Tratamentul p

preprotetic
p in edentatia
totala
Conf Dr Ligia Muntianu
Tracciato varia all’utilizzo di vari materiali
Portamprenta individuala
 Inaltime corecta a marginilor
 Extindere maxima a placii
 Repartizarea corecta a presiunilor
 Respectarea libertatii miscarilor
musculare
 Realizarea
R li iinchiderii
hid ii marignale
i l a
protezei
 Inregistrarea corecta a grosimii reale a
fundului de sac
 Confectionarea
 Adaptarea lingurilor individuale pentru
amprentarea functioanla
 Recomandari privind realizarea
lingurilor individuale
 Exercitarea unei anumite presiuni
 Modelare functionala marginala
 Utilizarea unuia sau mai multor materiale
de amprentare
 Examen clinic atent pt evaluarea
conditiilor de echilibru
 Obtinerea mentinerii prin instalarea
succiunii
 Alegerea materialului de amprentare in
concordanta
d t cu substratul
b t t l mucos
 Rezultatul amprentarii functionale
depinde de adaptarea lingurii
individuale si de modelarea functionala
 Aducerea marginilor lingurii pana in
limite functionale maxime
 Aducerea pana la un contact lejer cu
mucoasa pasiv mobila
 Rescroirea insertiilor frenurilor si
b id l
bridelor
 Deschidere moderata gura-PM-M1
 Deschidere maxima guragura-M2
M2 si lig pt
mdb
 Suras fortat-Pm2-M1
fortat Pm2 M1
 Fluierat-frontal C-C
 Tusit-lim
T it li postt di
distala
t l AH
 Gura deschisa moderat-punga lui Fisch
 Umezire buzebuze-zona
zona linguala posterioara
 Vf limba dintr-un obraz in altul-z linguale
din dreptul gld sublinguale
 Vf limbii spre nas pe sub buza-fren
li
linguall sii z ling
li centrala
t l
 Fluierat-vestibular anterior
 Deglutitie-p linguo-faringiana tub
p
piriform
Ce se vede?
 Punga
Ei
Eisenring
i
1

Punga
Fi h
Fisch
 Test 1-tractiuni O-V inchiderea la zona Ah
 Test 2-desprindere
2 desprindere cu pulpa degetului
vestibular-inchidere interna vestibulara
 Test 3-tractiune
3 tractiune verticala pe maner
PUNGA EISENRING-ASPECT
EISENRING ASPECT PUNGA LUI EISENRING-IN
EISENRING IN
CLINIC AMPRENTA
 Tb Piriform
 1

1 2
2
3

1
2
3
 Eminenta premilohioidiana

Uneori insertia importanta a fibrelor in

aceasta zona determina desprinderea
protezei mandibulare

Remediere in faza de adaptare a lingurii

individuale

rascroire
Despre zonele functionale
 Test 1-tract O-V-inchidere la tub piriform
 Test 2-tract
2 tract V-O-inchidere
V O inchidere la zona ling
centrala
 Test 3-test
3 test 2+tract verticala pe maner-
maner
verif inchiderea totala
 Test
T t4 4-test
t t 3 cu indepartarea
i d t usoara a
buzei inferioare
 1

1 2
2
3

1
2
3
INREGISTRAREA FREN BUZA PUNEREA IN EVIDENTA A
INFERIOARA FRENULUI BUZEI INFERIOARE
INREGISTRAREA FRENULUI EVIDENTIEREA FRENULUI
LATERAL LATERAL
 Adaptare linguală foarte buna -
materialele de amprenta finiseaza
 Etape:
• -realizarea
realizarea sprijinului si adeziunii
• Realizarea inchiderii marginale - modelari
functionale ale periferiei
Obtinerea tonicitatii favorabila pentru rezolvarea
esteticii si fonatiei - modelari functionale prin
miscari realizate de medic
 Miscari executate de medic
 Miscari comandate de medic pacientului
 Modelari combinate
 Modelari realizate prin miscari
functionale automatizate
 Succes/esec-etape tratament
 Planul de tratament-indicarea manevre
directe sau indirecte
 Plan de trtament-include o suita logica
g
de etape terapeutice pt echilibrarea
starii de sanatate a p
pacientului dupa
p ce
se realizeaza consultatia pacientului cu
p
evaluarea campului p
protetic edentat total
 Rezolva o serie de probleme FARA a
genera insa altele
g
 Elaborarea planului de tratament tine
cont de toate aspectele individuale ce
vizeaza starea de sanatate a pacientului
 Etape parcurse pana la faza de elaborare
a planului de tratament:
• Anamneza/examinare
A / i exobucala,
b l iintrabucala-
b l
evaluare conditii de protezare si a gradului de
dificultate/investigatii paraclinice/elaborare
diagnostic/plan de tratament
 Include
I l d toate actele
l terapeutice
i d de
reabilitare a starii de sanatate orala si de
functionalizare a campului protetic
 Si abia apoi propunerile pentru reabilitarea
protetica propriu
propriu-zisa
zisa
 In scop didactic se pot imparti in tratament
preprotetic si proprotetic
 De
D foarte
f multe
l orii aceste manevre se
suprapun
 Manoperele pot fi nechirurgicale sau
chirurgicale
 Se refera la tratamentul modificarilor din cavitatea bucala
datorate bolilor generale de sistem
 De exemplu: medicatia poate determina hiposialie
 Af ti il generale
Afectiunile l ttrebuie
b i ttratate
t t prin
i medicatia
di ti adecvata
d t
inainte de, pe durata tratamentului si continuata sustinut
 Diabetul, predispune la instalarea candidozei
bucale/colaborarea cu medicul g
generalist pentru
p
monitorizarea glicemiei
 Maladiile psihice necesita tratament si monitorizare
atenta ,etc
 Educarea sanitara stomatologica
individualizata
 Paternalism
 Comunicare verbala si nonverbala
 Valoarea tratamentului protetic prin
proteze mobile, argumentare
p g solutie de
tratament-imagini evaluare estetica si
functionala
 Explicarea etapelor de tratament, costuri,
riscuri,, complicatii
p
 Protezari provizorii
 Masaje musculare profunde-pacienti
profunde pacienti cu
pareza faciala
 Plus cateva discutii despre astfel de
pacienti
 Stomatita protetica
cls III-a Newton-
aspect clinic
Datorita purtarii
permanente a
protezei
Inainte de inceperea
tratamentului
protetic stomatita
trebuie tratata
 Cls I Newton
clsII-a Newton
 Suprimarea purtarii protezei
 Igienizarea
g protezei
p
 Igienizare personala cu agenti antifungici-
badijonare cu glicerina boraxata si pulbere
de nistatin deoarece frecventa asocierii cu
Candida albicans este foarte mare
 Captusirea protezei cu material cu priza
lent progresiva in care se incorporeaza
lent-progresiva
pulbere antimicotica-Nistatin
 Administrare per os de antifungice dedicate
Pulbere de nistatin Material de captusire
rezilienta
ili
 Rezolvarea stomatitelor respectiv a
candidozelor inainte de inceperea
tratamentului-medicatie/
 Lichen plan/
 -vitamino-terapie
 Afte
Aft bbucale/
l /
 Leziuni de decubit-tratament/
 Infectie fungica frecventa la edentati inclusiv la
bebelusi
 Fo e
Forme:
• Atrofica-aspect eritematos intens, lucios foarte
dureroasa/se asociaza frecvent cu alte boli
generale:diabet scaderea imunitatii
• Pseudomembranoasa-cea mai cunoscuta si cea mai
benigna-depozite alb-galbui care se indeparteaza greu
iar sub ele mucoasa e rosie si sensibila
• Cheilita angulara perles/la niv comisurilor bucale-
bucale
scaderea DVO
• Glosita mediana romboida-la niv fetei dorsale a limbii
forma de romb, e lez eritematoasa –frecvent apare la
fumatori
 Se impune tratamentul
medicamentos oral si local,
inainte de inceperea
tratamentului

Stabilizarea pacientului
Evitarea contaminarii si
recontaminarii

Ragadele apar in caz de

DVO micsorat sau lipsa
protezarii
Atentie la viitoarea
protezarea la determin DVO
 Riscurile de imbolnavire datorate lipsei de igiena orala la
edentatul total:
Infectii
f gastrointestinale
Endocardita bacteriana
Pneumonie de aspiratie/boli cronice obstructive pulmonare
La nivelul crestelor La nivelul fetei
edentate dorsale a limbii
 Candidoza bucala la dentat arata
asocierea cu alte boli generale de
sistem:scaderea imunitatii, diabet, boli
de sange,
sange sindromul Sjogren,
Sjogren xerostomia
indusa medicamentos
 In
I generall este
t ffoarte
t rara
 Extinderea teritoriului in afara cavitatii
bucale apare in cazul cheilitei angulare
 Dar ppoate afecta si buzele
Înainte După tratament
 LICHEN PLAN
BUCAL
Lichen plan bucal-afectiune
bucal afectiune
inflamatorie cronica cu etiologie insuf.
cunoscuta cu risc de malignizare in
zona aparuta; necesita monitorizare
atenta din acest motiv; da senzatie de
discomfort, arsura sensibilitate la
atingere (cu alimente sau periaj)
Tratament cu vitaminoterapie
Nu este contagios; Dar necesita
t ata e t inainte
tratament i ai te de orice
o ice procedura
oced a
chirurgicala in zona deoarece se Poate afecta si regiunile
“intinde” daca producem o interventie cutanate si mucoasa vaginala;
g ;
sangerandad inainte
i i t de
d vindecare
i d este o conditie patologica
Poate aparea si la nivelul limbii insuficient cunoscuta
(afectarea gustului) sau mucoasei fixe Factori cauzali:hepatita
p C
sau planseului
l l ib
bucall medicatie pe baza de arsenic,
Exista si o forma hipertrofica lucrari protetice din aur sau Cr-
Ni, anumite substante chimice
 Cel mai frecvent intalnite ca leziune intraorala
Sunt infectioase, contagioase
Localizare:bolta palatina, mucoasa jugala, planseu
Evolutie rapida insotite de durere intensa
Raspund bine la tratament
Aspect clinic albicios in centru inconjurate de un lizereu intens
eritematos
Tratate se vindeca in timp
p de 7-10zile
 Dureroase
se dezvolta
rapid,
p ,
suprainfectar
e

Cauze: igiena
deficitara
Traumatizare tesuturi
la periaj intempestiv
Boli imunosupresoare
 Se insemneaza pe camp leziunea cu creionul ch
 Se pune proteza pe camp
 Apoii se indeparteaza
i cu freza
f de acrilat
i dini
proteza portiunea care lezeaza
 Manoperele
M l pre sii
pro-protetice se suprapun

Raport baza
proteza
t cu ffrenull
buzei superioare
 Aplicarea
A li in
i proteza
t veche
h a materialelor
t i l l
cu priza lent progresiva in cazurile cu
atrofie veche in care mucoasa formeaza
p
pliuri
 Captusirea cu materiale reziliente de tip
molosil
Hiperplazia papilara
Interventii la nivelul tesuturilor moi fara modificari patologice
 Leziune de tip inflamatorie
 Cronica
 Sedezvolta la nivelul mucoasei fixe
 De obicei pe linia mediana la nivelul
boltii palatine
 Dar
D poate t avea sii alte
lt localizari
l li i
 Aspect eritematos sau roz-galbui
Aspect
p clinic/caracteristici/cauze/tratament
Suprimarea purtarii permanente duce la scaderea
fenomenelor inflamatorii in primele 24 de ore
 Indepartarea factorului iritativ proteza
iritativ-proteza
(scaderea duratei de purtare sau suprimarea
purtarii)
 Eliminarea factorului infectios supraadaugat
 Tratament local cu antifungice
 Imbunatatirea igienei protezei vechi
 Tratament per os cu antifungice
 Captusirea protezei vechi cu material de
captusire moale in case se inglobeaza
antifungice
 Lavaje cu apa bicarbonatata si cu apa de gura
tip clorhexidina
 Priveste tesuturile moi si/sau tesuturile dure
 Scop:reconturarea morfologiei campului protetic
pentru
e t imbunatatirea
i b atati ea echilib
echilibrului
l i protezei
ote ei
 Echilibrul protezei=mentinere+sprijin+stabilizare
 Mentinerea=impiedicarea
Mentinerea impiedicarea desprinderii(contracararea
fortelro care tind sa mobilizeze proteza in sens vertical)
 Sprijinul=dispersarea presiunilor masticatorii pe o
suprafata cat mai mare de sprijin (substrat osos
consistenta dura si nu fibroasa)
 Stabilizare=contracararea fortelor orizontale care tind
sa mobilizeze proteza in sens orizontal
 Freno tomii/frenoplastii
 Indepartarea mucoasei fibroase-balante
fibroase balante
 Tratamentul pre si pro protetic al
leziunilor hiperplazice paraprotetice
 Tip fibrom de iritatie sau
 Tip
Ti epulisli fissuratum
fi t
Raport fren cu baza Insertie frenului
protezei vechi aproape de creasta

Aspect post-
interventie
Fren lingual Plastie de
scurt fren
Cel mai frecvent ca localizare este mucoasa jugala
Cazuistica Prof Dr A Bucur

Leziune fibroasa sesila consistenta dura, histologic

structurata ca tesut fibros
Nu se reface dupa excizie. Cauza iritatie mecanica.
Alte localizari: sub baza protezei totale-”leaf shaped fibroma”
 Cazuistica Prof Dr A Bucur
Tratamentul este chirurgical cu obligativitatea
trimiterii la laboratorul anatomopatologic
Aceasta interventie NU se face in cabinetul particular
f
fara competenta chirurgicala!
hi i l !
Se trimite 1) la patologie orala 2) la dep.BMF
 Cauze/structura histologica
Evolutie
Rezolvare chirurgicala inainte de inceperea
tratamentului protetic
 Cauze/structura histologica
Evolutie
Rezolvare chirurgicala inainte de inceperea
tratamentului protetic
 Indepartarea exostozelor
 Extractii dinti inclusi/indepartare chisturi
reziduale
 Regularizari de creasta
 Aditii de os
 Reconturare
R t tuberozitati
t b it ti retentive
t ti
In acest caz se asociaza si cu extractia resturilor
radiculare
I t
Interventia
ti este
t necesara pentrut reconturarea
t
morfologiei zonei de sprijin si
Optimizarea conditiilor de echilibru
Extractia acestui dinte inclus pune probleme serioase
Atitudinea cea mai buna este neinterventia
Chist dezvoltat
in dreptul
restului
46 extractia
46.extractia
restului fara
radiografie
g ar fi
fost o mare
greseala
In situatiile in care exista o limitare a spatiului
protetic vertical
Arhiva Prof Dr A
Bucur
 Reconturareaversantului vestibular
 Redimensionarea tuberozitatilor
procidente
Necesita examinare radiografica in prealabil pentru a
evita
it ddeschiderea
hid sinusului
i l i
 Leziune de decubit la
nivelul retentivitatii
vestibulare a tuberozitatii
maxilare marcata cu
creionul chimic
 Pacientul edentat total nu trebuie tratat sueperficial
 Necesita o examinare atenta atat clinica
 Cat si paraclinica prin investigatii imagistice
 Diferitele modificari p
prezente la nivelul structurilor campului
p
protetic necesita investigatii suplimentare
 Deseori arata probleme grave de fond ale starii de sanatate a
pacientilor
 In cadrul etape de stabilire a planului de tratament,
tratament primul pas
este de stabilizare a pacientului
 Ad
Aducerea iin stare
t d
de sanatate
t t a structurilor
t t il campului
l i protetic
t ti
 Creearea conditiilor optime de protezare