Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rolul Pietei de Capital
Rolul Pietei de Capital
Funcţia fundamentală a oricărei pieţe de capital o reprezintă finanţarea economiei reale prin
operaţiuni specifice (oferte publice) precum şi asigurarea cadrului optim necesar efectuării de
tranzacţii bursiere cu valori mobiliare. Transparenţa tranzacţiilor bursiere, precum şi protecţia
investitorilor sunt de asemenea, principii şi valori fundamentale ale oricărei pieţe de capital,
alături de funcţii precum:
Formarea unui preţ corect: mecanismele de formare a preţului urmăresc riguros respectarea
criteriilor necesare pentru ca echilibrul cererii şi al ofertei să se realizeze în punctul ce reprezintă
preţul corect, acesta fiind preţ reprezentativ pentru întreaga piaţă de referinţă.
Armonizarea preţurilor: piaţa de capital realizează şi difuzarea informaţiilor care apoi
realizează armonizarea preţurilor pe întreaga economie. Informaţia bursieră joacă rolul de
mediator pe piaţa naţională stabilind preţul de referinţă, celelalte produse sau servicii
armonizându-se cu acesta.
Barometru economic: evoluţia pieţei de capital are un caracter de predictibilitate. Astfel,
cursul stabilit prin confruntarea cererii cu oferta de active financiare devine un instrument de
analiză economică şi evaluare. Acesta intră în calcul pentru stabilirea politicilor economice şi în
acelaşi timp, devine un semnal de acţiune pentru agenţi economici, guverne sau autorităţi locale,
fiind un realist instrument de prognoză.
Feed-back economic: semnalul generat de evoluţia pieţei de capital devine criteriu de decizie
economică, cursul bursier şi indicii de bursă fiind consideraţi semnale pe baza cărora
reacţionează actorii de pe piaţă
În concluzie, piaţa de capital are rolul principal de a facilita acumularea fondurilor necesare
finanţării activităţii economice şi de a dirija fluxul fondurilor acumulate spre ramurile economice
cele mai rentabile, prin operaţiunile de vânzare şi cumpărare de acţiuni sau obligaţiuni emise de
societăţile pe acţiuni. Investitorii care doresc să devină proprietari şi să participe la riscuri şi
beneficii în cadrul companiei, achiziţionează acţiuni comune, investitorii care nu doresc să-şi
asume riscuri şi beneficii nelimitate, cumpără acţiuni preferenţiale cu un venit fix şi cu un risc
minimal, iar investitorii care nu doresc să devină proprietari, ci numai creditori financiari,
micşorându-şi riscul la maximum, cumpără obligaţiuni şi alte instrumente cu un venit fix (titluri
de stat, bonuri de tezaur, etc.).