlticul chicotea amuzat ori de cdte ori le
vedea cum se oglindeau in luciul oalelor, iar pe mine mi
mdngdia pe cap. ,,Frumoasa Deborah", imi zicea el. Eu nu
md priveam niciodatd in luciul oalelor. $tiam, chiar de Ia
o virstl atdt de fraged[, ci e un picat sI fii trufaq. Eram
un copil inteligent, Eliiah. Un copil dotat. inv5fasem Bi-
blia atdt de bine, incdt puteam recita Psalmii de la vdrsta
de un an. Nu qtiu dacl devenisem preferata tatei pentru
cI nu m[ oglindeam niciodatl in vreo cratifl sau, mai
ales, fiindcl eram dornicX s[ studiez Biblia. $tiam insi cI
tata mI prefera pe mine. $i orice fatX care este preferata
tatllui ei cregte binecuvdntat5, cum am crescut eu.
De fapt, noi toli eram binecuvdntafi. Ne plScea
qcoala gi ne duceam la Biserica Apostolic5 a intoarcerii
lui Hristos, aflat5la doar un sfert de ceas de mers pe ios.
Dar gi mai mult ne plicea sI venim acasi de la gcoald, ca
sI mdnclm impreuni la masl gi sI ne povestim intdm-
plXrile de peste zi, apoi si citim Biblia sau celelalte cirli
pe care tlicuful ni le cumpira de la privdlia de ldngl
serviciul lui, sau cdrfi pe care ni le dldea mama qi care fu-
seserl citite de atdtea ori, incdt stdteau deschise, ca gi cum
povegtile din ele erau vii qi voiau sI fie auzite. Locuiam
la periferia Lagosului, in cartierul Yaba, ldngi stafia de
autobuz de pe University Road, inspre cimitir: eu, mama,
tata, cele qapte surori ale mele, mdtuqile, bunicii qi frafii
mei, Othniel gi Immanuel, degi Othniel era ocupat cu
invilitura, ca sI devinX farmacist, aga cI era mereu plecat
fie la serviciu, fie la biblioteca universitard, iar Immanuel
10
Acolo unde femeile sunt regi
igi petrecea tot timpul cu iubita lui, care locuia pe insula
Victoria. Pentru noi, iubita lui Immanuel era o enigml qi
mai mare decit pasta de curllat cratile a mamei; avusese
un rol intr-un clip muzical, iar plrinlii ei erau desplrlili
gi nu mergeau niciodatl la bisericX
Biserica a fost mereu o parte importanti din viala
noastr5. Cdnd trXiegti ca in Rai, nu poli uita sI ii mulfu-
megti lui Dumnezeu lar noi mai aveam un motiv de a-I
iubi pe Domnul unchiul nostru, fratele tatii, se nlscuse
cu glasul Lui in suflet. Unchiul Pastor infdptuia minuni.
Putea intoarce un om din morli, readuc0ndu-l la viafI,
sau qtia sd risipeasc[ ghinionul unei case, flcdnd din ea
cea mai norocoasX familie din tot Lagosul. Am vdzut-o cu
ochii mei. Am vdzut multe lucruri. Odati, un om s-a ru-
gat pentru minunea de a scXpa de grija zilei de mAine gi a
venit la biserici, dup[ o sXptimdn5, cu un bilet cdgtig[tor
la loto, un ceas Rolex nou-nou! qi o iubiti cu nigte sdni
atdt de mari, incdt titicul nu s-a putut abline s[ nu facl
niqte comentarii, iar mama l-a obligat si arunce in cutia
milei tofi nairal pe care-i avea in buzunar. Ce-am mai ris
cu tolii atunci, Eliiah dragX! Biserica noastrl era un loc
plin de fericire qi voie bun5, iar fefiqoara ta m-a purtat
cu gdndul inapoi la acele vremuri, la rdsetele plrinfilor
nogtri. V5zuserlm cu tofii cum se tachinau mama qi tata:
el, prefdcdndu-se c[ i-a rlmas in gdt mdncarea getitl de
ea; ea numinduJ ,,burtosul". Risetele lor. Felul in care se
uitau unul la cel5lalt gi la noi. Era atita fericire in casi. $i
in familie. Nu existi nimic mai minunat decdt asta.
Cdsnicia pirinlilor nogtri avea temelii solide, aga c[,
atunci cdnd vdntul suflaprea vijelios, nu se clitina nimic.
I Moneda nafional5 nigeriani. (N. red-)
 Christie Watson Acolo unde femeile sunt regi

intdi au fost prieteni, foarte mulli ani, iar cind m-am im- plrisim sI venim in Anglia, in apartamentul din
casa qi
prietenit cu Akpan, fin minte cum mama gi tata s-au uitat Londra, unde te-am flcut pe tine din prima incercare.
unul la celXlalt gi gi-au zdmbit. Doreau s[ aibX gi cisnicia Stelele striluceau pe cer in acea primi noapte, Eliiah,
mea aceleaqi temelii trainice. Au fost atat de fericili cdnd ca Ei cum stelele nigeriene ar fi cll5torit cu noi pdnl la
tdticul tlu m-a condus sub un palmier, unde a scos din Deptford, ca sI ne lumineze cdnd ne iubeam. Tu te-ai
buzunarul de la pantaloni un inel care sclipea ca o stea in ndscut din dragoste, din stelele nigeriene qi din secretele
miez de noapte gi care il costase probabil salariul pe tase in care credeam.
luni. PXrinlii mei gtiau ce inseamnl o cXsnicie fericiti. Egti iubit, micuful meu nigerian, cum nu a mai exis-
Erau mulfumili gi, totodat5, ugurali. Chiar qi intr-un loc tat weodatl o iubire pe lume.
unde e ca in Rai, viala poate fi grea pentru femei. DacX
nu s-ar fi intimplat ca tatll tIu, Akpan, sI md cear[ in
clsltorie, nu qtiu ce s-ar fi ales de mine. $i sI qtii, bXiatul
meu, ci asta este soarta multor femei din toatl lumea.
Eu am fost norocoasi. Akpan a devenit prietenul
meu. Venea pe la noi tot timpul gi, cu fiecare nouX vi-
ziti, imi pldcea tot mai mult de el. Avea o figurl de om
bun gi credea in lucruri, iar adesea avea o sacoql de la
Marks & Spencer, plini de cadouri pentru noi: un set de
bijuterii placate cu aur pentru mine gi surorile mele, un
ceasornic deqteptltor de voiai pentru mlicufa, deqi ea nu
cXl5torea niciodatX mai departe de Ikeia qi, oricum, nici
nu avea baterii AAA.
Cdteodati, cdnd eram copil, il auzeampe Dumnezeu
cu urechea minlii, artzeam vocea Lui, limpede precum
culorile diminefii. CAnd i-am povestit lui Akpan, a zis ci
aveam un har divin. A zis cX Dumnezeu mI alesese pe
mine pentru a-mi murmura secrete alese, fiindcl eram
atdt de frumoasX. Spunea ci sunt ingerul lui gi, auzindu-I,
mie imi tremura inima atdt de tare in piept, ci abia mai
puteam sX respir. Asta se intAmpla cu mulfi ani inainte
de a ne cisf,tori gi inainte ca Akpan sI obfini o vizi pen-
tru el gi o vizi pentru mine, ca solie, astfel incdt sd ne
12
fiction connection

2.
Scdmdvie afurisitd dezgustdtoare Si pdcdtoasd. Elliah
auzea tot timpul glasul wijitorului. ii spunea sd faci lu-
cruri rele. Elijah qtia ci este un bf,iat rXu. $i dezgustltor.
$i-ar fi dorit ca vrdjitorul si-qi aleagX un alt bdiat, sau
mdcar sI iqi foloseascX puterile supranaturale doar pentru
lucruri bune, cum ar fi sI poati urca sus de tot sau si
poatX zbura. Vr[iitorul putea sf, facI orice. Putea sd iqi
foloseasc[ for]a supraomeneascl pentru a ridica obiecte
grele qi pentru a citi gdndurile oamenilor. Putea sX se
prefaci in animal, sd devini invizibil gi sI zboare prin
cerul innoptat, prinzdnd nuiele de fulgere cu miinile
goale. Elifah putea sd se foloseascd de vrdiitorul din el
pentru a gdndi direct in mintea altcuiva. Dac[ Elilah l-ar
putea domina pe wdiitor, ar putea si facd numai lucruri
bune, fllm ar fi puterile supranaturale, qi atunci nu i-ar
mai fi atat de fricd de el. FricI de ceea ce era in stare sX
facd in continuare. FricI de ceea ce l-ar fi putut pune pe
el si faci.
Elijah locuia cu Sue gi Gary intr-o casi plind de in-
dicafii despre ce trebuie si faci. El nu gtia sX citeascd, aga
cf, trebuia si intrebe mereu ce scrie in fiecare indicafie,
14
fidionconnedion
Acolo unde femeile sunt regi
iar Sue qi Gary se plictisiseri si-i spunf, de fiecare dati.
Norocul lui era ci putea s51ini minte orice:
Fii calm Si mergi mai departe.
Dacd nu s-a stricat, nu-l repara.
O casd cu dragoste tnseamnd acasd.
Stdteau pe o stradd numiti fund5tur5, un loc unde
toate casele erau mari qi arXtau la fel, qi unde nu veneau
oameni cu pielea neagri. Vecinii iqi spilau mereu maqi-
nile, tundeau gardul viu sau pliveau grXdinile din fa!5 ori
de cdte ori trecea Elilah pe acolo. Dar qtia cX ei agteptau,
de fapt, s[-l poatd vedea pe wiiitor. Elijah voia si-i pre-
vin5. Se uita la ei gi deschidea gura ca sX le spuni sI fugi
din calea lui, dar, de cite ori fdcea asta, nu-i iegea niciun
cuvdnt. Mai bine ar fi intrat cu tolii in casX, noaptea,
gi s-ar fi rugat Ia Dumnezeu, se gindea el. Vi implor,
rugafi-vX la Dumnezeu, igi spunea el. $i in sinea lui se
ruga fierbinte pentru ca vecinii lor sd se roage gi ei. Ar fi
trebuit sd se roage cu tolii in fiecare seari, ca s[ fie ferifi
de rele. Fiindcl altminteri vrijitorul putea si le mistuie
casele cu acid. Sau s5-i m5ndnce cu totul.
in casa lui Sue gi Gary era foarte curat gi mirosea a
varzd. Nu aveau animale de companie. il llsau pe Elijah
sI joace fotbal pe iarbi afard, dar nu-l lIsau sI iasX din
curte de capul lui. Camera de zi era locul unde iqi petre-
ceau cea mai mare parte a timpului, privind la ecranul
unui televizor enorrn, atdrnat pe perete. Lui ii plXcea si se
uite la Spiderman Sila Superman, iar odat5, cdnd Sue era la
bingo, s-a uitat la Harry Potter, care era despre un wljitor
biiat, care avea o cicatrice la cap, 1a fel ca el. Doar cX
cicatricea lui Elijah nu avea aceeaqi form5: in loc s[ fie in