VIRUSUL GRIPAL

Diagnosticul de laborator este imperios necesar in gripa pentru ca multe alte virusuri dau
simptomatologie asemanatoare si pentru ca este o viroza care se raporteaza la nivel mondial,
si in functie de ce tipuri de virusuri circula se stabileste si compozitia noului vaccin.
Din cauza gripei spaniole (influenza) au murit mai multi oameni decat in urma Primului
Razboi Mondial.
Este o viroza care produce o transmisibilitate si o mortalitate mare.

Virusurile gripale fac parte din familia Orthomyxoviridae. Toate sunt virusuri anvelopate,
ARN monocatenare cu polaritate negative (ARNss-). Particularitate: au genomul
segmentat, avand 8 microgene (8 segmente care actioneaza fiecare ca o gena), fiecare
codificand cate o proteina. Proteine virale:
1. polimerazele,
2. neuraminidaza, care finalizeaza replicarea virala,
3. hemaglutinina, care initiaza replicarea virala,
Neuraminidaza si hemaglutinina sunt cele mai importante structuri antigenice de pe
suprafata anvelopei virale,
4. Nucleoproteina,dedesubtul matricei; leaga acidul nucleic viral de aceste invelisuri
proteice
5. Proteina matrix, are un rol foarte important in faza de eclipsa a replicarii virale,
6. Proteinele ns( non-structurale), printre care si o proteina care antagonizeaza
efectul interferonului, asigurand replicarea virusului la poarta de intrare
Dintre cele 8 proteine sintetizate, 4 sunt structurale, 4 sunt nestructurale.
Pana acum s-au detectat 3 mari tipuri de virusuri gripale: A, B, C, in functie de structura
nucleoproteinei si proteinei matrix.
Cele 3 tipuri de virusuri gripale sunt necros-reactive. Asta inseamna ca daca te-ai infectat
cu A, nu esti protejat sau nu cross-reactionezi fata de B sau de C. De asemenea virusurile
gripale de tip A pot infecta foarte multe gazde, inclusiv omul, din care cauza apare si o
hipervariabilitate.
B si C sunt virusuri care afecteaza doar omul, avand variabilitate mai scazuta.

Virusul gripal A este extrem de variabil si prezinta subtipuri. Acestea sunt definite de
structura celor 2 proteine de suprafata: hemaglutinina si neuraminidaza. Exista descoperite
pana acum 16 tipuri antigenice de hemaglutinina (H1-16) si 9 tipuri de neuraminidaza (N1-9).
AH1, AH2, AH3 sunt de obicei, dar nu exclusiv, caracteristice gazdei umane, dar uneori pot
sa apara si la alte mamifere.

Exemplu de virus gripal: A/H5N1/Guangdong/1996/1:

-A- tipul A;
-H5N1- subtipul tipului A;
-Guangdong-locul de unde a fost izolat prima data;
1
-1996- anul in care a fost izolat prima data;
-1- nr pasajului la care a putut fi obtinut, important pentru producatorii
de vaccinuri.
Virusul cel mai raspandit este virusul AH1N1.In Asia se produc variatiile cele mai mari, deci
aici sunt prezente cele mai multe forme de virusuri gripale.

STRUCTURA VIRUSULUI GRIPAL

Structura virusului gripal este comparata in ME cu un arici pentru ca are la suprafata “tepii”
care defapt sunt polimerazele, hemaglutinina si neuraminidaza.

Hemaglutinina are forma de piramida rasturnata. Aceasta contine puncte de legare la

receptori la nivelul bazei piramidei, pe partile laterale se gasesc determinantii antigenici
principali. Hemaglutinina se leaga de receptori de acid sialic prezinti la nivel respirator, dar si
la nivelul eritrocitelor. Acidul sialic se mai numeste si acid neuraminic.

Hemaglutinina are o caracteristica importanta: leaga receptorii pentru intrarea in celula gazda,
dar mai are si proprietatea de a aglutina eritrocitele. Aceasta proprietate de a aglutina
eritrocitele se datoreaza faptului ca pe aceste eritrocite exista niste receptori de acid sialic
(asa se realizeaza si reactia de identificare- reactia produsa este cea de hemaglutinare, de
precipitare a hematiilor de care se leaga aceasta hemaglutinina, sub forma unor rozete).
Virusurile gripale sunt non-citopatogene.Replicarea virusurilor gripale are la loc la
nivelul portii de intrare, virusurile nu ajung in torentul sanguin, deci nu pot
genera astfel de legari de hematii, in conditiile unei infectii gripale obisnuite.

CICLU REPLICATIV
Etape:
-faza de eclipsa: adsorbtia (legarea virusului de receptorii celulei gazda), intenalizare
(patrunderea virusului in celula gazda), decapsidare( separarea acidului nucleic de invelisurile
proteice);
-faza de crestere logaritmica: sinteza de acid nucleic, sinteza de proteine timpurii care vor
actiona ca enzime, sinteza de proteine tardive care sunt proteinele structurale;
-faza de platou: maturarea( clivarea poliproteinelor etc), asamblarea (acid nucleic+ proteine),
eliberare.
Asadar, ceea ce intra si ceea ce iese din celula se face cu ajutorul proteinelor virale. Toata faza
de crestere logaritmica se face cu ajutorul acidului nucleic. In cazul virusului gripal, intrarea
si iesirea sunt legate de anvelopa virala.

2
I.Faza de eclipsa
1.Adsorbtia-legarea virusului de R celulei gazda
Virusul gripal se va lega de receptorii specifici de pe celulele epiteliului simplu cilindric de la
nivel respirator. Acesti receptori sunt numiti receptori de acid sialic. Acestia vor recunoaste
de pe suprafata virusului hemaglutinina. In forma initiala, hemaglutinina nu se
poate lega de receptor. Aceasta trebuie sa fie clivata, pentru a-si eliberara situsurile de
legare. Aceasta clivare este realizata de niste enzime numite triptaze. Aceste triptaze
apartin celulelor gazda, fiind produse de celulele Clara (se numesc acum “celule club”).
Aceste enzime activeaza infectivitatea virala.
!!!!!!!Concluzie: Hemaglutinina nu are structura pasibila de a lega receptorii, ea trebuie
sa fie clivata de niste proteaze ale celulelor gazda.

2.Internalizarea

In mod normal, un virus anvelopat ar trebuie sa patrunda in celula tinta prin fuziune, insa
virusul gripal patrunde prin endocitoza mediata de receptori. In momentul in care virusul
se legata de receptor, celula inglobeaza aceasta structura. Tot virusul va fi inglobat intr-o
vezicula.
3.Decapsidarea – separarea acidului nucleic de invelisuri proteice

Este realizata de o proteina virala numita proteina M. Proteina M reprezinta proteina matrix.
In momentul in care are loc aceasta fuziune endolizozomala (intre vezicula internalizata
si lizozomii celulei), sub influenta ph-ului acid din interiorul acesteia, are loc activarea
proteinei M. Aceasta produce liza, ruperea veziculei, prin intermediul unui canal
ionic prin care se expune acidul nucleic si este introdus in nucleu. Un virus ARN se
replica foarte rar in nucleu (deci alta exceptie de la regula generala).
Decapsidarea in mod normal este realizata de proteaze celulare. Decapsidarea virusului
gripal este realizata de o proteina virala.( alta exceptie de la regula). Este singurul exemplu,
cunoscut pana acum, in care decapsidarea unui virus este condusa de o proteina a acestuia, si
nu de o proteina a celulei gazda

Exista antivirale:
Inhibitori ai decapsidarii. Sunt inhibitori ai proteinei M. Au fost initial
considerate a fi antiparkinsoniene: AMANTADINA. Aceasta a fost introdusa pe
piata pentru batrani cu Parkinston. In timpul tratamentului de rutina, in momentul in
care faceau o infectiei gripala, s-a observat ca acesti pacienti evoluau mai bine. Astfel
s-a descoperit ca Amantadina inhiba decapsidarea virusului gripal. Important este ca
acest medicament sa fie administrat in primele 1, 2 zile (primele 48h de la debut).

3
 S-a creat un derivat, Rimantadina, cu efecte adverse mai limitate,
medicament ce nu este activ in Parkinson, dar care are activitate antivirala foarte
buna.

II.Faza de crestere logaritmica: acid nucleic+proteine timpurii+proteine

tardive

 Virusul gripal contine un ARNss cu polaritate negativa. Genomul lor nu serveste direct
ca ARN mesager pentru sinteza de proteine virale. Virusul are nevoie pentru replicare
de o enzima numita replicaza sau transcriptaza. Replicaza (transcriptaza) sintetizeaza
8 catene complementare pozitive.

 Aceste catene au 2 roluri:

* Vor avea rol de ARN mesager care are rol de matrita pentru sinteza proteinelor virale;
* Vor fi matrita pentru formarea ARN-ului progen( ARN-ul negativ).

 In final se formeaza si nucleotidele si proteinele virale.

III.Faza de platou: maturare+asamblare+eliberare

Are loc maturarea proteinelor virale si ansamblarea acidului nucleic viral cu proteinele virale,
formand particula virala. Particula virala formata va fi eliberata prin inmugurire (la fel ca
toate celelalte virusuri anvelopate- deci aici nu mai avem exceptie).
Virusul gripal mai are o proprietate: DUPA INMUGURIRE , RAMANE FIXAT LA SUPRAFATA
CELULUI INFECTATE pentru ca inca hemaglutininele sunt legate de receptorii de acid sialic
(acid neuraminic).
Intervine NEURAMINIDAZA. Neuraminidaza TAIE LEGATURILE DINTRE HEMAGLUTININA SI RECEPTORII
DE ACID SIALIC DE PE SUPRAFATA CELULEI . Neuraminidaza de fapt este cea care elibereaza
virionul de pe suprafata celulei infectate. Daca neuraminidaza nu ar face acest lucru,
eliberarea virionilor gripali nu ar fi posibila, ei s-ar agrega toti de resturile de acid sialic, si ar
fi complet nefunctionali, ar distruge celula respectiva, dar nu ar putea sa mearga mai departe.
Mai mult, NEURAMINIDAZA FLUIDIFICA MUCUSUL DIN TRACTUL RESPIRATOR SI PERMITE
DISEMINAREA VIRIONILOR CATRE TRACTUL RESPIRATOR INFERIOR .

Exista antivirale:
Inhibitori de eliberare sau inhibitori de neuraminidaza. Acesti inhibitori
vor actiona in situsul catalitic al enzimei, blocand activitatea acestei enzime. Acestea
antivirale se administreaza in primele 72h (3 zile). Recent, aceste antivirale au
inceput sa fie utilizate mai frecvent, deoarece inhibitorii decapsidarii se pare ca au

4
 inceput sa sintetizeze “mutante rezistente”-“escape mutants” determinand
aparitia de tulpini care sa nu fie inhibate de acest tratament.
 OSELTAMIVIR. Denumirea comerciala este TAMIFLU. Este administrat oral.
De obicei in 2 doze/zi.
 ZANAMIVIR. Denumirea comerciala este RELENZA. Este administrat inhalator,
sub forma de pufuri.

Virusurile gripale sunt virusuri cu genom ARN, iar acestea fac multe greseli, atat in cursul
replicarii acidului nucleic viral, cat si in cursul transcrierii, pentru ca nu exista enzime de
corectie a incorporarilor gresite de nucleotide, si orice greseala care se face in timpul copierii
acidului nucleic viral este perpetuata si preluata in virionii progeni.

VARIABILITATEA VIRUSURILOR GRIPALE

Reprezinta caracteristica esentiala a virusurilor gripale. Virusurile gripale au 2 tipuri de
variabilitate:
 MINORA=DRIFT ANTIGENIC=ALUNECARE ANTIGENICA;
 MAJORA=SHIFT ANTIGENIC=COMUTARE ANTIGENTICA.
1.VARIABILITATEA MINORA apare prin mutatii punctiforme in gena care codifica
sinteza hemaglutininei si neuraminidazei.
Aceasta mutatie se produce sub actiunea presorului imun. Hemaglutina are pe suprafata atat
situsurile de legare la receptori, cat si determinantii antigenic principali (numiti epitopi).
Epitopii sunt cei care vor fi recunoscuti de anticorpii antivirali. O data cu sinteza acestor
anticorpi, ei vor lega hemaglutinina. Sub actiunea acestui presor imun (anticorpii), virusul va
trimite la nucleu informatia ca trebuie sa faca ceva. Apar mutatii in gena care codifica
hemaglutinina si vor fi sintetizati niste virioni care au acceasi hemaglutinina (H1
de ex), dar apar modificari la nivelul epitopilor, care nu vor mai fi recunoscuti
de anticorpi. Prin acest mecanism, virusul pacaleste sistemul imun.

Orice fel de modificare la nivelul genei care codifica hemaglutinina duce la modificarea
acestor determinanti antigenici. Nicio modificare nu altereaza situsul de legare al
antigenului, care ramane conservat, dar partile laterale se modifica, si aceste modificari
genereaza modificari in conformatia, in forma hemaglutininei.

Variabilitatea minora este cea care ne face sa ne vaccinam in fiecare an (tulpini diferite), cu
atat mai mult nici raspunsul imun nu este de lunga durata in gripa.

!!!!!!Variabilitatea minora determina epidemiile sezoniere, care determina infectarea

unei persoane cu virusul gripal de mai multe ori in cursul vietii (tulpini diferite).

5
2.VARIABILITATEA MAJORA
!!!!!!Variabilitatea majora determina pandemiile (epidemii pe toate suprafata Globului).
Se produce mai rar, dar cand se produce este extrem de dramatica.
Exista 3 mecanisme prin care apare acest shift antigenic:
 Reasortare genica intre tulpini de la specii diferite. Este caracteristica virusurilor
de tip A pentru ca ele infecteaza mai multe specii.
 Transferul direct a unei tulpini de la un animal la om=traversarea barierei de
specie. Este caracteristica virusurilor de tip A.
 Reemergenta unui virus care a circulat anterior.
!!!!!Oricare dintre aceste mecanisme poate sa produca niste tulpini pe care sistemul nostru
imun nu le poate elimina.

A)REASORTARE GENICA
Reasortare inseamna 2 gene de la un tip de virus (aviar, uman, porcin) si 6 gene de la celalalt.
Deci reasortare inseamna ca din 2 tipuri de virus sa se produca un virus cu totul nou.

Apare prin reasortarea minigenelor provenite de la virusuri gripale ce infecteaza specii

diferite: pasari, om, alte mamifere, in special porcul, care se dovedeste a fi foarte
important in aparitia acestui shift antigenic. In momentul in care virusurile de la toate
aceste specii se intalnesc intr-un singur organism gazda, ele se replica concomitent, si cum
replicarea se face separat pentru fiecare minigena, se pot face schimburi intre minigene,
combinatii intre minigenele unei specii si cele ale altei specii, reasortare
care duce
la obtinerea unui virus hibrid, complet diferit, nou din punct de
vedere antigenic.
In mod normal, astfel de reasortari nu se produc, pentru ca virusurile gripale ar trebui sa
ramana la specia lor gazda, si nu sa se transmita de la o specie la alta. Aceasta este posibila
pentru ca receptorii virusurilor gripale sunt distincti pentru fiecare specie.

Structura receptorilor de acid sialic de pe gazda aviara (SA-2,3- beta Gal) si de la om

(SA-2,6 Gal beta) difera destul de mult, respectiv au niste reziduuri de beta-galactoza in
pozitii total diferite. Porcul are receptori si de tip 2,3 (SA-2,3 Gal beta) si de tip 2,6 (SA-2,6
Gal beta) la nivelul epiteliului traheal. Acesta reprezinta un fel de “bol de mixing”, in care
minigenele virusurilor gripale se pot recombina, se pot reasorta. Daca o tulpina aviara
infecteaza porcul si aceasta tulpina circula un timp indelungat la aceste animale, pot sa
produca niste reasortanti cu cele de la porc si sa fie transmise la om. Aceste tipuri de
reasortari pot fi urmate de aparitia unor tulpini ce produc infectii mult mai severe la om,
decat tulpinile umane normale.

 Pasarile nu fac o gripa asemanatoare celei umane, sub forma unei viroze respiratorii, ci
sub forma unei boli diareice acute. Receptorii de acid sialic cu conformatia 2,3 se regasesc
la suprafata epiteliului intestinal, acolo avand loc replicarea virusurilor gripale, care se
transmit prin materiile fecale, asa se face contaminarea cu virusul gripal aviar, porcii
putand prelua aceste virusuri gripale aviare de la pasari.
6
Porcii au si propriile lor virusuri gripale => amestec de minigene care se pot reasorta.

 Multe dintre pandemiile gripale au plecat din China pentru ca s-a marit enorm populatia
umana. Necesitatea mai multor nutrimente a dus la o marire a populatiei de porcine si
a populatiei aviare. In plus, chinezii practica o agricultura numita agricultura pe
verticala. In zone cu lacuri, in lac cresc pestii, vin si cresc pasarile si in jur porcii.
Aceasta duce la o crestere a riscului de transmitere.

Exempul clasic pentru aceasta reasortare genica este un virusul AH1N1 din 2009, care a
determinat gripa porcina. Aceasta tulpina este un reasortant intre o tulpina suina care a
circulat in Europa si Asia, si o alta tulpina care este de fapt un reasortant intre o tulpina
suina aviara si umana, care a circulat in America de Nord. Deci practic cele 8 minigene sunt
provenite din 4 tulpini diferite: suine, aviara, umana.
Cum s-a ajuns la aceasta tulpina ?
Unele teorii sustin faptul ca tulpinile initiale au coexistat mai mult timp (peste 10 ani),
dar alte teorii sustin ca de fapt reasortarea a fost produsa la porci. Gazda ramane total
necunoscuta.

B)TRANSFER DIRECT AL UNEI TULPINI DE LA ANIMAL LA

OM=TRAVERSARE DIRECTA A BARIEREI DE SPECIE

*Virusurile gripale care infecteaza in mod normal pasarile, infecteaza din nou omul.

*Un astfel de transfer este intotdeauna insotit de cresterea majora a virulentei.

Intotdeauna cand un virus este preluat de la o alta specie, duce la o crestere a virulentei si la
o expresie clinica foarte severa a bolii.
*De obicei rezervorul natural al virusului gripal de tip A il constituie
pasarile acvatice salbatice (pescarusii, lebedele, gastele salbatice).

La pãsãrile domestice gripa poate evolua în douã forme:

-minorã (LPAI= low pathogenicity aviar influenza) sau asimptomaticã, - afecteazã
productia ouã in crescãtorii
- majora (HPAI= high pathogenicity aviar influenza ), foarte severã, înalt contagioasã, cu
mortalitate 50-100% (aminoacizi bazici suplimentari la nivelul situs de clivare HA)
Ambele afecteaza la pasari tractul digestiv, ceea ce creste riscul de transmitere la om.
Materiile fecale infecteaza apele.

Se produc modificãri conformationale in structura hemaglutininei pentru traversarea barierei

de specie.
Toate virusurile gripale umane au un singur reziduu bazic de argininã la nivelul sitului
de clivare a hemaglutininei. Achizitia unor aminoacizi bazici suplimentari (situri
de clivare multiple) - permite si altor proteaze sã cliveze hemaglutinina -

7
alterarea tropismului tisular (afectarea tesutului cerebral, miocardic si vaselor de
sânge) si cresterea virulentei.
HA are mai multe situsuri unde poate sa fie clivata. Mai multe tipuri de proteaze pot sa o faca
activa sa lege receptorii. Acest lucru face ca traversarea de specie sa fie posibila. Aceasta
largire a specturului de proteaze duce si la o largire a spectrului tesuturilor care vor fi
recunoscute. Apar foarte multe complicatii: encefalite, endocardite,
miocardite. Aceste tulpini sunt mai grave.

Exemplu: gripa spaniola. Gripa spaniola (1918) a determinat moartea a 20-50

milioane de oameni. Este un virus aviar, care in ultimii ani s-a putut determina, secventia. S-
a gasit intr-o zona din Alaska o femeia la care s-a recoltat tesut pulmonar si din care s-a
obtinut prin revers transcriere din fragmentul de tesut pulmonar ADN-ul complementar.
Acesta a fost inoculat la soareci si a produs tulpina care a stat la baza gripei spaniole.
Aceasta tulpina este mai virulenta decat una normala. Mortalitate 100%
printr-o bronho-alveolita necrotica difuza.
Pandemii gripale
1918-H1N1 “gripa spaniola” -20-50 milioane decese Virus aviar-
traversare de bariera de specie
1957- H2N2 “gripa asiatica”-1-2 milioane decese- reasortant
1968- H3N2 “gripa Hong Kong ”-700,000 decese – reasortant
2009-H1N1-gripa porcina-reasortant
1977- H1N1 “gripa ruseasca”-re-emergenta

C)REEMERGENTA UNUI VIRUS CARE A CIRCULAT ANTERIOR

S-a produs in 1977 intr-o pandemie numita gripa ruseasca. S-a observat ca necaracteristic
determina boli mai grave la tineri si la copii . Batranii aveau o evolutie relativ buna sau
nu faceau deloc infectia.

Acea tulpina este o tulpina care a circulat cu 20-30 ani inainte. Produsese o epidemie de
amploare in 1947-1957, din care cauza batranii aveau anticorpi si se puteau proteja, iar tinerii
nu.

Sunt recunoscute mai curand tulpinile vechi intalnite. Cand venim in contact cu o tulpina
noua, reactionam cu anticorpii pentru vechea tulpina. Acesta este denumit generic
“Pacatul antigenic originar”= tot timpul te vei inarma tot cu anticorpii fata de prima
tulpina pe care ai intalnit-o. Aceasta explica posibilitatea batranilor de a se apara fata de o
tulpina intalnita anterior.

8
PENTRU IZBUCNIREA UNEI PANDEMII, trebuie indeplinite trei conditii, si anume:
1. Sa existe un virus nou din punct de vedere antigenic, ce se poate
obtine printr-un shift antigenic, printr-o comutare antigenica. Fie se produce un amestec de
antigene, fie se face preluarea unor virusuri aviare la om, fie avem reemergenta unei tulpini
care a circulat la un moment dat in populatia umana dupa care a disparut si reapare, fiind
practic pentru populatia zilelor respective un virus nou din punct de vedere antigenic.
a)reasortarea genicã între tulpini gripale de la specii diferite
b)transferul direct al unor tulpini gripale de la animal la om- modificãri conformationale in
structura hemaglutininei.
c)Re-emergenta unui virus ce a determinat epidemii cu ani inainte

2. Lipsa imunitatii populatiei umane

Daca este un virus nou, iar persoanele sunt obisnuite cu acest virus pentru ca l-au mai
intalnit de-a lungul vietii, ele nu vor face forma severa de boala. Pentru o pandemie, trebuie sa
avem un virus pentru care sistemul imun este complet nepregatit

3. Usurinta transmiterii de la om la om
Unele tulpini, desi sunt cu totul noi, nu produc pandemii si putine cazuri umane sunt vizibile.
Ex: Gripa aviara (H5N1) – a dat putine cazuri umane. Desi tulpina a
circulat inca din 1996 si a dat diverse epidemii la alte specii (practic, doar pasarile au avut o
epidemie majora, cu mortalitate mare, iar raspandirea virusului a fost asociata si cu
modificarea rutelor pasarilor migratoare), numarul de cazuri umane a fost destul de redus,
insa cu mortalitate foarte mare (478 cazuri umane/ 286 fatale). Aceste cazuri umane au
fost asociate cu un contact strans cu pasarile, deci virusul a fost transmis de la pasari la om
si nu a avut transmitere interumana semnificativa. Faptul ca aceste tulpini hipervariabile nu
au produs pandemii a fost asociat cu imposibilitatea de transmitere interumana.

VACCINURI ANTIGRIPALE
1. Vaccinul inactivat – e utilizat anual. Poate fi:
a) Cu virus intreg: este izolat un virus gripal in oul de gaina embrionat sau pe
culture de celule, iar particulele virale rezultate sunt purificate si concentrate si
tratate cu formaldehida, care le distruge infectivitatea (vor ramane fara acizi
nucleici, raman doar proteinele virale=structurile antigenice).
b) Subunitar (mai frecvent): sunt parcurse etapele descrise mai sus, si in continuare
vaccinul este tratat cu detergent, astfel incat din toate structurile proteice sa
fie purificate doar Hemaglutinina si Neuraminidaza.
NIVGRIP- vaccin inactivat preparat cu virusul intreg, care se administra intranazal.
2. Vaccinul viu atenuat=”Tulpini reci”: in culturile celulare se scade progresiv
temperatura de crestere, astfel incat tulpina respectiva devine o tulpina mutanta.

9
 Mutatiile suferite o fac inactiva. Tulpina se replica cu o rata mult mai mica, deci va
produce stimularea RI, dar nu va putea produce boala ca atare.

*Riscul de aparitie al recombinantilor inseamna riscul aparitiei unor tulpini vaccinale care in
final sa produca boala.
*Pentru vaccinul viu este foarte importanta mentinerea lantului de frig. Daca nu este
transportat la rece, vaccinul viu poate deveni ineficient.

Vaccinurile antigripale se reactualizeaza anual. Ele contin tipuri diferite de virusuri. Tehnica
obtinerii (mai ales in pandemii) poarta numele de genetica inversa.Se foloseste
reasortarea: se mentine o tulpina matca, care este cunoscuta si se stie ca nu e capabila de
patogenicitate la om, si din tulpina pandemica (care tocmai a aparut si a provocat un numar
mare de cazuri) se extrag doar genele pentru hemaglutinina si neuraminidaza si vor fi
introduce in tulpina matca. (practic se reproduce in vitro ceea ce virusul realizeaza in vivo).
Cu niste endonucleaze se taie zona care codifica hemaglutinina si neuraminidaza, se
introduc intr-un peptid care va fi pus in cultura de celule, astfel incat celula respectiva
(care prezinta multiplicare rapida) va sintetiza si proteinele necesare pentru vaccin.

Din momentul in care s-a identificat tulpina care a circulat trec cateva luni pana se produce
vaccinul. In aceasta perioada se raporteaza tulpinile, se analizeaza care au fost prevalente, se
stabileste ce compozitie va avea urmatorul vaccin si se produce efectiv vaccinul.

Incepand din acest an a inceput sa fie produs un vaccin tetravalent, cu 2 tulpini A (H1N1 si
H3N2) si 2 tulpini B (pt ca cele 2 tulpini B nu dau cross-reactivitate si dau cazuri foarte
grave, cu encefalite si miocardite, si implicit mortalitate crescuta).

Vaccinarea este recomandata din urmatoarele motive:

1. Exista un numar mare de cazuri de infectie gripala, inclusiv cu mortalitate ridicata.

10
 2. Multe infectii determina si la pacienti imunocompetenti infectii severe, de lunga
durata.
3. Transmiterea se face foarte usor, pe cale aerogena, atat prin particul infectioase mici
cat si prin particule care pot migra la distante mari=nuclei infectiosi, care pot transmite
infectia si la 1,5-2 m. (de aceea se recomanda evitarea aglomeratiei in timpul
epidemiilor). Infectia se poate transmite inclusive prin obiecte contaminate. (spalatul
mainilor previne transmiterea).

Aspecte clinice:
Simptomele evidentiaza o afectare mai pregnanta a starii generale, cu mai putine simptome
ale afectarii tractului respirator: febra, frisoane, astenie, cefalee, mialgii, artralgii.
Tusea este intial neproductiva, iritativa (secretie redusa cantitativ, seroasa). Ulterior,
aparitia de tuse productiva este consecinta unei suprainfectii bacteriene. Faringita, rinita.
Pot sa apara semne oculare, digestive, asociate mai frecvent grupelor de risc.

Diagnosticul NU se poate stabili clinic, pentru ca foarte multe virusuri pot simula o gripa:
1. Rhinovirusuri (din familia Picornavirusuri – ARNss+): de obicei produc raceala
comuna, dar uneori pot produce infectii mai grave.
2. Coronavirusuri (virusuri ARN): sunt asociate cu infectii usoare de tract respirator
superior, dar pot produce si SARS= sindromul acut respirator sever, cu mortalitate
mare si transmitere interumana importanta.
3. Virusurile paragripale (Paramixoviridae, virusuri ARNss-, cu genom intreg)

Complicatii: (apar de obicei la grupele de risc, dar nu exclusiv)

1. Pneumonie virala/bacteriana (pneumonie asociata cu suprainfectie bacteriana)
2. Sinuzita
3. Miozita
4. Miocardita, pericardita
5. Encefalita e una dintre cele mai de temut complicatii la grupele de risc.
6. Sd. Guillain-Barre = polineuropatie periferica.
7. Sd. Reye – presupunere asocierea de afectare neurologica, afectare hepatica si
purpura.

Grupele de risc:
1. Varsta foarte mica: <2 ani
2. Varsta inaintata: >65 ani
3. Gravidele
4. Bolnavii cronici (in aceasta categorie a fost inclusa recent si obezitatea).

11
12