Sunteți pe pagina 1din 6

6.2.2.

Automatizarea functionarii statiilor de pompare

Pornirea si oprirea pompelor dintr-o statie de pompare se poate


asigura manual, semiautomat si automat.
Datorita consumurilor mari de energie electrica, a necesitatii de
supraveghere permanenta si a pericolului de functionare necorespunzatoare,
pornirea si oprirea pompelor manual este abandonata complet.
Automatizarea pornirii si opririi pompelor se poate face in functie de
timp, de nivel, de presiune si de debit.
6.2.2.1. Automatizarea pompelor in functie de timp. Comanda
pompelor numai in fucntie de timp este foarte rar intrebuintata, deoarece
aeasta presupune o variatie a consumlui perfect cunoscuta. Cum aceste
situatii pot fi specifice numai unor procese industriale care au un program
perfect stabilit, aceasta solutie poate fi aplicata numai in aceste cazuri.
Pentru cazul statiilor de pompare pentru ansambluri de cladiri,
comanda in functie de timp practic nu se aplica. Numai in cazul statiilor de
preparare a apei calde de consum, pompa de recirculatie a apaei calde poate
fi programata sa functioneze in anumite perioade.
Mai poate aparea indicata comanda in functie de timp si in cazul
statiilor de pompare, in sitauatia in care consumul de noapte este foarte mic
in comparatie cu consumul din timpul zilei.
In cazul in care este necesara prevederea une pompe de debit mic,
pentru consumul de noapte, poate apare neeconomic, din punct de vedre al
consumului de energie electrica, ca pompa de debit mic sa functioneze in
paralel tot timpul zilei cu pompele de debit mare. Se poate imbunatati
functionarea prin comanda pompei mici in functie de timp, noaptea, iar in
timpul zilei se asigura numai functionarea pompelor mari.
6.2.2.2. automatizarea pompelor in functie de nivel. Comanda
pompelor in functie de nivel este posibila in cazul rezervoarelor de inaltime
sau a rezervoarelor hidropneumatice.
Daca in cazul rezervoarelor de inaltime, cele doua limite ale rezervei
utile pot fi folosite ca puncte de contact, in cazul recipientelor
hidropneumatice apare o diferenta functionala datorita variatiei in timp a
nivelului minim si maxim, ca urmare a consumarii pernei de aer. Prevederea
unr nivostate care se comande pornirea si de oprire prin consumarea aerului
sub presiune. Pentru evitarea acestui inconvenient, este necesara
automatizarea functionarii compresorului de aer care sa asigure, in limite
stranse, presiunea initiala din recipientele hidropneumatice.
Neasigurarea automatizarii functionarii compresorului de aer pentru
realizarea presiunii initiale va avea drept consecinta pericolul coborarii
presiuii de pornire sub presiune necesara.
In cazul comenzii pompelor in functie de presiune, daca nu se
realizeaza presiunea initiala, prin urcarea nivelului corespunzator presiunii
de pornire si de oprire, se micsoreaza volumul util, ceea ce are drept
consecinta cresterea numarului de porniri-opriri, presiunea necesara fiind
permanent asigurata. Cum presiunea necesara este un parametru care se cere
a fi riguros realizat, comanda in functie de nivel este mai putin agreata.
6.2.2.3. Automatizarea pompelor in functie de presiune. Comanda
pompelor in functie de presiune impune prevederea unor recipiente
hidropneumatice. Cresterea de presiune si scaderea de presiune din
recipientele hidropneumatice pot determina scoaterea si intrarea in functiune
a uneia sau a mai multor pompe, cu ajutorul unui presostat sau manometru
cu contact.
Automatizarea pornirii pompelor in functie de presiune se poate face
cu presinea etajata descrescatoare sau cu presiune etajata crescator.
Automatizarea pompelor cu presiunea etajata descrescator. Dupa un
mare numar de lucrari de specialitate, in legatura cu automatizarea pompelor
in functiune de presiune ( 3, 9, 11, 19, 41, 59, 61, 69, 71, 81 si 87), fara
exceptie, se indica solutia de automatizare cu presiune etajata descrescatoare
(fig. 6.23).
Schema de automatizare ese astfel numita deoarece presiunile de
pornire si de oprire, in functie de care se comanda pornirea si oprirea
pompelor, sunt asezate in trepte.
Pompele incep treptat sa lucreze in functie de scaderea presiunii in
recipientele hidropneumatice, care este determinata de cresterea consumului.
Atunci cand consumul este mai mic decat debitul primei pompe
corespunzator presiunii de pornire, va functiona numai prima pompa intre
limitele de presiune Pp1 si P01 . Daca consumul creste peste debitul primei
pompe corespunzator presiunii de pornire, va scadea presiunea in recipient
pana la presiunea Pp 2 astfel ca a doua pompa va fi pusa in functiune
Presiunea de pornire a primei Pp1 , fiind mai mare decat Pp 2 pompa
1 va functona continuu.
Daca consumul este mai mic decat debitul pompelor 1 si 2
corespunzator presiunii de pornire Pp 2 presiunea in recipient creste pana la
presiunea P92 cand pompa 2 va fi oprita din functiune.
Cand consumul creste, aungand mai mare decat debitul pompelor 1 si
2 corespunzator presiunii de pornire Pp 2 , presiunea in recipientul
hidropneumatic va scadea pana la presiuea Pp 3 si cea de a 3-a pompa este
pusa in functiune.
Consumul fiind mai mic decat debitul maxim a celor 3 pompe,
presiunea in recipient va creste pana la presiunea de oprire P03 .
Daca la intrarea in functiune a celei de a 30a pompea, consumul va
scadea sub valoarea debitului maxim al pompelor 1 si 2, presiunea in
recipient va creste pana se atinge presiunea P03 m cand se va opri pompa 3
din functiune. Deoarece consumul este mai mic decat debitul maxim al
pompelor 1 si 2 hidropneumatic va continuasa creasca pana ce se atinge
presiunea P02 cand va fi scoasa din functiune si pompa 2.
Scoaterea din functiune si a primei pompe va fi determinata de
cresterea presiunii din recipient, daca consumul va cobora sub debitul
maxim al primei pompe.
Explicarea detaliata a functionarii automate a schemei cu presiuni
etajate a fost necesara pentru a ilustra mai clar faptul ca cu cat consumul este
mai mic, cu atat limitele de presiune pentru anclansarea de declansarea
pompei respective sunt mai mari. Rezulta clar ca la o astfel de schema de
automatizare consumul de energie electrica va fi cu atat mai mare, cu cat
numarul pompelor care functioneaza in paralel creste. Daca se tine seama si
de faptul ca consumul de energie electrica pe 1 m 3 pompat nu poate fi
minim, decat pentru o singura pompa, rezulta evident dezavantajul acestei
scheme.
Pentru ca instalatia sa functioneze in conditii economice ar trebui ca
pompa 1 sa functioneze intre limitele de presiune P , P , iar pompele 1 si
01 p1

2 intre limitele de presiune P02 , Pp 2 , ceea ce nu este posibil cu presostatele


actuale.
Cu tot dezavantajul legat de consumul de energie electrica, datorita
chemei simple de automatizare care necesita presostate comune care se
gasesc curent, aceasta schema este foarte raspandita.
O alta problema care se pune este aceea de a se stabili diferenta de
presiune dintre presiunile de pornire si presiunile de oprire a doua pompe
care functioneaza in paralel. La clasa de precizie a presostatelor utilizate in
prezent, aceasta diferenta de presiune este de minimum 2m H 2 O . Acest fapt
conduce, de asemenea, la cresterea nivelului de presiune cu 2m H 2 O de
fiecare pompa care functioneaza in paralel.
Pentru manometrele cu contact care au o clasa de precizie mai mare,
se poate reduce aceasta diferenta de presiune a 0,50m H 2 O , dar apare
pericolul functionarii simultane a doua sau trei pompe la presiunea
corespunzatoare functionarii unei singure pompe. Pe baza masuratorilor
efectuate de INCERC la Statiile de pompare Foisor, Vatra Luminoasa si
Berceni, a rezultat ca nu se poate asigura functionarea in paralel a doua
pompe, daca diferenta de presiune dintre doua pompe este mai mica de 2m
H 2O .
Cauza functionarii a doua sau trei pompe simultane la presiunea
corespunzatoare functionarii unei singure pompe este variatia de presiune
din recipientul hidropneumatic la pornirea sau oprirea unei pompe, variatii
de presiune care depasesc 1-1,5m H 2 O . Rezulta ca realizarea unei diferente
de presiune de 2, H 2 O , dintre doua pompe, este absolut necesara, ca
functionarea pompelor sa fie comandata de presiune la variatia consumului.
Automatizarea pompelor cu presiunea etajata crescator. H 2 O in
lucrarile [25 si 28] sunt prezentate solutii de automatizare cu presiunea
etajata crescator (fig. 6.24).
Schema de automatizare din fig. 6.24 poate fi realizata cu presostate
uzuale sau cu manometre cu contact, necesitand in plus un presostat cu
actiune inversa (deschide circuitul electric la presiunea de pornire si il
inchide la presiunea de oprire) si un releu auxiliar.
Considerand momentul de functionare cand pompele nu lucreaza si
cand apa este trimisa in instalatie, de presiunea creata in recipientele
hidropneumatice, acest moment corespunde unei presiuni cuprinsa intre Pp1
si P01 , respectiv unui debit Q1 mai mic decat debitul unei singure pompe.
Contactul presostatelor P1 siP 2 sunt deschise, deci pompele M 1 si M 2 m
comandate de contactoarele K 1 si K 2 nu lucreaza.
Daca se mentine debitul Q1 si pompele nu lucreaza, presiunea in
recipientele hidropneumatice va scadea, atingand valoarea Pp1 . In acest
moment presostatul P1 inchide circuitul si pompa M 1 incepe sa
functioneze pana cand presiunea din recipiente atinge valoarea P01 cand
presostatul P1 se deschide si pompa M 1 se opreste.
Atata timp cat consumul este mai mic decat debitul maxim al pompei
M 1 (debitul corespunzator presiunii de pornire Q p1 ), aceasta pompa va
functiona singura intre limitele de presiune Pp1 si P01 .
Daca consumul creste preste peste debitul Q p1 presiunea din
recipiente scade sub Pp1 , atingand valoarea Pp 2 m cand contactul cu P2 se
inchide si pompa M 2 intra in functiune.
Cand pompa M 2 incepe sa lucreze, ea singura un debit de Q p 2 care
va determina o crestere brusca a presiunii in recipientele hidropneumatice,
deoarece consumul Q p1 este destul de mic in comparatie cu Q p 2 .
Prin inchiderea contactului P2 se pune sub tensiune bobina B1 cae
va inchide contactul R1 . Aceasta insemna ca atata timp cat functioneaza
pompa M 2 va functiona si pompa M 1 , indiferent de pozitia contactului P1
.
Pentru orice debit Q3 , cuprins intre debitele Q2 si Q pe , pompele
M 1 si M 2 vor lucra intre limitele de presiune Pp 3 si P03 , pompa M 1
functionand continuu, iar pompa M 2 va functiona intre presiunea de pornira
Pp 3 si de oprire P03 . La atingerea presiunii de P03 , contactul P3 se
deschide (contactul P3 este un contact cu actiune inversa) si pompa M 2
este scoasa din functiune.
Daca consumul scade sub debitul Q2 , la functionarea celor doua
pompe, presiunea va creste in recipientele hidropneumatice pana la valoarea
P03 , cand se va opri pompa M 2 ; prin functionarea pompe M 1 , presiunea
va continua sa creasca, deoarece debitul pompei M 1 este mai mare decat
consumul. In acest caz presiunea va creste peste P03 pana va ajunge la P02 .
Cand se atinge presiunea P02 se deschide contactul P2 si astfel se
intrerupe alimentarea releului B1 care deschide contactul R1 , astfel ca se
scoate din functiune si pompa M 1 .
Cand presiunea coboara la valoarea Pp1 , intra in functiune pompa
M 1 si intregul ciclu se repeta.
Fata de schema de automatizare cu presiunea etajata descrescator,
schema de automatizare cu presiune etajata crescator necesita in plus un
presostat cu actiune inversa si un releu auxiliar, dar conduce la o reducere a
consumui de energie electrica cu ≈ 5 − 10% .
Schema de automatizare din fig.6.25 necesita, pe langa 3 presostate
obisnuite, 4 presostate cu actiune inversa si doua relee auxiliare cu 4
contacte.
Reglajul acestei scheme este destul de pretentios si economia de
consum de energie electrica, fata de schema cu doua pompe legate in paralel,
nu este prea mare. Aplicarea acestei scheme va fi conditionata de un calcul
al costului consumului de energie electrica si de investitii.
Automatizarea pompelor in functie de debit. Comanda pompelor in
functie de debit elimina recipientele hidropneumatice din statiile de pompare
si, dupa unii autori, se considera ca este mai economica decat comanda in
functie de presiune [52 si 80]. Costul de investitie al statiilor de pompare cu
recipiente hidropneumatice este, n general, cu 25-35% mai mare decat costul
de investitie al statiilor de pompare fara recipiente hidropneumatice, ca in
cazul comenzii pompelor in functie de debit. Costul consumului de energie
de pompare este, in general mai mare in cazul comenzii in functie de debit
decat in cazul comenzii in functie de presiune. Alegerea solutiei care trebuie
adoptata se va face pe baza unui calcul tehnico-economic comparativ.
Reglajul dependent de debit din fig. 6.25 presupune o curgere
continua in reteaua de alimentare cu apa, astfel ca el nu poate fi aplicat
pentru toate pompele, deoarece in cazul in care nu exista consum sau la un
consum foarte mic, instalatia nu poate functiona. In acest caz este nevoie de
combinarea comenzii in functie de debit cu comanda in functie de presiune.
Prima pompa va fi comandata in functie de presiune, iar celelalte
pompe vor fi comandate in functie de debit.
Pentru pompa de baza este indicat sa se foloseasca o pompa cu
caracteristica de debit-presiune accentuat descendenta, nu aplatizata si cu un
debit mic. Aceasta va permita utilizarea comenzii in functie de presiune cu
un ecart optim intre presiunea de pornire si presiunea de oprire, deci cu un
consum redus de energie electrica si totodata un volum mic al recipientului
hidropneumatic.
6.2.2.4. analiza tehnico-economica comparativa intre diferite
sisteme de automatizare. Pentru analiza tehnico-sanitare, cu comanda in
functie de nivel, cu comanda in functie de presiune cu presiunea etajata
descrescator si etajata crescator, si cu comanda in functie de debit (tabelul
6.10)