Cur14 PDF

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova
IPÎ Institutul de Ştiinţe Penale şi Criminologie Aplicată
„APROB”
Rector V. Bujor
____ ____________ 2013
Catedra Ştiinţe Juridice şi Securitate Criminologică
CURRICULUM
la disciplina
Teoria generală a dreptului
învăţămînt cu frecvenţă la zi, frecvenţa redusă
Autori: Bujor Valeriu, prof. univ. dr.

Buga Larisa, lector sup. univ
Anii de studii: 2013-2014
Semestrul I
Evaluare: examen
Puncte credite: 6 (drept)
APROBAT
La şedinţa Comisiei ştiiţifico-didactice a
Catedrei Ştiinţe Juridice şi Criminologie Aplicată
____ ________________________2013
Preşedintele Comisiei,
O. Bejan APROBAT
La şedinţa catedrei
Catedrei Ştiinţe Juridice şi Criminologie Aplicată
Proces-verbal nr. __ din ________________
Şef catedră
Chişinău, 2013
NOTA INTRODUCTIVĂ
Locul şi importanţa disciplinei:
1. Sub raport didactic:
a) locul disciplinei în cadrul curriculumului universitar:
Disciplină de învăţământ care asigură formarea de ansamblu pentru profesiunea de jurist, precum
şi o pregătire teoretică fundamentală, or, reieşind din locul disciplinei în curriculumul universitar,
Teoria generală a dreptului prezintă prin sine o formă teoretică înaintată de cunoaştere a dreptului, a
înţelegerii esenţei şi sensului, a valorii şi importanţei acestuia în elaborarea principalelor categorii,
noţiuni, concepte, principii şi funcţii pentru celelalte ramuri ale dreptului.
b) semnificaţia formativă:
Sarcina aprofundării pregătirii fundamentale a juriştilor presupune perfecţionarea instruirii

teoretice generale. La intensificarea pregătirii teoretice generale, formarea la studenţi a unei concepţii
juridice dezvoltate, va contribui însuşirea cu succes de către ei a noţiunilor generale ale Teoriei
dreptului. Însuşirea lor nu este un scop în sine , este un mijloc important de cunoaştere a realităţii
juridice. Teoria generală a dreptului reprezintă unul din cursurile aprofundate, de bază, predate în
cadrul Facultăţilor de drept. În conţinutul său sunt subliniate acele generalizări ştiinţifice fundamentale
având ca temei cercetările din domeniul ştiinţelor juridice de ramură: constituţional, civil, penal,
administrativ etc. În mod evident concluziile şi generalizările teoriei generale a dreptului, reprezintă
linii directoare sub aspect teoretic precum şi principalele instrumente de tehnică juridică (norma
juridică, raport juridic, izvorul de drept, instituţia juridică etc.) pentru ştiinţele juridice de ramură.
2. Sub raport metodologico-aplicativ:

La predarea disciplinei se ţine cont de faptul că aceasta este destinată studenţilor anului I al
Facultăţii Drept, secţia zi şi anului I secţia cu frecvenţă redusă, care nu posedă competenţe
gnosiologice şi praxiologice în domeniu teoriei generale a dreptului, istoriei universale a statului şi
dreptului, dreptului constituţional şi se va pune accentul pe studierea aprofundată a aspectelor
teoretico-metodologice ale dreptului. Se va încerca antrenarea cît mai activă a studenţilor atît în timpul
seminarelor, cît şi la orele de curs, combinarea aspectelor teoretice cu cele practico- aplicative,
examinîndu-se situaţii reale din practica judiciarăşi modelîndu-se cazuri fictive.
Pe parcursul predării disciplinei se pune accentul pe acele noţiuni şi instituţii ale materiei, care să
stimuleze interesul studenţilor şi să-i determine spre o pregătire temeinică în vederea formării de buni
specialişti în domeniul dreptului. La seminare se vor organiza dezbateri pe cele mai importante
chestiuni ce ţin de problemele actuale ce poartă un caracter teoretico-juridic, se vor modela situaţii de
caz şi se vor organiza testari, conform testelor grilă, deoarece Teoria generala a dreptului este un
domeniu al confruntarilor intelectuale argumentate.
OBIECTIVELE FORMATIV-DEZVOLTATIVE
La finele studierii disciplinei, studenţii trebuie să obţină următoarele:

COMPETENŢE GNOSIOLOGICE:
• să cunoască direcţiile de cercetare, obiectul şi problematica Teoriai generale a dreptului;

• să identifice metodele de cercetare a fenomenului juridic;
• să explice dimensiunea istorica si sociala a dreptului;
• să deosebească particularităţile principalelor scoli si curente juridice în determinare esenţei,
continutului, scopului şi valorilor dreptului;
• să cunoascăşi corect să utilizeze limbajul si terminologia juridică.
COMPETENŢE PRAXIOLOGICE:
• să fundamenteze din punct de vedere juridic necesitatea elaborării şi realizării actelor normative
din Republica Moldova;
• să distingă principalele izvoare materiale si formale, principiile si functiile dreptului;
• să fie capabili să polemizeze argumentat pe problemele teoretice ale dreptului;
• să fie capabili să aprecieze şi să contureze valorile de baza ale dreptului;
• să utilizeze în activitatea practică metodologia cercetarii stiintifice a dreptului.
COMPETENŢE DE CERCETARE:
• să efectueze o analiză juridică a specificului sistemului de drept al Republicii Moldova;

• să proiecteze mecanisme de exercitare a puterii statale bazate pe fundamente teoretico- juridice;
• să propună soluţii teoretico-juridice în domeniul asigurării drepturilor şi libertăţilor fundamentale;
• să poată efectua cercetări în domeniul teoriei, istoriei si filosofiei dreptului.
Fondul de timp
Afectat cursurilor şi seminarelor.
Nr. Facultăţile Total Activitatea Ore în auditoriu

ore
Ctr. Drept individuală
a
studentului
Învăţămînt Total Curs Seminare
de zi 180 100
80 40 40
D(4 ani).
Învăţămînt Total Curs Seminare

cu 180 148 32 24 8
frecvenţa
redusă
F/R,
5 ani
STANDARD CURICULAR
Teoria generală a dreptului.
1. La nivel de cunoaştere
- să recunoască fenomenul juridic al societăţii în toate componentele sale: conştiinţă juridică,
sistemul dreptului, raporturi juridice, practică juridică, norme juridice;
- să distingă accepţiunile noţiunii „drept”;
- să identifice dreptul ca ştiinţă, dreptul ca tehnică, dreptul ca artă, dreptul ca religie;
- să definească dreptul prin prisma principalelor şcoli şi curente în gândirea juridică;
- să reproducă conceptele juridice primare şi cele construite;
- să definească categoriile juridice elementare.
2. La nivel de înţelegere şi aplicare

- să descrie şi să analizeze fenomenul juridic al societăţii;
- să observe şi să înţeleagă când este dreptul, cum este dreptul şi ce este dreptul;
- să evidenţieze, să cerceteze şi să exemplifice factorii de configurare a dreptului;
- să distingă „litera” şi „spiritul” legii;
- să interpreteze dreptul prin prisma realizărilor doctrinare;
- să compare tipurile dreptului, precum şi formele dreptului;
- să explice funcţiile dreptului;
- să stabilească corelaţia drept şi stat, drept şi alte norme sociale, conştiinţă juridică şi realizarea
dreptului;
- să clasifice normele juridice şi actele normativ juridice;
- să analizeze structura logică a normelor juridice;
- să interpreteze normele juridice prin metode şi principii adecvate;
- să estimeze eficienţa normelor juridice;
- să aplice normele juridice la stări de fapt;
- să constate imperfecţiunile dreptului pozitiv;
- să poată formula propuneri de lege ferenda;
- să înţeleagă şi să utilizeze adecvat terminologia juridică;
- să-şi autoevalueze conştiinţa juridică la nivel ideologic şi psihologic.
3. La nivel de integrare
- să cerceteze şi să armonizeze doctrina şi practica juridică;
- să analizeze textele de legi, aplicând, în special, metoda comparativismului juridic;
- să valorizeze principiile generale ale dreptului;
- să integreze cunoştinţele şi deprinderile obţinute în cadrul Teoriei generale a dreptului cu cele
acumulate în cadrul altor discipline juridice;
- să valorifice cunoştinţele juridice teoretice obţinute în cadrul Teoriei generale a dreptului în
practica juridică;
- să avanseze la nivel de conştiinţă juridică şi cultură juridică în curs de formare profesională;
- să manifeste intoleranţă faţă de nihilismul juridic, contribuind la minimalizarea acestui fenomen.
Conţinutul disciplinei.
Modulul 1. Obiectul şi metodele teoriei generale a dreptului şi statului
Modulul 2. Originea (geneza) dreptului şi statului
Modulul 3. Noţiuni generale despre stat
Modulul 4. Noţiuni generale despre drept: esenţa, principiile şi funcţiile
Modulul 5 Norma juridică
Modulul 6. Izvoarele dreptului
Modulul 7. Tehnica elaborării (crearea) dreptului
Modulul 8 . Interpretarea normelor juridice
Modulul 9. Raportul juridic
Modulul 10, Realizarea dreptului
Modulul 11. Legalitatea şi ordinea de drept
Modulul 12. Comportamentul legal şi comportamentul ilicit
Modulul 13. Răspunderea juridică
Modulul 14. Sistemul dreptului
Modulul 15. Teorii şi curente în gîndirea juridică
Orele de curs şi orele de seminare pentru fiecare modul
a) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor (învăţămînt la zi)
Nr. Tema P S L.I

1. Introducere în cursul teoria generală a dreptului 2 2 8
2. Noţiuni generale despre stat 4 4 8
3. Noţiuni generale despre drept 4 4 8
4. Norma juridică 4 4 6
5. Izvoarele dreptului 2 2 6
Testare curentă nr. 1
6. Tehnica elaborării (crearea) dreptului 2 2 6
7. Interpretarea normelor juridice 2 4 8
8. Raportul juridic 4 4 6
9. Acţiunea şi realizarea dreptului 2 2 6
10. Legalitatea şi ordinea de drept 2 2 6
11. Comportamentul legal şi comportamentul ilicit 4 4 8
12. Răspunderea juridică 4 4 8
13. Sistemul dreptului 2 2 8

14. Teorii şi curente în gândirea juridică - - 8
Se petrece sub formă de conferinţă ştiinţifică
15. Curs generalizator 2 - -
Total: 40 40 100
b) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor (învăţământ cu frecvenţa redusă)
Nr. Tema P S L.I
Modului I
1. Introducere în cursul teoria generală a dreptului - - 8
2. Noţiuni generale despre stat 2 - 16
3. Noţiuni generale despre drept 2 - 16
Modulul II
4. Norma juridică 2 2 12
5. Izvoarele dreptului 2 1 10
6. Tehnica elaborării (crearea) dreptului 1 1 10
7. Interpretarea normelor juridice 2 1 10
Modulul III
8. Raportul juridic 2 1 10
9. Acţiunea şi realizarea dreptului 2 - 6
10. Legalitatea şi ordinea de drept 1 - 6
Modulul IV
11. Comportamentul legal şi comportamentul ilicit 2 1 12
12 Răspunderea juridică 2 1 12
Modulul V
13 Sistemul dreptului 2 - 6
14 Teorii şi curente în gândirea juridică - - 14
15. Curs generalizator 2 - -

Total: 24 8 148
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI
Obiective de referinţă Conţinuturi

Obiectivele temei Aspectele-cheie ale temei
1. Introducere în cursul teoria generală a
- să definească noţiunea de teoria generală a dreptului
dreptului; 1. Noţiunea teoriei generale a dreptului;
- să indentifice scopul teoriei generale a dreptului; 2. Scopul şi esenţa teoriei generale a dreptului;
- să stabilească esenţa teoriei generale a dreptului; 3. Obiectul teoriei generale a dreptului;
- să distingă obiectul teoriei generale a dreptului; 4. Funcţiile teoriei generale a dreptului;
- să identifice funcţiile teoriei generale a dreptului; 5. Metodele şi metodologia teoriei generale a
- să evidenţieze metodele de cercetare ştiinţifică a dreptului;
dreptului; 6. Determinarea locului şi rolului teoriei
- să stabilească locul şi să determine rolul teoriei generale a dreptului şi statului în cadrul
generale a dreptului şi statului în cadrul sistemului sistemului ştiinţelor juridice.
ştiinţelor juridice;
2. Noţiuni generale despre stat

-să determine factorii economici, sociali, istorici, 1. Însemnătatea studierii originii dreptului;
spirituali etc., care au determinat apariţia dreptului; 2. Puterea şi regularea relaţiilor sociale în cadrul
-să identifice particularităţile normelor gentilico- comunităţii primitive;
tribale; 3. Caracteristica puterii şi a normelor sociale în
-să distingă caracteristicele puterii şi a normelor sociale comunitatea primitivă;
din comunitatea primitivă; 4. Destrămarea comunităţii primitive. Cauzele
- să stabilească cauzele care au dus la destrămarea care au contribuit la destrămarea comunităţii
comunităţii primitive; primitive;
- să caracterizeze esenţa divizării sociale a muncii; 5. Premisele apariţiei dreptului şi statului;
- să recunoască apariţia proprietăţii private în societate; 6. Căile şi formele apariţiei dreptului şi statului la
-să identifice premisele apariţiei dreptului şi statului; diferite popoare;
-să caracterizeze concepţiile privind originea statului şi 7. Conceptul statului, esenţa şi trăsăturile lui;
dreptului la diferite popoare; 8. Forma statului:
-să diferenţieze între căile aziatice şi căile occidentale a) forma de guvernământ: regimul de
de apariţie a dreptului; guvernământ;
- să definească statul; b) forma structurii de stat;
- să stabilească esenţa statului şi să interpreteze c) regimul politic.
trăsăturile lui caracteristice; 9. Sarcinile şi funcţiile statului.
- să determine formele statului; 10. Mecanismul statului.
- să descrie forma de guvernământ şi elementele
acesteia;
- să stabilească forma organizării statale;
- să identifice formele regimului politic;
-să determine sarcinile şi funcţiile statului;
- să caracterizeze funcţiile interne ale statului;
- să deosebească mecanismul statului;
-să evidenţieze legităţile dezvoltării istorice a dreptului
şi să determine tipurile istorice de stat;
-să interpreteze organizarea politico-etatică a
Republicii Moldova;
-să determine dimensiunile statului;
- să descrie semnele esenţiale unui stat de drept;
- să argumenteze prevederea constituţională „Republica
Moldova este un stat de drept”.
3. Noţiuni generale despre drept: esenţa,
- să definească dreptul; principiile şi funcţiile
- să identifice esenţa dreptului şi să caracterizeze 1. Conceptul, esenţa şi trăsăturile esenţiale ale
trăsăturile dreptului ca fenomen social; dreptului. Accepţiunile dreptului. Dreptul
-să definească dreptul obiectiv şi dreptul subiectiv; obiectiv şi dreptul subiectiv.
- să identifice valoarea dreptului ca fenomen al culturii 2. Valoarea dreptului ca fenomen al culturii
umane; umane.
- să definească principiile dreptului; 3.Principiile dreptului: concept, clasificare,
- să identifice principiile dreptului şi să le clasifice; caracteristica generală.
- să stabilească rolul practic al principiilor dreptului; 4. Funcţiile dreptului. Clasificarea funcţiilor
- să reproducă definiţia funcţiilor dreptului; dreptului.
- să menţioneze criteriile de clasificare a funcţiilor
dreptului;
- să interpreteze şi să observe manifestări concrete ale
funcţiei de reglementare juridică a relaţiilor sociale;
- să interpreteze şi să enumere etapele de realizare a
funcţiei de conservare şi protecţie a valorilor sociale;
4. Norma juridică
- să formuleze definiţia normelor sociale; 1.Normele sociale: noţiunea, semnele şi
- să stabilească rolul normelor juridice în contextul tipurile;
normelor sociale; 2.Conceptul şi trăsăturile caracteristice
- să reproducă definiţia normei juridice; normelor juridice;
- să explice semnele definitorii ale normei juridice: 3. Tipurile normelor juridice. Clasificarea
caracterul general şi impersonal, caracterul tipic, normelor juridice. Criterii de clasificare a
caracterul obligatoriu; normelor;
- să evidenţeze criteriile de clasificare a normelor 4. Structura normei juridice. Caracteristica
juridice, exemplificîndu-le; generală a elementelor constitutive ale
- să distingă elementele structurii logice a normei normelor juridice.
juridice;
- să identifice şi să descrie dispoziţia normei juridice;
- să identifice şi să descrie ipoteza normei juridice;
- să identifice şi să descrie sancţiuna normei juridice;
- să stabilescă structura trihotomică a normelor juridice
selectate din cardul legislaţiei în vigoare a R. Moldova.
- să reproducă definiţia izvorului de drept în sens 5. Izvoarele dreptului

formal; 1. Conceptul izvorului de drept: clasificarea
-să definească izvorul de drept în sens material; izvoarelor dreptului.
- să identifice izvoarele dreptului şi să le clasifice; 2. Caracteristica generală a izvoarelor formale ale
-să stabilească evoluţia izvoarelor dreptului pe dreptului.
parcursul istoriei; a) obiceiul juridic (cutuma);
-să caracterizeze principalele izvoare ale dreptului la b) precedentul juridic;
etapa contemporană; c) doctrina;
-să determine ierarhia izvoarelor de drept; d) normele religioase;
- să caracterizeze obiceiul juridic în funcţie de izvor e) contractul normativ;
formal de drept; d) actul normativ.
- să caracterizeze precedentul judiciar în funcţie de 3. Conceptul şi tipurile actelor normative ca
izvor formal de drept anglo-saxon; principalul izvor de drept.
- să observe particularităţile contractului normativ în 4. Noţiunea legislaţiei. Legea. Categoriile de legi.
funcţie de izvor formal de drept; Constituţia - legea supremă a statului. Legile
- să identifice noţiunea legislaţiei; constituţionale. Legile organice. Legile ordinare.
-să caracterizeze rolul legii ca izvor de drept şi să 5. Actele normative subordonate legii.
determine rolul acestora în sistemul izvoarelor 6. Izvoarele dreptului Republicii Moldova.
dreptului din Republica Moldova;
- să caracterizeze actul normativ subordonat legii;
- să stabilească izvoarele dreptului Republicii Moldova
6. Tehnica elaborării actelor normative
-să identifice tehnica juridică şi tehnica legislativă şi să 1. Conceptul tehnicii juridice.
se pronunţe asupra rolului acestora;
- să reproducă noţiunea legiferării; 2. Tehnica juridică şi tehnica legislativă.
-să evidenţieze principiile legiferării; 3. Noţiunea şi principiile legiferării.
- să caracterizeze funcţiile legiferării; 4. Funcţiile legiferării.
-să identifice şi să reţină etapele procesului legiferării şi 5.Etapele procesului de legiferare, caracteristica
să le caracterizeze. generală.
7. Interpretarea normelor juridice

-să identifice interpretarea normelor juridice şi să se 1.Conceptul şi însemnătatea interpretării
pronunţe asupra importanţei ei; normelor juridice.
- să stabilească esenţa şi scopul interpretării normelor 2. Scopul şi funcţiile interpretării normelor
juridice; juridice.
- să determine funcţiile interpretării normelor juridice;
-să determine formele de interpretare a dreptului; 3. Formele de interpretare a dreptului.
- să stabilească consecinţele juridice ale interpretării Interpretarea oficială şi interpretarea neoficială.
oficiale şi interpretării neoficiale; Alte forme de interpretare a dreptului.
-să concretizeze metodele de interpretare a dreptului; 4. Metodele de interpretare a dreptului; Metoda
-să evidenţieze semnele ce caracterizează actele de logică. Metoda istorică. Metoda sistematică.
interpretate a dreptului; Metoda gramaticală. Metoda teleologică.
- să distingă rezultatele interpretării normelor juridice;
5. Noţiunea actului de interpretare a normelor
- analizaţi interpretarea extensivă şi interpretarea
juridice.
restrictivă.
6. Rezultatul interpretării normelor juridice
8. Raportul juridic
-să definească conceptul raportului juridic;
-să caracterizeze semnele raportului juridic; 1.Conceptul, semnele şi tipurile raportului juridic;
-să caracterizeze tipurile raportului juridic; 2. Subiecţii raportului juridic;
-să identifice elementele de structură a raportului 3. Conţinutul raportului juridic;
juridic; 4. Obiectul raportului juridic;
-să diferenţieze următoarele concepte: 5. Faptele juridice şi tipurile faptelor juridice.
- subiect de drept şi subiect a raportului juridic;
-să caracterizeze subiecţii raportului juridic;
-să definească conceptul conţinutului raportului juridic;
-să definească conceptul, trăsăturile şi clasificarea
drepturilor subiective;
-să definească conceptul, şi clasificarea obligaţiilor
juridice;
- să analizeze şi să sintetizeze capacitatea juridică a
subiectelor raportului juridic;
- să identifice obiectul raportului juridic;
-să definească şi să clasifice faptele juridice în
dependenţă de diferite criterii.
9. Acţiunea şi realizarea dreptului

- să distingă obiectul realizării dreptului; 1. Obiectul şi metodele realizării dreptului;
- să identifice metodele realizării dreptului; 2. Conceptul acţiunii dreptului şi a realizării
- să reproducă noţiunea de acţiune a dreptului; dreptului;
- să diferenţieze nivelul existenţei dreptului de nivelul 3. Noţiunea mecanismului realizării dreptului;
previziunilor socio-juridice; 4. Formele realizării dreptului.
- să reproducă definiţia realizării dreptului;
- să numească mecanismul realizării dreptului;
- să caracterizeze elementele structurale ale
mecanismului realizării dreptului;
- să stabilească formele realizării dreptului.
10. Legalitatea şi ordinea de drept

-să definească legalitatea;
- să determine cerinţele legalităţii; 1. Conceptul legalităţii.
-să determine importanţa ordinii de drept; 2. Cerinţele legalităţii.
- să reproducă definiţia ordinii de drept; 3. Ordinea de drept: noţiunea, semnele, conţinutul
-să stabilească semnele ordinii de drept; şi structura.
-să identifice conţinutul şi structura ordinii de drept;
- să determine interacţiunea legalităţii cu ordinea de
drept;
11. Comportamentul legal şi comportamentul

-să reproducă definiţia comportamentului legal; ilicit
- să enunţe semnele comportamentului legal;
- să definească comportamentul ilicit; 1. Noţiunea comportamentului legal
- să identifice semnele comportamentul ilicit; 2. Conceptul şi semnele comportamentului ilicit
- să identifice pericolul social al încălcării; 3. Felurile comportamentului ilicit
- să facă deosebirea între contravenţie şi infracţiune; 4. Componenţa juridică a comportamentului ilicit
- să stabilească elementele componenţei juridice a 5. Cauzele şi condiţiile comportamentului ilicit
comportamentului ilicit: obiectul, latura obiectivă, 6. Abuzul de drept
subiectul, latura subiectivă;
- să determine cauzele comportamentului ilicit;
- să enunţe condiţiile comportamentului ilicit;
- să identifice esenţa abuzului de drept.
-
12. Răspunderea juridică
- să definească noţiunea de răspundere juridică;
- să evidenţieze esenţa răspunderii juridice ca formă a 1. Răspunderea juridică ca formă a constrîngerii
constrîngerii statale; statale.
- să pună în evidenţă trăsăturile răspunderii juridice; 2. Formele răspunderii juridice.
- să numească şi să explice condiţiile răspunderii 3. Scopul, funcţiile, temeiurile şi principiile
juridice; răspunderii juridice.
- să identifice formele răspunderii juridice; 4. Cauzele care exclud caracterul ilicit al faptei şi
- să determine scopul şi funcţiile răspunderii juridice; care înlătură răspunderea juridică.
- să coreleze răspunderea juridică penală cu
răspunderea juridică administrativă;
- să coreleze răspunderea juridică civilă cu răspunderea
juridică materială;
- să coreleze răspunderea juridică disciplinară cu
răspunderea juridică administrativă;
- să stabilească împrejurările care exclud caracterul
ilicit al faptei şi care înlătură răspunderea juridică.
- să identifice sistemul dreptului; 13. Sistemul dreptului

-să determine diferenţierea acestora de sistemul 1.Conceptul sistemului de drept. Sistemul
legislativ şi sistemul juridic; dreptului, sistemul legislativ, sistemul juridic.
- să reproducă conceptul de ramură şi subramură a 2.Ramura şi subramura dreptului. Instituţia
dreptului; juridică.
- să caracterizeze instituţia juridică; 3.Caracteristica succintă a celor mai importante
- să diferenţieze ramurile dreptului public de ramurile ramuri de drept. Dreptul public - drept privat.
dreptului privat; 4.Sistematizarea legislaţiei. Încorporarea şi
-să caracterizeze diviziunile principale ale sistemului codificarea.
de drept;
-să argumenteze constituirea sistemului de drept din
Republica Moldova
- să definească sistematizarea legislaţiei;
- să identifice modalităţile de sistematizare a legislaţiei:
încorporarea şi codificarea
-să determine originele dreptului natural în perioada 16. Teorii şi curente în gîndirea juridică.
antică ;
-să stabilească legătura dintre dreptul natural şi teologia 1.Cauza multiciplităţii teoriilor şi curentelor în
creştină; gîndirea juridică.
-să definească şi să determine fundamentul, principiile a.Teoria creştină şi dreptul natural
şi metodele de cunoaştere a dreptului natural în b.Şcoala dreptului natural
viziunea lui H. Grotius. c.Triumful dreptului natural
-să definească dreptul natural în viziunea lui Samuel d.Eclipsa Dreptului natural
Pujendorf; e.Renaşterea dreptului natural
-să identifice perioada triumfului dreptului natural în f.Actualitatea dreptului natural.
perioada revoluţiilor moderne în SUA şi Franţa; 2.Caracteristica principalelor curente şi teorii ale
-să determine reprezentanţii şcolii dreptului natural în gîndirii juridice.
perioada contemporană; a.Şcoala istorică
-să stabilească reprezentanţii şcolii istorice şi să b.Şcoala utilitară
prezinte principalele idei ale acestei şcoli; c.Şcoala sociologică
-să determine reprezentanţii şi principalele idei ale d.Pragmatismul
şcolii utilitare; e.Şcoala normativistă
-să identifice reprezentanţii şcolii sociologice şi ideile 3.Teorii şi curente în gîndirea juridică a
principale ale ei; Republicii Moldova.
-să identifice ideile principale ale şcolii normativiste a
lui H.Kelsen
CONŢINUTUL ORELOR DE CURS ŞI AL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE ÎN FORMĂ DE

SEMINARE
DENUMIREA ŞI CONŢINUTUL TEMELOR.

Modulul I. Introducere în cursul teoria generală a dreptului
Obiective de referinţă:
- să definească noţiunea de teoria generală a dreptului şi statului;
- să identifice scopul teoriei generale a dreptului şi statului;
- să stabilească esenţa teoriei generale a dreptului şi statului;
- să distingă obiectul teoriei generale a dreptului şi statului;
- să identifice funcţiile teoriei generale a dreptului şi statului;
- să evidenţieze metodele de cercetare ştiinţifică a dreptului şi statului;
- să stabilească locul şi să determine rolul teoriei generale a dreptului şi statului în cadrul sistemului
ştiinţelor juridice;
Întrebări pentru discuţii:

1. Care este obiectul teoriei generale a dreptului?
2. Formulaţi scopul teoriei generale a dreptului ca ştiinţă şi disciplină de studiu.
3. Enumeraţi problemele-cheie din domeniul teoriei generale a dreptului.
4. Ce înţelegeţi prin termenul de „noţiune judiciară” şi „categorie juridică”?
5. Formulaţi rolul noţiunilor şi categoriilor elaborate de teoria generală a dreptului.
6. Detaliaţi conţinutul funcţiilor teoriei generale a dreptului.
7. Enumeraţi metodele universale de studiu a dreptului.
8. Caracterizaţi metodele juridice speciale de studiu a dreptului.
9. Explicaţi sensul afirmaţiei „în raport cu ştiinţele ramurale, teoria generală a dreptului se
manifestă ca ştiinţă juridică”.
Bibilografia recomandată:
1. Vrabie Genoveva, Popescu Sofia. Teoria generală a dreptului. Editura „Ştefan Procopiu”. Iaşi,
1993, p. 19-28;
2. Mazilu Dumitru. Teoria generală a dreptului. Ediţia a II-a, Editura All Beck. Bucureşti, 2000,
p. 5-25;
3. Voicu Costică. Teoria generală a dreptului. Editura „Lumina Lex”, Bucureşti, 2002, p. 7-40;
4. Popa Eugen, Ciacli Petru. Elemente de drept public şi privat. Editura „Servo-Sat”. Arad, 1998,
p. 7-8;
5. Avornic Gheorghe. Tratat de teoria generală a statului şi dreptului, în două volume.
Tipografia Centrală, Chişinău, 2010. Vol. 1, р. 31-78;
6. Pîrău Ion, Bujor Valeriu. Teoria generală a dreptului. Note de curs, Universitatea de
Criminologie. Chişinău, 2003, p. 7-12;
7. Baltag Dumitru, Guţu Alexei. Teoria generală a dreptului. Academia de Poliţie „Ştefan cel
Mare”. Chişinău, 2010, p. 51-74;
8. Перевалов В.Д. Теория государства и права. Издательство Юрайт, Москва, 2012, с. 16-
31.
9. Бужор В.Г. Общая теория государства и права. Курс лекций. Измаил, 2008, с. 3-13
Modulul II. Noţiuni generale despre stat
-să determine factorii economici, sociali, istorici, spirituali etc., care au determinat apariţia dreptului şi
statului;
-să identifice particularităţile normelor gentilico-tribale;
-să distingă caracteristicele puterii şi a normelor sociale din comunitatea primitivă;
- să stabilească cauzele care au dus la destrămarea comunităţii primitive;
- să caracterizeze esenţa divizării sociale a muncii;
- să recunoască apariţia proprietăţii private în societate;
-să identifice premisele apariţiei dreptului şi statului;
-să caracterizeze concepţiile privind originea statului şi dreptului la diferite popoare;
-să diferenţieze între căile aziatice şi căile occidentale de apariţie a dreptului şi statului;
- să definească statul;
- să stabilească esenţa statului şi să interpreteze trăsăturile lui caracteristice;
- să determine formele statului;
- să descrie forma de guvernământ şi elementele acesteia;
- să stabilească forma organizării statale;
- să identifice formele regimului politic;
-să determine sarcinile şi funcţiile statului;
- să caracterizeze funcţiile interne ale statului;
- să deosebească mecanismul statului;
-să evidenţieze legităţile dezvoltării istorice a dreptului şi să determine tipurile istorice de stat;
-să interpreteze organizarea politico-etatică a Republicii Moldova;
-să determine dimensiunile statului;
- să descrie semnele esenţiale unui stat de drept;
- să argumenteze prevederea constituţională „Republica Moldova este un stat de drept”.
1. Caracterizaţi succint comunitatea primitivă.
2. Exprimaţi-vă opinia vizavi de formaţiunea primitivă şi premisele apariţiei statului şi
dreptului.
3. Distingeţi premisele care au contribuit la apariţia statului şi dreptului.
4. Care a fost rolul diviziunii sociale a muncii la apariţia statului.
5. Caracterizaţi organizările sociale care au contribuit la apariţia statului şi dreptului.
6. Ce a dictat apariţia statului şi dreptului.
7. Faceţi o paralelă între statul modern şi primele formaţiuni statale.
8. Definiţi statul.
9. Care este esenţa statului.
10. Enumeraţi şi descrieţi caracteristicile statului.
11. Ce înţelegeţi prin forma statului?
12. Prin ce se deosebeşte ”forma de guvernămînt” de ”structura de stat”.
13. Evidenţiaţi cîteva deosebiri între ”republica parlamentară” ”republica prezidenţială”.
14. Caracterizaţi Republica Moldova după forma de stat.
15. Ce presupune noţiunea de „mecanism al statului”?
16. Trasaţi scopul statului contemporan.
17. Distingeţi funcţiile interne ale statului.
18. Caracterizaţi funcţiile externe ale statului.
19. Exprimaţi-vă opinia vizavi de funcţiile statului şi implementarea acestora în viaţa statului
modern.
20. Stabiliţi funcţiile statului Republica Moldova la etapa contemporană.
21. Selectaţi din literatura de specialitate postulate ale marilor filosofi despre stat.
22. Argumentaţi prevederea constituţională „Republica Moldova este un stat de drept”
Bibliografia recomandată:
1. Vrabie Genoveva, Popescu Sofia. Teoria generală a dreptului. Editura „Ştefan Procopiu”. Iaşi,
1993, p. 183-197;
p. 78-95;
3. Voicu Costică. Teoria generală a dreptului. Editura „Lumina Lex”, Bucureşti, 2002, p. 91-94;
Tipografia Centrală, Chişinău, 2010. Vol. 1, р. 191-286;
5. Pîrău Ion, Bujor Valeriu. Teoria generală a dreptului. Note de curs, Universitatea de
Mare”. Chişinău, 2010, p. 105-125;
96.
8. Бужор В.Г. Общая теория государства и права. Курс лекций. Измаил, 2008, с. 48-79
Modulul III. Noţiuni generale despre drept

- să definească dreptul;
- să identifice esenţa dreptului şi să caracterizeze trăsăturile dreptului ca fenomen social;
-să definească dreptul obiectiv şi dreptul subiectiv;
- să identifice valoarea dreptului ca fenomen al culturii umane;
- să definească principiile dreptului;
- să identifice principiile dreptului şi să le clasifice;
- să stabilească rolul practic al principiilor dreptului;
- să reproducă definiţia funcţiilor dreptului;
- să menţioneze criteriile de clasificare a funcţiilor dreptului;
- să interpreteze şi să observe manifestări concrete ale funcţiei de reglementare juridică a relaţiilor
sociale;
- să interpreteze şi să enumere etapele de realizare a funcţiei de conservare şi protecţie a valorilor
sociale
1. Ce reprezintă dreptul ca fenomen social?

2. Numiţi caracteristicile dreptului.
3. Formulaţi definiţia dreptului.
4. Prin ce se exprimă egalitatea, libertatea şi echitatea socială.
5. Care este esenţa socială a dreptului?
6. Prin ce se exprimă valoarea socială a dreptului?
7. Explicaţi cum înţelegeţi afirmaţia „dreptul – fenomen social cu caracter intelectual-volitiv”.
8. Daţi o interpretare afirmaţiei „dreptul exprimă voinţa şi interesele deţinătorilor puterii”.
9. Explicaţi esenţa noţiunilor: „voinţă generală”, „voinţă dominantă”, „voinţă juridică”, „expresie
normativă”.
10. Ce au în comun şi prin ce se deosebesc noţiunile „drept” şi „lege”?
11. De ce este determinat dreptul ca fenomen socio-juridic?
12. Ce semnificaţie are termenul „interes”?
13. Explicaţi în scris semnificaţia termenilor „egalitate”; „echitate”; „libertate”.
14. Definiţi noţiunea „principii ale dreptului”?
15. Numiţi criteriile după care pot fi clasificate principiile dreptului.
16. Care este valoarea şi importanţa principiilor dreptului.
17. Numiţi principiile fundamentale ale dreptului.
18. Caracterizaţi fiecare principiu în parte.
19. Ce înţelegeţi prin noţiunea „funcţii ale dreptului”?
20. Descrieţi şi explicaţi funcţia de reglementare a dreptului.
21. Exemplificaţi funcţia de apărare a dreptului.
22. Ce înţelegeţi prin izvor material de drept?
23. Enumeraţi factorii determinant ai constituirii dreptului.
24. Ce înţelegeţi prin izvor de drept în sens formal?
25. Enumeraţi tipurile izvoarelor de drept.
26. Care sînt particularităţile obiceiului juridic?
27. În ce constă esenţa precedentului judiciar?
28. Care este rolul doctrinei ca izvor de drept?
29. Ce înţelegeţi prin noţiunea de ”contract normativ”?
30. Formulaţi noţiunea actului normativ. Enumeraţi particularităţile acestuia.
31. Ce tipuri de acte normative cunoaşteţi.
32. Definiţi legea şi enumeraţi semnele ei.
33. Formulaţi şi definiţi actul normativ subordonat legii.
34. Enumeraţi tipurile actelor normative subordonate legilor
p. 26-63;
2. Voicu Costică. Teoria generală a dreptului. Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002, p. 41-58;
3. Popa Nicolae. Teoria generală a dreptului. Bucureşti, 1997, p. 62-72; 82-92;
4. Avornic Gheorghe. Tratat de teoria generală a statului şi dreptului, în două volume. Tipografia
Centrală. Chişinău, 2010. Vol. I, p. 335-412;
5. Pîrău Ion, Bujor Valeriu. Teoria generală a dreptului. Note de curs. Universitatea de
Mare”, Chişinău, 2010, p. 75-104;
7. Перевалов В.Д. Теория государства и права. Издательство Юрайт, Москва, 2012.
8. Бужор В.Г. Общая теория государства и права. Курс лекций. Измаил, 2008, с. 80-104.
Modulul IV. Norma juridică

- să formuleze definiţia normelor sociale;
- să stabilească rolul normelor juridice în contextul normelor sociale;
- să reproducă definiţia normei juridice;
- să explice semnele definitorii ale normei juridice: caracterul general şi impersonal, caracterul tipic,
caracterul obligatoriu;
- să evidenţieze criteriile de clasificare a normelor juridice, exemplificându-le;
- să distingă elementele structurii logice a normei juridice;
- să identifice şi să descrie dispoziţia normei juridice;
- să identifice şi să descrie ipoteza normei juridice;
- să identifice şi să descrie sancţiunea normei juridice;
- să stabilească structura trihotomică a normelor juridice selectate din cadrul legislaţiei în vigoare a R.
Moldova

1. Formulaţi definiţia normei sociale.
2. Care este esenţa normativităţii ca lege socială?
3. Ce înţelegeţi prin “obicei”?
4. Stabiliţi corelaţia moralei şi dreptului.
5. Ce este morala? Descrieţi principalele valori morale într-o societate democratică.
6. Care sunt particularităţile normelor corporative?
7. Stabiliţi corelaţia dreptului cu religia.
8. Aduceţi exemple în care normele religioase reglementează relaţiile între oameni.
9. Conspectaţi cele 10 porunci, expunîndu-le ca norme sociale.
10. Formulaţi definiţia normei juridice.
11. Cum înţelegeţi expresia “Norma juridică reflectă cele mai importante relaţii sociale”?
12. Care este esenţa modelării relaţiilor sociale cu ajutorul normelor juridice?
13. Cum se manifestă tipizarea faţă de norma juridică?
14. Prin ce se exprimă caracterul obligatoriu şi general al normei juridice?
15. Ce include conţinutul normei juridice?
16. Ce criterii de clasificare a normelor juridice cunoaşteţi?
17. Caracterizaţi normele-reguli de comportament şi care este diferenţa de normele-definiţii?
18. Diferenţiaţi normele juridice materiale de cele procesuale.
19. Caracterizaţi normele evidenţiate după metoda reglementării juridice.
20. Care este diferenţa dintre normele onerative, prohibitive şi permisive?
21. Care elemente formează structura normei juridice?
22. Care este conţinutul ipotezei ca element al normei juridice?
23. Enumeraţi tipurile de dispoziţii ca element al normei juridice.
24. Care este rolul sancţiunii în cadrul normei juridice?
25. Enumeraţi tipurile sancţiunilor.
1. Vrabie Genoveva, Popescu Sofia. Teoria generală a dreptului. Editura Ştefan Procopiu. Iaşi,
1993, p. 46-65;
2. Mazilu Dumitru. Teoria generală a dreptului. Ediţia a II-a. Editura All Beck. Bucureşti, 2000,
p. 188-210;
4. Popa Eugen, Ciacli Petru. Elemente de drept public şi privat. Editura Servo-Sat.Arad, 1998, p.
8-10;
Tipografia Centrală. Chişinău, 2010. Vol. 1, 391-458;
Mare”. Chişinău, 2010, p. 140-170;
160.
Modulul V. Izvoarele dreptului

- să reproducă definiţia izvorului de drept în sens formal;

-să definească izvorul de drept în sens material;
- să identifice izvoarele dreptului şi să le clasifice;
-să stabilească evoluţia izvoarelor dreptului pe parcursul istoriei;
-să caracterizeze principalele izvoare ale dreptului la etapa contemporană;
-să determine ierarhia izvoarelor de drept;
- să caracterizeze obiceiul juridic în funcţie de izvor formal de drept;
- să caracterizeze precedentul judiciar în funcţie de izvor formal de drept anglo-saxon;
- să observe particularităţile contractului normativ în funcţie de izvor formal de drept;
- să identifice noţiunea legislaţiei;
-să caracterizeze rolul legii ca izvor de drept şi să determine rolul acestora în sistemul izvoarelor
dreptului din Republica Moldova;
- să caracterizeze actul normativ subordonat legii;
- să stabilească izvoarele dreptului Republicii Moldova

1. Ce înţelegeţi prin izvor material de drept?
2. Enumeraţi factorii determinant ai constituirii dreptului.
3. Ce înţelegeţi prin izvor de drept în sens formal?
4. Enumeraţi tipurile izvoarelor de drept.
5. Care sînt particularităţile obiceiului juridic?
6. În ce constă esenţa precedentului judiciar?
7. Care este rolul doctrinei ca izvor de drept?
8. Ce înţelegeţi prin noţiunea de ”contract normativ”?
9. Formulaţi noţiunea actului normativ. Enumeraţi particularităţile acestuia.
10. Ce tipuri de acte normative cunoaşteţi.
11. Definiţi legea şi enumeraţi semnele ei.
12. Formulaţi şi definiţi actul normativ subordonat legii.
13. Enumeraţi tipurile actelor normative subordonate legilor
1993, p. 34-46;
p. 212-237;
4. Popa Nicolae. Teoria generală a dreptului. Bucureşti, 1997, p. 190-215;
Tipografia Centrală. Chişinău, 2010. Vol. 2, р. 9-34;
Mare”. Chişinău, 2010, p. 181-198;
165.
Modulul VI. Tehnica elaborării actelor normative

- să identifice tehnica juridică şi tehnica legislativă şi să se pronunţe asupra rolului acestora;
- să reproducă noţiunea legiferării;
- să evidenţieze principiile legiferării;
- să caracterizeze funcţiile legiferării;
- să identifice şi să reţină etapele procesului legiferării şi să le caracterizeze

1. Numiţi factorii influenţabili ai procesului de elaborare a dreptului?
2. Care este diferenţa între procesul de formare a dreptului şi procesul de elaborare a dreptului?
3. Care este diferenţa dintre procesul de elaborare a dreptului şi tehnica legislativă?
4. Care este conţinutul principiilor de bază ale procesului de elaborare a dreptului.
5. Care funcţii sunt realizate în procesul de elaborare a dreptului?
6. Enumeraţi tipurile procesului de elaborare a dreptului.
7. Ce presupune pregătirea actului normativ ca etapă a procesului de elaborare a dreptului?
8. Care este conţinutul celei de-a doua etape a procesului de elaborare a dreptului?
9. Descrieţi structura actului normativ.
1993, p. 49-57.
p. 238-250.
3. Voicu Costică. Teoria generală a dreptului. Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002, p. 196-235.
4. Popa Nicolae. Teoria generală a dreptului. Bucureşti, 1997, p. 215-240.
5. Avornic Gheorghe. Tratat de teoria generală a statului şi dreptului în două volume. Tipografia
Centrală. Chişinău, 2010. Vol. 2, p. 35-64.
Criminologie. Chişinău, 2003, p. 70-74.
mare”. Chişinău, 2010, p. 199-214.
8. Перевалов В.Д. Теория государства и права. Издательство Юрайт- 2012, с. 210-229.
Modulul VII. Interpretarea normelor juridice

- să identifice interpretarea normelor juridice şi să se pronunţe asupra importanţei ei;
- să stabilească esenţa şi scopul interpretării normelor juridice;
- să determine funcţiile interpretării normelor juridice;
- să determine formele de interpretare a dreptului;
- să stabilească consecinţele juridice ale interpretării oficiale şi interpretării neoficiale;
- să concretizeze metodele de interpretare a dreptului;
- să evidenţieze semnele ce caracterizează actele de interpretate a dreptului;
- să distingă rezultatele interpretării normelor juridice;
- analizaţi interpretarea extensivă şi interpretarea restrictivă.

1. Care este esenţa interpretării normelor juridice?
2. Formulaţi definiţia interpretării normelor juridice.
3. Enumeraţi funcţiile interpretării normelor juridice.
4. Care este obiectul şi obiectul material al interpretării?
5. În ce constă esenţa şi care sunt regulile interpretării gramaticale a normelor juridice?
6. În ce constă diferenţa între interpretarea logică şi cea sistematică?
7. Enumeraţi formele interpretării normelor juridice.
8. Explicaţi interpretarea oficială şi neoficială a normelor juridice.
9. Elucidaţi conţinutul rezultatului interpretării normelor juridice.
10. Prin care semne se caracterizează actele de interpretare a normelor juridice?
1993, p. 65-86;
p. 278-287;
mare”. Chişinău, 2010, p. 229-246;
8. Перевалов В.Д. Теория государства и права. Издательство Юрайт. Москва, 2012, с. 280-
293.
Modulul VIII. Raportul juridic

-să definească conceptul raportului juridic;
-să caracterizeze semnele raportului juridic;
-să caracterizeze tipurile raportului juridic;
-să identifice elementele de structură a raportului juridic;
-să diferenţieze următoarele concepte:
- subiect de drept şi subiect a raportului juridic;
-să caracterizeze subiecţii raportului juridic;
-să definească conceptul conţinutului raportului juridic;
-să definească conceptul, trăsăturile şi clasificarea drepturilor subiective;
-să definească conceptul, şi clasificarea obligaţiilor juridice;
- să analizeze şi să sintetizeze capacitatea juridică a subiectelor raportului juridic;
- să identifice obiectul raportului juridic;
-să definească şi să clasifice faptele juridice în dependenţă de diferite criterii.

1. Formulaţi noţiunea raportului juridic conform concepţiei pozitive.
2. Caracterizaţi semnele esenţiale ale raportului juridic.
3. Enumeraţi tipurile raportului juridic.
4. Enumeraţi elemente componente ale raportului juridic.
5. Caracterizaţi semnele subiectului raportului juridic.
6. Elucidaţi sensul noţiunilor “capacitate de folosinţă” şi „capacitate de exerciţiu”.
7. În ce se exprimă statutul juridic al persoanei şi organului de stat?
8. Formulaţi noţiunea “persoanei fizice” şi “persoanei juridice”.
9. Stabiliţi conţinutul juridic al raportului juridic.
10. Ce include noţiunea de drept subiectiv?
11. Ce include noţiunea de obligaţiune juridică?
12. Care este esenţa şi conţinutul interesului legal?
13. Ce înţelegeţi prin obiect al raportului juridic?
14. Definiţi faptele juridice.
15. Numiţi esenţa evenimentului ca formă a faptelor juridice.
1993, p. 123-140;
2. 2. Mazilu Dumitru. Teoria generală a dreptului. Ediţia a II-a. Editura All Beck. Bucureşti,
2000, p. 288-317;
3. 3. Voicu Costică. Teoria generală a dreptului. Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002, p. 267-
284;
4. 4. Popa Nicolae. Teoria generală a dreptului. Bucureşti, 1997, p. 285-319;
5. 5. Avornic Gheorghe. Tratat de teoria generală a statului şi dreptului, în două volume.
6. 6. Pîrău Ion, Bujor Valeriu. Teoria generală a dreptului. Note de curs. Universitatea de
7. 7. Baltag Dumitru, Guţu Alexei. Teoria generală a dreptului. Academia de Poliţie „Ştefan cel
Mare”. Chişinău, 2010, p. 247-266;
8. 8. Перевалов В.Д. Теория государства и права. Издательство Юрайт, Москва, 2012, с.
173-185.
Modulul IX. Acţiunea şi realizarea dreptului

- să distingă obiectul realizării dreptului;
- să identifice metodele realizării dreptului;
- să reproducă noţiunea de acţiune a dreptului;
- să diferenţieze nivelul existenţei dreptului de nivelul previziunilor socio-juridice;
- să reproducă definiţia realizării dreptului;
- să numească mecanismul realizării dreptului;
- să caracterizeze elementele structurale ale mecanismului realizării dreptului;
- să stabilească formele realizării dreptului.

1. Ce înţelegeţi prin acţiunea dreptului.
2. Caracterizaţi cele două niveluri ale acţiunii dreptului.
3. Definiţi noţiunea reglementării juridice.
4. Descrieţi mecanismul reglementării juridice.
5. Care este eficacitatea mecanismului reglementării juridice.
6. Descrieţi formele reglementării juridice.
7. Ce înţelegeţi prin realizarea dreptului?
8. Numiţi condiţiile conceptului de realizare a dreptului.
9. Care sunt formele de realizare a dreptului.
10. Enumeraţi obligaţiile organului de aplicare a dreptului.
1. . Mazilu Dumitru. Teoria generală a dreptului. Ediţia a II-a. Editura All Beck. Bucureşti, 2000,
p. 261-277;
Tipografia Centrală. Chişinău, 2010. Vol. II, р. 178-209;
Mare”. Chişinău, 2010, p. 216-228.
Modulul X. Legalitatea şi ordinea de drept

-să definească legalitatea;
- să determine cerinţele legalităţii;
-să determine importanţa ordinii de drept;
- să reproducă definiţia ordinii de drept;
-să stabilească semnele ordinii de drept;
-să identifice conţinutul şi structura ordinii de drept;
- să determine interacţiunea legalităţii cu ordinea de drept;

1. Ce reprezintă legalitatea?
2. Formulaţi definiţia legalităţii.
3. Care sunt cerinţele şi garanţiile legalităţii.
4. Care sunt efectele sociale ale legalităţii?
5. Cum poate fi garantată legalitatea?
6. Definiţi ordinea de drept.
7. Care sunt semnele juridice ale ordinii de drept.
1. Mazilu Dumitru. Teoria generală a dreptului. Ediţia a II-a. Editura All Beck. Bucureşti,
2000, p. 188-210;
Mare”. Chişinău, 2010, p. 267-274;
4. Перевалов В.Д. Теория государства и права. Издательство Юрайт, Москва, 2012, с.
312-328.
5. Бужор В.Г. Общая теория государства и права. Курс лекций. Измаил, 2008, с. 210-
215.
Modulul XI. Comportamentul legal şi comportamentul ilicit

-să reproducă definiţia comportamentului legal;
- să enunţe semnele comportamentului legal;
- să definească comportamentul ilicit;
- să identifice semnele comportamentul ilicit;
- să identifice pericolul social al încălcării;
- să facă deosebirea între contravenţie şi infracţiune;
- să stabilească elementele componenţei juridice a comportamentului ilicit: obiectul, latura obiectivă,
subiectul, latura subiectivă;
- să determine cauzele comportamentului ilicit;
- să enunţe condiţiile comportamentului ilicit;
- să identifice esenţa abuzului de drept.

1. Care tip de comportament îl numim comportament juridic?
2. Prin ce se deosebeşte comportamentul social activ de cel pasiv?
3. Formulaţi definiţia proprie a comportamentului legal.
4. Interpretaţi următoarea definiţie: comportamentul ilicit este fapta social periculoasă, comisă
cu vinovăţie, care atentează la ordinea de drept stabilită de stat.
5. Care este esenţa pericolului social al comportamentului ilicit.
6. Dacă ilegalitatea este expresia juridică a pericolului social, care va fi manifestarea faptică a
acestuia?
7. Care este deosebirea dintre obiectul juridic şi obiectul material al comportamentului ilicit.
8. Redaţi grafic latura obiectivă a comportamentului ilicit.
9. Ce rol are legătura cauzală în constatarea vinovăţiei persoanei.
10. În ce împrejurări gîndurile, ideile sau dorinţa unei personae constituie un comportament
ilicit.
11. Cînd inacţiunea persoanei constituie o faptă ilicită? Exemplificaţi.
12. Descrieţi posibilele consecinţe ale unui comportament ilicit. Clasificaţi daunele
comportamentului ilicit.
13. Cine poate fi subiect al comportamentului ilicit. Numiţi subiectul activ şi, respectiv, subiectul
pasiv al comportamentului ilicit.
14. Găsiţi în literatura juridică două definiţii ale vinovăţiei.
15. Găsiţi în psihologie descrierea elementului intelectual şi volitiv al vinovăţiei.
16. Prin ce se deosebeşte motivul de scop ca semene ale laturii subiective.
17. Redaţi grafic formele vinovăţiei, luând ca bază diferite îmbinări ale momentului intelectual şi
cel volitiv ale vinovăţiei.
18. Care-s tipurile (modalităţile) comportamentului ilicit. Prin ce se deosebeşte infracţiunea de
delict?
19. De ce în cazul abuzului de drept nu survine răspunderea juridică.
20. Care-s determinantele comportamentului ilicit. Care este motivul comportamentului abuziv şi
samovolnic, cu încălcarea ordinii juridice instaurate de stat, al unor persoane?
1. Pîrău Ion, Bujor Valeriu. Teoria generală a dreptului. Editura UCM, Chişinău, 2003 pag. 82-
91.
p. 320-321, 329-330;
303.
Modulul XII. Răspunderea juridică

- să definească noţiunea de răspundere juridică;
- să evidenţieze esenţa răspunderii juridice ca formă a constrângerii statale;
- să pună în evidenţă trăsăturile răspunderii juridice;
- să numească şi să explice condiţiile răspunderii juridice;
- să identifice formele răspunderii juridice;
- să determine scopul şi funcţiile răspunderii juridice;
- să coreleze răspunderea juridică penală cu răspunderea juridică administrativă;
- să coreleze răspunderea juridică civilă cu răspunderea juridică materială;
- să coreleze răspunderea juridică disciplinară cu răspunderea juridică administrativă;
- să stabilească împrejurările care exclud caracterul ilicit al faptei şi care înlătură răspunderea juridică

1. Definiţi răspunderea juridică.
2. În ce constă specificul răspunderii juridice?
3. Evidenţiaţi formele răspunderii juridice şi caracterizaţi-le.
4. Faceţi o corelaţie între formele răspunderii juridice.
5. Formulaţi scopul/finalitatea răspunderii juridice.
6. Care sunt funcţiile răspunderii juridice. Caracterizaţi-le.
7. Caracterizaţi principiile răspunderii juridice.
8. Care sunt temeiurile pentru aplicarea sancţiunilor juridice
p. 318-335;
Mare”. Chişinău, 2010, p. 271-282;
309.
Modulul XIII. Sistemul dreptului

- să identifice sistemul dreptului;
-să determine diferenţierea acestora de sistemul legislativ şi sistemul juridic;
- să reproducă conceptul de ramură şi subramură a dreptului;
- să caracterizeze instituţia juridică;
- să diferenţieze ramurile dreptului public de ramurile dreptului privat;
-să caracterizeze diviziunile principale ale sistemului de drept;
-să argumenteze constituirea sistemului de drept din Republica Moldova
- să definească sistematizarea legislaţiei;
- să identifice modalităţile de sistematizare a legislaţiei: încorporarea şi codificarea

1. Definiţi sistemul dreptului.
2. Argumentaţi necesitatea instituirii sistemului de drept într-o ţară.
3. Specificaţi tipurile de sisteme de drept cunoscute şi caracterizaţi-le.
4. Care sînt elementele componente ale unui sistem de drept.
5. Ce înţelegeţi prin diviziunea dreptului în public şi privat. Care sînt ramurile dreptului public?
6. Care sînt trăsăturile ce deosebesc ramurile dreptului privat de ramurile dreptului privat.
7. Caracterizaţi următoarele ramuri ale dreptului: dreptul administrativ; dreptul constitutional;
dreptul penal; dreptul civil, dreptul procesual civil; dreptul procesual penal; dreptul executional
penal.
1993, p. 87-102;
p. 251-259;
Mare”. Chişinău, 2010, p. 183-307;
8. Popa Eugen. Ciacli Petru. Elemente de drept public şi privat. Editura Servo-Sat. Arad, 1998, p.
36-162;
371.
Modulul XIV. Teorii şi curente în gândirea juridică

-să determine originele dreptului natural în perioada antică ;
-să stabilească legătura dintre dreptul natural şi teologia creştină;
-să definească şi să determine fundamentul, principiile şi metodele de cunoaştere a dreptului natural în
viziunea lui H. Grotius.
-să definească dreptul natural în viziunea lui Samuel Pujendorf;
-să identifice perioada triumfului dreptului natural în perioada revoluţiilor moderne în SUA şi Franţa;
-să determine reprezentanţii şcolii dreptului natural în perioada contemporană;
-să stabilească reprezentanţii şcolii istorice şi să prezinte principalele idei ale acestei şcoli;
-să determine reprezentanţii şi principalele idei ale şcolii utilitare;
-să identifice reprezentanţii şcolii sociologice şi ideile principale ale ei;
-să identifice ideile principale ale şcolii normativiste a lui H.Kelsen

1.Cauza multiciplităţii teoriilor şi curentelor în gîndirea juridică.
a.Teoria creştină şi dreptul natural
b.Şcoala dreptului natural
c.Triumful dreptului natural
d.Eclipsa Dreptului natural
e.Renaşterea dreptului natural
f.Actualitatea dreptului natural.
2.Caracteristica principalelor curente şi teorii ale gîndirii juridice.
a.Şcoala istorică
b.Şcoala utilitară
c.Şcoala sociologică
d.Pragmatismul
e.Şcoala normativistă
3.Teorii şi curente în gîndirea juridică a Republicii Moldova.
1. Pîrău Ion, Bujor Valeriu. Teoria generală a dreptului. Editura UCM, Chişinău, 2003 pag. 91-
99.
2. Baltag Dumitru. Teoria generală a dreptului. Curs teoretic. Tipografia ”Reclama”. Chişinău,
2010, pag.318-330.
3. Avornic Gheorghe. Tratat de teoria generală a statului şi dreptului. Vol. 2. Tipografia
Centrală. Chişinău, 2010. pag. 387-437.
4. Ursan Igor. Principalele şcoli şi curente de drept în gîndirea juridică. Chişinău, 1998.
CONŢINUTUL PROGRAMEI CONFORM GRILEI DE ORE

A. Ore de curs
Nr. Modulul Forma de prezentare Ore/

curs
I. Introducere în cursul teoria generală a Prelegere interactivă 2
dreptului
II. Noţiuni generale despre stat Prelegere interactivă 4
III. Noţiuni generale despre drept Prelegere interactivă 4
IV. Norma juridică Prelegere interactivă 4
V. Izvoarele dreptului Prelegere interactivă 2
VI. Tehnica elaborării (crearea) dreptului Prelegere interactivă 2
VII. Interpretarea normelor juridice Prelegere interactivă 2
VIII. Raportul juridic Prelegere interactivă 4

IX. Acţiunea şi realizarea dreptului Prelegere interactivă 2
X. Legalitatea şi ordinea de drept Prelegere interactivă 2
XI. Comportamentul legal şi comportamentul Prelegere interactivă 4

ilicit
XII. Răspunderea juridică Prelegere interactivă 4
XIII. Sistemul dreptului Prelegere interactivă 2

XIV. Teorii şi curente în gândirea juridică Prelegere interactivă 2
Total/ore 40
CONŢINUTUL PROGRAMEI CONFORM GRILEI DE ORE

A. Ore de seminar
Nr. Modulul Forma de prezentare Nr.de

ore
I. Introducere în cursul teoria generală a Seminar interactiv cu 2
dreptului desfăşurarea
dezbaterilor
II. Noţiuni generale despre stat Seminar interactiv cu 4
examinarea studiului
de caz
III. Noţiuni generale despre drept Seminar interactiv cu 4
prezentarea referatelor
problematizate
IV. Norma juridică Seminar interactiv cu 4
de caz
V. Izvoarele dreptului Seminar interactiv cu 2
de caz
VI. Tehnica elaborării (crearea) dreptului Seminar interactiv cu 2

desfăşurarea
dezbaterilor
VII. Interpretarea normelor juridice Seminar interactiv cu 4
de caz
VIII. Raportul juridic Seminar interactiv cu 4
problematizate
IX. Acţiunea şi realizarea dreptului Seminar interactiv cu 2
examinarea studiului de
caz
X Legalitatea şi ordinea de drept Seminar interactiv cu 2
problematizate
XI Comportamentul legal şi comportamentul Seminar interactiv cu 4
ilicit desfăşurarea dezbaterilor
XII Răspunderea juridică Seminar interactiv cu 4

examinarea studiului de
caz
XIII Sistemul dreptului Seminar interactiv cu 2
desfăşurarea dezbaterilor
XIV Teorii şi curente în gândirea juridică Seminar interactiv cu
problematizate
Total/ore 40
Sugestii pentru lucrul individual al studenţilor.
SUBIECTE/PROBLEME FORME DE REALIZARE MODALITĂŢI DE
EVALUARE
1.Obiectul de studiu a Teoriei 1.referate/rezumate -prezentarea rezultatelor
generale a dreptului; muncii;
2.studii
Locul ştiinţei juridice în -participarea la conferinţe
3.eseu ştiinţifice;
cadrul sistemului ştiinţelor
sociale -elaborarea articolelor.
2. Caracteristica generală a 1.referate/rezumate -prezentarea rezultatelor

statului muncii;
2.studiu de caz
-participarea la conferinţe
3.eseu ştiinţifice;
-elaborarea articolelor.
3. Consideraţii generale 1. studii -prezentarea rezultatelor;
despre drept. 2. proiecte -participarea la conferinţe
4. Interacţiunea funcţiilor ştiinţifice;
3. eseu
statului cu funcţiile dreptului -elaborarea articolelor.
4. Sistemul normelor sociale 1.studii -prezentarea rezultatelor;

şi contribuţia acestora la -participarea la conferinţe
2.eseu
elaborarea normelor de drept. ştiinţifice;
3. proiecte
5. Analiza structurii 1.studiui -prezentarea rezultatelor;

trihotomice a normei juridice -participarea la conferinţe
2.analiza practicii judiciare
în legislaţia civilă şi penală a ştiinţifice;
Republicii Moldova 3.analiza prevederilor legale
6. Premisele raportului juridic 1.referate/rezumate -prezentarea rezultatelor;
sub aspect social 2.studii -participarea la conferinţe
ştiinţifice;
3. elaborarea de sondaje
7. Izvoarele sistemului de 1. studiu de caz -prezentarea rezultatelor;

drept romano-germanic în -participarea la conferinţe
2. proiecte
corelaţie cu izvoarele ştiinţifice;
sistemului anglo-saxon de 3. portofoliu
drept
8. Interpretarea normelor 1. studiu de caz -prezentarea rezultatelor;
juridice în domeniul legislaţiei -participarea la conferinţe
2. analiza practicii judiciare
familiei ştiinţifice;
3. analiza Codului familiei
9. Tehnica juridică în doctrina 1. referate/rezumate -prezentarea rezultatelor;
moldovenească 2. proiecte -participarea la conferinţe
ştiinţifice;
3. portofoliu
10. Tehnica legislativă: 1. referate/rezumate -prezentarea rezultatelor;
cerinţe legale -participarea la conferinţe
2. studii
ştiinţifice;
3. eseu
11.Comportamentul legal şi 1. studiu de caz -prezentarea rezultatelor;
limitele comportamentului 2. analiza practicii judiciare -participarea la conferinţe
ilicit ştiinţifice;
3. analiza legislaţiei
12. Răspunderea subiectelor 1. studii -prezentarea rezultatelor;

sub aspect social -publicarea rezumatelor;
2. analiza practicii judiciare
3. eseu
13. Sistemul juridic şi 1. referate/rezumate -prezentarea rezultatelor;
sistemul de drept 2. studii -participarea la conferinţe
ştiinţifice;
3. eseu
-elaborarea articolelor
Tematica referatelor
1. Teoria generală a dreptului şi practica socială
2. Baza metodologică a teoriei generale a dreptului
3. Principiile şi metodele de cunoaştere a statului şi dreptului
4. Esenţa dreptului
5. Coraportul: stat – drept
6. Conceptul statului şi atributele lui
7. Formele statului
8. Caracteristica funcţională a statului
9. Principiile de organizare şi de funcţionare a aparatului de stat.
10. Unele concepţii referitoare la caracteristica generală a statului
11. Reglementarea normativă a relaţiilor sociale
12. Dreptul în sistemul normelor sociale
13. Legităţile dezvoltării istorice a statului şi dreptului
14. Statul, dreptul, natura
15. Sistemul dreptului, sistemul legislativ, sistemul juridic.
16. Sistemul dreptului Republicii Moldova
17. Izvoarele dreptului
18. Acţiunea legii în timp, spaţiu şi asupra persoanelor
19. Tehnica elaborării actelor normative
20. Caracteristica funcţională a dreptului
21. Principiile dreptului
22. Sistematizarea legislaţiei
23. Mari sisteme contemporane de drept
24. Realizarea dreptului
25. Lacunele în drept şi completarea lor
26. Interpretarea dreptului
27. Probleme teoretice ale raportului juridic
28. Legalitatea, ordinea legală şi disciplina
29. Răspunderea juridică
30. Sistemul general al democraţiei
31. Factorii de configurarea a dreptului
32. Probleme teoretice ale normei juridice
33. Problemele constituirii sistemului dreptului Republicii Moldova
34. Statul de drept: probleme teoretice şi practice
35. Separarea puterilor în condiţiile statului de drept
36. Drepturile şi libertăţile omului în condiţiile statului de drept
37. Conceptul Constituţiei Republicii Moldova
38. Dreptul public şi dreptul privat
39. Dimensiunile statului
40. Teorii şi curente contemporane ale dreptului
41. Componente ale sistemului de drept al Republicii Moldova
42. Aplicarea dreptului – formă specială de realizare a dreptului
43. Dreptul obiectiv şi dreptul subiectiv
44. Republica Moldova ca stat: probleme şi perspective
45. Trasaturi definitorii ale statului de drept.
46. Dreptul intern şi dreptul internaţional.
47. Naţionalul şi internaţionalul în statul şi dreptul contemporan
48. Legiferarea: concept, principii, etape
49. Mecanismul reglementării juridice.
EVALUAREA
Evaluarea cunoştinţelor se efectuiază în două trepte: evaluare curentă şi finală.
Evaluare curentă:
Discuţiile pe temele programate şi soluţionare a speţelor;
Lucrări de control, care se scriu de studenţi la temele desemnate de cadru didactic;
Scrierea şi auduerea a cel puţin unui referat la o temă aleasă sau stabilită;
Efectuarea obligatorie a două testări pentru evaluarea curentă.
Evaluare finală – examen.

Evaluarea cunoştinţilor:
I. Evaluarea sumativă în baza:
- lucrării de control;
- evaluării la seminare;
- participarea cu comunicare la masa rotundă;
- caietului de lucru de sinestătător asupra cursului.
II. Evaluarea finală – examen.
Evaluarea sumativă finală se va desfăşura sub forma unui examen. Biletul de examinare va
cuprinde trei subiecte. Subiectele de examinare vor fi formulate în bilet, reieşind din obiectivele
generale ale disciplinii şi, în special, din obiectivele de referinţă. Nota de la examen constituie 40%
din nota finală, iar 60 % revin notei medii pentru evaluarea sumativă curentă.
Punctaj pentru admitere la evaluarea finală (maximum – 120 puncte; minimum – 66)
- a) Frecvenţa la prelegeri – 28/14 (0,1)
- b) Frecvenţa la seminare – 12 (0,1)
- c) Nota testările curente – 10/5 (0,3)
- d) Nota medie la reuşita curentă (la seminare, cel puţin o notă pozitivă) – 10/5 (0,2)
- e) Participarea la masa rotundă studenţească – 20 (0,1)
- f) Lucrul de sinestătător (conspecte, autoevaluare) – 40/10 (0,1)
Studenţii care vor acumula 60 şi mai puţine puncte nu vor fi admişi la evaluarea finală şi vor
repeta (în formă de externat) cursul. Îndeplinirea punctelor: b), c) şi d) este obligatorie pentru
admiterea la examen.
Subiectele de evaluare curentă
TEST de evaluare curentă nr.1

Timp acordat pentru îndeplinirea testului 70 minute.
Itemul nr.I. (1 pct.) Definiţi noţiunea de stat

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
______________________________________________________________.
Itemul nr.2 (1 pct.) Marcaţi cu semnul + răspunsul corect. Teoria generală a dreptului este o
ştiinţă despre:
a. Stat şi constituţie
b. Drept şi stat
c. Putere publică şi societate
Itemul nr. 3. (3 pct.) Explicaţi funcţia educativă a statului

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
___________________________________________________.
Itemul nr. 4 (6 pct.) Efectuaţi analiza comparativă a principiilor generale ale dreptului: libertate
şi responsabilitate
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
______________________________________________.
Itemul nr. 5 (3 pct.) Potrivit structurii legislative (externe), norma juridică cuprinde următoarele
elemente:
a. articolul
b. ipoteza
c. aliniatul
d. dispoziţia
e. capitolul
Itemul nr. 6 (3 pct.) Încercuiţi semnele definitorii ale statului:

f. populaţia
g. puterea economică
h. elaborarea dreptului
i. sistemul de impozite
j. teritoriul
Itemul nr.7 (1 pct.) Subliniaţi expresia adecvată limbajului juridic: organizaţia statului,
mecanismul statului, construcţia statului.
Itemul nr. 8 (3 pct.) Menţionaţi ipoteza, dispoziţia şi sancţiunea normei juridice indicate.
ART. 283 CP RM
Organizarea unei bande armate în scopul atacării persoanelor juridice sau fizice, precum şi
participarea la asemenea bande sau la atacurile săvîrşite se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 15
ani.
Ipoteza_______________________________________________________________________
Dispoziţia_____________________________________________________________________
Sancţiunea_________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________.
Itemul nr. 9 (5 pct.) Caracterizaţi după regimul de guvernare, structura de stat şi forma de regim
politic statele:
Germania__________________________________________________
Franţa_____________________________________________________
Republica Moldova___________________________________________________
Itemul nr. 10 (6 pct.) Argumentaţi afirmaţia: „Cetăţenii au acel guvern pe care îl merită.”
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________
Itemul nr.11. (3 pct.) Definiţi noţiunea de drept

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
___________________________________________________.
Itemul nr.12 (2 pct.) Caracterizaţi acţiunea normelor juridice în spaţiu şi asupra persoanelor.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________
Itemul nr. 13. (1 pct.) Baza economică a statului este alcătuită din:
a.forţele de producere
b. relaţiile de producere
c. relaţiile sociale
Itemul nr. 14. (3 pct.) Argumentaţia afirmaţia profesorului V. Bujor „Cum este baza economică
aşa vor fi şi instituţiile sociale”
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_______________________________________________.
EVALUAREA REZULTATELOR TESTĂRII:
Punctaj 3- 7 11 15 19 22 26 31 36 41
acumulat 6 - - - - - - - -
1 14 18 21 25 30 35 40
0
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
corespunzătoar
e
TEST de evaluare curentă nr.2

Genericul : Norma juridică. Izvoarele dreptului. Raportul juridic. Interpretarea dreptului
Timp acordat pentru îndeplinirea testului 70 minute.
Itemul nr.I. (1pct.) Definiţi norma juridică. Expuneţi succint structura legislativă (externă) a acesteia.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________.
Itemul nr.2 (1 pct.) O sancţiune cumulativă presupune .... (continuaţi).

_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
____________________________________________.
Itemul nr. 3 (1 pct.) Marcaţi cu semnul + izvoarele dreptului Republicii Moldova:

- Constituţia R.M.
- obiceiul
- precedentul judiciar
- actul normativ
- contractul civil
- uzanţa
Itemul nr. 4 (1 pct.) Tehnica legiferării se bazează pe următoarele principii speciale (enumeraţi şi
caracterizaţi).
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________.
Itemul nr. 5 (1 pct.) Continuaţi definiţia: „Prin izvor de drept în sens formal înţelegem
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
______________________________________________
Itemul nr. 6 (1 pct.) Potrivit structurii logico-juridice, norma juridică cuprinde următoarele
elemente:
k. articolul
l. ipoteza
m. aliniatul
n. dispoziţia
o. sancţiunea
Itemul nr.7 (1 pct.) Descrieţi trăsăturile caracteristice ale normei juridice: obligativitatea normei
juridice şi impersonalitatea normei juridice.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________.
Itemul nr. 8 (1 pct.) După caracterul conduitei prescrise, normele juridice se clasifică în:
a. norme onerative;
b. norme prohibitive;
c. norme permisive;
d. norme în alb;
e. norme de trimitere.
Itemul nr. 9 (1 pct.) Ce înţelegeţi prin norme juridice de trimitere?

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_______________________________________________.
Itemul nr. 10 (4 pct.) Descrieţi acţiunea normelor juridice în timp.

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________.
Itemul nr. 11 (1 pct.) Definiţi interpretarea dreptului
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_______________________________________________.
Itemul nr. 12 (1 pct) Menţionaţi ipoteza, dispoziţia şi sancţiunea normei juridice indicate.
ART. 353 CP RM
Sustragerea de la recrutare pe timp de pace se pedepseşte cu închisoare de la o lună la trei luni sau
cu amendă.
Ipoteza_______________________________________________________________________
Dispoziţia_____________________________________________________________________
Sancţiunea_________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________.
Itemul nr. 13 (1 pct) Raportul juridic cuprinde următoarele elemente (încercuiţi răspunsul
corect):
1. obiectul
2. conţinutul
3. obiectul material
4. conduita prescrisă
5. subiectul
Itemul nr. 14 (1 pct) Capacitatea de folosinţă la persoana fizică apare (marcaţi răspunsul corect):
1. în momentul atingerii majoratului
2. odată cu naşterea
3. odată cu încheierea căsătoriei
Punctaj 1 2 3 4 5-6 7-8 9 10 12 14

acumulat
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
corespunzătoar
e
TESTARE CURENTĂ nr. 3
Subiecte de evaluare:
1. Descrieţi raportul juridic. Care este conţinutul raportului juridic. Subiectele raportului juridic.
Enumeraţi faptele juridice. Exemplificaţi. (10 puncte)
2. Care sînt formele interpretării normelor juridice; descrieţi. (15 puncte)
4. Enumeraţi principiile legiferării. (7 puncte)
5. Stabiliţi esenţa răspunderii juridice. Enumeraţi şi caracterizaţi formele răspunderii juridice

(9 puncte)
Punctaj 3 7 11 15- 19- 22-25 26-30 31-35 36-40 41

acumulat - - - 18 21
6 1 14
0
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
corespunzătoar
e
Subiectele pentru examenul la disciplina

“Teoria generală a dreptului”
1. Teoria generală a dreptului ca ştiinţă juridică.
2. Obiectul Teoriei generale a dreptului.
3. Metodele de cercetare ştiinţifică a dreptului;
4. Puterea şi regularea relaţiilor sociale în cadrul comunităţii primitive;
5. Premisele apariţiei dreptului şi statului;
6. Căile şi formele apariţiei dreptului şi statului la diferite popoare;
7. Accepţiunile noţiunii de drept
8. Dreptul obiectiv şi dreptul subiectiv.
9. Dreptul natural şi dreptul pozitiv.
10. Esenţa şi valoarea socială a dreptului;
11. Trăsăturile caracteristice ale dreptului;
12. Funcţiile dreptului;
13. Conceptul şi caracteristica generală a principiilor dreptului;
14. Conceptul de stat;
15. Esenţa şi semnele statului;
16. Formele statului;
17. Forma de guvernare a statului;
18. Forma de organizare a statului;
19. Forma de regim politic al statului;
20. Mecanismul statului;
21. Funcţiile statului;
22. Tipologia statului;
23. Conceptul statului de drept
24. Sistemul şi caracterizarea generală a normelor sociale;
25. Noţiunea normei juridice;
26. Trăsăturile şi clasificarea normei juridice;
27. Structura logică şi tehnico-legislativă a normei juridice;
28. Accepţiunile noţiunii „izvor de drept”
29. Izvoarele formale ale dreptului
30. Actul normativ juridic ca izvor de drept;
31. Principiul neretroactivităţii actelor normative
32. Acţiunea actelor normative în spaţiu;
33. Principiul teritorialităţii actelor normative;
34. Acţiunea actelor normative faţă de persoane;
35. Tehnica legislativă.
36. Noţiunea sistemului dreptului;
37. Instituţia juridică;
38. Ramura şi subramura dreptului;
39. Subramura dreptului;
40. Ramurile de drept public şi drept privat;
41. Sistemul (familia) de drept;
42. Interpretărea normelor juridice;
43. Noţiunea, semnele şi clasificarea raportului juridic;
44. Faptul juridic: acţiunea şi evenimentul
45. Subiectele raportului juridic;
46. Capacitatea juridică a subiectelor raportului juridic;
47. Conţinutul raportului juridic;
48. Noţiunea şi clasificarea drepturilor subiective;
49. Noţiunea de obligaţie juridică
50. Obiectul raportului juridic;
51. Nihilismul juridic;
52. Conceptul acţiunii dreptului şi a reglementării juridice;
53. Noţiunea mecanismului reglementării juridice;
54. Conceptul legalităţii;
55. Ordinea de drept;
56. Noţiunea comportamentului legal;
57. Conceptul şi semnele comportamentului ilicit;
58. Componenţa juridică a comportamentului ilicit;
59. Obiectul şi subiecţii comportamentului ilicit;
60. Latura obiectivă a comportamentului ilicit;
61. Latura subiectivă a comportamentului ilicit;
62. Noţiunea şi semnele răspunderii juridice;
63. Formele răspunderii juridice.
Tematica tezelor de licenţă

1. Metodele de cercetare ştiinţifică a fenomenului juridic prin prisma responsalizării subiectelor
de drept.
2. Asigurarea ştiinţifică a securităţii persoanei la etapa actuală.
3. Statul de drept: aspecte teoretice şi practice.
4. Principiile dreptului: aspecte teoretice şi practice.
5. Dreptul în sistemul normativ vizînd asigurarea securităţii statului.
6. Instituţia răspunderii juridice în sistemul de drept al R. Moldova.
7. Funcţia de reprimare în sistemul funcţiilor răspunderii juridice.
8. Funcţia de protecţie a persoanei.
9. Aspecte analitice a principalelor funcţii ale dreptului.
10. Libertate, legalitate şi echitate socială.
11. Legea şi locul său în sistemul izvoarelor dreptului Republicii Moldova.
12. Locul şi rolul obiceiului juridic în sistemul izvoarelor dreptului la diferite etape istorice.
13. Tehnica juridică în activitatea de legiferare.
14. Faptul juridic – premisă specială a raportului juridic.
15. Forma de stat a Republicii Moldova – caracterizare comparativă.
16. Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană – necesitate sau dogmă.
17. Normativitatea juridică în contextul normativităţii sociale.
18. Răspunderea juridică în corelaţie cu alte forme de răspundere.
19. Răspunderea juridică pentru încălcarea drepturilor omului în contextul dreptului european.
20. Accesul la justiţie în Republica Moldova. Aspecte teoretico-practice şi comparative.
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
Acte normativ juridice
1. Constituţia Republicii Moldova din 29 iulie 1994, cu modificări şi completări din 29.06.2006
2. Legea R.Moldova cu privire la modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale din 6 iulie
1994 // Legi, hotărâri ale parlamentului – vol 3.
3. Legea nr. 595-XIV privind tratatele internaţionale ale R.Moldova, adoptată la 24.IX.1999 //
Monitorul oficial al R.M., 2000. nr. 24-26.
Tratate, cursuri, monografii
1. AVORNIC, GH. Tratat de teoria generală a statului şi dreptului, în două volume. Tipografia
Centrală. Chişinău, 2010.
2. ARAMA, E.; SAVU, IU. Controverse teoretice şi aspecte practice ale interpretării dreptului : studiu
didactic. Chişinău : CER USM, 2005. 169 p.
3. BALTAG D, GUŢU Al. Teoria generală a dreptului. Academia de Poliţie „Ştefan cel Mare”.
Chişinău, 2010.
4. BĂDESCU, M. Concepte fundamentale în teoria şi filosofia dreptului: în 3 vol. Bucureşti: Editura
Lumina Lex, 2001-2002, Vol.I: Teoria răspunderii şi sancţiunii juridice, 2001. 131 p. Vol II: Familii
şi tipuri de drept, 2002. 147 p. Vol III: Şcoli şi curente în gîndirea juridică, 2002. 235 p.
5. BARAC, L. Elementele de teoria dreptului. Bucureşti: Editura All Beck, 2001. 288 p.
6. BELEIU, GH. Drept civil român: Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil. Ediţia a V
a revăzută şi adăugită de Marian Nicolae şi Petrică Truşcă. Bucureşti: Casa de editură şi presă
Şansa S.R.L., 1998. 493 p.
7. BERNO, F.; BORDENAVE, M.L. Droit: notions essentielles. France: Nathan, 1997. 128 p.
8. BIX, B. Jurisprudence: Theory and context. L: Vestviewpress, 1996. XV. 238 p.
9. BOBOŞ, GH. Teoria generală a dreptului. Cluj-Napoca: Argonaut, 1999. 352 p.
10. BONNARD, J. Introduction au Droit. 2-e edition. Paris: Edition Ellipses, 1998. 224 p.
11. BONTEA, O. Problemele teoriei raporturilor juridice : monografie. Chişinău : Centrul editorial al
UASM, 2006. 300 p.
12. BUJOR V, BUGA L. Teoria generală a dreptului. Chişinău, 2014.
13. CATANĂ, T. Teoria generală a statului şi dreptului. Chişinău, 2001. 191 p.
14. CRAIOVAN, I. Tratat elementar de teoria generală a dreptului. Bucureşti: Editura All Beck,
2001. 384 p.
15. DAGHIE, V.; APOSTU, I.; GURIŢĂ, E. Elemente de procedură civilă şi administrativă.
Bucureşti: Editura Naţional, 1999. 318 p.
16. DAGHIE, V.; COMAN-KUND, F. Elemente de teoria generală a dreptului. Bucureşti: Editura
Naţional, 2001. 140 p.
17. DOGARU, I.; DĂNIŞOR, D.C.; DĂNIŞOR, GH. Teoria generală a dreptului. Bucureşti: Editura
ştiinţifică, 1999. 466 p.
18. DUBOUIS, L.; PEISER, G. Droit Public. 15 e edition. Paris: Dalloz, 2001. 323 p.
19. DVORACEC, M.; LUPU, GH. Teoria generală a dreptului. Iaşi: Editura Fundaţiei Chemarea,
1996. 391 p.
20. GABET, C. Droit privé: connaitre et comprendre le droit. Principes et cas pratiques. Paris:
Edition Ellipses, 2001. 247 p.
21. GIORGIO DEL VECCHIO. Lecţii de filosofie juridică. Bucureşti: Editura Europa nova, 1993. 352 p.
22. HANGA, V. Dreptul şi tehnica juridică: încercare de sinteză. Bucureşti: Editura Lumina Lex,
2000. 95 p.
23. HANGA, V. Principiile dreptului privat roman. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1989. 135 p.
24. HART, L. Conceptul de drept. Chişinău: Editura Sigma, 1999. 304 p.
25. HEGEL
26. JOSSERAND, L. De l’esprit des droits et de leur relativité : Theorie dite de l’albus de Droits.
Paris: Dalloz, 1927. 426 p.
27. LE MONG NGUYEN. Initiation au droit: textes choisis et thèmes de réflections. Paris: Editions
Ledrappier, 1988. 250 p.
28. LUBURICI, M. Teoria generală a dreptului. Bucureşti: Oscar Print, 1998. 229 p.
29. MAZILU, D. Echitate şi justiţie. Bucureşti: Editura ştiinţifică, 1972. 283 p.
30. MAZILU, D. Teoria generală a dreptului. Bucureşti: Editura All Beck, 1999. 350 p.
31. MIHAI, GH. Fundamentele dreptului: argumentare şi interpretare în drept. Bucureşti: Editura
Lumina lex, 2000. 383 p.
32. MÎNZALĂ, T. Studiu asupra principiilor dreptului. Constanţa: Editura Muntenia, 1996. 48 p.
33. MIRCEA, A. Teoria generală a dreptului. Bucureşti: Universitas Infopress Tour, 2000. 148 p.
34. MOHOREA, E. Introducere în logică. Manual pentru studenţii facultăţilor de drept şi
specializările juridice. Bălţi: Presa Universitară Bălţeană, 2000. 282 p.
35. MOŢIU, D. Teoria generală a dreptului. Însemnări de curs. Oradea. Universitatea din Oradea,
2000. 168 p.
36. NEGRU, B. Teoria generală a dreptului şi statului. Chişinău: Secţia Editare a Academiei de
Administrare Publică pe lîngă Guvernul Republicii Moldova, 1999. 314 p.
37. NEGRU, B.; COJOCARU, V. Tehnica legislativă. Chişinău: Tipografia centrală, 1997. 112 p.
38. NEGRU, B.; NEGRU A. Teoria generală a dreptului şi statului: curs universitar. Chişinău: editura
Bons offices, 2006. 520 p.
39. PATRICK, N. Travaux dirigés. Introduction au droit. Paris: Edition Ellipses, 1996. 186 p.
40. PLATON. Legile. Bucureşti: Editura IRI, 1995. 400 p.
41. POPA, N. Teoria generală a dreptului. Bucureşti: Editura Actami, 1996. 334 p.
42. POPA, N., et. al. Filosofia dreptului. Marile curente. Bucureşti: Editura All Beck, 2002. 616 p.
43. POPESCU, A. Teoria dreptului. Bucureşti: Editura fundaţiei România de Mâne, 1999. 199 p.
44. POPESCU, S. Teoria generală a dreptului. Bucureşti: Editura Lumina lex, 2002. 366 p.
45. REBREANU, V. Teoria generală a dreptului. – Îndrumar de studiu individual. – Învăţămînt la
distanţă. – vol. I, an. I. Cluj-Napoca, 2004
46. ŞANTAI, I. Introducere în teoria generală a dreptului: pentru uzul studenţilor. Cluj-Napoca:
Risoprint, 2000. 216 p.
47. SIDA, A. Introducere în teoria generală a dreptului. Arad: Vasile Goldus, 2000. 219 p.
48. SOURIOUX, J.L. Introduction au droit: 2-e edition revue et augmentée. Paris: Presses
Universitaires de France, 1990. 482 p.
49. STARCK, B.; ROLAND, H.; BOYER, L. Introduction au droit. quatrieme édition. Paris: Editions
Litec, 1996. 720 p.
50. TĂNĂSESCU, S. Principiul egalităţii în dreptul românesc. Bucureşti: Editura All Beck, 1999. 367
p.
51. TERRE, F. Introduction generale au droit. Paris: Edition Dalloz, 2000. 659 p.
52. Theorie du droit et science: seminaire du Centre du Philosophie du droit. Paris: P.U. F., 1994. 328
p.
53. TROTABAS, L.; ISOART, P. Droit public / manuel. 24-édition. Paris: L.G.D.I., 1996. 532 p.
54. VĂLLIMĂRESCU, A. Tratat de enciclopedia dreptului. Bucureşti: Editura Lumina lex, 1999.
411 p.
55. VOICU, C. Teoria generală a dreptului. Ed. a 2-a. Bucureşti: All Beck, 2000. 350 p.
56. АЛЕКСЕЕВ, С.С. Право на пороге нового тысячелетия: Некоторые тенденции мирового
развития: Надежда и драма современной эпохи. Москва: Статут, 2000. 256 с.
57. АЛЕКСЕЕВ, С.С. Право: азбука теория философия: опыт комплексного исследования.
Москва: Изд-во Статут, 1999. 710 с.
58. АЛЕКСЕЕВ, С.С. Тайна права: его понимание, назначение, социальная ценность: рец. с
претензией. Москва: Норма, 2000. 161 с.
59. АЛЕКСЕЕВ, С.С. Теория права. Москва: изд- во БЕК, 1995. 311 с.
60. Антология мировой правовой мысли: в 5 т. Москва: Мысль,1997.
61. БАЙТИН, М.И. Сущность права: современное нормативное правопонимание на грани двух
веков. Саратов, 2001. 413 с.
62. БЕРЖЕЛЬ, Ж.Л. Общая теория права / Под.ред. В.И. Даниленко. Москва: Nota bene, 2000.
574 с.
63. БУЖОР В.Г. Общая теория государства и права. Измаил, 2008. 254 с.
64. ВЕНГЕРОВ, А.Б. Теория государства и права.Учебник для юридических вузов: 3-е изд.
Москва: Юриспруденция, 2000. 528 с.
65. ВОПЛЕНКО, Н.Н. Сущность, принципы и функции права. Волгоград, 1998. 56 с.
66. ДАВИД Р.; ЖОФРРЕ-СПИНОЗИ К. Основные системы современности. Москва: Прогресс,
1998. 400 с.
67. ИЛЬИН, И. А. О сущности правосознания. Москва: Рарогъ, 1993. 235 с.
68. КЕРИМОВ, Д.А. Проблемы общей теории права / Совр. Гуманит. Университет. Москва,
2000. 82 с.
100. МАРЧЕНКО, М.Н. Правовые системы современного мира: Учебное пособие / МГУ им.
М.В. Ломоносова. Москва: Зерцало, 2001. 394 с.
102. НАЗАРЕНКО, Г.В. Общая теория права и государства: учебный курс для вузов. Москва:
Изд-во Ось 89, 2001. 176 с.
103. Общая теория государства и права. Академический курс в 2-х т. Под ред. М.Н.Марченко.
Т 2. Теория права. Москва: Изд-во Зерцало, 1998. 656 с.
104. Общая теория права: Учебник для юридических вузов / Ю.А. Дмитриев, И.Ф.Кузьмин,
В.В.Лазарев и др. Под общей ред. А.С.Пиголкина. 2-е изд. Испр.и доп. Москва: изд-во
МГТУ им Н.Э. Баумана, 1995. 384 с.
105. Общая теория права и государства : Учебник / под ред. В.В. Лазарева. Москва: Юрист,
1994. 360 с.
106. ПЕРЕВАЛОВ В.Д. Теория государства и права. Издательство Юрайт, Москва, 2012.
107.ПЕТРАЖИЦКИЙ, Л.И. Теория государства и права в связи с теорией нравственности.
Санкт-Петербург, 2000. 600 с.
108. ПОЛЕНИНА, С.В. Теоретические проблемы системы советского законодательства.
Москва, 1980. 203 с.
109. Проблемы общей теории права и государства: учебник для юридических вузов /
Варламова Л.В., Лазарев В.В., Лапаева В.В. Под общ. ред. Нерсесянца В.С. Москва:
НОРМА ИНФРА, 2001. 813 с.
110. Проблемы теории государства и права / отв.ред. Алексеев С.С. Москва, 1979. 392 с.
111. Проблемы теории и практики правового регулирования. Сборник трудов // Самар.
Гуманит. Акад. Самара: Изд-во Самар. Гуманит. Академ., 2000. Вып.7. 326 c.
112. САМЕЛЬЯНОВ, Ф.Ф.; КУЗНЕЦОВ, И.А.; ХАБИБУЛИН, А.Г. Теория государства и права.
СПБ, 2001. 412 с.
113. СЫРЫХ, В.М. Логические основания общей теории права: в 2-х т. Т1: Элементный состав.
Москва: Юридический Дом Юстицинформ, 2000. 528 с.
114. Теория государства и права: Учебник / под ред. В.М. Курицына, З.Д. Ивановой. Москва:
Юрид. Лит-ра, 1986. 352 с.
115. Tеория государства и права: Курс лекций / Под ред. Н.И. Матузова и А.В.Малько. 2-е изд,
перераб. и доп. Москва: Юристь, 2000. 776 с.
116. Теория государства и права: Учебник / Под ред. А.М. Васильева. 2-е изд. Москва:
Юридическая литература, 1983. 416 с.
117. Теория государства и права: Курс лекций / под ред. М.Н. Марченко. Москва: издательство
Зерцало, 1997. 475 с.
118. Теория государства и права: Учебник для вузов. / Под ред.проф. Г.Н. Манова. Москва:
издательство БЕК, 1996. 336 с.
119. ФАТКУЛЛИН, Ф.Н. Проблемы теории государства и права. Казань, 1987. 335 с.
120. ФЕДОРОВ, Г.К. Теория государства и права: Учебник. Кишинев: Концерн Пресса, 1998.
531 с.
121. ХРОПАНЮК, В.Н. Теория государства и права: Учебное пособие, под ред. проф. Т.Н.
Рaдько. Москва: изд-во ИНТЕРСТИЛЬ, 1998. 937 с.
122. ХРОПАНЮК, В.Н. Теория государства и права / Учебное пособие для высших учебных
заведений / Под ред. Проф. В.Г. Стрекозова. Москва: Дабахов, Ткачев, Димов, 1995. 384 с.
123. ЧЕРВОНЮК, В.И. Теория государства: учебное пособие / М-во внутр. дел. Рос.
Федерации. Моск. Акад. Москва, 2000. 169 с.
124.ЯВИЧ, Л.С. Общая теория права. Ленинград: Изд-во Ленинградского Университета, 1976.
286 с.
Dicţionare
1. COTELNIC, T.; EŢCU, I.; LUNGU, L. Dicţionar juridic rus-român. Chişinău: Litera, 2001. 549 p.
2. DELEANU, I.; DELEANU, S. Mică encilocpedie a dreptului: adagii şi locuţiuni latine în dreptul
românesc. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 2000. 456 p.
3. DERDIŞAN, E. Dicţionar de termeni juridici uzuali. Bucureşti: Editura Proteus, 2005
4. HANGA V. Mic dicţionar juridic. Bucureşti: Lumina Lex, 2005
5. JITARU, L. Dicţionar de maxime şi expresii juridice latine (latin-român-rus). Chişinău: Editura
Muzeum, 2001. 256 p.
6. MOTICA , R., NEGRESCU, D. Lexicon juridic: latin-român. Bucureşti: Lumina lex, 2001
7. PITULESCU, I., etс. Dicţionar de termeni juridici. Bucureşti: Editura Naţional, 1997. 548 p.
8. POPESCU-SIRETEANU, I. Mic dicţionar juridic cu expresii şi locuţiuni româneşti privitoare la
drept şi anexe. Iaşi, 1996
9. RADULESCU S.; SAULEANU, L. Dicţionar de expresii juridice latine. Bucureşti: Editura
Ştiinţifică.,1999. 316 p.

Cur14 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cur14 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

IPÎ Institutul de Ştiinţe Penale şi Criminologie Aplicată

Autori: Bujor Valeriu, prof. univ. dr.

Locul şi importanţa disciplinei:

1. Sub raport didactic:

a) locul disciplinei în cadrul curriculumului universitar:

Sarcina aprofundării pregătirii fundamentale a juriştilor presupune perfecţionarea instruirii

2. Sub raport metodologico-aplicativ:

La finele studierii disciplinei, studenţii trebuie să obţină următoarele:

• să cunoască direcţiile de cercetare, obiectul şi problematica Teoriai generale a dreptului;

• să efectueze o analiză juridică a specificului sistemului de drept al Republicii Moldova;

Nr. Facultăţile Total Activitatea Ore în auditoriu

Învăţămînt Total Curs Seminare

2. La nivel de înţelegere şi aplicare

Orele de curs şi orele de seminare pentru fiecare modul

a) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor (învăţămînt la zi)

Nr. Tema P S L.I

3. Noţiuni generale despre drept 4 4 8

Testare curentă nr. 1

6. Tehnica elaborării (crearea) dreptului 2 2 6

7. Interpretarea normelor juridice 2 4 8

Testare curentă nr. 2

9. Acţiunea şi realizarea dreptului 2 2 6

10. Legalitatea şi ordinea de drept 2 2 6

11. Comportamentul legal şi comportamentul ilicit 4 4 8

12. Răspunderea juridică 4 4 8

13. Sistemul dreptului 2 2 8

Testare curentă nr. 3

b) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor (învăţământ cu frecvenţa redusă)

Nr. Tema P S L.I

6. Tehnica elaborării (crearea) dreptului 1 1 10

7. Interpretarea normelor juridice 2 1 10

9. Acţiunea şi realizarea dreptului 2 - 6

10. Legalitatea şi ordinea de drept 1 - 6

11. Comportamentul legal şi comportamentul ilicit 2 1 12

14 Teorii şi curente în gândirea juridică - - 14

15. Curs generalizator 2 - -

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI

Obiective de referinţă Conţinuturi

2. Noţiuni generale despre stat

- să reproducă definiţia izvorului de drept în sens 5. Izvoarele dreptului

7. Interpretarea normelor juridice

9. Acţiunea şi realizarea dreptului

10. Legalitatea şi ordinea de drept

11. Comportamentul legal şi comportamentul

- să identifice sistemul dreptului; 13. Sistemul dreptului

CONŢINUTUL ORELOR DE CURS ŞI AL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE ÎN FORMĂ DE

DENUMIREA ŞI CONŢINUTUL TEMELOR.

Întrebări pentru discuţii:

Modulul II. Noţiuni generale despre stat

Modulul III. Noţiuni generale despre drept

1. Ce reprezintă dreptul ca fenomen social?

Modulul IV. Norma juridică

Întrebări pentru discuţii:

Modulul V. Izvoarele dreptului

- să reproducă definiţia izvorului de drept în sens formal;

Întrebări pentru discuţii:

Modulul VI. Tehnica elaborării actelor normative

Întrebări pentru discuţii:

Modulul VII. Interpretarea normelor juridice

Întrebări pentru discuţii:

Modulul VIII. Raportul juridic

Întrebări pentru discuţii: