Suport de Curs CDL

UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE
PROGRAM POSTUNIVERSITAR: MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
PORTOFOLIU
Coordonator,
Lector univ. dr. Schmidt Mihaela-Camelia Cursant,
Prof. Ing. Dâlv Diana-Maria
Liceul Tehnologic „Crișan” Crișcior
PETROȘANI
2016
INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI
HUNEDOARA
LICEUL TEHNOLOGIC ”CRIȘAN” CRIȘCIOR
PROIECT DE DEZVOLTARE
INSTITUŢIONALĂ
2016-2020
Discutat în CP din
Aprobat în CA din _______________________________

Nr. din ________________________
DIRECTOR,
Prof. Dâlv Diana Maria
2016
2
Nr. CUPRINS
Crt.
I. ARGUMENT ..........................................................................................................................3
I.1. Importanţa educaţiei în contextul actual al reformei învăţământului românesc............3
I.2. Argumentarea necesităţii şi oportunităţii întocmirii unui nou PDI pentru perioada 2016-
2020.........................................................................................................................................4
II. FUNDAMENTAREA NOULUI PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ
2016- 2020 PE REZULTATELE PROIECTULUI ANTERIOR .........................................8
II.1. Studiu diagnostic.....................................................................................................................8
II.2. Analiza comparativă a datelor şi a rezultatelor obţinute pentru fundamentarea noului PDI
................................................................................................................................................17
II. 3. Prezentarea rezultatelor participării şcolii la alte proiecte educaţionale dezvoltate la nivelul
unităţii , al comunităţii locale, la nivel naţional sau internaţional................................19
II.4. Analiza gradului de îndeplinire a indicatorilor de evaluare propuşi în PDI anterior........19
III. MOTIVAREA NECESITĂŢII, FEZABILITĂŢII ŞI A OPORTUNITĂŢII NOULUI PDI

PENTRU PERIOADA 2016-2020........................................................................................33
IV. VIZIUNEA ŞI MISIUNEA...................................................................................................34
V. CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ. ASIGURAREA EDUCAŢIEI INCLUZIVE ŞI

INTERCULTURALE............................................................................................................35
VI. DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN ŞI INTERN...............................................................36
VI.1. Diagnoza mediului extern. Analiza nevoilor educaţionale în contextul politic, economic,
social, tehnologic, ecologic - analiza P.E.S.T. (E)...............................................................36
VI.2. Diagnoza mediului intern. Analiza SWOT............................................................................44
VI.3. Resurse umane ......................................................................................................................44
VI.4. Informaţii privind personalul................................................................................................49
Informaţii privind preşcolarii şi elevii
VI.5. Resurse materiale
Resurse financiare.................................................................................................................50
VI.6. Relaţia cu comunitatea..........................................................................................................50
VI.7. Curriculum ...........................................................................................................................50
VII. ŢINTE STRATEGICE (SCOPURI)....................................................................................52
3
VIII. OBIECTIVE SPECIFICE PE DOMENII FUNCŢIONALE...........................................52
IX. STUDIUL DE FEZABILITATE.........................................................................................55
X. ETAPELE DE REALIZARE A PROIECTULUI DE DEZVOLTARE

INSTITUŢIONALĂ..............................................................................................................55
XI. DEFINIREA MECANISMELOR DE ASIGURARE A CALITĂŢII..............................62
XII. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROIECTULUI DE DEZVOLTARE

INSTITUŢIONALĂ..............................................................................................................63
XIII. PROIECTAREA BUGETARĂ PENTRU REALIZAREA PROIECTULUI DE

DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ 2016 – 2020..............................................................69
Prezentarea bugetului detaliat pentru programele / acţiunile cuprinse în planul operaţional
pentru primul an al PDI 2016 -2020
XIV. OFERTA EDUCAŢIONALĂ...............................................................................................70
XIV.1. Oferta curriculară şi extracurriculară..................................................................................70
XIV.2. Modalităţi de promovare a ofertei educaţionale.................................................................72
XV. Plan şcolar managerial anul şcolar 2015-2016.................................................................107
XVI. Program de dezvoltare a sistemului de control managerial în cadrul Şcolii Generale “Iosif
Comşa” Ribiţa………………………………………………………………….………130
XVII.
Proiect didactic…………………………………………………………………………142
XVIII Bariere de comunicare dintre profesori-părinţă şi modalităţi de înlăturare a acestora
. ……………………………………………………………………………………...……154
Rolul profesorului consilier în educaţie…………………………………………...….159
XIX.
XX. BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................16
2
I. ARGUMENT
“Non scholae, sed vitae discimus”

“Nu învăţăm pentru şcoală, ci pentru viaţă”.
4
Seneca
I.1. Importanţa educaţiei în contextul actual al reformei învăţământului românesc
Integrarea României în Uniunea Europeană a generat noi oportunităţi dar, în acelaşi

timp, şi alte cerinţe în domeniul educaţie şi formării continue. Educaţia şcolară a devenit în
mod evident şi prin opţiunile politice o prioritate absolută, deoarece România trebuie să fie un
partener credibil şi valabil în domeniul educaţiei şi formării profesionale la nivel european.
Decalajele existente faţă de alte state din U.E. pot dispărea rapid printr-o abordare realistă a
fenomenului educaţional nu numai la nivel naţional, dar şi la nivel local în fiecare unitate
școlara.
Ne bazăm în demersul nostru de concepere al unui P.D.I. specific pentru Liceul
Tehnologic ”Crișan” Crișcior pe documentele U.E. în domeniu, pe Programul de Guvernare –
Politica în domeniul Educaţiei, pe Planul managerial al I.S.J Hunedoara, şi nu în ultimul rând
pe evaluările proprii în ceea ce priveşte situaţia în care se găseşte şcoala noastră.
Avem de a face cu un nou tip de elevi care necesită un alt tip de abordare. Apetenţa
pentru studiu nu mai poate fi dictată sau prescrisă; ea poate emana numai de la convingeri
proprii şi prin motivaţii situaţionale. Perspectiva propriei deveniri constituie resortul de baza
al oricărei activităţi cognitive.
P.D.I.-ul de faţă este elaborat pentru asigurarea calităţii procesului instructiv –
educativ, în concordanţă cu noile cerinţe ale integrării învăţământului românesc în UE.
Punctele de plecare şi de referinţă ale oricărui P.D.I. sunt acelea că învăţământul trebuie să
joace un rol fundamental în consacrarea unei economii globale, a unei societăţi globale a
cunoaşterii şi a unei societăţi a învăţării pe tot parcursul vieţii .
În mod deosebit învăţarea pe tot parcursul vieţii (lifelong learning) trebuie abordată ca o
necesitate obiectivă absolută impusă de apariţia unei economii bazate pe cunoaștere.
Specializarea extremă şi perfecţionarea continua devin un factor determinant în crearea
bunăstării bazată pe tehnologii performanțe. Dezvoltarea durabilă şi progresul general al
omenirii pot fi susţinute numai de un sistem de educaţie performant şi flexibil. Progresul
înseamnă schimbare, iar cel mai important factor de schimbare este capacitatea de a inova, dar
şi disponibilitatea de a coopera. Şcoala poate îndeplini această misiune dacă elevul
care parcurge învăţământul obligatoriu învaţă pentru a răspunde următoarelor tipuri de
5
finalităţi: învaţă pentru a şti, învaţă pentru a face, învaţă pentru a fi, învaţă pentru a trăi decent
şi sigur în societate şi orice tip de comunitate.
Şcoala devine o premisă a incluziunii sociale active, în contextul globalizării tuturor
domeniilor de activitate. Un spaţiu european deschis al sistemului de învăţământ constituie un
generator de avantaje, în condiţiile respectării diversităţii regionale, etnice, culturale. Avem
deci nevoie de un sistem educativ care să stimuleze interculturalitatea, mobilitatea trans-
europeană şi cooperarea la toate nivelurile.
Un învăţământ cu standarde ridicate de calitate, într-o şcoala de nivel european, iată
dezideratul școlii pe care o reprezentăm. Echipa managerială, împreună cu toţi colegii, au
ajuns la concluzia că sunt necesare ţinte şi obiective noi, iar viziunea şi misiunea şcolii
necesită adaptare la noile condiţii locale şi naţionale în care funcţionează şcoala.
I.2. Argumentarea necesităţii şi oportunităţii întocmirii unui nou PDI pentru perioada
2016- 2020
Pornind de la necesitatea de a răspunde noilor exigenţe formulate în Reforma
învățământului obligatoriu din România considerăm oportună întocmirea noului Proiect de
dezvoltare instituţională pentru perioada 2016- 2020 care să aibă la bază legile aflate în
vigoare:
- Legea nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 75/2005
privind asigurarea calităţii educaţiei;
- Hotărârea de guvern nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de
funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a
Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ
preuniversitar;
- Hotărârea de guvern nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare
instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor
furnizoare de educaţie;
- Hotărârea de guvern 1534/2008 privind aprobarea Standardelor de referinţă şi a
indicatorilor de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul
preuniversitar;
- Metodologia de evaluare externă a calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar;
- O.M.E.C.T.S. nr. 3753/2011 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul
naţional de învăţământ;
- Ordinele, notele, notificările şi precizările M.E.C.T.S.;
6
- Programul de Guvernare pe perioada 2009 – 2012, capitolul V. Educaţie;
- Obiectivele Strategiei Europa 2020, capitolul IV. Educație;
- Metodologia formării continue a personalului didactic din învăţământul
preuniversitar;
- Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar,
nr. 5115/2014;
- Raportul școlii privind starea învățământului în anul școlar 2015-2016;
- Raportul I.S.J. Hunedoara, privind starea învăţământului în judeţul Hunedoara în anul
şcolar 2015-2016;
- Strategia managerială a Inspectoratului Şcolar Judeţean Hunedoara pentru anul şcolar
2016-2017;
- Ordinul MECT.S nr. 5132 / 2009 privind activităţile specifice funcţiei de diriginte;
- HG 1534/2008 Standarde de referinţă şi indicatori de performanţă pentru evaluarea şi
asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar;
- HG 21/2007 Standarde de acreditare pentru autorizarea unităţilor de învăţământ
preuniversitar; Standarde de autorizare a unităţilor de învăţământ preuniversitar.
În contextul legislativ actual, când se produc o serie de schimbări privind reforma
învăţământului românesc, este imperios necesar ca unitatea noastră de învăţământ să se înscrie
pe coordonatele reformei educaţiei ceea ce impune elaborarea unor noi documente de
proiectare orientate pentru a realiza dezvoltarea instituţională şi recunoaşterea unității noastre
ca furnizoare de servicii educaţionale pentru nivelul de învăţământ preşcolar, primar și
gimnazial.
Proiectul este un set de intenţii privind orientarea dezvoltării instituţionale conform
misiunii şi a unor scopuri generale de schimbare motivată, a unui sistem de selectare a
opţiunilor strategice de acţiune care să conducă la rezultatele concrete aşteptate.
Argumentăm alegerea perioadei de viaţă a proiectului pe durata 2015 - 2019
considerând-o ca optimă pentru realizarea componentei strategice, „perene“ (misiunea, ţintele,
opţiunile strategice) dar şi a componentei operaţionale (programe, activităţi, acţiuni concrete
prin care se ating ţintele).
Pentru a motiva oportunitatea noului PDI ne bazăm pe o bună cunoaştere a
managementului instituţional. „În limitele impuse, cu resursele existente, într-un ritm propriu,
bazaţi pe convingerea că toate au un început, să încercăm să facem singuri ceea ce aşteptăm
de la alţii”. (Şerban Iosifescu, Managementul educaţional pentru instituţiile de învăţământ,
2001).
7
PDI 2016 - 2020 se doreşte a fi o schimbare, comparativ cu PDI-ul anterior şi tratează
modalităţile de implementare a noutăţilor atât la nivel individual, cât şi de grup, reprezintă
expresia politicii de dezvoltare a acestuia, o asumare, o „platformă electorală“ a școlii.
Individualizarea ofertei educaţionale a școlii, în funcţie de nevoile comunităţii şi de
condiţiile concrete (financiare, geografice, de mediu etc.) în care funcţionează, reprezintă
cartea de vizită a acesteia şi îi asigură un anumit statut în ierarhia unităţilor similare de la
nivel de judeţ sau de ţară.
Ce reprezintă proiectul de dezvoltare al unității școlare?
PROIECTUL DE DEZVOLTARE INSTITUȚIONALĂ AL UNITĂȚII ȘCOLARE
este documentul si instrumentul de lucru necesar, asigurând o imagine reală si o analiză a ceea
ce este școala și proiectează pe termen lung activitatea viitoare, pe baza unor repere clare.
Perioada 2016-2020 pentru care am elaborat acest proiect, este necesară și suficientă pentru
stabilirea unor obiective care să depășească durata unui ciclu de învățământ în așa fel încât
obiectivele propuse să poată fi evaluate si confirmate.
 Asigură astfel progresul, evoluția și înregistrarea unor rezultate pozitive pe traiectoria
Cine suntem? Unde ne aflăm? Ce schimbări se impun? Cum vom reuși să le realizăm?
Ce valori ne susțin? Cine sunt beneficiarii schimbărilor?
 Concentrează atenția asupra finalităților educației: dobândire de abilități, atitudini,
cunoștințe, aptitudini, credințe si valori.
 Asigură concentrarea tuturor domeniilor funcționale ale managementului: Curriculum,
Resurse material – financiare, Resurse umane, Relații sistemice și comunitare.
 Asigură coerența transpunerii strategiei pe termen lung a școlii într-o listă de obiective
pe termen scurt, ce pot fi ușor înțelese si monitorizate.
 Favorizează creșterea încrederii în capacitățile și forțele proprii; asigură dezvoltarea
personală și profesională.
 Dezvoltă parteneriatele din interiorul si exteriorul unității școlare, implicând în
educație mai mulți factori (familie, comunitate, instituții educaționale).
Planul de dezvoltare instituţională pentru perioada 2015-2020 se fundamentează pe
rezultatele planului anterior şi, totodată, pe analiza realistă a mediului extern în care
funcţionează Liceul Tehnologic ”Crișan” Crișcior şi a mediului organizaţional intern.
Tehnicile de analiză SWOT şi PESTE au permis o evaluare echilibrată a resurselor şi a
impactului pe care factorii externi îl au asupra activităţii şcolii.
8
Planul de dezvoltare instituţională 2016-2020 are în vedere eliminarea „punctelor
slabe”, a cauzelor care le-au generat şi a riscurilor asociate, precum şi înlăturarea
„ameninţărilor" sau atenuarea efectelor acestora. Stabilirea scopurilor strategice a pornit de la
identificarea „punctelor tari” şi a „oportunităţilor” oferite de cadrul legislativ şi de
comunitatea locală. Scopurile strategice asumate izvorăsc din realitatea obiectivă constatată la
nivelul unităţii şcolare, corelate cu nevoile de educaţie ale comunităţii şi societăţii.
Analiza condiţiilor socio-economice şi proiectarea traiectoriei de dezvoltare a şcolii s-a
făcut pe baza programelor existente la nivel local şi regional, valorificând datele, prognozele
şi documentele elaborate de Primăria comunei Crișcior şi de Inspectoratul Şcolar al Judeţului
Hunedoara. S-au luat în considerare ideile desprinse din proiectele întocmite la nivelul
comisiilor şi a compartimentelor funcţionale organizate la nivelul şcolii, rezultatele sondajelor
efectuate în rândul elevilor, propunerile avansate de comitetele de părinţi, de reprezentanţii
comunităţii locale, de agenţi economici şi organizaţii neguvernamentale.
Programele Ministerului Educaţiei și Cercetării Științifice şi ale Guvernului României
privind reforma şi modernizarea învăţământului românesc sunt temeiul direcţiilor principale
de dezvoltare instituţională în perioada 2016-2020. Într-o lume a noului şi a schimbărilor,
Liceul Tehnologic ”Crișan” Crișcior va promova valorile şi practicile societăţii democratice,
iar misiunea ei este să orienteze tânăra generaţie spre împlinirea în viaţa personală şi socială.
Viziunea şi misiunea şcolii sunt astfel fundamentate încât să asigure un proces
educaţional de calitate, care are în vedere finalităţile învăţământului preşcolar, primar şi
gimnazial şi dimensiunile noului curriculum.
Condiţii strategice pentru un proiect „bine făcut“:

• Adecvarea – să fie potrivit atingerii performanţelor propuse;
• Realizabilitatea (fezabilitatea) – caracter realist;
•Economicitatea – minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea obiectivelor;
• Simplitatea şi precizia – obiective şi resurse necesare şi suficiente realizării intenţiilor;
• Sistematizare, lizibilitate, claritate – în concepere şi redactare;
• Operaţionalitate – aplicare uşoară;
• Unitate şi consistenţă – fără contradicţii conceptuale, principiale sau acţionale;
• Continuitate – fiecare acţiune o pregăteşte pe următoarea;
• Flexibilitate – adaptabilitatea la situaţii noi;
• Încadrarea optimă în timp – precizarea orizontului temporar;
9
• Viabilitate şi repetabilitate – proiectul să fie menţinut şi aplicat atâta timp cât condiţiile de
context permit.
II. FUNDAMENTAREA NOULUI PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

2016- 2020 PE REZULTATELE PROIECTULUI ANTERIOR
II.1. Studiu diagnostic
Scurt istoric şi modificările de structură ale unității:

Comuna Crișcior este o comună din Ţara Zarandului, aşezată ca şi celelalte localităţi din jur,
în dulcele “leagăn” specific Ardealului, leagănul de vale-deal. Unduirea dealurilor,
adâncurile văilor, uneori întunecoase, formează un cadru special care în timp a modelat o
anumită conformaţie spirituală a locuitorilor de aici, precum şi specificul etno. Comuna
Crişcior este situată la 7 km de municipiul Brad, pe drumul care se îndreaptă spre Câmpeni.
Situată în nord-vestul Munţilor Metaliferi, în depresiunea formată pe de-o parte şi alta a
Crişului Alb, localitatea se învecinează cu municipiul Brad şi comunele Bucureşci, şi Băiţa, şi
are în componenţă patru sate: Crişcior, Zdrapţi, Valea Arsului şi Gurabarza.
Prima menţiune documentară a centrului de comună provine din anul 1439, dar cea mai
veche pomenire a satului provine dintr-o pisanie de la 1411, dispărută, din păcate, în secolul al
XVIII-lea, care era la biserica „Adormirea Maicii Domnului”, din Crişcior. Celelate sate
componente ale comunei sunt atestate documentar de la 1441 (Zdrapţi), 1825 (Valea Arsului)
şi 1909 (Gurabarza). Prin secolul XVI viaţa cotidiană a localităţii era dominată de boierii din
familia Bâlea. Începând din acel secol boierii s-au maghiarizat, luând numele de Kristyory.
Numele localităţii provine de la aceşti boieri sau de la râul Crişul Alb, care trece prin comună.
De aici a pornit şi răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan. Ţăranii, sătui de chinuri şi nedreptăţi,
au atacat nobilii din această localitate şi din împrejurimi. Comuna, care se întinde pe o
lungime de 24,5 km, este aşezată în Ţara Zarandului, iar în documentele istorice este
menţionată încă din vremea romanilor. Urmele galeriilor săpate în piatră se mai văd şi astăzi
la mina Sf. Ana din Ruda şi la mina veche din Valea Morii.
. Prima menţiune documentară a centrului de comună provine din anul 1439, dar cea mai
veche pomenire a satului provine dintr-o pisanie de la 1411, dispărută, din păcate, în secolul al
XVIII-lea, care era la biserica „Adormirea Maicii Domnului”, din Crişcior. Celelate sate
componente ale comunei sunt atestate documentar de la 1441 (Zdrapţi), 1825 (Valea Arsului)
şi 1909 (Gurabarza). Prin secolul XVI viaţa cotidiană a localităţii era dominată de boierii din
familia Bâlea. Începând din acel secol boierii s-au maghiarizat, luând numele de Kristyory.
10
Numele localităţii provine de la aceşti boieri sau de la râul Crişul Alb, care trece prin comună.
De aici a pornit şi răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan. Ţăranii, sătui de chinuri şi nedreptăţi,
au atacat nobilii din această localitate şi din împrejurimi. Comuna, care se întinde pe o
lungime de 24,5 km, este aşezată în Ţara Zarandului, iar în documentele istorice este
menţionată încă din vremea romanilor. Urmele galeriilor săpate în piatră se mai văd şi astăzi
la mina Sf. Ana din Ruda şi la mina veche din Valea Morii.
Comuna are un parc public amenajat cu alei asfaltate şi zone verzi, cu o suprafaţă de 1650
mp. În comună funcţionează patru şcoli generale, două grădiniţe şi un liceu. În Gurabarza
există un club care beneficiază de o sală de spectacole cu un număr aproximativ 300 de locuri,
sală în care au evoluat cei mai mari actori de teatru ai ţării noastre. De asemenea, în
Gurabraza există un stadion de fotbal, cu gazon natural, tribune cu o capacitate de 650 de
locuri şi vestiare, care urmează a fi modernizat. De asemenea, în Gurabarza se mai află şi un
ştrand dotat cu două bazine. Terenul aferent celor două baze sportive este în suprafaţă de
1,018 ha. „Şi la ştrand se urmăreşte modernizarea şi redeschiderea acestor bazine publicului
larg. Există o oarecare deficienţă în ceea ce priveşte locurile de cazare, dar populaţia este
interesată din ce în ce mai mult de posibilitatea dezvoltării unor afaceri în acest sens, având în
vedere faptul că localitatea noastră este în apropierea muntelui Găina, unde în fiecare an se
desfăşoară faimosul târg de fete. Nu trebuie uitat că în curând se va deschide barajul de la
Mihăileni, care se întinde mai mult pe raza satului Zdrapţi, iar administraţia publică locală din
Crişcior doreşte şi amenajarea unei pârtii de schi în zonă. Se mai doreşte şi înfiinţarea unor
trasee de străbătut pe jos, pentru a ajuta la dezvoltarea turismului, iar iubitorii pădurilor să
poată admira frumuseţea acestora.
Aurul, una din bogăţiile locului, nu a adus de-a lungul timpului bogaţie, din contră, i-a
transformat pe cei de aici în adevărate cârtiţe ce au scormonit prin măruntaiele pământului,
flămânzi, dezbrăcaţi şi bolnavi, mereu pentru alţii, pentru stăpânitorii acestor bogăţii, pentru
alte naţii care au prosperat datorită aurului din Apuseni. Sărăcia a fost endemică în aceste
locuri în trecut, chiar dacă râurile aduceau aurul la vale.
Obiective turistice
Unul dintre principalele puncte de atracţie din Crişcior este Biserica „Adormirea
Maicii Domnului” din centrul de comună. Aşezată pe o înălţime care domină comuna,
Biserica din Crişcior reprezintă unul dintre cele mai valoroase monumente româneşti, fiind
ctitorită de voievodul Bâlea Boarul la sfârşitul secolului al XIV-lea. Construită din piatră şi
cărămidă, monumentul are un plan des întâlnit la bisericile hunedorene, fiind alcătuit dintr-un
11
turn - clopotniţă, o navă alungită şi un altar. Absida altarului, de formă poligonală la exterior
şi semicirculară la interior, este rezultatul unei refaceri din secolul al XIX-lea când vechiul
altar a fost dărâmat, nava s-a prelungit spre răsărit şi a fost construit altarul actual. Tot cu
prilejul acestor lucrări au fost lărgite şi ferestrele. Au fost păstrate portalurile originale, în arc
frânt, specifice goticului transilvănean. În ea se păstrează fragmente din valoroasele picturi
realizate în jurul anului 1410, probabil de către doi pictori, unul dintre ei purtând numele de
Mihul.
Pe raza comunei Crişcior se mai găseşte şi schitul Sfânta Treime, care este o
mănăstire de măicuţe, recent înfiinţată, de o frumuseţe extraordinară. Muzeul satului
adăposteşte adevărate obiecte de patrimoniu de la costume tradiţionale până la diverse obiecte
de muncă specifice zonei mineritului. Troiţa ridicată în amintirea iobagilor răsculaţi în 1784,
situată în comuna Crişcior, pe str. Monumentului, are o înălţime de peste trei metri, cu baza
construită din piatră, soclul din piatră şi gresie şi cu placă din bronz. Obeliscul din satul
Crişcior, situat pe DN 74, este un alt punct de atracţie al comunei noastre şi este ridicat în
memoria eroilor căzuţi în primul război mondial. Zona este de o frumuseţe deosebită având în
vedere că totul este înconjurat de pădure, si din toate punctele de vedere este o zonă
ecologică, oamenii practicând o agricultură ecologică într-un procent de sută la sută. Este, de
asemenea o zonă cu bogat potenţial turistic datorită istoriei acestor locuri, comuna fiind unul
din locurile în care s-au întâlnit cei trei mari revoluţionari ai poporului român: Horea, Cloşca
şi Crişan.
II.2. Analiza comparativă a datelor şi a rezultatelor obţinute pentru fundamentarea

noului proiect de dezvoltare instituţională
Date comparative
De-a lungul anilor planul de şcolarizare al s-a modificat în funcţie de numărul Liceului
Tehnologic „Crișan” Crișcior de preşcolari și elevi înscrişi. Din dovezile existente rezultă
următoarele date:
Elevi 2012-2013
Nr. UNITATEA ȘCOLARĂ Cls. Cls. Cls. Cls. Cls. Cls Cls. Cls Cls. TOTA
crt preg. I II III IV V VI VII VIII L
1. LICEUL TEHNOLOGIC 3 8 4 6 1 3 6 13 13 757
12
„CRIȘAN” CRIȘCIOR
2. ȘCOALA PRIMARĂ 1 - 7 2 - - - - - 12
ZDRAPȚI
TOTAL 4 8 11 8 1 3 6 13 13 769
Elevi 2013-2014

2. ȘCOALA PRIMARĂ 2 1 - 7 2 - - - - 15
ZDRAPȚI
TOTAL 4 4 8 11 8 2 3 6 13 792
Elevi 2014-2015

2. ȘCOALA PRIMARĂ 4 3 1 - 7 - - - - 13
ZDRAPȚI
TOTAL 9 5 4 8 11 8 1 3 6 753
Grădinița Anii școlari

2012-2013 2013-2014 2014-2015
GPN 12 15 15
CRIȘCIOR
GPN ZDRAPȚI 8 10 15
TOTAL 20 25 30
II. 3. Prezentarea rezultatelor participării școlii la proiecte educaţionale dezvoltate la

nivel local, judeţean, naţional şi internaţional în perioada 2012- 2015.
13
Proiecte desfăşurate la nivelul unității de învățământ LICEUL TEHNOLOGIC „CRIȘAN” CRIȘCIOR
Nr. crt. Denumirea parteneriatului Instituția parteneră Anul

1 Festivalul-Concurs de colinde Primăria Ribița 2012
”Praznic Luminos Centrul Județean pentru
2013
Promovarea și conservarea
tradițiilor Hunedoara 2014
2 Tabără de creație Primăria Ribița 2012
Mănăstirea Crișan
2013
2014
3 Festivalul de bătut toaca Biserica Ortodoxă Ribița 2013
2014
II. 4. Rezultatele obținute de preşcolarii şi elevii la concursuri

Nr. Numele elevului Concursul Premiul Anul Profesor
Crt. obţinut coordonator
1. Stânga Iulia Maria Comper- Comunicare, etapa I 2014/2015 Râb Liliana
Naţională Manea Claudia
Comper-Matematică I 2014/2015
Comper- Comunicare I 2014/2015
2. Trifa Andrada Comper-Matematică I 2014/2015 Fruja Liliana
Comper- Comunicare I 2014/2015 Manea Claudia
Raza Soarelui Diplomă de 2012
participare
3. Boldura Andrei Comper-Matematică I 2014/2015 Iorgoni Marinela
Comper- Comunicare I 2014/2015 Râb Liliana
Tradiţii şi obiceiuri de III 2013
Crăciun
4. Boc Cătălin Comper- Comunicare III 2014/2015 Fruja Liliana
Comper-Matematică II 2014/2015 Manea Claudia
Fiicele anului- Anotimpurile I 2015
5. Nariţa Denis Comper- Comunicare I 2014/2015 Oprea Adriana
Comper-Matematică I 2014/2015
Tradiţii şi obiceiuri de I 2013
Crăciun
6. Bordianu Denisa Comper-Matematică II 2014/2015 Iorgoni Marinela
Lumina învierii în chi de copil II 2015
Raza Soarelui
Diplomă de 2012
participare
7. Tulea Eduard Comper-Matematică III 2014/2015 Iorgoni Marinela
8. Dănilă Andreea Comper-Matematică I 2014/2015 Oprea Adriana
Comper- Comunicare II 2014/2015
Fiicele anului- Anotimpurile I 2015
9. Goia Ionuţ Comper- Comunicare I 2014/2015 Oprea Adriana
14
REZULTATELE PREŞCOLARILOR OBŢINUTE ÎN URMA PARTICIPĂRII ACESTORA
ÎN CADRUL CONCURSURILOR LA NIVEL JUDEŢEAN, NAŢIONAL, INTERNAŢIONAL,

2014/2015
10. Nedea Mihai Comper- Comunicare I 2014/2015 Iorgoni Marinela
Suflet de copil în prag de III 2015 Râb Liliana
primăvară
11. Matei Ionuţ Comper- Comunicare I 2014/2015 Oprea Adriana
2014/2015
12. Lup Bianca Comper-Matematică I 2014/2015 Iorgoni Marinela
Suflet de copil în prag de Diplomă de 2015
primăvară participare
13. Olar Alexandru Comper-Matematică I 2014/2015 Iorgoni Marinela
Comper- Comunicare II 2014/2015 Râb Liliana
Suflet de copil în prag de Diplomă de 2015
primăvară participare
14. Dobromir Sebastian Fiicele anului- Anotimpurile II 2015 Oprea Adriana
15. Avram Cătălin Tradiţii şi obiceiuri de menţiune 2013 Iorgoni Marinela
Crăciun Râb Liliana
Raza Soarelui diplomă de 2012
participare
16 Clej Alexandra Diamantul negru III 2012 Oprea Adriana
17 Clej Darius Micul creștin I 2012 Râb Liliana
Jurca Eduard Manea Claudia
Mariș Ana-Maria
18 Filip Denisa Smarty I 2012 Oprea Adriana
19 Clej Alexandra Olimpiada de religie Mențiunea I 2014 Râb Liliana
Faza județeană Manea Claudia
II 5. Rezultatele obţinute de elevii LICEULUI TEHNOLOGIC „CRIȘAN” CRIȘCIOR

la Evaluarea Națională
Rezultate la evaluare națională organizată la finalul clasei a II-a, a IV-a, a VI-a
Anul școlar 2014-2015
TABEL CENTRALIZATOR PENTRU EN II - rural
PENTRU TEST "CITIT"
Numărul elevilor
Numărul
cu răspuns parţial
itemului din cu răspuns corect cu răspuns incorect cu răspuns lipsă
corect
test
rural urban rural Urban Rural urban rural urban
I. 1. 4 0 0 0
I. 2. 4 0 0 0
I. 3. 4 0 0 0
I. 4. 4 0 0 0
15
I. 5. 4 0 0 0
I. 6. 4 0 0 0
I. 7. 4 0 0 0
I. 8. 4 0 0 0
I. 9. 4 0 0 0
I. 10. 4 0 0 0
I. 11. 4 0 0 0
TABEL CENTRALIZATOR PENTRU EN II - rural

b. PENTRU TEST "SCRIS"
Numărul elevilor
Numărul
corect
test
rural urban rural urban rural urban rural urban
I. 1. 4 0 0 0
I. 1. 4 0 0 0
I. 1. 4 0 0 0
I. 1. 4 0 0 0
I. 2. 4 0 0 0
I. 2. 4 0 0 0
I. 2. 4 0 0 0
I. 2. 4 0 0 0
c. PENTRU TEST
"MATEMATICĂ"
Numărul elevilor
Numărul
itemului cu răspuns corect cu răspuns incorect cu răspuns lipsă
corect
din test
I. 1. 4 0 0 0
16
I. 2. 4 0 0 0
I. 3. 4 0 0 0
I. 4. 4 0 0 0
I. 5. 4 0 0 0
I. 6. 4 0 0 0
I. 7. 4 0 0 0
I. 8. 4 0 0 0
I. 9. 4 0 0 0
I. 10. 4 0 0 0
I. 11. 4 0 0 0
I. 12. 4 0 0 0
TABEL CENTRALIZATOR PENTRU EN IV - rural

a. PENTRU TEST "LIMBA ROMÂNĂ”
Numărul elevilor
Numărul
corect
test
I. 1. 9 0 2 0
I. 2. 11 0 0 0
I. 3. 11 0 0 0
I. 4. 11 0 0 0
I. 5. 10 0 1 0
I. 6. 10 0 1 0
I. 7. 10 0 1 0
I. 8. 9 0 2 0
I. 9. 10 1 0 0
I. 10. 8 1 2 0
I. 11. 8 1 2 0
I. 12. 7 1 3 0
I. 13. 11 0 0 0
I. 14. 9 0 2 0
17
I. 15. 5 5 1 0
TABEL CENTRALIZATOR PENTRU EN VI - rural

a. PENTRU TEST "LIMBĂ şi COMUNICARE”
Numărul Numărul elevilor
itemului din cu punctaj total cu punctaj parţial cu punctaj zero
test rural urban rural urban rural urban
I. 1. 0 1 0
I. 2. 1 0 0
I. 3. 1 0 0
I. 4. 0 1 0
I. 5. 1 0 0
I. 6. 0 1 0
I. 7. 1 0 0
I. 8. 0 0 1
I. 9. 1 0 0
I. 10. 1 0 0
b. PENTRU TEST "MATEMATICĂ şi ŞTIINŢE”

Numărul elevilor
Numărul
itemului din cu punctaj total cu punctaj parţial cu punctaj zero
test
rural urban rural urban rural urban
I. 1. 1 0 0
I. 2. 1 0 0
I. 3. 1 0 0
I. 4. 1 0 0
I. 5. 0 0 1
I. 6. 1 0 0
I. 7. 0 1 0
I. 8. 1 0 0
18
I. 9. 1 0 0
I. 10. 1 0 0
I. 11. 1 0 0
I. 12. 1 0 0
I. 13. 1 0 0
I. 14. 0 0 1
I. 15. 1 0 0
Rezultate Evaluare Națională clasa a VIII-a

2012- 2013 EVALUARE NATIONALĂ
Numărul elevilor cu note în intervalul:
Sub 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10

5 Prezenți Înscriși
LIMBA
ROMÂNĂ 2 0 2 0 3 2 9 11
MATEMATICĂ 4 1 1 0 2 1 9 11
Sub 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10

LIMBA
ROMÂNĂ 4 5 2 0 0 0 11 13
MATEMATICĂ 3 3 2 3 0 0 11 13
19
Sub 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10

LIMBA
ROMÂNĂ - 1 2 - 2 - 5 6
MATEMATICĂ 2 1 - - 1 1 5 6
Medii de absolvire (pe cicluri educaționale), în ultimii trei ani școlari încheiați
Anul școlar Număr Medii de absolvire

absolvenți 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10
2012-2013 43 3 10 20 6 4
2013-2014 32 5 7 10 7 3 -
2014-2015 50 5 15 15 7 8 -
Resurse materiale
Situaţia bazei materiale. Infrastructura, dotarea, resursele materiale, logistice,
echipamente.
 Starea fizică a clădirilor:
Din anul 1893 este atestata existenţa şcolii din Gura – Barza, un secol de viaţă regăsită
în tot atâţia ani din viaţa celor ce au fost şi sunt dascăli aici. În arhiva şcolii s-au găsit
documente din anul 1885, mai exact o foaie matricolă a anului şcolar 1885 – 1886. în
acest document sunt cuprinse informaţii privind numele elevilor, etnia lor şi meşteşugul
în care au fost pregătiţi. Foarte pe scurt informaţiile sunt următoarele: au fost 74 de elevi
din care 39 erau români, iar 35 maghiari; meseriile în care au fost pregătiţi sunt:
pantofar, cojocar, comerciant, tâmplar, vopsitor, bărbier, măcelar, fierar, brutar,
împletitor funii, rotar şi dogar. Din perioada 1897 – 1902, există un document care
conţine date despre elevi, din acest document se observă că înainte de începerea şcolii
elevii erau înscrişi într-un curs de pregătire, iar numărul celor care absolveau şcoala era
foarte mic.
Şcoala din Gura Barza a funcţionat în decursul timpului sub mai multe denumiri, în
funcţie de momentul istoric trăit. Astfel s-au înregistrat următoarele momente: Şcoala de
ucenici, Şcoala profesională Gura Barza, Liceul Teoretic Seral, Liceul Teoretic, Liceul
Industrial Minier “Barza” Crişcior, Grupul Şcolar “Crişan” Crişcior și Liceul Tehnologic
20
”Crișan” Crișcior.În anul 2007 s-au făcut investiții la școlile din comuna în valoare de 11
miliarde de lei. Astfel, s-a realizat:
- alimentarea cu apă a școlilor;

- s-au construit grupuri sanitare moderne, în interior și centrale termice proprii;
Clădirea școlii din Crișcior a fost de curând renovată, fiind echipată cu instalație de
încălzire centrală, geamuri termopan, mobilier modern și un spațiu de joacă pentru copii.
 Situaţia utilităţilor în unităţile de învăţământ
Asigurarea încălzirii spaţiilor în care funcţionează unitatea se realizează cu combustibil
solid/lemne prin centrală termică proprie cu combustibil solid.
Energia electrică este asigurată pe baza unui contract de furnizare cu S.C. ENEL
ENERGIE SA. La Școala Primară Crișcior există teren de sport cu gazon sintetic de care pot
beneficia toți copiii din comuna Crișcior.
 Măsuri de îmbunătăţire a infrastructurii
În acest moment clădirile sunt într-o stare bună. O investiție majoră necesară în
următorii ani este schimbarea țiglei de pe acoperișul școlii din Crișcior și schimbarea
pardoselei în secretariat și trei săli de clasă.
 Situaţia spaţiilor şcolare
Spaţiile şcolare sunt dotate cu mobilier adecvat particularităţilor de vârstă ale
preşcolarilor și elevilor. Spaţiile administrative care deservesc activitatea de management,
financiar – contabilă şi administrativă sunt următoarele: 4 birouri: 1 birou – director și 1 birou
- secretariat. Contabilitatea funcționează în spațiul destinat bibliotecii școlare. De asemenea în
cadrul școlii funcționează laboratorul AEL, dotat cu 10 calculatoare, un videoproiector,
televizor și internet de mare viteză prin programul ”Internet în școala ta”.
 Dotarea spaţiilor administrative – spaţiile administrative sunt dotate cu 2 calculatoare și
un laptop care se utilizează pentru activitatea de secretariat, contabilitate, 1 telefon/fax,
4 imprimante, un scanner și două copiatoare.
Resurse financiara
În perioada 2012 - 2015 bugetul unităţii de învăţământ, ca instrument de realizare a
politicii instituţionale s-a caracterizat prin deficit, atât pentru cheltuieli de personal cât şi
pentru cheltuieli materiale, deficit datorat insuficientei finanţări a învăţământului, atât de la
bugetul de stat (cheltuieli de personal) cât şi de la bugetul local (bunuri şi servicii).
Bugetul a fost constituit în conformitate cu legislaţia în vigoare. În fiecare an bugetar,
în calitate de ordonator terţiar de credite am întocmit propriul buget de venituri şi cheltuieli.
21
Principalele surse /venituri ale bugetului unităţii noastre de învăţământ sunt:
a) Venituri/alocaţii de la bugetul central al statului cu următoarele destinaţii:
- cheltuieli de personal (examene, inspecţii);
- bunuri şi servicii (obiecte de inventar-mobilier, cărţi) ;
- cheltuieli de capital (investiţii).
b) Venituri /alocaţiile de la bugetul local, cu următoarele destinaţii:
- cheltuieli de personal (salarii);
- bunuri şi
Anul Buget proiectat Buget alocat
servicii (furnituri
2012 436 436 de birou, materiale
2013 454 454
2014 506 506 curăţenie, încălzit,
2015 517 517 iluminat, apă,
canal, salubritate, transport, poşta telecomunicaţii, prestări servicii, obiecte de inventar,
deplasări, cărţi publicaţii, pregătire profesională, servicii publicitate);
În realizarea PDI 2016- 2020 au fost gestionate următoarele surse bugetare:
22
2012 BUNURI ŞI SERVICII 65
Din care:
- Obiecte de inventar (mobilier scolar) 0.8
2013 BUNURI ŞI SERVICII 56.7
Din care:
2014 BUNURI ŞI SERVICII 57.2

Din care:
2015 BUNURI ŞI SERVICII 51

Din care:
- Obiecte de inventar (mobilier scolar)
Proiectarea bugetară
mii lei
TOTAL 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

VENITURI
1. Venituri de la
bugetul de stat
2. Venituri de la 1.5 1.8
bugetul local
Cod Indicator 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
CAP TOTAL 1.4 1.3 1.4 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2
65.01 CHELTUIE
LI DE LA
BUGETUL
DE STAT
10 TITLUL I 0.5 1.1 1.3 1.1 1.1 1.1 1.1 1.1
CHELTUIE
LI DE
PERSONAL
1001 Cheltuieli 0.4 0.8 1 0.8 0.8 0.8 0.8 0.8
23
salariale în
bani
100111 Fond aferent 0.4 0.8 1 0.8 0.8 0.8 0.8 0.8
plăţii cu ora
1003 Contribuţii 0.1 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3
100301 Contribuţii de 0.1 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2
asigurări
sociale de
stat
100302 Contribuţii de
asigurări de
şomaj
100303 Contribuţii de 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1
asigurări
sociale de
sănătate
100304 Contribuţii de
asigurări
pentru
accidente de
muncă şi boli
profesionale
100306 Contribuţii
pentru
concedii şi
indemnizaţii
20 TITLUL II 0.9 0.2 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1

BUNURI ŞI
SERVICII
2005 Obiecte de 0.8 0.2
inventar
200530 Alte obiecte 0.8 0.2
de inventar
2006 Deplasari, 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1
detasari,
transferuri
200601 Deplasari 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1
interne,
detasari,
transferuri
CAP.6 TOTAL 435 452.5 505 516 516 516 516 516
5.02. CHELTUIE
LI DE LA
BUGETUL
24
LOCAL
Cod Indicator
TOTAL 435 452.5 505 516 516 516 516 516
CHELTUIEL
I
01 CHELTUIEL 435 452.5 505 516 516 516 516 516
I CURENTE
10 TITLUL I 333 376 439 453 453 453 453 453
CHELTUIE
LI DE
PERSONAL
1001 Cheltuieli 261 295 345 369 369 369 369 369
salariale în
bani
100101 Salarii de 204 211 321 346 346 346 346 346
bază
100105 Sporuri 8 9
pentru
condiţii de
muncă
100106 Alte sporuri 2.7 2 15.3 17 17 17 17 17
100108 Fond de
premii
100111 Fond aferent 9.9 10 8.8 6 6 6 6 6
plăţii cu ora
100130 Alte drepturi 36.4 63
salariale în
bani
1003 Contribuţii 72 81 94 84 84 84 84 84
100301 Contribuţii de 54.2 61.3 69 58.8 58.8 58.8 58.8 58.8
asigurări
sociale de
stat
100302 Contribuţii de 1.4 1.4 1.7 1.8 1.8 1.8 1.8 1.8
asigurări de
şomaj
100303 Contribuţii de 13.7 15.2 17.8 19.8 19.8 19.8 19.8 19.8
asigurări
sociale de
sănătate
100304 Contribuţii de 0.4 0.8 0.7 1.1 1.1 1.1 1.1 1.1
asigurări
pentru
accidente de
muncă şi boli
25
profesionale
100306 Contribuţii 2.3 2.3 4.8 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5
pentru
concedii şi
indemnizaţii
20 TITLUL II 64 56.5 57.1 51 51 51 51 51
BUNURI ŞI
SERVICII
2001 Bunuri şi 60 42 44.5 36.1 36.1 36.1 36.1 36.1
servicii
200101 Furnituri de 3 3 1 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9
birou
200102 Materiale 3 3 0.8 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5
pentru
curăţenie
200103 Încăzit, 5 10 8 10.1 10.1 10.1 10.1 10.1
iluminat şi
forţă motrică
200104 Apă, canal şi 7 1
salubritate
200105 Carburanţi şi 3 5 5.1 4.8 4.8 4.8 4.8 4.8
lubrefianţi
200106 Piese de 10 5 6.6
schimb
200107 Transport 5 3.5 13 16.5 16.5 16.5 16.5 16.5
200108 Poştă, 6 5 2.8 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5
telecomunica
ţii, radio, tv
200130 Alte bunuri şi 18 6.5 7.2 1.8 1.8 1.8 1.8 1.8
servicii
pentru
întreţinere şi
funcţionare
2002 Reparaţii 3 4.5
curente
2005 Bunuri de 2 1.5
natura
obiectelor de
inventar
200530 Alte obiecte 2 1.5
de inventar
2006 Deplasari, 1 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5
detaşări,
transferări
200601 Deplasări 1 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5
26
interne,
detaşări,
transferări
2011 Carti 0.5
publicate si
material
documentare
2013 Pregătire 1
profesională
2030 Alte 5 9.6 13.4 13.4 13.4 13.4 13.4
cheltuieli
203030 Alte 5 9.6 13.4 13.4 13.4 13.4 13.4
cheltuieli cu
bunuri şi
servicii
59 Titlul x alte 17 20 8.9 12 12 12 12 12
cheltuieli
5901 Burse 17 20 8.9 12 12 12 12 12
70 CHELTUIE
LI DE
CAPITAL
71 ACTVE 21
FIXE
71.03 Reparatii 21
capital
aferente
activelor fixe
Monitorizarea, evaluarea bugetului şi controlul financiar:

Activitatea de monitorizare a bugetului trebuie să răspundă la următoarele întrebări:
- Se corelează ciclul bugetar cu acţiunile din planul operaţional pentru fiecare an din
PDI?
- Cum se realizează activitatea financiar contabilă, activitatea de control financiar
preventiv, de audit financiar?
- Cum se realizează revizuirea bugetului?
- Cum se adoptă priorităţile pentru anul viitor?
Proiectăm monitorizarea sumelor financiare pentru fiecare activitate din planul operaţional.
Activitatea financiar - contabilă va fi asigurată de către domnul contabil Mic Nicoleta
și are ca scop preîntâmpinarea acţiunilor şi cheltuielilor ilegale, preîntâmpinarea imobilizării
27
fondurilor. Controlul preventiv urmăreşte legalitatea, necesitatea, oportunitatea şi eficienţa
utilizării fondurilor financiare de către agenţii economici şi instituţiile publice /private,
respectarea obligaţiilor faţă de bugetul public naţional, faţă de furnizori, creditori, respectarea
clauzelor contractuale.
Activitatea de audit financiar va fi asigurată de Primăria Comunei Crișcior şi de către
reprezentaţii compartimentului de audit financiar al ISJ Hunedoara.
Evaluarea performanţelor financiare la nivelul Liceul Tehnologic „Crișan” Crișcor,
este astfel proiectată încât să răspundă, din punct financiar - contabil, la următoarele întrebări:
- Este bugetul planificat în mod adecvat?
- Au existat cheltuieli neprogramate? Ce disfuncţii au rezultat din această cauză?
- Care este impactul cheltuielilor neprogramate asupra atingerii obiectivelor din planul
operaţional?
- Cheltuielile efectuate au avut efectul așteptat?
III. MOTIVAREA NECESITĂŢII, FEZABILITĂŢII ŞI A OPORTUNITĂŢII NOULUI

PDI PENTRU PERIOADA 2016- 2020
Elaborarea unui nou proiect de dezvoltare instituţională este justificată pe de o parte de
necesitatea de a asigura calitatea serviciilor educaţionale oferite beneficiarilor şi pe de altă
parte de abordarea schimbării atitudinii prestatorilor acestora, de reconsiderare a
managementului participativ.
Fezabilitatea şi oportunitatea proiectului este întărită de noua direcţie în care vor fi
îndreptate energiile factorilor educaţionali, calitatea comunicării, nivelul de satisfacţie şi
mândrie a colectivului, gradul de conştientizare faţă de problematica educaţiei timpurii.
Necesitatea şi oportunitatea acestui nou PDI decurge din nevoia de a implementa
schimbările intervenite în educaţia timpurie în raport cu standardele naţionale de calitate,
stabilindu-ne noi ţinte, noi direcţii de acţiune, vom fi puşi în situaţii noi de administrare şi
coordonare a sarcinilor propriei dezvoltări.
Sprijinul comunităţii locale în îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea
condiţiilor de îngrijire şi educare pentru preşcolari şi elevi întăreşte fezabilitatea proiectului.
IV. VIZIUNEA ŞI MISIUNEA

Viziunea şcolii
28
VIZIUNEA reprezintă imaginea ideală a ceea ce îşi doreşte organizaţia/ unitatea școlară să
realizeze în viitor, având la bază un sistem de opinii şi concepte morale, etice. Este viitorul
optim al organizaţiei; răspunde la întrebarea unde vrem să ajungem?; Stabileşte direcţia; este
formulată pentru membrii organizaţiei. Viziunea Liceului Tehnologic „Crișan Crișcior” este:
“ O speranţă pentru fiecare deoarece, viitor fără speranţă nu există.”
MISIUNEA defineşte scopul fundamental, raţiunea de a exista a organizaţiei.

Misiunea şcolii
“ Activitatea desfăşurată în cadrul unităţii noastre vizează instruirea şi educarea elevilor

în vederea integrării şcolare şi inserţiei sociale în condiţiile transformărilor economiei de
piaţă prin performanţa şcolară în concordanţă cu formarea unei culturi de bază şi a
unui comportament social compatibil cu legislaţia în vigoare, respectarea normelor
morale şi formarea unui comportament adecvat.”
Asigurarea unei interacţiuni optime între şcoală şi mediul social-economic global şi

local , transformarea şcolii într-un centru de resurse educaţionale şi de servicii oferite
comunităţii, îmbinarea dintre tradiţie şi modernitate pe fondul afirmării tot mai puternic a
valorilor europene.
Misiunea derivă din nevoile de educaţie, identificate la nivelul societăţi şi al
comunităţi vizând următoarele aspecte:
- Dezvoltarea individuală a elevului;
- Crearea unui climat de muncă şi învăţare stimulativ ;
- Garantarea pregătiri pentru viaţă şi societate a elevilor ;
Misiunea unități şcolare va fi cunoscută şi asumată de către toate grupurile de interes
reprezentate în şcoală: părinţi, elevi, profesori, autorităţi locale, agenţi economici şi alţi
reprezentanţi ai comunităţii.
Formarea unor personalităţi autonome și creative în funcție de capacitatea şi interesul
fiecăruia in spiritul exigentelor şi cerinţelor grupurilor de interese din interiorul şi exteriorul
organizaţiei prin dobândirea competenţelor sociale si profesionale pentru toţi absolvenţii
şcolii.
Noi formăm personalitatea elevului prin:
 Însuşirea cunoştinţelor ştiinţifice, a valorilor culturii naţionale şi universale;
 Formarea capacităţilor intelectuale, a disponibilităților afective şi abilitaţilor
practice prin asimilarea de cunoştinţe umaniste, ştiinţifice, tehnice si estetice;
29
 Asimilarea tehnicilor de munca intelectuală necesare instruirii şi autoinstruirii pe
durata întregii vieţi;
 Educarea în spiritul respectării drepturilor si libertăţilor; fundamentale ale omului a
demnităţii şi toleranţei, a schimbului liber de opinii;
 Motivarea sensibilităţii fată de problematica umană, faţă de valorile moral civice, a
respectului fată de natură şi mediul înconjurător;
 Dezvoltarea armonioasă a individului prin educaţia fizică, educaţia igienico-
sanitara şi practicarea sportului.
V. CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ. ASIGURAREA EDUCAŢIEI INCLUZIVE ŞI
INTERCULTURALE.
Cultura organizaţională reprezintă „Un complex specific de valori, credinţe
conducătoare, reprezentări, înţelesuri, căi de gândire neîmpărtăşite de membrii unei
organizaţii care determină modurile în care aceştia se vor comporta în interiorul şi în afara
organizaţiei respective şi care sunt transmise noilor membri drept corecte“. (S. Iosifescu
„Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ“, Bucureşti, 2001).
Cultura organizaţională este mediul intern care caracterizează fiecare organizaţie, în
care acţionează şi se dezvoltă grupurile şi fiecare individ în parte şi care determină
comportamentul/ atitudinile ce conduc la eficienţa organizaţiei respective.
„Cultura organizaţională este personalitatea unei organizaţii”, (McNamara 1997).
(după Schein 1996)

Cultura organizaţională a unității noastre este influenţată de fiecare dintre
componentele menţionate mai sus, dar mai ales de modul cum aceste componente relaţionează
cu factorii mediului extern dar şi între ele.
Formularea valorilor organizaţiei noastre porneşte de la preambulul Convenţiei ONU
cu privire la drepturile copilului potrivit căruia copilul „trebuie să crească într-un mediu
30
familial, într-o atmosferă de fericire, dragoste şi înţelegere” pentru a-şi dezvolta complet şi
armonios personalitatea”.
La baza culturii organizaţionale a LICEUL TEHNOLOGIC „CRIȘAN” CRIȘCIOR va
sta deviza “Educaţie pentru fiecare” – ceea ce înseamnă oferta de educaţie adecvată fiecărui
copil, în funcţie de particularităţile sale.
VI. DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN ŞI INTERN

VI.1. Diagnoza mediului extern
Analiza nevoilor educaţionale în contextul politic, economic, social, tehnologic, ecologic
- analiza P.E.S.T. (E)
a. CONTEXTUL POLITIC
Actualul context politic naţional al educaţiei, configurat prin politica Guvernului în
conformitate cu sistemul european de educaţie şi de formare profesională, are în vedere
generarea unei resurse umane, naţionale înalt competitive, capabile să funcţioneze eficient în
societatea cunoaşterii şi a globalizării informaţionale, precum şi formarea elevilor pentru
succes social.
Stabilite în contextul transformărilor rapide ale lumii contemporane, priorităţile şi strategia
elaborate de M.E.C.S urmăresc reconstrucţia şi recredibilizarea învăţământului preuniversitar
şi implementarea unui nou sistem legislativ care să asigure modernizarea, stabilitatea şi
predictibilitatea sistemului de învăţământ. Oferta politică în domeniul educaţiei este focalizată
asupra următoarelor obiective prioritare:
 Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor de educaţie şi de formare profesională,
facilitarea accesului tuturor la sistemele de educaţie şi de formare profesională şi
deschiderea acestora spre societate;
 Schimbare majoră de paradigmă a învăţământului preuniversitar, de la educaţia
timpurie la cea post obligatorie, de la gestionarea resurselor umane la eficientizarea
exerciţiului financiar descentralizat;
 Reforma educaţiei timpurii şi dezvoltarea instituţională a educaţiei pe tot parcursul
vieţii;
 Adaptabilitatea la schimbarea circumstanţelor şi la nevoile individuale ale elevilor,
preponderent ale celor proveniţi din grupuri dezavantajate/din grupuri minoritare;
 Acces egal şi sporit la educaţie prin reconstrucţia învăţământului din mediul rural;
 Promovarea pluralismului în educaţie şi a alternativelor educaţionale;
31
 Combinarea eficientă a educaţiei de elită cu educaţia generală;
 Informarea partenerilor strategici şi a comunităţilor educaţionale.
b. CONTEXTUL ECONOMIC
5. Descrierea sintetică a contextului în care funcţionează instituţia de educaţie (demografic,

geografic, economic, social, cultural etc.):
AŞEZARE GEOGRAFICĂ:
Aşezare
Comuna Criscior este asezata in N-V Muntilor Metaliferi in depresiunea formata de o parte si
de alta a Crisului Alb .
Comuna Criscior se afla in partea de N-E a municipiului Brad la o departare de 7 km.
Se invecineaza in partea de E cu comuna Bucuresci , la N cu satul Mihaileni, la S cu
Ormindea si Hărţăgani.
Comuna Crişcior este alcătuită din trei sate si anume:
- Crişcior
- Valea Arsului
- Zdrapţi
- Barza
In total comuna Crişcior are o suprafaţa de 24,5 km din care:
Crişcior are o suprafaţă de 10 km patraţi
Valea Arsului are o suprafaţă de 3 km patraţi
Zdrapţi are o suprafaţă de 9,5 km patraţi
Barza are o suprafaţă 2 km patraţi.
MONOGRAFIA COMUNEI CRISCIOR

1. ISTORICUL COMUNEI CRISCIOR
Comuna Criscior este aşezată in Ţara Zarandului si este o aşezare străveche , care in
documentele istorice este menţionată încă din vremea romanilor.
Urmele galeriilor săpate in piatră se mai văd si astăzi la mina Sf. Ana din Ruda si la mina
veche din Valea Morii.
Numele comunei Crişcior , vine de la râul Criş care curge prin mijlocul comunei şi este
format prin diminutivul Crişcior .
Localitatea Crişcior este atestata documentar , potrivit pisaniei la 1411 in Biserica Adormirii
Maicii Domnului din Crişcior , inscripţie dispărută in secolul XVIII.
Prima menţiune documentară a localităţii Crişcior este din anul 1439.
In ceea ce priveşte celelalte sate aparţinătoare comunei Crişcior menşionăm următoarele
atestări:
Ø Zdrapţi 1441
Ø Valea Arsului 1825
Ø Gurabarza 1909
Comuna Crişcior este străbătută în partea N-V , de cursul superior al râului Crişul Alb care
formează o luncă a cărei lăţime poate ajunge la 500 m.
32
În râul Criş se varsă o serie de văi , cum sunt: văile Bisorca şi Putinilor, valea Bucureşciului,
valea Gârzii şi valea Arsului.
RELIEFUL
Comuna Crişcior este străbătută în partea N-V , de cursul superior al râului Crişul Alb care
formează o luncă a cărei lăţime poate ajunge la 500 m.
În râul Criş se varsă o serie de văi , cum sunt: văile Bisorca şi Putinilor, valea Bucureşciului,
valea Gârzii şi valea Arsului.
Caracteristica principală a reliefului comunei Crişcior o constituie aspectul depresionar , o

zonă joasă de-a lungul Crişului Alb printre dealuri împădurite cu esenţe de fag, stejar, carpen,
esenţe răşinoase.
Dealurile au denumiri generice specifice toponimiei româneşti:
Ø Dealul Bunei ( 819 m)
Ø Scoruşul (404 m)
Ø Cornet
Ø Gârda ( 629 m )
Ø Colnici
Ø Pleşa ( 426 m )
Ø Slăvasa
Ø Pietroasa (454 m)
Ø Dealul Lacu ( 393 m)
Ø Măgura ( 597 m)
Ø Ursoi
Ø Cireşata ( 741 m)
Ø Muncelu ( 776 m)
Ø Barza ( 704 m)
Ø Podu Morii ( 510 m)
Dealurile comunei Crişcior ascund în adâncuri filioane sclipitoare de aur nativ şi cupru.
33
Comuna Crişcior - comună suburbană a oraşului Brad- este situată în partea de nord a
judeţului , la o distantă de 7 km de oraşul Brad şi 43 de km faţă de municipiul Deva.
Drumul naţional DN 76 Deva- Brad- Crişcior asigură legătura cu reşedinţa judeţului , iar pe
calea ferată la o depărtare de 7 km se află staţia Brad.
De satele vecine comuna este legată prin şoseaua DN 74 Brad-Abrud si de drumul judeţean
DJ Brad- Bucureşci.
Distanţele către cea mai apropiată vamă este de 45 km, cel mai apropiat oraş este Municipiul
Brad la 7 km, cel apropiat aeroport este cel din Sibiu la o distanţă de 150 km.
Reteaua de alimentare cu apă are pe teritoriul comunei Crişcior o lungime de apox.6,3 km în

satul Crişcior iar in satul Barza are o lungime de apox.1,5 km.
Se doreşte extinderea reţelei de alimentare cu apă în satul Zdrapţi. Reţea pe o lungime de 6- 8

km cu pompare din sursă de apă, bazin de înmagazinare de 50 mc şi distribuţie prin cădere
liberă, necesită măsurători topografice a traseului pe domeniul public şi privat, stabilirea
locului de amplasare a rezervorului, scoaterea temporară şi definitivă din circuitul agricol.
Lucrarea este complexă ce va fi tratată separată şi cuprinsul în planul de investiţii.
Pe raza comunei Criscior există apoximativ 1400 de puţuri, nu există foraje, şi nici cişmele
stradale dar se doreşte ca în viitor sa se introducă pe raza comunei cişmele stradale.
Blocurile din centrul localităţii Crişcior şi o parte din gospodării sunt alimentate cu apă
centralizat.
Pe malul Crişului Alb , din puţuri şi drenuri subterane este captat un debit de 64 l-sec. De la
puţuri apa, în urma tratării în staţia de tratare a apei de pe raza comunei, este pompată într-un
rezervor de 300 mc, amplasat în colonia Crişcior , precum şi în rezervorul de 1 X 1000 mc,
amplasat pe dealul Lia, care asigură debitul de apă potabilă pentru localitatea Brad.
Se doreşte modernizarea reţelei de distribuţie , precum şi a utilajelor din staţia de tratare şi

pompare a apei, deoarece prezintă un grad avansat de uzură , nefiind executate lucrări de
reparaţii de cel puţin 25 de ani.
CANALIZAREA
In localitatea Crişcior există reţele de canalizare menajeră numai în zona centrală, unde sunt
construite blocurile.
Restul gospodăriilor au rezolvat problema canalizării , prin fose septice.
Reţelele de canalizare au diametrele cuprinse între Dn 200 mm şi Dn 250 mm, iar colectorul
principal , până la staţia de epurare, are diametrul Dn 300 mm.
Apele pluviale sunt deversate în râul Crişul Alb, prin rigole şi şanţuri de gardă.
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ

34
Actualmente satul reşedinţă de comună Crişcior este racordat la Sistemul Energetic Naţional-
prin staţia de 110-20 kv Crişcior amplastă în sudul- vestul localităţii.
Distribuţia energiei electrice în localitate este asigurată prin intermediul a 11 posturi de

transformare alimentate buclat pe medie tensiune şi cuprinde :
Caracterizarea geologică
Cu circa 40 milioane de ani în urmă, la sfârşitul Jurasicului, teritoriul Barza-Brad
era o zonă marină puţin adâncă, cu sedimente de calcare cenuşii recifale. Aceste sedimente se
întâlnesc azi rar datorită perioadelor ulterioare care au durat până în Cretacicul superior.
Încă din antichitate şi Ev Mediu, continuându-se până astăzi, în zonă s-a remarcat o
intensa activitate minieră de extragere a metalelor preţioase, în special a aurului, precum şi
extragerea cărbunelui.
Zona Barza, ca şi cea mai mare parte a Munţilor Metaliferi, sunt alcătuite din
formaţii bazice, construite într-un bloc masiv, gros de mii de metri şi întâlnite atât la suprafaţă
cât şi în subteran.
Vulcanismul din bazinul Brad este unul din importantele fenomene manifestate în
Neogen şi care a durat câteva milioane de ani.. Vulcanii din zona Brad fac parte dintr-o
structură mai mare orientată NV-SE, care se întinde pe o lungime de 56 km, de la Hălmagiu la
Săcărâmb şi o lăţime de aproape 12 km. (din PUG Ribita) Tipurile aluvionare de zăcăminte
aurifere se întâlnesc pe valea Crişului Alb.
Clima
Pe teritoriul comunei Crişcior clima este temperat continentală, în general blândă, umedă şi
moderată.
Temperatura medie lunară este asemănătoare temperaturii medii anuale, valorile cele mai
scăzute înregistându-se în luna Ianuarie iar cele mai ridicate in luna Iulie.
Precipitaţii atmosferice cad în tot cursul anului . Cantitatea anuală de apă este în medie de 80-
100 litri pe metru pătrat.
Vanturile care bat prin comună vin din direcţia sud-vest şi nord-sud.
Solurile
35
Solurile de pe teritoriul comunei se încadrează în zona solurilor aluvionare în partea
sudică a comunei şi a celor brune de pădure şi a podzolurilor, în partea de nord. În zona de
luncă şi terasele joase ale Crişului Alb, se întâlnesc zone aluvionare destul de sărace în
substanţe favorabile agriculturii. Solurile brune de pădure şi podzolurile se întâlnesc în
nordul comunei, şi se caracterizează printr-o fertilitate moderată ce favorizează păşunile şi
pomicultura.
Vegetaţia
Afara de animalele domestice şi de plantele cultivate , în comuna noastră trăiesc şi

animale sălbatice .
Toate animalele sălbatice de uscat şi de apă care trăiesc pe teritoriul comunei
Ø Lupul, vulpea, mistreţul, căprioara, iepurele, viezurele, dihorul, nevăstuica, cârtiţa,

ariciul, liliacul, veveriţa, soarecele.
De asemenea pe teritoriul comunei se mai găsesc:
Ø reptile cum ar fii: şarpele, vipera , şopârla
Ø batracieni: broasca, brotăcelul şi salamndra
Ø insecte: viespea, albina, furnica, cărăbuşul
Ø pesti: apele Crişului Alb ascund o mare varietate de peşti cum ar fi: mreana,
scobarul, cleanul, stiuca , crapul.
In ceea ce priveşte silvicultura o mare bogăţie a comunei o formează
pădurile.
O mare bogăţie a comunei o formează pădurile. Ele ocupă o suprafatăde 1915 ha, fiind
formate din foioase, adică specii cum ar fii: fagul, stejarul, carpenul, mesteacănul şi
răşinoase ca : pinul, molidul, bradul.
c. CONTEXT SOCIAL
Ocupaţii principale
În comuna Crişcior este în curs de înfiinţare Asociaţia Crescătorilor de animale

denumită Crişana care îşi propune accesarea fondurilor europene de tip Sapard ,
vânzarea produselor tradiţionale la un preţ cât mai convenabil, şi dezvoltarea
agriculturii de tip ferme familiale pe plan local.
Plantele predominante sunt cerealele , porumbul şi grâul cultivate în proporţie de 100%

în mod ecologic. Se mai cultivă orzul, cartofi, legume şi plante furajere.
36
Legumele care se pretează la condiţiile ecologice din zonă sunt rădăcinoasele, varza,
ceapa, fasolea.
Specia predominantă a livezilor aproximativ 9 ha este prunul, din care circa 80% din
producţie este destinată fabricării ţuicii, iar restul ca fructe proaspete destinate pieţii.
Păşunile şi fâneţele însumează o suprafaţă de aproximativ 1365 ha, respectiv 80,10 %

din terenul agricol şi 33,95% din suprafaţa totală de teren a comunei. Ponderea mare a
acestor suprafeţe face ca activitatea de bază agricolă să fie zootehnia.
Se cresc în special bovine din care vaci şi juninci, porcine, ovine , caprine, cabaline,
păsări.
De asemenea se exploatează lemn din pădurile care împrejmuiesc comuna fiind

dezvoltat meşteşugul cioplirii lemnului şi prelucrarea lemnului în vederea obţinerii de
mobilier.
Există o foarte mare dorinţă a populaţiei de a se îndrepta spre dezvoltarea unor ferme
cu ajutorul cărora să practice agriculturămai puţin convenţională cum ar fii fermele de
melci.
În acest scop Primăria încearcă să capteze prin biroul agricol ţi prin biroul de integrare
europeană fonduri pentru demararea acestor afaceri.
În ceea ce priveşte retrocedarea pădurilor către proprietari în comuna Crişcior, acestea

sunt retrocedate în proporţie de aproximativ 90%.
Nu în ultimul rând pe raza comunei Crişcior se practică pescuitul sportiv apele Crişului
Alb ascunzând numeroase specii de peşti.
POTENŢIALUL ECONOMIC
. În primul rând trebuie menţionat activităţile industriale .
Principala activitate industrială , care a avut un rol determinant în dezvoltarea

localităţilor şi a zonei , este industria minieră, activitate completată de cea forestieră.
CRIŞCIOR
În localitatea Crişcior unităţile industriale de producţie sunt:
- S.C. Atelierele centrale S.A.- denumită anterior U.M.M.R.- unitate care repară şi
produce utilaje şi piese de schimb pentru industria minieră.
- Întreprinderea minieră Barza - denumită anterior Uzina de preparare - îşi

desfăşoară activitatea în satul Barza şi îşi are sediul în Municipiul Brad. Funcţia de bază
este prelucrarea minereurilor extrase din mine. Sortimentele de produse finite sunt
metale neferoase şi preţioase ( aur, argint, zinc, cupru ,sulf) şi pietre semipreţioase.
37
- Cariera de piatră, exploatează rocă eruptivă( andezit) existent în zonă în cantităţi
mari , livrând piatră concasată, piatră brută , criblură, pavele.
- Staţia de prefabricate din beton, foloseşte materiile prime locale respectiv balast şi
nisip din balastierele de pe Crişul Alb şi piatră concasată de la cariera din localitate.
- În localitate mai funcţionează un abator, o moară pentru cereale si aproximativ 4

brutării.
VALEA ARSULUI
În Localitate îşi desfăşoară activitatea :
- Întreprinderea Minieră Barza , cu activitate extractivă şi transporturi. Extracţia

minereurilor se face atât în subteran , cât şi prin carieră de suprafaţă Valea Morii.
Sterilul rezultat din activitatea minieră este transportat la haldele Arţisorul şi Cireşatei.
- Cariera de piatră , amplasată la limita intravilanului înspre Crişcior.
De asemenea în comună există şi sau dezvoltat mai mulţi agenţi economici care dezvoltă
afaceri diverse în special cele de desfacere produse de mărfuri şi produse către
populaţie.
Numărul persoanelor juridice la nivelul comunei Crişcior se ridică la aproximativ 60

iar cel al asociaţiilor familiale la aproximativ 20.
În prezent la Gurabarza există un investitor străin firma Zopas care produce rezistenţe
pentru diferite tipuri de maşini şi care oferă locuri de muncă pentru aproximativ 300 de
oameni.
Se doreşte modernizarea SMS-ului care este un vechi spital spre transformare într-un
spaţiu de relaxare şi odihna cu profil medical pentru populaţia de vârsta a doua a
comunei.
FACILITĂŢI PENTRU INVESTITORI
Investitorii care doresc să investească se bucură de suport logistic şi consultanţă din

partea autorităţilor locale şi de asemenea se vor bucura de reprezentare către
comunitate cu ajutorul autorităţilor locale.
Se vor pune la dispoziţia investitorilor clădirile aflate în patrimoniul Consiliul Local

pentru o mai bună dezvoltare economică a comunei.
În comună marea parte a investitorilor sunt cu capital majoritar român, dar există şi
investitori cu capital mixt român şi străin ( Zopas).
În comună îşi desfăşoară activitatea şi o firmă de tâmplărie PVC cu geam termopan

reprezentantă directă a concernului Gealan în România.
PROIECTE
38
Primăria comunei Crişcior este una din primăriile care au beneficiat de fonduri Phare
pentru modernizarea administraţiei locale, care este în faza finalizării şi este printre
puţinele primării care are un departament de Integrare Europeană.
În ceea ce priveşte proiectele de viitor cu finanţare externă primăria mai doreşte

atragerea unor fonduri pentru deschiderea unui centru pentru informare publică care
să deservească şi comunele învecinate.
Se mai doreşte atragerea unor fonduri pentru infrastructură, având în vedere că această
zonă deţine un adevărat potenţial turistic, precizând că se află în apropierea barajului
hidro de la Mihăileni care se va finaliza.
Demografie
. Populaţia stabilă la nivelul comunei Crişcior este de aproximativ 4713, având

următoarea repartiţie în teritoriu şi structură:
LOCALITATEA TOTAL % MASC % FEM %

Crişcior 1026 21,77 482 46,98 544 53,02
Barza 2314 49,10 1190 51,43 1124 48,57
Valea Arsului 79 1,68 38 48,10 41 51,9
Zdrapţi 1294 27,45 633 48,92 661 51,08
Total comună 4713 100 2343 49,71 2370 50,29
Se observă o pondere echilibrată între populaţia masculină şi cea feminină atât pe total
cât şi pe localităţile componente.
Procesul de îmbătrânire este sub media pe ţară, respectiv 18,39% faţă de 22,1%
persoane de 60 de ani şi peste 60 de ani.
Accentuarea procesului de îmbătrânire se datorează nivelului scăzut de trai , cât şi

fenomenului de însingurare a persoanelor în vârstă.
d. CONTEXT TEHNOLOGIC
Pregătirea pentru o societate a cunoaşterii, a globalizării informaţiilor şi a generalizării
tehnologiilor avansate, presupune utilizarea maximală a resurselor IT de care dispune unitatea
şcolară. Școala a fost cuprinsă în Programul SEI și s-a realizat dotarea cu 10 calculatoare,
soft-uri educaţionale AEL, pentru aplicarea curriculumului şcolar, pentru fiecare categorie de
activitate/disciplină. De asemenea școala a fost dotată cu un videoproiector, un ecran de
proiecție și un copiator performant.
e. CONTEXT ECOLOGIC
39
Utilizarea eficientă a resurselor fizice şi umane în corelaţie cu nevoia de conservare a
mediului şi a patrimoniului este o dominantă a politicii de guvernare.
În context ecologic vom proiecta în cadrul CDŞ – activităţi ecologice menite să valorifice
identitatea ecologică a zonei comunei Ribița, precum şi derularea unor proiecte educaţionale
pe teme de protecţia şi conservarea mediului în parteneriat cu primăria Comunei Crișcior
( ecologizarea râului Crișul Alb, activitate de voluntariat inițiată de elevii școlii noastre care se
desfășoară în fiecare an în luna mai).
VI.2. Diagnoza mediului intern - Analiza SWOT

Pentru a realiza o bună diagnoză a organizaţiei şcolare, vom apela la metoda (tehnica) SWOT,
analizând atât mediul intern cât şi mediul extern, pe următoarele paliere:
- resursele umane;
- resursele materiale şi financiare;
- relaţiile cu comunitatea;
- oferta curriculară.
VI.3. Resursele umane
Informaţii privind personalul
Pornind de la premisa că performanţa unei organizaţii depinde în mod direct de
performanţa resurselor umane existente, ne-am concentrat asupra următoarelor domenii
esenţiale:
 Atragerea resurselor umane de care organizaţia noastră are nevoie;
 Dezvoltarea resurselor umane care vor funcţiona în organizaţia noastră;
 Motivarea resurselor umane angajate;
 Menţinerea resurselor umane care corespund cerinţelor organizaţionale.
Încadrarea unităţii de învăţământ în anul şcolar 2015- 2016
Încadrarea școlii s-a realizat în concordanţă cu planul de şcolarizare, cu efectivele de
elevi și preșcolari:
SITUAȚIA EFECTIVELOR DE ELEVI ȘI A CLASELOR PENTRU ANUL ȘCOLAR
2015-2016
LICEUL TEHNOLOGIC „CRIȘAN” CRIȘCIOR
ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR
2015-2016
Clasa / Nr. elevi / Nr clase Nr. preșcolari Nr. clase
1 grupă combinată 11 1 grupă
40
ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR
2015-2016
Clasa / Nr. elevi / Nr clase Nr elevi Nr. clase
Clasa pregătitoare 8
Clasa I 15
Clasa a II-a 12 2 clase
Clasa a III-a 17 Cls. preg., și cls. a IV-a
Clasa a IV-a 22 Cls. I, cls. a II-a, cls. a III-a
TOTAL 77
ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR - ȘCOALA PRIMARĂ ” ZDRAPȚI – structură

2015-2016
Clasa pregătitoare 3
Clasa I 4
Clasa a II-a 3 1 clasă ( simultan )
Clasa a IV-a 1
TOTAL 11
ÎNVĂȚĂMÂNT GIMNAZIAL
2015-2016
Clasa a V-a 54
Clasa a VI-a 22 2 clase
Clasa a VII-a 23 Cls. a V-a și cls. a VII-a
Clasa a VIII-a 18 Cls. a VI-a și cls. a VIII-a
TOTAL 117
ÎNVĂȚĂMÂNT LICEAL
2015-2016
Clasa a IX-a 67
Clasa a X-a 75 10 clase
Clasa a XI-a 80
Clasa a XII-a 45
TOTAL 267
Nr. crt. Disciplina Posturi catedră Plata cu ora Total

1 ROMÂNĂ 4 4
2 LATINĂ - -
3 ENGLEZĂ 2 - 2
4 FRANCEZĂ 1 - 1
41
5 ISTORIE 1 - 1
6 CULTURĂ CIVICĂ 1 - 1
7 GEOGRAFIE 1 - 1
8 MATEMATICĂ 3 - 3
9 FIZICĂ 1 1
10 CHIMIE 1,5 - 1,5
11 ED. TEHNOLOGICĂ 0,5 - 0,5
12 INFORMATICĂ 0,3 - 0,3
OPȚIONAL
13 BIOLOGIE 1 1
14 MUZICĂ- DESEN 0,5 0,5
15 ED. FIZICĂ 1,8 - 1,8
16 RELIGIE 1 - 1
17 TEHNICE 6 6
TOTAL LICEAL 26,8 26,8
18 PRESCOLAR CRIȘCIOR 3 - 3
19 ÎNV. PRIMAR CRIȘCIOR 4 - 4
20 ÎNV. PRIMAR ZDRAPȚI 1 - 1
TOTAL PREȘC. + 8 - 8
PRIMAR
TOTAL DIDACTIC 34,8 - 34,8
21 ÎNGRIGITOARE 4 - 4
22 FOCHISTI 1 - 1
23 ȘOFER 2 - 2
TOTAL NEDIDACTIC 7 - 7
24 SECRETAR 1 - 1
25 CONTABIL 1 - 1
TOTAL DIDACTIC 2 - 2
AUXILIAR
TOTAL POSTURI 43,8 43,8
Alte unităţi cu PJ post/catedra* cf

Nr.
unde Numele şi act
Crt Specialitatea Grad didactic
completeaza prenumele numire/ocupare/
.
norma repartizare
42
DRONCA
NADIA
HĂRDUȚ LB. SI LIT.
ADRIANA LB. ROMANA ROMANA -LB.
1 GRADUL I
RUS MARIA -18 ORE SI LIT.
LOREDANA ENGLEZA
OROS
CORINA
DUȘAN
ȘCOALA GIMN. HORIA
”M. DEMIAN MATEMATICA MATEMATICA - GRADULI
2
SÂNTIMBREA OTILIA – 18 ORE FIZICĂ GRADUL II
NU” BRAD ANCA
OLIMPIA
SC. GIMN. MIHAI
"AVRAM DOINA CHIMIE - 6 FIZICĂ, FIZICA
3 GRADUL I
IANCU" BAIA CRISTEA ORE MEDIULUI
DE CRIS IULIANA
OPȚIONAL
”PRIETENUL
MEU,
DUDUMAN CALCULATOR EDUCAȚIE
4 GRADULI
DORU UL” - 2 ORE TEHNOLOGICĂ
ED.
TEHNOLOGIC
Ă - 2 ORE
SC.
GIMN.BUCEȘ
(8 ore), SC. LIMBA
MARIAN ROMANA -
5 GIMN. FRANCEZA - GRADUL II
EMILIA FRANCEZA
"AVRAM 18 ORE
IANCU" BAIA
DE CRIS (8 ore)
MARINCU
ANGELA
DRĂGOI
MONICA
DÂLV DIANA DISCIPLINE
ROMÂNĂ - GRADULI
6 BOTICI TEHNICE-18
ENGLEZĂ GRADULII
MIRABELA ORE
CIOARĂ
ALUNA
INDRIEȘ
ADRIANA
CIOARĂ
ȘC. GIMN. EDUCATIE EDUCATIE
CRISTINA GRADULI
7 VĂLIȘOARA (8 FIZICA - 18 FIZICA SI
LEAHA DEFINITIVAT
ore) ORE SPORT
MIHAI
43
SC. GIMN.
RELIGIE TEOLOGIE
VALISOARA (5 BENEA
8 ORTODOXA - ORTODOXA - GRADULI
ore), SC. GIMN. DANIEL
18 ORE ROMANA
BUCES (9 ore)
JURCA GEOGRAFIE -
SC. GIMN.
VIOREL 18 ORE GEOGRAFIE-
9 VATA DE JOS GRADUL I
CRÂSNIC ISTORIE - 18 ISTORIE
( 11 ore )
MIRELA ORE
EDUCATIE
PLASTICA - 2
STANCIU ORE EDUCAȚIE
10 GRADUL II
FELICIA EDUCAȚIE PLASTICĂ
MUZICALĂ - 2
ORE
SC.GIMN.BUC
UREȘCI (4 ore)
+ ȘC. GIMN. CĂTINEAN LB. SI LIT.
HCC BRAD (8 CARMELA LB. ENGLEZA ROMANA -LB.
11 GRADULI
ORE) +LIC. MOHORA - 18 ORE SI LIT.
TEHN. RODICA ENGLEZA
CRIȘCIOR (4
ORE)
PROFESOR PROFESOR
12 RÂB LILIANA INVATAMANT INVATAMANT GRADUL I
PRIMAR PRIMAR
INVATATOR -
PROFESOR
MANEA EDUCATOR
13 INVATAMANT GRADUL I
CLAUDIA CONTABILITAT
PRIMAR
E
PROFESOR PROFESOR
FRUJA
14 INVATAMANT INVATAMANT GRADUL I
LILIANA
PRIMAR PRIMAR
IORGONI
15 EDUCATOARE EDUCATOARE GRADUL I
MARINELA
44
Analiza SWOT
Puncte tari Puncte slabe

- personal didactic calificat în proporţie de 90 %; - slabă motivare datorită salariilor mici şi de
- ponderea cadrelor didactice titulare 80%; eliminarea salariilor de merit şi a posibilităţilor
- ponderea cadrelor didactice cu performanţe în activitatea de acordare a procentului de 2%;
didactică este de 90 %; - imposibilitatea acordării unor recompense
- relaţiile interpersonale pozitive care favorizează crearea materiale personalului;
unui climat educaţional deschis, stimulativ;
- există o bună delimitare a responsabilităţilor cadrelor
didactice;
- o bună comunicare internă şi externă.
Oportunităţi Ameninţări
- implicarea cadrelor didactice în proiecte şi programe la - scăderea interesului personalului datorită
nivel local, judeţean, naţional şi internaţional; motivaţiei insuficiente, salarii mici;
- creşterea coeziunii grupului, o comunicare mai bună; - părăsirea unităţii în favoarea unor domenii de
- varietatea cursurilor de formare şi perfecţionare activitate mai bine plătite.
organizate de CCD, ONG, universităţi;
- posibilităţile financiare de stimulare, motivare a cadrelor
didactice.
Mediul social şi cultural din care provin copiii:

- familii monoparentale: 7
- familii cu studii medii: 42
- familii cu studii generale ( 8 clase absolvite): 16
- familii cu studii sub 8 clase: 5
Structura etnică a preşcolarilor și elevilor în anul şcolar 2015-2016:
45
Români -100%
Copii cu părinţi plecaţi în străinătate: 4
Copii cu cerinţe educaţionale speciale: 0
Copii proveniţi din medii defavorizate social – 11
VI.4. Resurse materiale:

ANALIZA SWOT
Puncte tari Puncte slabe
- Adaptarea spaţiului/mediului educaţional la nivelul de - Fiind multe unități este destul
învăţământ preşcolar și școlar; de dificilă întreținerea lor.
- Spaţiile şcolare sunt dotate cu mobilier nou, modern ce respectă - nu există în fiecare sală de
particularităţile de vârstă ale elevilor și preşcolarilor. clasă/grupă un calculator pentru
- Fiecare sală de clasă este dotată conform Normativului de dotare cadrele didactice.
minimală pentru învăţământ preşcolar, primar și gimnazial.
- Există un televizor, 1 videoproiectoare, 4 imprimante;
- Dotările laboratorului AEL;
Oportunităţi Ameninţări
- posibilitatea Liceului Tehnologic „Crișan Crișcior” de a accesa - Inexistenţa fondurilor pentru
fonduri europene; ), contribuția la proiecte cu
finanțare europeană;
VI.5. Relaţia cu comunitatea:

Comunitatea reprezintă o entitate social-umană, ai cărei membri sunt legaţi prin locuirea
aceluiaşi teritoriu şi prin relaţii sociale constante şi tradiţionale, consolidate în timp, Dicţionar
de Sociologie, 1993, pg.128).
În mod firesc, părinţii sunt primii educatori ai copilului. Vine apoi rândul
profesioniştilor din grădiniţe şi şcoli să se ocupe de educarea şi formarea copiilor printr-o
metodologie şi un curriculum specific vârstei acestora. Dar educaţia copiilor, priviţi ca cei mai
tineri membri ai unei comunităţi, este responsabilitatea întregii comunităţi. Ea este leagănul
creşterii şi devenirii copiilor ca viitori adulţi responsabili de menirea lor în folosul întregii
comunităţi.
O comunitate care plasează educaţia printre priorităţile sale este o comunitate care
acţionează conştient în folosul tuturor membrilor săi. Este bine ştiut faptul că, pe termen lung,
investiţia în educaţie este cea mai valoroasă pentru societate.
46
Atunci când părinţii, copiii şi ceilalţi membri ai comunităţii se consideră parteneri în
educaţie, se creează o comunitate de suport care începe să funcţioneze. În spiritul celor
formulate mai sus Liceul Tehnologic „Crișan Crișcior” a avut şi are o foarte bună relaţie de
colaborare cu: Primăria şi Consiliul local al comunei Crișcior, Inspectoratul Şcolar al
Judeţului Hunedoara; Biserica Ortodoxă din Crișcior, agenţi economici ş.a. Relaţia de
colaborare este întărită de nenumăratele activităţi desfăşurate în parteneriat (Festivalul de
coline, tabăra de creație, activități de voluntariat, etc) Reprezentanţii Consiliului local, ai
Primăriei Comunei Crișcior participă activ la viaţa școlii, la deciziile care se iau în
organismele din care aceştia fac parte: Consiliul de Administraţie şi Comisia pentru Evaluarea
şi Asigurarea Calităţii.
VI.6. Curriculum
În Liceului Tehnologic „Crișan Crișcior” activitatea instructiv- educativă se desfăşoară
în concordanţă cu obiectivele cadru şi obiectivele de referinţă formulate în “Curriculum
național” aprobat. Curriculumul pentru învăţământul preşcolar, primar și gimnazial prezintă o
abordare sistemică, în vederea asigurării:
 continuităţii în interiorul aceluiaşi ciclu curricular;
 interdependenţei dintre disciplinele şcolare şi tipurile de activităţi de învăţare din
învăţământul preşcolar;
 deschiderii spre module de instruire opţionale.
Totodată, prezentul curriculum se remarcă prin următoarele opționale:
Cadrul Programă
Nr. Nivelul de Denumirea Planificare avizată
didactic Clasa avizată
crt. studiu opţionalului şef catedră/director
propunător MECȘ/ISJ
1 Preșcolar În lumea poveștilor Rîb Liliana Grupa ISJ Da
combinată
2 Primar Matematică Manea Cls. ISJ Da
distractivă Claudia pregătitoare
Clasa a IV-a
3 Primar Călătorie în lumea Iorgoni Cls. ISJ Da
basmelor Marinela pregătitoare
Clasa a IV-a
4 Primar Matematică Fruja Cls.a II-a ISJ Da
distractivă Liliana
5 Primar Anotimpuri și Iorgoni Clasa I și ISJ Da
culoare Marinela Cls.a III-a
6 Primar Trăistuța cu povești Rîb Liliana Cls. ISJ Da

pregătitoare
7 Primar Literatură și Manea Cls. I ISJ Da
47
creativitate Claudia
8 Primar Gramatica prin joc Manea Cls. a II-a ISJ Da
Claudia
9 Primar Matematică Demian Cls. a III-a ISJ Da
distractivă Otilia
10 Gimnaziu Literatura și Dronca MECȘ Da
abilitățile de viață Nadia Cls. V-VIII
11 Gimnaziu Prietenul Duduman MECȘ Da
meu,calculatorul Doru Cls. V-VIII
Activităţi extracurriculare:
Aceste activităţi le oferă copiilor destindere, recreere, voie bună, satisfacţiile atmosferei
de grup, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor. Aceste
activităţi au caracter ocazional şi iau forme foarte variate în contexte pe care viaţa socială şi
spirituală ni le oferă. Extra - clasă sau extraşcoală activităţile extracurriculare sunt definite
prin: parteneriat, cooperare, comunicare efectivă şi eficientă, multiculturalism, atitudini
nediscriminative şi flexibile.
Pornind de la politicile educaţionale şi priorităţile strategice stabilite de MECȘ pentru
următoarea perioadă, de la analiza diagnostică şi de la studiul prognostic al contextului politic,
economic, social şi tehnologic specific localităţii, Liceului Tehnologic „Crișan Crișcior” şi-a
stabilit viziunea, misiunea, direcţiile de acţiune, obiectivele generale – ţintele strategice şi
obiectivele specifice pe domenii funcţionale, după cum urmează:
VII. ŢINTE STRATEGICE (SCOPURILE):
1. Asigurarea calităţii educaţiei prin realizarea eficientă a curriculumului obligatoriu şi
a curriculumului la decizia școlii, asigurarea şanselor egale la educaţie, inclusiv
pentru copiii cu CES;
2. Realizarea unui management dinamic şi activ în concordanţă cu noile politici
educaţionale – managementul resurselor umane;
3. Dezvoltarea infrastructurii şi a bazei materiale printr-un management financiar de
calitate;
4. Promovarea imaginii unității printr-o ofertă educaţională atractivă şi comunicarea
cu factorii educaţionali;
5. Dezvoltarea unor parteneriate/programe educaţionale europene;
6. Asigurarea managementului calităţii, cu accent pe creşterea indicatorilor de calitate
prevăzuţi de legislaţia în vigoare.
48
VIII. OBIECTIVE SPECIFICE, PE DOMENII FUNCȚIONALE:
DOMENIUL OBIECTIVE SPECIFICE
I. CURRICULUM
1. Creşterea calităţii şi eficienţei educaţiei din perspectiva pregătirii pentru

o societate bazată pe cunoaştere şi în vederea promovării dezvoltării
durabile:
- abordare curriculară integrată adecvată formării pentru societatea bazată
pe cunoaştere şi dezvoltare durabilă;
- interdisciplinaritate și cross-curricularitate;
- incluziune şi predare diferenţiată;
- materiale suport inclusiv planuri de intervenţie personalizate;
- abordare extracurriculară.
2. Creşterea calităţii actului educațional prin schimbarea paradigmei
instrucţionale, cu deplasarea centrului de greutate spre formarea
competenţelor funcţionale, esenţiale pentru reuşita socială: comunicare,
gândire critică, dezvoltarea unor valori şi atitudini adecvate societăţii
contemporane, prelucrarea şi utilizarea contextuală a unor informaţii
complexe.
3. Asigurarea calităţii educaţiei prin încurajarea practicilor incluzive
valorizarea diversităţii, respectarea demnităţii, centrarea pe nevoile
individuale ale preşcolarilor, acordarea de şanse egale, cultivarea
responsabilităţii colective;
4. Stimularea predării cu ajutorul mijloacelor TIC și a mijloacelor audio-
video;
5. Pregătirea elevilor pentru concursurile avizate de ISJ şi MECTS;
6. Monitorizarea, evaluarea şi optimizarea calităţii procesului educaţional
49
II. MANAGEMENT ȘI RESURSE 1. Formarea şi dezvoltarea profesională a personalului de conducere şi a
personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic;
2.Recrutarea şi selecţia personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic
performant; Realizarea unui management dinamic şi activ ;
UMANE
3.Dezvoltarea competenţelor psihopedagogice, metodice şi de specialitate

ale cadrelor didactice;
4. Ameliorarea/ eliminarea disfuncţionalităţilor în activitatea didactică
constatate cu prilejul inspecţiilor şcolare/asistenţelor.
5. Creşterea indicatorilor de calitate privind managementul resurselor
umane.
III. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII ȘI A BAZEI
1. Identificarea fondurilor/resurselor pentru participarea la un proiect pe

fonduri europene;
2. Asigurarea necesarului de materiale şi mijloace ;
3. Eficientizarea gestionării patrimoniului;
4. Derularea activităţii financiar contabile conform legislaţiei în vigoare.
5. Creşterea indicatorilor de calitate privind existenţa şi caracteristicile
MATERIALE
spaţiilor şcolare.
50
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII
1. Dezvoltarea parteneriatului educaţional – local, regional, naţional şi
internaţional – la standarde europene care promovează imaginea școlii;
IV. COMUNICAREA ȘI
2. Inventarierea, gestionarea eficientă şi transmiterea informaţiilor de

interes public, în conformitate cu prevederile Legii nr. 544/12.10.2001
privind liberul acces la informaţiile de interes public;
3. Promovarea imaginii unității printr-o ofertă educaţională, curriculară şi
extracuriculară atractivă, prin participarea la proiecte educaţionale avizate
pe ISJ şi MECS ,identificare resurselor financiare pentru crearea paginii
web a școlii;
4. Creşterea indicatorilor de calitate privind oferta educaţională.
V. MANAGEMENTUL INTEGRĂRII
1. Dezvoltarea dimensiunii europene în educaţie - acces la resurse

educative europene;
2. Creşterea participării la mobilităţi europene în domeniul educaţiei prin
participarea la proiecte europene;
EUROPENE
Pentru aceste obiective specifice vor fi stabilite acţiuni, termene, responsabilităţi,

indicatori de performanţă şi modalităţi de evaluare în planul operaţional pentru primul an
de funcţionare a școlii.
IX. STUDIUL DE FEZABILITATE:
Apreciem posibilă realizarea proiectului de dezvoltare instituţională pornind de la
analiza resurselor umane şi materiale. Date reale existente, personal calificat, baza materială şi
mai ales strategiile proiectate se vor realiza ţinând seama de o proiectare rezonabilă, ţintele
strategice sunt realiste proiectate cu acordul principalelor grupe de interes. Fezabilitatea este
întărită de avantajul că asigurăm copiilor o educaţie de calitate şi părinţilor sprijin social pe
durata când sunt angajaţi în câmpul muncii.
X. ETAPELE DE REALIZARE A PDI:
51
Etapele de realizare a PDI le proiectăm în succesiunea lor calendaristică: ani şcolari,
semestre, luni, săptămâni.
ŢINTA 1 : Asigurarea calităţii educaţiei prin realizarea eficientă a curriculumului şi a
curriculumului la decizia școlii, asigurarea şanselor egale la educaţie inclusiv pentru
copiii cu CES.
Obiective specifice:
S1. Creşterea calităţii şi eficienţei educaţiei din perspectiva pregătirii pentru o societate bazată
pe cunoaştere şi în vederea promovării dezvoltării durabile:
- abordare curriculară integrată adecvată formării pentru societatea bazată pe cunoaştere şi
dezvoltare durabilă;
- interdisciplinaritate și cross-curricularitate;
- incluziune şi predare diferenţiată;
- materiale suport inclusiv planuri de intervenţie personalizate;
- abordare extracurriculară.
S2. Creşterea calităţii actului educațional prin schimbarea paradigmei instrucţionale, cu
deplasarea centrului de greutate spre formarea competenţelor funcţionale,esenţiale pentru
reuşita socială: comunicare, gândire critică, dezvoltarea unor valori şi atitudini adecvate
societăţii contemporane, prelucrarea şi utilizarea contextuală a unor informaţii complexe;
S3. Asigurarea calităţii educaţiei prin încurajarea practicilor incluzive valorizarea diversităţii,
respectarea demnităţii, centrarea pe nevoile individuale ale preşcolarilor, acordarea de şanse
egale, cultivarea responsabilităţii colective);
S4. Stimularea predării cu ajutorul mijloacelor TIC și a mijloacelor audio-video;
S5. Pregătirea elevilor pentru concursurile avizate de ISJ şi MECTS;
S6. Monitorizarea, evaluarea şi optimizarea calităţii procesului educaţional;
Etapa Obiectiv Activități Termen Resurse Indicatori de Monitorizare

Umane Materiale
specific performanță Evaluare
I S1 Studierea/ 1- 14 sept. Director Curriculum 100% Chestionare de
cunoaşterea/ 2015 Cadre Scrisori cadrele cunoaştere a
aprofundarea didactice metodice didactice curriculumului
curriculumului cunosc
preşcolar de curriculum
către personalul
didactic
S2 Monitorizarea şi Sem I. Director Fişe Calitatea Fişe de
S6 evaluarea Sem II. CEAC procesului monitorizare,
52
calităţii Șef educaţional evaluare a
procesului catedră dovedit la rezultatelor
educaţional inspecţii/ învăţării
asistenţe
S4 Utilizarea soft- Permanent Director Calculator Cel puţin Fişe de
urilor CEAC Soft–uri un soft monitorizare
educaţionale în Șef educaţionale /disciplină Satisfacţia
act. de predare – catedră părinţilor
învăţare -
evaluare
S2 Participarea la Anual Director Fişe de Portofoliile
S5 concursurile Semestrial CEAC concurs Nr. premii concursurilor
judeţene, Șef Diplome
naţionale catedră
avizate de
MECS, ISJ HD
S5 Înscrierea în Permanent Director Dovezi Monitorizări
școală a copiilor CEAC grade Fişe PIP
cu CES Șef deficienţe
catedră
S6 Asigurarea Anual Director Fişe de
activităţii de Semestrial CEAC Nr. asistenţă
îndrumare şi Șef asistenţelor Fişe de
control catedră monitorizare
II S1 Revizuirea 2015- Director Gradul de Chestionare

ofertei 2016 CEAC satisfacţie a
educaţionale Şef beneficiarilor
catedră
III S3 Crearea unor 2015- Director Oferirea de Discuții
facilităţi pentru 2016 CEAC consultanță PV
copiii cu CES Șef părinților
catedră pentru
obținerea
certificatului
de orientare
școlară
IV S4 1. Revizuirea 2015- Director Materiale Fişe de
proiectării 2016 CEAC bibliografice Revizuiri monitorizare
activităţii Șef anuale
curriculare şi a catedră
ofertei Resp.
extracurriculare Comisie
2.Experimen- metodică
53
tarea unor Cadre
alternative didactice
educaţionale
ŢINTA 2: Realizarea unui management dinamic şi activ în concordanţă cu noile politici

educaţionale – managementul resurselor umane;
S1. Formarea şi dezvoltarea profesională a personalului de conducere şi a personalului
didactic, didactic auxiliar şi nedidactic;
S2.Recrutarea şi selecţia personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic performant;
Realizarea unui management dinamic şi activ ;
S3.Dezvoltarea competenţelor psihopedagogice, metodice şi de specialitate ale cadrelor
didactice;
S4. Ameliorarea/ eliminarea disfuncţionalităţilor în activitatea didactică constatate cu prilejul
inspecţiilor şcolare/asistenţelor.
S5.Creşterea indicatorilor de calitate privind managementul resurselor umane.

Umane Materiale
I. S1 Recrutarea şi Sept. Director Cheltuieli Dosare de
selecţia 2015 organizarea personal
CEAC Cadre
personalului concursului didactice
didactic Șef
calificate
catedră
II. S1 Formarea 2015- Director Oferta Adeverinţe
personalului cursuri
S3 2016 CEAC 100% Certificate
de conducere formare participare
S5 şi a 2017 Șef Adeverinţe
personalului catedră Cursuri
2018
didactic, formare
2019
didactic
auxiliar şi
nedidactic în
gestionarea
noilor
instrumente de
management
54
instituţional;
III. S3 Evaluarea 2015 Director Fişe de 100% Chestionare
resursei umane evaluare satisfacţie
S4 2016 CA calificative FB
în funcţie de
S5 indicatorii de 2017 CEAC Diminuarea
calitate erorilor de
2018
realizaţi management
2019
2020
ŢINTA 3. Dezvoltarea infrastructurii şi a bazei materiale printr-un management
financiar de calitate.
1. Identificarea fondurilor/resurselor pentru participarea la un proiect pe fonduri europene;
2. Asigurarea necesarului de materiale şi mijloace ;
3. Eficientizarea gestionării patrimoniului;
4. Derularea activităţii financiar contabile conform legislaţiei în vigoare.
5. Creşterea indicatorilor de calitate privind existența şi caracteristicile spațiilor şcolare.
Umane Materiale
I. S1 1. Executarea Anual Director Spaţiu Condiţii
lucrărilor de aferent Obţinerea igienico sanitare
întreţinere autorizaţiilor 100% în toate
curentă; Administrator spaţiile
2.Amenajarea financiar
/reamenajarea Cadre Satisfacţia
spaţiului didactice beneficiarilor
educaţional
pentru
deschiderea
anului şcolar;
2.Obţinerea
autorizaţiilor
sanitare
PSI
S2 1.Achiziţionarea Iunie-iulie Director Măsuţe Chestionare

mobilierului 2016 Administrator Scăunele Asigurarea aplicate
şcolar în financiar Tablă în procent de beneficiarilor
conformitate cu Cadre Suport 100% a direcţi şi
numărul de didactice planşe etc. mobilierului indirecţi
elevi. necesar
2. Asigurarea
55
materialelor şi Până la 31 Existenţa
mijloacelor iulie 2016 materiale-lor
didactice şi mijloace-
necesare lor de
desfăşurării învăţământ
procesului cf.
didactic standardelor
S1 Instalarea 2016 Director Instalaţie Asigurarea Chestionare
sistemului de Administrator de securităţii aplicate
alarmă financiar alarmare copiilor şi a beneficiarilor
Cadre persoanelor direcţi şi
didactice implicate în indirecţi
activitatea
școlii
II. S3 Completarea Septembrie Director Dotare Liste
2016- necesarului de 2017 legislației materiale
2017 materiale pentru Administrator în vigoare
fiecare financiar
disciplină Cadre
didactice
III. S2 Amenajarea Până în Director Renovare Satisfacţia
2015- terenului de 2018 Administrator construcţie tuturor
2018 sport din curtea financiar dotări beneficiarilor
școlii din Ribița
S5 Schimbarea Până în Director Renovare Satisfacţia
țiglei pe 2020 Administrator construcţie tuturor
acoperișul școlii financiar dotări beneficiarilor
din Crișcior
TINTA 4. – COMUNICAREA şi PROMOVAREA IMAGINII UNITĂȚII

1. Dezvoltarea parteneriatului educaţional – local, regional, naţional şi internaţional – la
standarde europene care promovează imaginea școlii;
2. Inventarierea, gestionarea eficientă şi transmiterea informaţiilor de interes public, în
conformitate cu prevederile Legii nr. 544/12.10.2001 privind liberul acces la informaţiile de
interes public;
3. Promovarea imaginii unității printr-o ofertă educaţională, curriculară şi extracuriculară
atractivă, prin participarea la proiecte educaţionale avizate pe ISJ şi MECS , identificarea
resurselor financiare pentru crearea paginii web a școlii;
4. Creşterea indicatorilor de calitate privind oferta educaţională.
Etapa Activități Termen Resurse
56
Obiectiv Umane Materiale Indicatori de Monitorizare
I Crearea paginii 31 august Director Domeniul Promovarea Chestionare
web a școlii 2016 Cadre achiziționat imaginii părinți
Materiale
didactice școlii
informative
S3 Elaborarea de Anual Director Pliante Pliante
S4 materiale de Şef catedră flyere 50- 100 Flyer
promovare a Administrator pliante CD-uri de
ofertei financiar prezentare
educaţionale
Asigurarea Anual Director Avizier Chestionare
S1 accesului la Şef catedră Creşterea
S2 informaţii a prestigiului
S3 persoanelor în
interesate comunitate
II. S1 Dezvoltarea Anual Director Cel puţin 2 Parteneriate
parteneriatului Semestrial Şef catedră parteneriate/ Chestionare
educaţional Cadre semestru
didactice
II. S2 Reviziurea Anual Director Dosar Creşterea Monitorizarea
S3 procedurilor Coord. CEAC calităţii procedurilor
privind CEAC activităţii
asigurarea CEAC
accesului la
informaţii
III. S1 Îmbunătăţirea / Anual Director Chestionare de
S2 revizuirea Coord. satisfacţie
S3 procedurilor de CEAC Eficienţa
S4 comunicare procedurilor
internă şi
externă
IV. S1 Implicarea Anual Director Promovarea Cel puţin o
S2 școlii în semestrial Coord. imaginii activitate de
S3 proiecte CEAC școlii promovare
S4 educaţionale /semestru
avizate de ISJ
şi MECS;
Promovarea
activităţilor
curriculare şi
extracurriculare
în presă,prin
afişare.
57
ŢINTA 5: MANAGEMENTUL INTEGRĂRII EUROPENE
1. Dezvoltarea dimensiunii europene în educaţie - acces la resurse educative europene;

2. Creşterea participării la mobilităţi europene în domeniul educaţiei prin participarea la
proiecte europene;

Umane Materiale
I S1 Identificarea Anual Director Surse Nr. Portofoliile
S2 unor proiecte Consilier imformati- parteneriatelor parteneriatelor
de parteneriat educativ ce Satisfacţia
între şcoli beneficiarilor
europene
II S1 Participarea Anual Director Surse Numărul Portofoliile
S2 școlii la Consilier informatice participărilor proiectelor
proiecte etc. educativ Aplicaţii
Chestionare
XI. DEFINIREA MECANISMELOR DE ASIGURARE A CALITĂŢII

În conformitate cu precizările OUG nr. 75 din 12 iulie 2005 şi a Legii 87/ 2006 privind
asigurarea calităţii educaţiei, unitatea noastră şcolară elaborează şi adoptă propria strategie de
asigurare a calităţii educaţiei la nivelul școlii, asigurând constituirea CEAC care va avea ca
obiectiv asigurarea calităţii educaţiei printr-un ansamblu de acţiuni de dezvoltare a capacităţii
instituţionale de elaborare, planificare şi implementare a programei de studiu prin care se
formează încrederea beneficiarilor că organizaţia furnizoare de educaţie respectă standardele
de calitate. Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii este formată din 5 membri.
Conducerea ei operativă este asigurată de directorul organizaţiei, coordonator fiind desemnat
prof. înv. primar Stângă Olguța.
Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii din Liceul Tehnologic „Crișan
„Crișcior are următoarele atribuţii:
 elaborează şi coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi
asigurare a calităţii, aprobate de conducerea unităţii şcolare, conform domeniilor şi
criteriilor prevăzute de legislaţia în vigoare;
 elaborează anual un raport de evaluare internă privind calitatea educaţiei în unitatea
şcolară respectivă, pe baza căruia directorul elaborează raportul general privind starea
58
şi calitatea învăţământului din unitatea şcolară. Raportul este adus la cunoştinţa tuturor
beneficiarilor, prin afişare sau publicare şi este pus la dispoziţia evaluatorului extern;
 elaborează propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei; elaborează proceduri pentru
asigurarea calităţii la nivelul unității;
 cooperează cu ISJ Hunedoara şi cu ARACIP;
 orice control sau evaluare externă a calităţii, din partea Agenţiei Române de Asigurare
a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar sau a MECS se va baza pe analiza raportului
de evaluare internă a activităţii din unitatea şcolară.
Procese de asigurare a calităţii la nivelul Liceului Tehnologic „Crișan Crișcior”
 planificare - analiza mediului extern şi a mediului intern;
 stabilirea priorităţilor/ţintelor strategice de dezvoltare;
 elaborarea planului operaţional;
- implementare;
- monitorizare - internă realizată de școală;
- externă realizată de către ISJ Hunedoara;
- evaluarea - internă= autoevaluarea-realizată la nivelul școlii;
- externă - realizată de ARACIP;
- îmbunătăţirea continuă a rezultatelor
XII. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROIECTULUI DE DEZVOLTARE
INSTITUŢIONALĂ
Monitorizarea
- cuantificarea activităţilor/rezultatelor pe tot parcursul derulării PDI.
Scopul monitorizării: furnizarea unor informații relevante pentru evaluare; funcționează ca o
„avertizare”.
Monitorizarea Indicatori de Modalităţi de Responsabilităţ Procedura
internă/Tipul performanţă monitorizare/ i de
monitorizării: colectare a datelor monitoriza
(proces continuu de re
colectare a datelor)
- Monitorizarea Numărul activităţilor - fişe de monitorizare/ Echipa de Procedura
acţiunilor din planul proiectului studierea faptelor; monitorizare de
operaţional; implementate la Director monitorizar
- Respectarea timp ; e/
termenelor şi (de rutină)
îndeplinirea
responsabilităţilor;
59
- Monitorizarea -calitatea procesului -fişe de observaţie a Echipa de Procedura
procesului instructiv- instructiv –educativ predării-învăţării- monitorizare de
educativ: evaluării observare a
lecţiei
-Parcurgerea -procent - 100% de -inspectarea/ Director Grafic de
succesivă a parcurcere a controlul proiectării Echipa de îndrumare şi
curriculumului; curriculumului curriculare correlate cu monitorizare control
derularea
lecţiilor/activităţilor pe
domenii experienţiale
-sondaje
-Aplicarea metodelor Utilizarea metodelor -observaţii de Director Procedura
activ participative; activ-participative în monitorizare a CEAC de
procent de 100% de aspectelor pozitive/ observare a
către cadrele didactice negative ale PDI; lecţiei
-grile de monitorizare; Grafic de
-discuţii control
-chestionare iniţiale
-chestionare periodice
(reacţii favorabile –
nefavorabile)
-analize SWOT ;
-rapoarte de
monitorizare
-Monitorizarea Procentul rezultatelor -fişe de evaluare Cadre didactice Procedura
rezultatelor şcolare/ pozitive/negative iniţială, sumativă, CEAC de
rezultatelor obţinute obţinute la evaluările finală; Director monitorizar
de preşcolari la iniţiale, sumative, - grafice de ea
evaluările iniţiale, finale monitorizare rezultatelor
sumative, finale; Procentul elevilor şcolare
-Monitorizarea care învaţă limba
rezultatelor CDŞ; străină;
-Monitorizarea Procentul rezultatelor Monitorizarea nr. Cadre didactice Procedura
rezultatelor pozitive/negative diplomelor CEAC de
activităţilor obţinute în activităţile Portofoliile activităţilor Director monitorizar
extracurriculare extracurriculare Albume de fotografii e a
rezultatelor
extraşcolare
-Monitorizarea Numărul premiilor Numărul concursurilor Director Procedura
rezultatelor obţinute obţinute de elevi şcolare, competiţiilor, CEAC de
la concursurile Rezultate monitorizar
avizate de ISJ şi Lista premiilor e
MECS Grafice de interpretare
a datelor
60
-Monitorizarea Participarea 100% a Adeverinţe Director Statistici
formării şi dezvoltării personalului la Atestate Grafice de
profesionale a cursurile de formare Oferta CCD participare
personalului de iniţiate de CCD şi ISJ
conducere şi a HD
personalului didactic
-Monitorizarea Eficienţa = eficacitate Fişe de inventariere Director Procedura
resurselor financiare şi economicitate de
şi materiale resurselor financiare, inventariere
materiale
-Monitorizarea Numărul reacţiilor Chestionare Director Procedura
reacţiilor favorabile/ CEAC de colectare
beneficiarilor nefavorabile a feedback-
ului
Monitorizarea -vizita de monitorizare; Inspecţii de Metodologi
externă: -observaţia; monitori-zare a derulării
-verificarea modului Procentul în care sunt -analiza documentelor; desemnate de vizitei de
în care sunt respectate standardele -anchete – calitative/ ISJ şi /sau monitorizar
respectate de autorizare cantitative ARACIP; e pentru
standardele de -interviul evaluări externe verificarea
calitate (ARACIP); pentru respectării
-îndrumare şi sprijin monitorizare standardelor
asigurat de ISJ în externă naţionale
vederea respectării
standardelor de
calitate
Evaluarea = procesul prin care măsurăm prin metode şi instrumente specifice gradul de îndeplinire
a obiectivelor. Se realizează în diferite etape ale realizării PDI. O evaluare cât mai corectă, obiectivă
devine o condiție esențială a succesului.
61
Evaluarea internă: Indicatori de Modalităţi de Responsabi Procedura de
autoevaluarea performanţă evaluare lităţi evaluare
coordonată de CEAC
Raport anual de Aprecierea - Analiza SWOT Director Pr - - Procedurile de asigurare
evaluare internă a cantitativă: Cât la % - Aprecierea, a calităţii educaţiei elabora-
calităţii/RAEI – din rezultate măsurarea şi CEAC te şi implementate în
școală:
conform modelului corespund emiterea unor
-proceduri de
elaborat de ARACIP scopurilor judecăţi de valoare, autoevaluare instituţională;
/obiectivelor? raportarea - proceduri de analiză
permanentă; a culturii organizaţionale;
Stabilirea raportului -Autoevaluări - proceduri de evaluare
dintre performanţele cantitative, care vor sistematică a aşteptărilor
proiectate şi cele evidenţia impactul educabililor, părinţilor şi
reale/obţinute; activităţilor, altor beneficiari relevanţi;
descriind, -proceduri de evaluare
Aprecierea calitativă
enumerând, sistematică a satisfacţiei
- creşterea
calculând şi personalului;
prestigiului unităţii -proceduri de comunicare
de învăţământ în măsurând atingerea
internă, decizie şi raportare;
urma realizării obiectivelor; -proceduri de identificare
obiectivelor PDI; -Autoevaluări şi de prevenire a
calitative, orientate perturbărilor majore;
spre progres, -proceduri de control al
măsurând atitudini documentelor şi al
şi cauze ale înregistrărilor;
evenimentelor; - proceduri de monitorizare,
Analiza datelor: evaluare, revizuire şi
îmbunătăţire a calităţii
-Fişe de evaluare
etc.
-Chestionare
-Rapoarte
intermediare şi
finale;
- Portofoliul
proiectului.
Evaluarea externă Rezultate aşteptate Surse Responsabi Procedura de
informaţionale lităţi evaluare
/dovezi
Ce trebuie să ştim Ce aşteptăm în urma Ce trebuie să Cine, din Paşii evaluării externe
despre evaluarea realizării evaluării pregătim pentru unitatea de
externă? externe? desfăşurarea învăţământ,
evaluării externe? răspunde de
evaluarea
externă?
Evaluarea externă Proiectul de I.Unitatea de învăţământ
periodică realizată de dezvoltare înaintează la ARACIP
ARACIP conform instituţională/ următoarele documente:
OG. 75/2005 şi a - Calitatea 1. Cererea de declanşare
Legii 87/2006: superioară a PDI; a procedurii de evaluare
Controlul calităţii serviciilor externă a calităţii
educaţiei în unităţile educaţionale oferite; Raportul anual de educaţiei;
evaluare
de învăţământ - Atingerea internă/RAEI; 2. Fişa - tip a unităţii de
Director
presupune activităţi rezultatelor propuse; învăţământ;
şi tehnici cu caracter Baza de date; CEAC 3.Planul de dezvoltare
operaţional, aplicate - Gradul de instituţională;
sistematic de o satisfacţie faţă de Chestionare; 4.Raportul anual de
autoritate de managementul Informaţii privind evaluare internă
inspecţie desemnată strategic şi parteneriatele II. Evaluarea propriu –
pentru a verifica operaţional din unităţii de zisă
respectarea unitatea de învăţământ; III.Încheierea evaluării
standardelor de învăţământ; externe/Concluzii.
calitate. Informaţii privind
- Exemple de bună proiectele
Evaluarea externă
practică; naţionale/inter-
vizează trei domenii:
A.Capacitate - Capacitatea unităţii naţionale;
instituţională de învăţământ de a Site-ul unităţii de
Evaluarea se implica în viaţa învăţământ;
planificării strategice comunităţii şi de a-şi
(misiune, viziune, adapta oferta Pliante;
ţinte / opţiuni educaţională la
strategice) şi a Oferta
cerinţele
planificării educaţională;
beneficiarilor;
operaţionale Proceduri;
(programele şi - Dezvoltarea
acţiunile concrete profesională a Portofoliile
prin care se propune personalului, cadrelor didactice;
realizarea ţintelor îmbunătăţirea bazei
materiale, Portofoliile
strategice;
îmbunătăţirea elevilor;
- Evaluarea
resurselor umane, întregii activităţi.
Alte surse
materiale şi informaţionale.
financiare în raport
cu numărul de elevi
şcolarizaţi;
B. Eficacitate
educaţională
- Evaluarea ofertei
educaţionale;
- Evaluarea
63
rezultatelor şcolare şi
a rezultatelor
extraşcolare;
C. Managementul
calităţii
- Evaluarea
procedurilor de
autoevaluare
instituţională;
- Evaluarea
managementului
calităţii la nivelul
unităţii de
învăţământ.
În evaluarea PDI vom analiza impactul asupra:

 Comunităţii locale (ţintă) – la nivelul cunoaşterii, al atitudinilor şi al
comportamentelor individuale şi de grup;
 Instituţiilor implicate: relaţiile unităţii de învăţământ cu ISJ Hunedoara,
cu autorităţile locale, cu alte asociaţii, ONG-uri;
 Pieţei – apar alte unităţi particulare pe piaţă? Proiectul este inovator? Este
unic?
 Creşterii resurselor disponibile pe continuarea sau amplificarea
proiectului;
 Cooperării cu alte instituţii similare – apar (noi)cereri de colaborare?
Portofoliul de evaluare al PDI cuprinde:
- modele de autoevaluare; interviuri de evaluare; observaţia pe baza ghidurilor de observaţie;
fişe de observaţie; rapoarte de autoevaluare; rapoarte intermediare, rapoarte semestriale;
rapoarte anuale; înregistrări video; albume în format electronic; sondaj de opinie/interviuri
luate beneficiarilor; chestionare de satisfacţie ş.a.
Indicatori de performanţă:
În planul operaţional pentru primul an de realizare a PDI şi pentru fiecare an de
implementare a PDI proiectăm indicatorii de performanţă sub formă de rezultate aşteptate:
Indicatori de ordin cantitativ: Exemple:
- Achiziţionarea a 2 seturi de materiale pentru exersarea capacităţii de comunicare:
- 2 seturi /recuzita pentru mini-dramatizări, pentru jocuri de rol;
64
- Participarea părinţilor în procent de 100% la şedinţele organizate;
Indicatori de ordin calitativ: Exemple Liceului Tehnologic „Crișan Crișcior” :
- creşterea prestigiului în comunitate;
- creşterea calităţii serviciilor;
Indicatorii de performanţă proiectaţi pot fi identificaţi în planul operaţional pentru
primul an de funcţionare: sunt observabili, uşor de înţeles şi de aplicat, măsurabili, adecvaţi
obiectivelor şi activităţilor stabilite. Indicatorii de performanţă sunt percepuţi ca beneficii şi
sunt utili personalului care îi folosesc.
XIII. PROIECTAREA BUGETARĂ PENTRU REALIZAREA PDI 2016- 2020
Proiectul de buget reprezintă previziunea pe perioada 2016- 2020 atât a veniturilor cât
şi a cheltuielilor. Proiectul de buget estimat are rolul de a pregăti modul de acţiune pentru
obţinerea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor.
Proiectarea bugetară
lei
Monitorizarea, evaluarea bugetului şi controlul financiar:
Activitatea de monitorizare a bugetului trebuie să răspundă la următoarele întrebări:
- Se corelează ciclul bugetar cu acţiunile din planul operaţional pentru fiecare an din
PDI?
- Cum se realizează activitatea financiar contabilă, activitatea de control financiar
preventiv, de audit financiar?
- Cum se realizează revizuirea bugetului?
- Cum se adoptă priorităţile pentru anul viitor?
Proiectăm monitorizarea sumelor financiare pentru fiecare activitate din planul operaţional.
Activitatea financiar - contabilă va fi asigurată de către domnul contabil Mic Nicoleta
și are ca scop preîntâmpinarea acţiunilor şi cheltuielilor ilegale, preîntâmpinarea imobilizării
fondurilor. Controlul preventiv urmăreşte legalitatea, necesitatea, oportunitatea şi eficienţa
utilizării fondurilor financiare de către agenţii economici şi instituţiile publice /private,
respectarea obligaţiilor faţă de bugetul public naţional, faţă de furnizori, creditori, respectarea
clauzelor contractuale.
Evaluarea performanţelor financiare la nivelul Liceului Tehnologic „Crișan Crișcior”
este astfel proiectată încât să răspundă, din punct financiar - contabil, la următoarele întrebări:
- Este bugetul planificat în mod adecvat?
65
- Au existat cheltuieli neprogramate? Ce disfuncţii au rezultat din această cauză?
- Care este impactul cheltuielilor neprogramate asupra atingerii obiectivelor din planul
operaţional?
- Cheltuielile efectuate au avut efectul scontat?
XIV. OFERTA EDUCAŢIONALĂ A

Liceului Tehnologic „Crișan Crișcior”
An şcolar 2016- 2020
În această parte a proiectului de dezvoltare instituţională vom defini oferta

educaţională, vom încerca să individualizăm unitatea noastră școlară şi să conturăm
„personalitatea” acesteia.
- Beneficiari secundari: familiile preşcolarilor și elevilor;
- Beneficiari terţiari: comunitatea locală, societatea în general.
Serviciile de educaţie timpurie oferite de unitatea noastră sunt centrate pe beneficiari,
deciziile majore sunt luate prin consultarea beneficiarilor secundari şi terţiari.
Școala oferă o abordare pluridisciplinară: îngrijire şi educaţie în acelaşi timp.
Resurse materiale
Unitatea școlară asigură mediul care garantează siguranţa şi sănătatea copiilor, mediu
sigur în care copiii vor fi educaţi. Mediul educaţional asigurat în unitatea noastră facilitează
dezvoltarea liberă a copilului şi pune în evidenţă dimensiunea interculturală şi pe cea a
incluziunii sociale. Mediul este astfel pregătit încât să permită copiilor o explorare activă şi
interacţiuni variate cu materialele, cu ceilalţi copii şi cu adultul (adulţii).
Mediul intern şi mediul extern este astfel amenajat (dotat) încât să răspundă
standardelor naţionale pentru nivelul de învăţământ preşcolar, primar și gimnazial.
XIV.1. Oferta curriculară şi extracurriculară

Promovarea imaginii școlii printr-un marketing educaţional care să cuprindă respectarea
principiilor educaţiei incluzive;
Realizarea unor activităţi de informare despre integrarea şi progresul copiilor cu CES,
despre politicile educaţionale, despre resursele educaţionale folosite; participarea la „activităţi
deschise“, de exemplu, Zilele Educaţiei Incluzive „Împreună, ne jucăm şi învăţăm!“ prin
66
organizarea unor activităţi de tip: carnaval, expoziţii cu produse ale activităţii copiilor,
strângere de fonduri, serbări, concursuri etc.;
Asigurarea unor spaţii de învăţare confortabile, sigure, adaptate nevoilor fizice,
psihologice şi de educaţie ale fiecărui copil, atât în școală, cât şi în curtea acesteia (resurse
umane, resurse logistice, terenul de sport, resurse educaţionale);
Dezvoltarea unei culturi organizaţionale incluzive şi prin folosirea unor modalităţi ca de
exemplu: utilizarea mesaje de întâmpinare afişate (postere, afişe), afişarea viziunii şi misiunii
școlii, acceptarea tradiţiilor, obiceiurilor copiilor şi angajaţilor; Tratarea echitabilă a tuturor
copiilor şi părinţilor indiferent de etnie, nivel socio-economic, tip de dizabilitate etc., de către
toţi angajaţii instituţiei, pentru optimizarea atitudinii incluzive a părinţilor, pentru crearea unei
atmosfere în care nimeni nu este subestimat, prin celebrarea succeselor împreună;
Oferta educaţională a Liceului Tehnologic „Crișan Crișcior” este definită în funcţie de :
- opţiunile părinţilor;
- resursele umane (pregătirea personalului), resursele materiale şi financiare;
- interesele comunităţii locale.
OFERTA ŞCOLARĂ
Forma de Filieră, Profil, Clase/

învățămân Domeniul
t elevi
pregătirii de bază
Filiera tehnologică 2/ 56
Clasa
Profil tehnic 1/28
a IX-a
- mecanică
zi
Profil servicii - 1/28
liceu turism și
alimentație
Clasa Filiera tehnologică 2/ 56
67
Domeniul:
Industrie
alimentară
Calificarea 1/28
profesională:
a IX- a Brutar – patiser -

preparator produse
Şcoala făinoase
profesional
Domeniul 1/28
ă cu durata
mecanică:
de 3 ani 1 gr/ 14
Calificarea
profesională:
1.Lăcătuș 1 gr /14
construcții metalice
și utilaj tehnologic
2. Strungar
Clasa Profil tehnic 1/28
a IX-a seral - mecanică
Clasa Profil tehnic 1/28
a XI-a seral Tehnician mecanic 1/28

sem II pentru întreținere
și reparații
Filiera tehnologică 2/56
68
Anul I Domeniul:
postliceal
Transporturi
Calificarea: 1/28
Tehnician
transporturi auto
interne şi
internaţionale
Domeniul: 1/28
Industrie
alimentară
Calificarea:
Tehnician controlul
calității produselor
agro-alimentare
Resurse umane: – Liceului Tehnologic „Crișan Crișcior” asigură serviciile de educaţie prin
cadre didactice calificate la următoarele discipline: educatoare, profesor învățământ primar,
profesori de limba română, limba engleză și limba franceză, profesori de matematică, fizică,
chimie, istorie, geografie și cultură civică și ed. Fizică, discipline tehnice.Cadrele didactice
care asigură desfăşurarea activităţilor opţionale au pregătirea psiho-pedagogică de
specialitate.
Oferta extracurriculară
- Organizarea de serbări în funcţie de evenimentele importante ale anului (în școală sau alte
locaţii).
Notă: Numărul, durata şi serbările variază în funcţie de grupa de vârstă, temele parcurse,
interesul manifestat de copii şi părinţi.
- continuarea unor proiecte educaționale de succes, cu ar fi: Festivalul-Concurs de Colinde
”Praznic Luminos”, aflat la ediția a VII-a, tabăra de Creație , ediția a IV-a, Festivalul de bătut
toaca – ediția a III-a, parteneriatul cu Teatrul Deva
- Participarea la târguri, festivaluri sau expoziţii, organizate la nivelul zonal.
- Vizite la muzee şi alte obiective culturale în funcţie de temele studiate şi vârsta copiilor;
- excursii organizate în țară;
- Participarea la concursuri naţionale avizate de MECS: Comper, olimpiade școlare, etc.
XIV.2. Modalităţi de promovare a ofertei educaţionale
69
Pentru cunoaşterea în comunitate a ofertei educaţionale a propunem Liceului
Tehnologic „Crișan Crișcior” următoarea strategie:
Obiective specifice pentru promovarea ofertei educaţionale:
a. Informarea publicului/ comunităţii cu privire la activitatea școlii;
b. Informarea părinţilor cu privire la specificul școlii şi la opţiunile de studiu(oferta
educaţională) din cadrul acestei școlii .
Pentru ca ambele direcţii de promovare să se desfăşoare în condiţii de calitate şi să se supună
celor mai exigente cerinţe profesionale, responsabilii cu activitatea de relaţii publice, dezvoltă
o campanie specială de concepere şi editare a materialelor promoţionale: bannere, pliante,
materiale video de prezentare a școlii, de organizare a paginii școlii.
Promovarea ofertei educaţionale se va realiza pe pagina web a școlii în care vor fi
publicate exemple de bună practică şi aspecte din activitatea unităților școlare din comuna
Crișcior.
Pentru anii următori ne vom intensifica modalităţile de promovarea a ofertei
educaţionale, proiectându-ne activităţi noi pe lângă cele prezentate anterior:
- Organizarea şi participarea la manifestaţii ştiinţifice locale, judeţene şi naţionale;
- Realizarea unor prezentări web definitorii pentru calitatea procesului de instruire şi
educaţie care se desfăşoară în cadrul școlii;
- În condiţiile unui sistem concurenţial în continuă dezvoltare devine imperativă
accentuarea eforturilor de promovare a imaginii grădiniţei şi de stabilire a unor relaţii
directe cu viitorii potenţiali beneficiari/părinţi. Se impune planificarea atentă a
campaniilor de informare şi comunicare cu beneficiarii care vor avea un caracter
permanent şi vom folosi o gamă largă de mijloace: anunţuri, interviuri, reportaje
realizate cu alţi părinţi, broşuri, pliante.
- Trebuie menţinute, identificate căile prin care grădiniţa a obţinut recunoaşterea locală,
judeţeană şi naţională printre acestea putând fi remarcate:
 calitatea serviciilor educaţionale;
 competenţa cadrelor didactice;
 gradul de satisfacţie al beneficiarilor;
 cadrul ambiental;
 resursele materiale;
 mediul relaţional/de comunicare stabilit între școală şi familie;
 implicarea în proiecte şi programe internaţionale.
70
71
PLAN OPERAȚIONAL
Nr. Domeniul Obiective Activități propuse Resurse Indicatori de Modalități de

Umane Timp Materiale
crt. specifice performanță evaluare
Ţinta strategică 1
Asigurarea calităţii educaţiei prin realizarea eficientă a curriculumului național şi a curriculumului la decizia școlii, asigurarea şanselor egale la educaţie,
inclusiv pentru copiii cu CES
Curriculu Creşterea Aplicarea Director 14 sept. – 12 Curriculum Cantitativ –
m calităţii Curriculumului pentru 0ct. 2015 – pentru Realizarea lunar Planuri
activităţii în învăţământul implementare învăţământul a unor dezbateri, manageriale ale
domeniul preşcolar,primar și Şef catedră arii preşcolar, mese rotunde comisiei de
proiectării gimnazial conform curriculare Aplicare – pe primar și pentru fiecare curriculum,
corespunzătoar precizărilor metodice şi Comisia de tot parcursul gimnazial”; Nivel de vârstă în comisiei
e a a scrisorilor metodice curriculum anului şcolar cadrul zilei metodice,
conţinuturilor emise de MECS/ metodice şi a - Grile de
învăţării pentru Respectarea planului de Cadre didactice Curriculum comisiei evaluare/
toate domeniile învăţământ pentru național metodice; autoevaluare;
experienţiale/ nivelul de învăţământ Proiectarea - Chestionare;
din curriculum preşcolar, primar și temelor; - Referate;
pentru gimnazial. Realizarea unei - Rapoarte ale
educaţie; activităţi şefilor de catedră,
/Asigurarea demonstrative –la responsabililor de
implementării două luni. curriculum ;
Curriculumului Calitativ– gradul
național de cunoaştere a
elaborat de elementelor de
MECȘ noutate a Noului
72
curriculum:
domeniile
experienţiale;
activităţile
învăţare; temele
anuale de studiu;
Implementarea planului Director - 14 sept. – 12 „Aplicaţii ale Corectitudinea Planuri
de învăţământ pentru Şef catedră – 0ct. 2015 noului întocmirii manageriale ale
nivelul de învăţământ Arii curriculare Implementare curriculum proiectării comisiei de
Comisia de pentru didactice – curriculum,
curriculum: învăţământul calitatea comisiei
Cadre didactice Clasa documentelor metodice,
pregătitoare şcolare. - Grile de
„Suport pentru evaluare/
aplicarea noului autoevaluare;
curriculum - Chestionare;
pentru - Referate;
învăţământ -Rapoarte ale
şefilor de catedră,
responsabililor de
curriculum ;
Formularea priorităţilor Director Septembrie Precizările Asigurarea cu Grile de evaluare
pentru anul şcolar Şef de catedră - șefi 2015 MECTS privind note şi buletine a gradului de
2015-2016 în arii curriculare implementarea informative, cunoaştere a
concordanţă cu noile Curriculum scrisori metodice notelor, scrisorilor
politici educaţionale la pentru a fiecărui cadru metodice
nivel național învăţământul didactic.
preşcolar,
73
primar și
gimnazial
Asigurarea logisticii şi Director 14 sept. - 1oct. Curriculum Nr. de cadre Graficul
a participării cadrelor Şef catedră – 2015 pentru didactice activităţilor
didactice la activităţile Responsabili învăţământul participante la Rapoartele
metodice organizate comisia de preşcolar, activităţile responsabililor
pentru aplicarea curriculum primar, metodice, comisiilor
curriculum-ului, gimnazial consfătuiri ale metodice
pregătirea responsabili Curriculum cadrelor
responsabililor comisie metodică – Național pentru didactice,
comisiei învățământul publicarea unor
metodice/comisiei de obligatoriu articole, studii,
curriculum exemple de bune
practici etc.
Realizarea proiectării Director Septembrie Curriculum-ul Planificări
didactice anuale şi a Comisia de 2015 pentru calendaristice
planificărilor pe unități curriculum – învăţământul conform
de învățare. Utilizarea obligatoriu; curriculumului
graficelor de Noul curriculum național.
desfăşurare a unor pentru clasa Documente
acţiuni pe baza noilor pregătitoare realizate corect
abordări conceptuale Planuri cadru de 90 % din
ale curriculumului pentru gradinița personalul
naţional şi respectarea cu program didactic.
metodologiei de normal Documente
aplicare. realizate creativ
de 70%-80% din
personalul
74
didactic.
Organizarea Director- 12 oct. 2015 Curriculum-ul Respectarea Rapoartele
programului anual de Şef de catedră național metodologiei de comisiei de
studiu în jurul a şase Comisia de aplicare a curriculum
mari teme”; curriculum – Curriculumului Scale de
Respectarea Proiectarea pentru autoevaluare a
şi derularea a maxim 7 învăţământul planificărilor;
proiecte anuale pentru obligatoriu în
învățământ primar 4 proporţie de Evaluarea prin
proiecte pentru 100%. proiect
învățământ gimnazial; Planificări Portofoliile
anuale, elevilor
semestriale
corect întocmite;
Proiectarea activităţilor Semestrial Planificările Portofoliile

conform normelor calendaristice cadrelor didactice
metodologice
Creşterea Diversificarea Permanent Norme Aplicarea Asistenţe la
calităţii strategiilor didactice de Director metodologice strategiilor activităţi - fişe de
actului predare - învăţare- emise de MECS didactice observaţie a
educațional evaluare în scopul Şef catedră – șefi eficiente de către activităţilor
prin formării competenţelor arii curriculare toate cadrele realizare de
schimbarea de învăţare-centrarea pe Comisia de didactice; director şi
paradigmei elev. curriculum Realizarea responsabili
instrucţio- Responsabil normei de CEAC şi comisie
nale, comisie metodică asistenţe; metodică
centrarea pe
75
elev
Stimularea utilizării Director 1 oct. 2015 Soft-uri Competenţe de Chestionare elevi,
soft-urilor educaţionale educaţonale utilizare a părinţi
în procesul didactic Şef catedră. pentru toatecalculatorului în Rapoarte de
de predare-învăţare- categoriile deprocesul didactic autoevaluare/
evaluare activităţi –80% dintre evaluare
cadrele didactice.
Existenţa a peste
120 de CD-uri cu
soft educaţional
pentru toate
categoriile de
activităţi
Asigurarea Realizarea programelor Cadrele didactice Semestrial Sprijinul Progresele Fişe de observare,
calităţii de educaţie incluzivă, Psiholog lunar familiilor – elevilor fişe de
educaţiei prin diagnosticarea copiilor Director susţinerea caracterizare
încurajarea cu CES, ADHD; copii CA financiară psihopedagogică
practicilor care provin din familii
incluzive defavorizate; Director
valorizarea Colaborarea cu Cadrele didactice
diversităţii, psihologi, logopezi, Responsabil
respectarea specialişti din cabinete. comisia burse
demnităţii, Accesul la educaţie a
centrarea pe copiilor cu cerinţe
nevoile educative speciale, cu Conform
individuale ale focalizare pe romi. graficelor Proiecte şi
elevilor, Crearea unor servicii programe
acordarea de pentru copiii care Numărul Întâlniri de lucru,
76
şanse egale, provin din familii beneficiarilor de dezbateri
cultivarea defavorizate. rechizite și burse
responsabilități Iniţierea unor proiecte
i colective; sociale de susţinere a
familiilor cu probleme
sociale, acordarea de
burse, rechizite.
- Proiectarea Conform Rezolvarea Portofoliile de
activităţilor de evaluare datelor din fişelor în evaluare inţială,
Cadrele didactice Fişe
Evaluarea iniţială realizată la proiectarea proporţie peste formativ-
rezultatelor începutul procesului de semestrială 80% continuă,
Comisia de
şcolare predare-învăţare, Realizarea sumative
Curriculum
- Proiectarea sarcinilor de
Caiete speciale
activităţilor de evaluare către toţi elevii Portofoliile
Responsabil Lucrări
continuă - realizată pe cadrelor didactice
comisie metodică colective
parcursul procesului de Fişe de evaluare
Director
predare-învăţare;
- Proiectarea
Fişe de muncă
activităţilor de evaluare
individuală
finală realizată după o
secvenţă de timp bine
determinată, semestru,
Fişa de progres
sfârşit de an şcolar .
- Elaborarea unor Cadrele didactice Înregistrarea unor
instrumente de evaluare progrese
adecvate obiectivelor şi semnificative,
conţinuturilor vizibile,
Monitorizarea/Centrali stabilirea
77
zarea/înregistrarea procentelor
rezultatelor /elevilor
-Utilizarea sistematică Permanent Creşterea stimei Chestionare
a autoevaluării şi inter de sine a
Director Fişe de muncă
evaluării elevilor preşcolarilor și
individuală
elevilor /
Cadrele didactice Creşterea
Comisia de încrederii în
curriculum propriile forţe
Responsabil
comisie metodică
Evaluarea rezultatelor Popularizarea Fişe psiho-
elevilor-informarea rezultatelor pedagogice
Director Lunar
părinţilor privind copiilor/creşterea Chestionare de
progresul/regresul încrederii feed-back din
înregistrat de elevi Cadrele didactice Fişa psiho- personale partea părinţilor
pedagogic Fişa de evaluare
elevilor
Participarea Creşterea Portofoliile
preşcolarilor și a imaginii unităţii copiilor
Director Lunar Fişe de
elevilor la concursurile de învăţământ Diplome
Semestrial monitorizar
și olimpiadele avizate prin rezultate Adeverințe
e
de MECS: „Comper”, Cadrele didactice remarcabile
PIP-uri
„Olimpiadele Creşterea
Programe
cunoașterii” ş.a Creşterea procentuală a
recuperatorii
Monitorizarea procentuală a premiilor la
rezultatelor: premiilor concursurile
- Monitorizarea a obţinute la nivel avizate de MECS
78
progreselor, rămânerilor zonal, naţional şi şi ISJ
în urmă şi înregistrarea internaţional
temeinică a acestora;
revizuirea programelor
de învăţare propuse.
- Planificarea şi Lunar Înregistrarea Feed-back-ul din
desfăşurarea Semestrial progresului în partea părinţilor
Director PIP-uri
activităţilor recupera privind progresul/
Planuri
recuperatorii, rea cunoştinţelor regresul
recuperatorii
elaborarea unor Cadrele didactice înregistrat de
programe de învăţare copii
particularizate, în
funcţie de rezultate.
- Urmărirea traiectului Creşterea Date statistice
şcolar procentuală a Fişe de
Director Anual Bază de date
copiilor care monitorizare
Şef catedră
înregistrează Adeverinţe
Cadrele didactice
progres
Utilizarea rezultatelor Creşterea calităţii Chestionare
înregistrate ca punct de documentelor de Fişe de
Director Semestrial Proiectările
reper pentru revizuirea proiectare monitorizare
Şef catedră curriculare
programelor de învăţare
Comisia de
/planificărilor
curriculum
calendaristice
Cadrele didactice
Evaluarea - Planificarea, În concordanţă Calendarul Creşterea
rezultatelor organizarea şi cu evenimente judeţean al activ. procentuală cu - Graficul
Director
extra- desfăşurarea le istorice, educative cel puţin 10% a activităţilor
Şef catedră
curriculare activităţilor extra- naţionale, -extracurriculare activităţilor la extracurriculare
79
Eficientizarea curriculare /Întocmirea Cadre didactice religioase, emis de ISJ care sunt - Albume cu
activităţilor planului managerial al Consilier educativ ecologice, implicate fotografii,
desfăşurate în activităţilor Responsabil extra- şcolare Regulamentele autorităţile locale înregistrări audio,
cadrul extracurriculare la curriculare de organizare şi şi părinţii video
Programului începutul anului şcolar, desfăşurare a
„Şcoala altfel” ţinând cont de concursurilor
calendarul naţionale Satisfacţia
evenimentelor Regulamentele părinţilor privind
ecologice, sărbători simpozioanelor participarea/
Conform
naţionale, sărbători naţionale- implicarea în
calendarul
religioase, alte concurs pentru activităţile
ui
evenimente. preşcolari și extracurriculare
-Stabilirea elevi
responsabililor acestor
acţiuni, a locaţiilor,
obiectivelor urmărite,
etc.
-Implicarea cadrelor
didactice, a părinţilor, a
reprezentanţilor
comunităţii locale sau
alţi membrii ai
comunităţii în
organizarea,
desfăşurarea, susţinerea
activităţilor desfăşurate
în cadrul Programului
”Şcoala Altfel”
80
Valorificarea şi -Popularizarea Cadrele didactice Lunar Portofoliile Creşterea - Albume cu
popularizarea activităţilor desfăşurate Consilier educativ Conform proiectelor postărilor pe site-fotografii,
performanţelor pe site-uri ce oferă Calendarului ul școlii cu cel înregistrări audio,
elevilor aceste oportunităţi Comisia de activităţilor puţin 10% video.
(didactic.ro, forum ISJ, Curriculum - Aspecte, articole
presa , etc.) Comisia Metodică afişate în unitatea
Diseminarea școlară
permanentă a Internet –site-uri
rezultatelor şcolare şi care promovează
extraşcolare activitatea
cadrelor didactice
şi a elevilor
Presa locală
Monitorizarea Înregistrarea Cadrele didactice Conform Fişe de Creşterea cu cel Chestionare
activităţilor rezultatelor obţinute la activităţilor monitorizare puţin 10% a
extra- concursuri extraşcolare, din graficul premiilor
curriculare întreceri sportive, activităţilor obţinute de
cultural-artistice ş.a extracurricular preşcolari și elevi
e
Revizuirea Înregistrarea Director La începutul
anuală a ofertei rezultatelor, Responsabil fiecărui an Logistica Oferta şcolară Chestionare
şcolare a evenimentelor şi imaginea școlii şcolar necesară popularizată
unităţii prezentarea acestora în Semestrial 100%
oferta anuală a unităţii
Asigurarea Elaborarea curriculum- Director 12 oct. 2015 Curriculum Opționalele Rapoarte de
calităţii în ului CDŞ în cadrul Responsabil CDȘ pentru existente monitorizare
domeniul activităţilor de învăţare învăţământul Diseminarea
proiectării şi –dezvoltare personală obligatoriu ofertei CDȘ
81
realizării CDŞconform precizărilor Flyere/Broşuri de
Curriculumului național Director informare a
- activităţile opţionale; Responsabil CDȘ părinţilor, pliante
Elaborarea programei 12 oct. 2015 Respectarea fişei Chestionare
de opţional şi „Curriculum de apreciere a părinţi
prezentarea spre avizare național „ opţionalului Fişa de
comisiei de curriculum, evaluare/avizare a
directorului opţionalului.
Controlul, Elaborarea şi Director 29 oct. 2015 Graficul de Grafice de
îndrumarea şi planificarea tematicii de Şef catedră îndrumare şi îndrumare şi
evaluarea îndrumare şi control CEAC control control
conform Fişe de Fişe de
Curriculumului național observaţie a monitorizare
; activităţii;
Cercetarea - evaluarea 29 oct. 2015 Discuţii,
planificării Planificările Proiecte didactice
calendaristice; calendaristice a educ. debutante,
examinarea Cadre didactice Proiecte didactice Conspecte,
documentelor şcolare debutante în înv. sinteze
completate de cadrele Cadre didactice 1 asistenţă pe
didactice; cu definitivat: săptămână.
Stabilirea în graficul de Personal didactic Fişe de observaţie
îndrumare şi control a a
activităţii de mentorat lecţiilor/activităţi-
pentru debutante; lor didactice
Îndrumarea/ evaluarea Sarcinile
cadrelor didactice realizate Fişa de
înscrise la examenele evaluare /
82
pentru obţinerea autoevaluare
gradelor didactice .
Evaluarea realizării
obiectivelor stabilite
prin planuri şi programe Fişa de evaluare/
şi în ce măsură; autoevaluare.
Controlul curent
(operativ) pe baza
atribuţiilor stabilite prin
fişa postului.
Diminuarea Monitorizarea Educatoarele/ Zilnic Cataloage Frecvenţa de Grafice de
abandonului frecvenţei la nivelul diriginții peste 85% ciclul prezenţă; Media
şcolar grupelor/claselor gimnazial frecvenţei
100% ciclul Monitorizarea
primar frecvenţei
Controlul frecvenţei Educatoare/diriginți Zilnic Cataloage Frecvenţa de Fişe de
Directorul peste monitorizare
85% ciclul
gimnazial
100% ciclul
primar
Ţinta strategică nr. 2: Realizarea unui management dinamic şi activ în concordanţă cu noile politici educaţionale – managementul resurselor umane
Manageme Formarea şi - Constituire CP, CA, Director Stat de funcţii Toate cadrele Documente de
nt şi dezvoltarea CEAC; Cadre didactice Sept. 2015 didactice încadrare
resurse profesională a -Organizarea şi debutante în participante la Decizii interne
umane/ personalului desfăşurarea şedinţelor învăţământ şedinţele Documente de
Promovare de conducere, CP, CA, CEAC debutante operative constituire şi
83
a unui a personalului conform tematicilor 100% încadrare funcţionare a CP,
manageme didactic, stabilite; conform actelor CA, CEAC
nt didactic -Încadrarea personalului de studii-
educaţiona auxiliar şi în funcţie de legislaţiei în
l nedidactic modificările intervenite vigoare
performan -Repartizarea cadrelor
t. didactice și a
diriginților la clase
-Valorificarea Director Conform Repere Prezentarea a 3-4 Rapoartele
experienţelor pozitive şi Şef de catedră – graficului de fundamentale în exemple de bună responsabililor de
diseminarea exemplelor Comisia de îndrumare şi învăţarea şi practică; curriculum; a
de bune practici în curriculum – CDȘ control dezvoltarea Organizarea a 2 responsabililor
cadrul consfătuirilor elevilor schimburi de comisiilor
judeţene, a activităţilor informaţii între metodice
cercurilor pedagogice, a ”Curriculum comisii metodice; Referate
comisiilor metodice; național Analize SWOT
-Organizarea Nr. exemplelor
schimbului de publicate
informaţii la nivelul Numărul
cercurilor metodice auxiliarelor Informări
zonale didactice Rapoarte
-Publicarea exemplelor publicate,
de bună practică; reeditate; Nr.
-Editarea unor auxiliare articolelor
didactice; publicate
Valorificarea
cunoştinţelor dobândite
la cursurile de formare
84
în activitatea curentă;
-Diseminarea noutăţilor
însuşite la cursurile de
formare şi dezvoltare
profesională
Întâlniri operative de Conform Logistica Creşterea
lucru, activităţi de graficilor CP, necesară calităţii activităţii
mentorat cu cadrele Director CP, CEAC cadrelor didactice
didactice; Cadre didactice debutante în
Asigurarea consultanţei debutante învăţământ;
manageriale de Funcţionarea
mentorat pentru cadrele unităţii fără
didactice debutante. perturbări majore Şedinţe operative
Realizarea Managementul Consilii CP, CA,
unui organizaţiei şcolare, Funcţionarea participarea la
management managementul calităţii, organismelor şedinţele CEAC
dinamic şi evaluarea personalului colective de
activ didactic, politici şi conducere
strategii ale evaluării conform
rezultatelor normativelor
educaţionale, achiziţii legale în vigoare
publice); Asumarea
Organizarea de întâlniri, conducerii
şedinţe cu caracter colective
informativ, lucrativ, de Responsabilizare
analiză, de constituire, a reprezentanţilor
consultare, dezbateri, legali în CA şi
aprobări de specialitate CEAC
85
în cadrul: CA, CP,
CEAC
Cooperarea CEAC şi Septembrie Ponderea Fişe de
CA, elaborarea analizei Director 2015 punctelor tari monitorizare
SWOT pe baza unei Responsabil CEAC
diagnoze pertinente, Membrii CA
specifice, realiste, cu Semestrial
ţinte strategice care să Director
vizeze proceduri de CEAC
asigurare a calităţii în
educaţie; RAEI Ponderea
Realizarea evaluării Septembrie calificativelor FB
interne anuale - 2015
autoevaluarea
instituţională conform CP
Legii 87/2006, Art 12. Fişe de
Elaborarea RAEI făcut autoevaluare
public şi postarea
acestuia pe forum ISJ
pe platforma ARACIP. CEAC Portofolii
Evaluarea rezultatelor
şcolare şi extraşcolare;
Evaluarea tuturor
categoriilor de personal Chestionare
şi acordarea Fişe de evaluare
calificativelor anuale; /autoevaluare
Elaborarea de portofolii Ponderea Monitorizări
privind evaluarea (fişele procedurilor
86
posturilor coroborate cu privind MRU
fişele de evaluare
anuale proceduri).-
Elaborarea,
îmbunătăţirea,
revizuirea procedurilor
privind managementul
resurselor umane
Realizarea Motivarea şi stimularea Director Conform 99 % Portofolii Fişe de
unei politici personalului școlii prin Contabil şef graficului Acte normative elaborate autoevaluare/eval
manageriale acordarea de CA conform uare
optime recompense morale, CP Metodologia de metodologiei,
susţinerea pentru CEAC acordare a eficiente şi
înscrierea la gradaţii de gradaţiei de eficace în Portofolii
merit şi distincţii. merit ilustrarea Dosare pt. salarii,
Reactualizarea bazei de Hotărârea CA performanţei gradaţii de merit
date de date privind Director Octombrie Decizii interne Respectarea
resursa umană a unității Secretar 2014 reglementărilor
- SIIIR în vigoare
Facilitarea fluxului 100% realizată
informaţional printr-o Director Permanent SIIIR SIIIR
comunicare rapidă şi Profesor de serviciu Baza de date a
eficientă între pe unitate CEAC
conducerea unității şi Chestionare
personalul din structură. BDNE Comunicarea Registrul cu
Înregistrarea sistematică internă şi externă procese verbale şi
în registrul cu procese Permanent Registrul cu cu factorii note de serviciu.
verbale şi note de procese verbale educaţionali
87
serviciu al profesorului şi note de constantă,
de servici pe unitate a serviciu. eficientă şi
problemelor intervenite. temporizată
Dezvoltarea Aplicarea analizei de Director Octombrie Ofertarea CCD, Participarea Analiza SWOT
profesională, nevoi la nivelul tuturor 2015 ISJ personalului Fişe de
formarea categoriilor de personal. Responsabili cu Metodologia de didactic, didactic monitorizare
competențelor Dezvoltarea formarea continuă formare şi auxiliar şi
psihopedagogi competențelor dezvoltarea nedidactic la
ce, psihopedagogice personalului cursuri de
pedagogice, metodice şi în didactic formare continuă
metodice și în specialitate ale cadrelor şi dezvoltare
specialite a didactice. profesională
personalului Constituirea bazei de
școlii date privind formarea şi
dezvoltarea
profesională
Asigurarea participării Director Pe tot Logistică Participarea Adeverinţe
personalul de parcursul 100% a Diplome
conducere, didactic, Responsabili cu anului şcolar personalului la Atestate
didactic auxiliar şi formarea continuă cursuri de Fişe de
nedidactic la cursuri de formare şi monitorizare
formare şi dezvoltare dezvoltare Grafice
profesională; profesională
Aplicarea cunoştinţelor
dobândite la cursurile
de formare în activitatea
de predare-învăţare-
evaluare
88
Stimularea cadrelor Director Permanent Programa de Calitatea Atestate
didactice pentru examen rezultatelor Diplome
dezvoltarea carierei Responsabil cu obţinute
profesionale, înscrierea formarea şi
la examenele pentru dezvoltarea
obţinerea gradelor profesională
didactice, înscrierea
educatoarelor/învățători
lor în învăţământul
superior pentru
continuarea studiilor.
Dezvoltarea CEAC Conform Oferta CCD Participare 100% Chestionare
competenţelor Comisie metodică graficelor Rapoarte
profesionale a semestriale
responsabililor Analiza
comisiilor la nivelul rezultatelor
școlii
Participarea cadrelor Cadre didactice Conform Ofertele de Participarea în Chestionare
didactice la graficelor din cursuri de proporţie de Diplome
perfecţionarea periodică ofertele CCD formare CCD, 100% a cadrelor Atestate
o dată la cinci ani. ISJ ISJ HD didactice. Adeverinţe
Participarea Personal didactic Conform Ofertele de Participarea la Chestionare
personalului didactic auxiliar graficelor din cursuri de cursuri în Diplome
auxiliar la cursuri de ofertele, CCD, formare CCD, proporţie de Atestate
formare pe specificul ISJ ISJ HD peste 80% Adeverinţe
postului
Asigurarea participării Personal nedidactic Conform Ofertele de Promovarea Atestate
personalului nedidactic ofertelor cursuri de evaluărilor 100% Diplome
89
la cursuri de igiena formare CCD,
muncii ISJ HD
Oferte medicina
muncii
Realizarea Afişarea în unitate a Director Conform Metodologia Nr. cadre
unui Metodologiei de Responsabil cu graficului elaborată de didactice
management mişcare a personalului formarea şi MECS participante la
de calitate la didactic dezvoltarea Site-ul ISJ diferite etape ale
nivelul profesională Site-ul MECS mişcării
compartiment personalului
ului «resurse didactic
umane » prin
eficientizarea
actului
decizional în
ceea ce
priveşte
mişcarea
personalului
didactic
Eliberarea CA Conform Metodologii Ocuparea
recomandărilor CA în graficelor M.E.C.S. posturilor
vederea depunerii solicitate
dosarelor
Actualizarea statului de Contabilitate Octombrie Legislaţie, Corectitudinea,
funcţii al școlii 2015 adecvarea la respectarea
conţinutul încadrării legale
specific
90
Transmiterea către ISJ a Director Conform Transmiterea Director
modificărilor survenite Contabilitate graficelor către ISJ a Contabilitate
în încadrarea cu modificărilor
personal survenite în
încadrarea cu
personal
Creşterea Ocuparea tuturor CA Conform Codul Muncii
calităţii posturilor care devin Director calendarului
resurselor vacante prin concurs mişcării
umane în conform legislaţiei în personalului
vederea vigoare didactic
îndeplinirii
scopurilor
educaţionale
şi asigurarea
calităţii
serviciilor
educaţionale
Elaborarea criteriilor de CA În funcţie de Legislaţie Respectarea
evaluare şi stabilirea Director situaţiile specifică legislaţiei în
comisiilor de evaluare a intervenite Procedura de vigoare
probelor practice şi organizare a O bună
teoretice pentru concursurilor colaborare cu
concursurile organizate reprezentanţii
la nivel de unitate(pt. comunităţii
personalul nedidactic). locale pentru
Respectarea organizarea
procedurilor legale, concursurilor
91
informarea operativă a
Primăriei, colaborare
pentru organizarea
concursurilor.
Soluţionarea Rezolvarea eventualelor CA Cand este ROI Numărul Analize
situaţiilor situaţii conflictuale care CP cazul de conflicte ameliorative,
Registru
conflictuale pot interveni la nivelul rapoarte periodice
reclamaţii,
care pot unităţii Director
contestatii. Monitorizări
apărea la Lider sindical
nivelul școlii
pentru
asigurarea
unui climat de
muncă
eficient
Ţinta strategică nr. 3 Dezvoltarea infrastructurii şi a bazei materiale printr-un management financiar de calitate
Dezvoltarea Identificarea Director Pe durata Creşterea calităţii Chestionare
infra- fondurilor financiare anului şcolar spaţiilor în care aplicate
structurii şi a pentru demararea Buget grădiniţa îşi beneficiarilor
bazei proiectului depus la Venituri desfăşoară direcţi şi indirecţi
materiale MECTS pentru extrabugetare activitatea
obiectivul/
Creşterea indicatorilor Director 2014-2015 Creşterea Chestionare

de calitate privind CA gradului de
existenţa şi Baza materială mulţumire a
caracteristicile beneficiarilor cel
spaţiilor şcolare. puţin cu 10%
92
Asigurarea Director Permanent Cataloage, Fondul de carte Evaluare
necesarului de Responsabil carte oferte, liste de respectarea Monitorizare
materiale şi mijloace şcolară inventar, metodologiei în
didactice Contabil şef Registrul vigoare
Administra-tor bibliotecii;
Director Regulament de
utilizare a
fondului
bibliotecii/CDI
- fondurile
alocate
Eficientizarea Realizarea inventarelor Director Noiembrie- Inventar realizat Liste de inventar
gestionării pe domenii de activitate Contabil şef decembrie Inventarul 100%
patrimoniu- 2014 unității
lui
Derularea Realizarea la termenele Director Trimestrial Baza date Procese verbale
activităţii stabilite a balantelor şi Contabil şef contabilitate de control
financiar bilantului contabil Audit financiar
Balanţe
contabile
Bilanţ contabil
conform
legislaţiei în
vigoare.
Asigurarea Director Permanent ROI Respectarea ROI
condiţiilor Instalarea sistemului de Regulament de Respectarea Reg. Evaluare
necesare alarmare acces in unitatea de acces în Monitorizare
respectării Specificarea Consilier educativ de învăţământ unitatea de Chestionare de
legii privind responsabilităţii pentru Fişele postului învăţământ satisfacţie a
creşterea asigurarea securităţii Contabil Instalaţie senzori beneficiarilor
93
siguranţei în copiilor în fişa postului de mişcare privind asigurarea
unităţile de tuturor salariaţilor. securităţii
învăţământ Revizuirea, persoanelor
Asigurarea îmbunătăţirea implicate în
securităţii procedurilor pentru activitatea unității
Alarmă
tuturor celor asigurarea siguranţa
Senzori de
implicaţi în copiilor; primirea
mişcare
activitatea predarea copiilor;
școlii Revizuirea
regulamentului de acces
în unitatea de
învăţământ;
Ţinta strategică nr. 4. Promovarea imaginii unității printr-o ofertă educaţională atractivă şi comunicarea cu factorii educaţionali
Fundamentar Menţinerea relaţiilor de Director Permanent Protocoale de O imagine Fişe de

ea unei comunicare cu ISJ, cadre didactice colaborare, pozitivă a unității monitorizare
Comunicar
politici de Consiliul local, didactic auxiliar parteneriate Nr. activităţi Portofoliile
ea si
imagine Primăria Crișcior, nedidactic comune proiectelor
promo
corecte, reale Consiliul Reprezentativ desfăşurate în derulate în comun
varea
şi permanente al părinţilor, agenţii parteneriat cu Grafice
imagin
pentru cele 8 economici, Căminul reprezentanţii Autoevaluare
ii
locaţii Cultural, Clubul comunităţii
unități
Biserica, Poliţia, locale a crescut
i
răspunzând cu în acest an şcolar
promptitudine la cu cel puţin 20%
Relaţii cu solicitările acestora şi
factori prin iniţiative proprii
94
școlii.
i
educaţ
ionali
şi
benefic
iarii
direcţi
şi
indirec
ţi
Organizarea şiDirector Săptămânal Documentatie - Problematica - Rapoarte, fişe de
desfăşurarea şedinţelor Secretar CP Lunar specifică şedinţelor evaluare
de lucru, a operativelor,Secretar CA In funcţie de reflectă Procese verbale
probleme de
CP, CA, şedinţe,cadre didactice problemele
interes major
lectorate cu părinţii didactic auxiliar survenite pentru școală
nedidactic
Redactarea şi Director Periodic Logistică -nr. articolelor. de -Revista
publicarea de articole Cadre didactice In concordanţă presă ; învăţământul,
pentru diseminarea cu presa judeţeană
imaginii unității evenimentele Hunedoreanul
desfăşurate
Elaborarea unui raport Director Logistică, -documente
de analiză a modului în Responsabil CEAC Săptămânal – informări propuse pentru -nr. articole
care este reflectată Sef catedră cf. cu mediatizare vizualizate pe
imaginea grădiniţei la evenimen-tele Albume, propria pagina, pe
nivel local, judeţean şi derulate Înregistrări forumul ISJ, în
naţional video presă, în reviste
95
Reactualizarea Filmări, de specialitate, pe
permanentă a site – Iunie 2016 fotografii Internet
ului grădiniţei: Articole
Reactualizarea Director Oct.- dec. Cel puţin: Contractele de
parteneriatelor Responsabil CEAC 2015 - 10 parteneriate parteneriat/
educaţionale şi Şef catedră locale; acorduri de
încheierea a noi Ianuarie-iunie -10 parteneriate parteneriat
parteneriate locale, 2016 Contracte de judeţene;
judeţene şi naţionale parteneriat - 2 parteneriate
naţionale
- 2 parteneriate
cu şcoli
europene3
Promovarea imaginii Director Până la 10 Proiecte Cel putin 3- 4 Sondaj de opinie
școlii prin participarea - Echipe de proiect noiembrie educaţionale proiecte Chestionare
înscrierea proiectelor 2015 Formulare de Calitatea aplicate
educaţionale în CAE, aplicaţie proiectelor partenerilor în
derularea unor proiecte Regulamente de aceste proiecte
eficiente participare
Inventarierea, Monitorizarea Director Sem. I + II Logistică,
gestionarea permanentă a apariţiilor Responsabil informări Rapoarte ale
eficientă şi pe Internet, în presa , formarea continuă Nr. articolelor responsabililor cu
transmiterea publicaţii de specialitate Responsabil CEAC şi/sau materiale formarea
informaţiilor a materialelor publicate apărute în media profesională şi
de interes de cadre didactice din Nr. postărilor CEAC
public, în grădiniţă a crescut cu cel
conformitate puţin 20% în
cu prevederile acest an şcolar
96
Legii nr. Evidenţierea
544/12.10.200 cadrelor didactice
1 privind care se remarcă
liberul acces prin promovarea
la informaţiile imaginii școlii
de interes
public
Actualizarea -director Octombrie -logistică ; -Note Bugetul
reglementărilor interne contabil şef 2015 -legislatie informative; Rapoarte
cu privire la aplicarea şef catedră specifică rapoarte scrise periodice-
practică a prevederilor -transmiterea semestriale
Legii nr. 544/2001 informaţiilor de
interes general
Transmiterea de către Director Număr de
toate grupele a materiale Rapoarte analiză
informaţiilor de interes Sem. I + II informative Autoevaluare
general către
responsabilii desemnaţi Logistică,
pentru popularizarea informări
ulterioară în mass-
media a celor mai
reprezentative activităţi
desfăşurate
Stabilirea unor Director Logistică, Inexistenţa Înregistrări
modalităţi clare de CA informări crizelor de periodice
evitare a crizelor de CEAC Semestrul I şi imagine Chestionare
imagine şi a unor semestrul al Satisfacţia Monitorizări
direcţii de acţiune în II-lea majorităţii
97
situaţii de criză. personalului
privind
gestionarea
situaţiilor
problemă
Elaborarea unor noi Director În funcţie de -Respectarea Regulament
proceduri de evaluare a priorităţi Coduri de culturii intern
gradului de respectare a conduita şi organizaţionale, a Cultura
regulamentului intern şi deontologice deontologiei organizaţională
a culturii -Legislatie profesionale de
organizaţionale. -Regulament către toate
intern categoriile de
personal
Organizarea Modernizarea Director Zilnic Logistică Număr Fişe de
punctelor de modalităților de Cadre didactice Săptămânal Internet/Forum Informări/materia Evaluare a
informare şi comunicare a ISJ le gradului de
documentare informaţiilor cu ISJ, alţi Registru acte Număr comunicare
pentru parteneri, comunicări intrate-acte comunicări pe Grafice
personalul transmise la nivelul ieşite Internet cu ISJ Autoevaluarea
unității unității prin „Profesor Afişaj Număr comunicării
de serviciu pe unitate”, în unitatea comunicări cu externe
prin „Registru de „Note școlară părinţii pe mail Chestionare
de serviciu” – prin Număr Sondaje de opinie
afişaj, mail, adresa de e- comunicări prin Monitarizarea
mail a fiecărui cadru Registru de note comunicărilor pe
didactic, comunicarea interne
prin e-mail cu părinţii-
informări privind
98
progresele copiilor.
Îmbunătăţirea,
revizuirea sistematică a
procedurii de
diseminare a
informaţiilor
Ţinta strategică nr. 5: Dezvoltarea unor parteneriate/programe educaţionale europene
Creşterea Promovarea şi Director Ghiduri de Număr de
Manageme calităţii şi derularea Conform evaluare proiecte depuse Diagnoze
ntul eficienţei parteneriate şcolare -consilier educativ calendarului Calitatea Baza de date
integrării sistemelor de europene; European Manuale de produselor finale Statistici
europene şi educaţie şi de -Stimularea cadrelor Cadre didactice bune practici realizate Cursuri de
programe formare didactice pentru Creşterea instruire
comunitare profesională participarea la proiecte procentuală a
Compatibil Dezvoltarea Comenius preşcolarilor
izarea dimensiunii cuprinşi în
sistemului europene în acţiuni/ proiecte Diseminarea
de educaţie - Creşterea exemplelor de
învăţămân acces la Ghiduri de procentuală a bună practică
t românesc resurse evaluare numărului de
cu cel educative cadre didactice
european europene Manuale de beneficiare de
bune practici burse Portofoliile
proiectelor
Satisfacţia
cadrelor didactice
participante
99
Ţinta strategică nr. 6 Asigurarea managementului calităţii, cu accent pe creşterea indicatorilor de calitate prevăzuţi de legislația în vigoare
Dezvoltarea Revizuirea/îmbunătăţiea Director Ghiduri de evaluare Revizuirea cel puţin

managementului procedurilor de autoevaluare Semestrul I Manuale de bune a 10% dintre Chestionare
calităţii la nivelul instituţională; CEAC practici procedurile existente Manual de proceduri
unităţii de -Implicarea tuturor Cadre didactice în Manualul de
învăţământ/ categoriilor de personal Manual de proceduri-prima Fişe de monitorizare
Îmbunătăţirea pentru îmbunătăţirea proceduri elaborat ediţie ;
managementului /revizuirea procedurilor de unitatea de
calităţii pe interne de asigurare a învăţământ Creşterea gradului de Chestionare
domeniile calităţii ; satisfacţie a
stabilite prin - Revizuirea procedurilor de personalului privind
H.G. nr. 21/2007 elaborare, revizuire şi Director Proceduri revizuite consultarea acestora Protocoale de
şi a îmbunătăţire a ofertei Logistică la revizuirea colaborare
H.G. nr. educaţionale; CEAC procedurilor interne
1534/2008 pentru Revizuirea/îmbunătăţirea Cadre didactice Semestrul I şi de asigurare a
aprobarea procedurilor de optimizare a Semestrul II calităţii
Standardelor de rezultatelor şcolare şi SIIIR
referinţă şi a extraşcolare; Creşterea satisfacţiei Baza de date
indicatorilor de - Actualizarea sistematică a Director beneficiarilor privind Monitorizări
performanţă bazei de date; Secretar Baza de date rezultatele
pentru evaluarea - Funcţionarea eficientă a Coordonator CEAC SIIIR înregistrate Fişe de control a
şi asigurarea CEAC; documentelor
calităţii în - Realizarea, implementarea
învăţământul remedierilor recomandate de CEAC Proceduri elaborate Monitorizări Analiza documentelor
preuniversitar CEAC pentru asigurarea de CEAC Evidenţa revizuirilor
calităţii în toate domeniile Nr. remedieri,
prevăzute de standardele de revizuiri Proceduri de
calitate. Director Logistică îmbunătăţire
Coordonator CEAC Dosar CEAC
Director,
Prof. Dâlv Diana Maria
100
101
LICEUL TEHNOLOGIC ”CRIȘAN” CRIȘCIOR
PLAN MANAGERIAL
AN ȘCOLAR 2015-2016
Director DÂLV DIANA MARIA
Aprobat îîn șș edintșa Conșiliului de
Adminiștratie din 20.09.2015
201
102
PLAN MANAGERIAL
ANUL ȘCOLAR 2015-2016
I. REPERE GEOGRAFICO-ISTORICE
Comuna Crișcior este o comună din Ţara Zarandului, aşezată ca şi celelalte
localităţi din jur, în dulcele “leagăn” specific Ardealului, leagănul de vale-deal.
Unduirea dealurilor, adâncurile văilor, uneori întunecoase, formează un cadru
special care în timp a modelat o anumită conformaţie spirituală a locuitorilor de
aici, precum şi specificul etno. Comuna Crişcior este situată la 7 km de municipiul
Brad, pe drumul care se îndreaptă spre Câmpeni. Situată în nord-vestul Munţilor
Metaliferi, în depresiunea formată pe de-o parte şi alta a Crişului Alb, localitatea se
învecinează cu municipiul Brad şi comunele Bucureşci, şi Băiţa, şi are în
componenţă patru sate: Crişcior, Zdrapţi, Valea Arsului şi Gurabarza.
Prima menţiune documentară a centrului de comună provine din anul 1439, dar
cea mai veche pomenire a satului provine dintr-o pisanie de la 1411, dispărută, din
păcate, în secolul al XVIII-lea, care era la biserica „Adormirea Maicii Domnului”,
din Crişcior. Celelate sate componente ale comunei sunt atestate documentar de la
1441 (Zdrapţi), 1825 (Valea Arsului) şi 1909 (Gurabarza). Prin secolul XVI viaţa
cotidiană a localităţii era dominată de boierii din familia Bâlea. Începând din acel
secol boierii s-au maghiarizat, luând numele de Kristyory. Numele localităţii
provine de la aceşti boieri sau de la râul Crişul Alb, care trece prin comună. De aici
a pornit şi răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan. Ţăranii, sătui de chinuri şi
nedreptăţi, au atacat nobilii din această localitate şi din împrejurimi. Comuna, care
se întinde pe o lungime de 24,5 km, este aşezată în Ţara Zarandului, iar în
documentele istorice este menţionată încă din vremea romanilor. Urmele galeriilor
săpate în piatră se mai văd şi astăzi la mina Sf. Ana din Ruda şi la mina veche din
Valea Morii.
Prima menţiune documentară a centrului de comună provine din anul 1439, dar
cea mai veche pomenire a satului provine dintr-o pisanie de la 1411, dispărută, din
păcate, în secolul al XVIII-lea, care era la biserica „Adormirea Maicii Domnului”,
din Crişcior. Celelate sate componente ale comunei sunt atestate documentar de la
1441 (Zdrapţi), 1825 (Valea Arsului) şi 1909 (Gurabarza). Prin secolul XVI viaţa
cotidiană a localităţii era dominată de boierii din familia Bâlea. Începând din acel
secol boierii s-au maghiarizat, luând numele de Kristyory. Numele localităţii
provine de la aceşti boieri sau de la râul Crişul Alb, care trece prin comună. De aici
a pornit şi răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan. Ţăranii, sătui de chinuri şi
nedreptăţi, au atacat nobilii din această localitate şi din împrejurimi. Comuna, care
se întinde pe o lungime de 24,5 km, este aşezată în Ţara Zarandului, iar în
documentele istorice este menţionată încă din vremea romanilor. Urmele galeriilor
săpate în piatră se mai văd şi astăzi la mina Sf. Ana din Ruda şi la mina veche din
Valea Morii.
Comuna are un parc public amenajat cu alei asfaltate şi zone verzi, cu o
suprafaţă de 1650 mp. În comună funcţionează patru şcoli generale, două grădiniţe
şi un liceu. În Gurabarza există un club care beneficiază de o sală de spectacole cu
un număr aproximativ 300 de locuri, sală în care au evoluat cei mai mari actori de
teatru ai ţării noastre. De asemenea, în Gurabraza există un stadion de fotbal, cu
gazon natural, tribune cu o capacitate de 650 de locuri şi vestiare, care urmează a fi
103
modernizat. De asemenea, în Gurabarza se mai află şi un ştrand dotat cu două
bazine. Terenul aferent celor două baze sportive este în suprafaţă de 1,018 ha. „Şi
la ştrand se urmăreşte modernizarea şi redeschiderea acestor bazine publicului
larg. Există o oarecare deficienţă în ceea ce priveşte locurile de cazare, dar
populaţia este interesată din ce în ce mai mult de posibilitatea dezvoltării unor
afaceri în acest sens, având în vedere faptul că localitatea noastră este în
apropierea muntelui Găina, unde în fiecare an se desfăşoară faimosul târg de fete.
Nu trebuie uitat că în curând se va deschide barajul de la Mihăileni, care se întinde
mai mult pe raza satului Zdrapţi, iar administraţia publică locală din Crişcior
doreşte şi amenajarea unei pârtii de schi în zonă. Se mai doreşte şi înfiinţarea unor
trasee de străbătut pe jos, pentru a ajuta la dezvoltarea turismului, iar iubitorii
pădurilor să poată admira frumuseţea acestora.
Aurul, una din bogăţiile locului, nu a adus de-a lungul timpului bogaţie, din contră,
i-a transformat pe cei de aici în adevărate cârtiţe ce au scormonit prin măruntaiele
pământului, flămânzi, dezbrăcaţi şi bolnavi, mereu pentru alţii, pentru stăpânitorii acestor
bogăţii, pentru alte naţii care au prosperat datorită aurului din Apuseni. Sărăcia a fost
endemică în aceste locuri în trecut, chiar dacă râurile aduceau aurul la vale.
II. ANALIZA SWOT

Puncte tari (T), puncte slabe(S), oportunități (O) si amenințări (A) pentru toate segmentele
unității școlare :
II.1 Oferta curiculară
II.2 Resurse umane
II.3 Resurse materiale și financiare
II.4 Relații comunitare
Oferta curriculară
Puncte tari
 școala dispune de întreg materialul curricular necesar (planuri cadru, ordine ministru,
programe școlare, ghiduri metodologice, auxiliare didactice);
 existența paginii de facebook a școlii;
 curriculumul la decizia școlii este stabilit pe bază corect;
 existența unor instrumente de lucru privind stabilirea opționalelor, a schemelor orare și
a orarelor;
 desfășurarea în școală a meditațiilor la limba și literature română și matematică pentru
evaluarea națională;
 existența unui opțional care să pună bazele predării celorlalte discipline pe bază
folosirii tehnologiei informației;
104
 predarea disciplinei Prietenul meu calculatorul de către un cadru didactic calificat în
acest domeniu;
 existența fișelor pentru disciplină opțională avizate de către CA și de către inspectorul
de specialitate;
 surse informaționale bogate ;
 parteneriate încheiate și funcționale cu toate instituțiile publice de pe raza localității;
Puncte slabe
 oferta pentru discipline opționale nu poate satisface toate dorințele elevilor și
părinților;
 stabilirea disciplinei opționale se face pe bază alegerii majorității elevilor din clasă ;
 planurile cadru și programele școlare nu sunt suficient studiate și cunoscute de către
toate cadrele didactice;
 schemele orare nu sunt suficient fundamentate și nu reflectă întotdeauna necesitățile
clasei ;
Oportunități
 Legea Educației Naționale nr. 1/2011 cu completările ulterioare ;
 OM 3371/12.03.2013 privind aprobarea planurilor-cadru de învătămant pentru
învătămantul primar și a Metodologiei privind aplicarea planurilor-cadru de
învătămant pentru învătămantul primar.
 OM 3418/2013 privind aprobarea programelor școlare pentru clasă pregătitoare, clasă
I și a II-a.
 OM 5003/02.12.2014 privind aprobarea programelor școlare pentru învățământ
primar, clasă a III-a și a IV-a.
 Existența programelor școlar pentru CDȘ-opțional aprobate de MECS și postate pe
situl ministerului.
Amenințări
 Numeroasele schimbări ce se aduc Legii Educației Naționale.
 lipsa regulamentelor, metodologiilor și ghidurilor metodologice.
 lipsă manualelor redactate în bază noului plan-cadru și a programelor școlare pentru
clasă a III- a.
 neacoperirea necesarului de manuale școlare pentru toate clasele.
II.2 Resurse umane

Puncte tari
 personal didactic calificat -100% și cu cel puțin definitivatul în învățământ.
 un colectiv de cadre didactice care îmbină tinerețea (început de carieră, cu dorință de
a învață și a rapunde provocărilor) cu experiență didactică;
105
 disponibilitatea cadrelor didactice cu experiență în a ajută și îndruma cadrele
didactice tinere;
 buna colaborare dintre cadrele didactice și atmosferă plăcută necaracterizata de
conflicte;
 dorință de autodepășire;
 reorganizarea Consiliului de Administrație pe bază Legii 1/2011 și a OM nr.
5115/2014 și a Regulamentului de organizare și funcționare al liceului aprobat în
C.A., a OUG nr. 49/2014 și a OMEN 4619 din 22.09.2014;
 dorință de perfecționare a carierei didactice-personal didactic auxiliar foarte bine
pregătit ;
Puncte slabe
 lipsă de interes a participării cadrelor didactice la cursurile de formare organizate de
ISJ și CCD Hunedoara și la simpozionae și conferințe;
Oportunități
 descentralizarea procesului managerial în realizarea politicii de personal ;
 foarte bună colaborare cu primarul localității și Consiliul Local ;
Amenințări
 constrângerile legate de numărul de norme didactice din partea MEN și al ISJ
Hunedoara;
 blocarea angajărilor pe posturile didactice auxiliare și nedidactice;
 slabă finanțare a procesului de învățământ -schimbările dese aduse legii educației .
II.3 Resurse materiale și financiare
Puncte tari
 dotarea materială foarte bună a clădirii școlii și grădiniței ;
 dotare cu mijloace TIC de excepție atât pentru elevi cât și pentru cadrele didactice și
didactice auxiliare ;
 AeL funcțional și folosit de personalul și elevii școlii ;
 conexiune internet de mare viteză;
 aprovizionarea cu materiale consumabile asigură necesarul pregătirii activităților de
către cadrele didactice și elevi ;
 aprovizionare cu materiale igienico-sanitare oferă posibilitatea realizării igienizării
zilnice de către personalul nedidactic ;
 cadrele didactice navetiste își primesc decontul pentru navetă în proporție de 100% ;
 atragerea de sponsorizări de carte pentru festivitatea de încheiere a anului școlar ;
 încadrarea cheltuielilor în prevederile bugetare și respectarea legislației privind
achizițiile publice ;
 transparența în folosirea resurselor financiare ale școli (atât bugetare cât și
extrabugetare) ;
106
 realizarea inventarului școlii pe bază instrucțiunii de lucru specifice ;
Puncte slabe
 slabă preocupare a cadrelor didactice pentru atragerea de sponsorizări ;
 proiectul de buget aprobat de către Consiliul Local nu asigură acoperirea a 100% din
cheltuielile curente ale școlii.
Oportunități
 posibilitatea constituirii asociației părinților și redirecționării fondului de 2% pentru
asociația părinților ;
Amenințări
 subfinatarea sistemului de învățământ ;
 restricțiile impuse de legislația în vigoare privind achiztitionarea obiectelor de
inventar ;
II.4 Relații comunitare

Puncte tari existența parteneriatelor cu instituțiile de pe rază localității (CMI Cremenașiu
Cristinela, UAT și Consiliul Local Ribița, Parohia Ortodoxă Ribița, Postul de Poliție Ribița,
Asociația Gheorghe Crișan);
 constituirea și funcționarea Comitetului Reprezentativ al Părinților ;
 funcționarea Consiliului de Administrație în bază prevederilor Legii 1/2011 cu
completările ulterioare și a OM nr. 5115/2014 și a Regulamentului de organizare și
funcționare al liceului aprobat în ședința C.A.,a OUG nr. 49/2014 și a OMEN 4619
din 22.09.2014.
 completarea CEAC cu reprezentantul părinților și al Consiliului Local ;
 prezența directorului la toate ședințele Consiliului Local în care se discută probleme
legate de procesul de învățământ derulat în școală ;
 implicarea școlii în acțiuni de voluntariat cu instituțiile din localitate ;
Puncte slabe
 slabul interes acordat testării satisfacției beneficiarilor procesului instructiv-educativ
(elevi, părinți, comunitate locală);
Oportunități
 cadrul legal pentru realizarea de parteneriate cu instituții publice ;
 legislația, metodologii și adrese ale ISJ Hunedoara privind săptămâna de activități
extracurriculare ;
107
 multitudinea de proiecte de parteneriat propuse de diferite instituții din țara.
Amenințări
 Lipsa resurselor financiare a unora dintre potențialii parteneri ;
 slabă implicare a unora dintre instituțiile locale în parteneriate ;
 agenții economici de pe rază localității au resurse limitate și nu doresc participarea la
parteneriate.
Obiective pe domenii functionale

I. CURRICULUM
1. Asigurarea calităţii educaţiei prin oferirea programelor de educaţie care să satisfacă
aşteptările beneficiarilor, precum şi standardele de calitate.
2. Implementarea curriculum-ului naţional la nivelul unităţii de învăţământ , al fiecărei
catedre, al fiecărui cadru didactic şi asigurarea corelaţiei dintre acestea şi CDS.
3. Analiza criteriilor folosite de şcoală la stabilirea curriculum-ului şi relaţia dintre
curriculum-ul naţional şi cel local.
4. Analiza strategiilor de evaluare şi a concordanţei între evaluările elevilor şi cerinţele
curriculum-ului unităţii şcolare.
5. Îmbunătăţirea calităţii triadei predare-învăţare-evaluare, încurajarea profesorilor în
dezvoltarea de grupe şi clase de studiu în care activitatea să se desfăşoare pe baza
metodelor alternative astfel încât să se asigure şanse egale tuturor elevilor, atingerea
standardelor curriculare de performanţă, pregătirea elevilor pentru osocietate în
schimbare.
108
109
FUNCŢII ACTIVITĂŢI TERMEN RESURSE RESURSE
MANAGERIALE UMANE MATERIALE
Proiectare si Organizarea comișiilor metodice pe arii curriculare șș i a conșiliului pentru Septembrie Conșiliul de Doșarele comișiilor
organizare curriculum. adminiștratșie metodice
Conșiliul
profeșoral
Procurarea programelor șș colare la toate dișciplinele din planurile de Septembrie Director Setul complet de
îînvaă tșaămaî nt. 2015 Bibliotecar manuale
pentru fiecare elev
ÎÎntocmirea rapoartelor de analizaă pentru anul șș colar precedent. Elaborarea Octombrie Director Raportaă ri, date
graficului de deșfaă șș urare a pregaă tirii pentru examenele natșionale șș i 2015 Reșponșabilii ștatiștice
concurșuri șș colare. comișiilor raportate anterior
metodice
Elaborarea proiectului C.D.S. tșinaî nd cont de optșiunile elevilor privind Decembrie Director/C.A Oferta curricularaă
admiterea îîn îînvaă tșaămaî ntul liceal. 2015 C.P
Înformarea elevilor din clașele a VÎÎÎ a cu privire la metodologia MENCSș Octombrie Director Programele valabile,
pentru șuștșinerea examenelor natșionale. 2015 Reșp. comiș. aprobate
metodice de M.EN.C.S.
Profeșorii
dirigintși
Monitorizarea șș i valorificarea rezultatelor elevilor la evaluaă rile interne șș i Conf.calendar Director Materiale de analizaă
externe. ÎSJ Hunedoara Reșp Programe de
comișiilor pregatire
metodice
Organizarea șimulaă rilor pentru evaluaă rile natșionale la clașele a VÎÎÎ – a. Conform Diectori Metodologii,
planificaă rii Cadre programe
didactice șș i logișticaă
110
Coordonare ÎÎntocmirea orarului conform normelor pșihopedagogice. Septembrie Comișia de Reșpectarea
şi 2015 îîntocmire a recomandaă rilor
monitorizare orarului pșihopedagogice
privind
orarul șș colii
Monitorizarea parcurgerii curriculumului TC șș i CDSș . Permanent Director Plan de așiștentșe la
Reșp. ore
comișiilor
metodice
Organizarea șș i deșfaă șș urarea concurșurilor șș colare șș i extracurriculare Permanent Reșp. Participarea elevilor
conform comișiilor la acește
calendarului ÎSJ HD șș i MENCSș metodice concurșuri
Conșilierul
pentru
proiecte șș i
programe ed.
Monitorizarea teștaă rii initșiate șș i a celor pe parcurș pentru urmaă rirea Lunar Reșp. Rapoartele comișiilor
progreșului șș colar. comișiilor de
metodice catedraă privind
progreșul
șș colar
ÎÎndrumarea șș i coordonarea elaboraă rii CDS pentru clașele gimnaziale șș i Semeștrul ÎÎ
avizarea aceștora. Director, Documente oficiale
Analiza ritmicitaă tșii notaă rii șș i a frecventșei elevilor. Lunar Director Analiza ritmicitaă tșii
notaă rii șș i a
frecventșei elevilor
Control Analiza șemeștrialaă șș i anualaă a îîntregii activitaă tși deșfaă șș urate. ÎÎnceputul Director Materiale de analizaă
şi șemeștrului șș i Conșiliul de ale
evaluare al adminiștratșie C.P și C.A
anului șș colar
111
ÎÎntocmirea documentatșiei neceșare pentru șuștșinerea examenelor natșionale. Permanent Director Doșarele de îînșcriere
Secretariat, ale
Dirigintșii clș. abșolventșilor clașelor
a VÎÎÎ a a VÎÎÎ a
ÎÎntocmirea documentelor șș i a rapoartelor tematice curente șș i șpeciale Permanent Director Documente elaborate
șolicitate de Secretariat conform
ÎSJ, MENCSș șș i altși parteneri educatșionali. ștandardelor șș i îîn
termenele
șolicitate
Arhivarea șș i paă ștrarea documentelor șș colare. Confom term. Director Arhivarea șș i
legale Secretariat paă ștrarea
documentelor șș colare
Urmaă rirea așiguraă rii calitaă tșii educatșiei, a modului îîn care șe realizeazaă Conf. Director Documente șș colare
atributșiile planificaă rii Comișia de Așiștentș e la ore
manageriale la nivelul comișiilor metodice șș i fiecaă rui cadru didactic îîn parte: așigurare a
controlul parcurgerii ritmice a materiei; analiza obiectivaă a nivelului de calitaă tșii
pregaă tire a elevilor, cu maă șuri concrete de ameliorare a șituatșiilor
necoreșpunzaă toare; controlul evaluaă rii continue șș i corecte a elevilor;
deșfaă șș urarea lucraă rilor șemeștriale.
Comunicare Conșultarea paă rintșilor șș i a elevilor îîn vederea repartizaă rii orelor din CDSș . Februarie Director, Formulare de optșiuni
şi motivare 2016 Comișia cu
pentru șemnaă turile elevilor,
Curriculum, cererile
prof. dirigintși paă rintșilor
Participarea tuturor cadrelor didactice la activitaă tșile deșfaă șș urate de ÎSJ, CCD, Permanent Reșponșabilul Certificate/adeverintș
MENCSș cu formarea e care ateștaă
îîn cadrul programului de formare continuaă : pregaă tire grade didactice, continuaă participarea la acește
formatori, mentori, metodișș ti, evaluare de manuale . ștagii
112
Promovarea examenelor de grad de caă tre toate cadrele didactice. Conform Director Ateștatele de obtșinere
graficului Reșponșabilii a gradelor
de comișiei de didactice
deșfaă șș urare a monitorizare
gradelor a act. de
formare
continuaă
Organizarea comișiilor de lucru, a comișiilor metodice, a comișiilor pentru Septembrie Directori Componentșa
organizarea examenelor de admitere șș i a comișiei de acordare a burșelor șș i 2015 C.A și C.P comișiilor de
a altor ajutoare materiale elevilor. lucru îîn anul șș colar
2014/2015
Functșionarea
coreșpunzaă toare
a comișiilor
II. RESURSA UMANĂ
1. Promovarea unui management al reșurșelor umane care șaă așigure creșș terea calitaă tșii șș i eficientșa activitaă tșii îîn îînvaă tșaămaî nt
2. Conșilierea directorilor șș i cadrelor didactice îîn vederea acceșului aceștora la proiecte cu finantșare externaă , care pot așigura șș i formarea
profeșionalaă a cadrelor didactice.
3. Elaborarea șș i prezentarea unor oferte de formare a perșonalului didactic din îînvaă tșaămaî ntul preuniverșitar prin Cașa Corpului Didactic șș i
altși ofertantși de formare.
FUNCŢII ACTIVITĂŢI TERMEN RESURSE RESURSE MATERIALE

MANAGERIALE UMANE
Elaborarea planului de șș colarizare îîn concordantșaă cu ștrategia de Conform Director Proiectul planului de
dezvoltare șș i dotarea materialaă a șș colii. termen dat C.A și C.P șș colarizare
de ÎSJ HD
113
Elaborarea proiectului de îîncadrare îîn conformitate cu ștructura Conform Directori Corectitudinea
Proiectare şi planului de șș colarizare șș i a planului cadru de îînvaă tșaămaî nt. termen dat C.A proiectului de
organizare de ÎSJ HD Secretariat îîncadrare cu perșonal
didactic
cu reșpectarea legișlatșiei
îîn vigoare.
Realizarea conșilierii șș i orientaă rii șș colare a elevilor. Permanent Profeșori Planificarea orelor de
dirigintși dirigentșie/conșiliere
Crearea șș i actualizarea continuaă a bazei de date electronice unice Semeștrul Î Reșurșe Logiștica, baze de date
pentru evidentșa perșonalului didactic, didactic auxiliar șș i nedidactic. Semeștrul ÎÎ umane exiștente
Coordonare ÎÎncadrarea perșonalului didactic conform planului cadru șș i Septembrie Director Documente oficiale
prevederilor ștatutului perșonalului didactic privind norma didacticaă . 2015 îîntocmite
şi îîn conformitate cu
metodologia MENCSș
monitorizare Repartizarea profeșorilor dirigintși la clașele Septembrie Director Decizii ale conșiliului de
2015 Conșiliul de adminiștratșie
adminiștratșie
Organizarea colectivelor de catedraă șș i deșemnarea reșponșabilitaă tșilor Septembrie Director,C.A și Functșionarea eficientaă a
catedrelor șș i colectivelor pe arii curriculare 2015 C.P colectivelor de catedraă
Realizarea fișș elor poșturilor pentru perșonalul didactic șș i nedidactic Octombrie Director Secretariat
2014 Fișș ele poștului
Organizarea șș i deșfaă șș urarea șș edintșelor cu paă rintșii pe clașe îîn vederea Octombrie Director Graficul șș edintșelor
conștituirii comitetelor de paă rintși pe clașe 2015 Proceșe verbale ale
șș edintșelor
Conștituirea Conșiliului paă rintșilor pe șș coalaă șș i îîntaî lnirea aceștora îîn Octombrie Director Proceșul verbal
vederea ștabilirii reșponșabilitaă tșilor 2015
114
Revizuirea șș i actualizarea Regulamentului de Ordine Înterioaraă Septembrie Director și C.A Corelarea Regulamentului
2015 de Ordine Înterioaraă cu
ROFUÎP șș i cu hotaă raî rile
CA, CP
Control Evaluarea anualaă a perșonalului didactic șș i nedidactic din șubordine Conform Director Evaluarea anualaă a
metodologiei perșonalului
şi didactic șș i nedidactic din
șubordine
evaluare ÎÎntocmirea documentelor, a rapoartelor tematice curente șș i șpeciale Permanent Director Rapoarte, proceșe verbale
șolicitate de ÎSJ, MENCSș ,CCD, autoritaă tși locale Secretariat elaborate la termen
ÎÎntocmirea documentelor legale privind managementul reșurșelor Octombrie Director Documentele șș colare
umane: cataloage, regiștre matricole, foi matricole, condici de 2015 Secretariat completate
prezentșaă, caă rtși de muncaă șș i verificate îîn
conformitate cu legișlatșia
îîn vigoare
Comunicare Așigurarea cadrului inștitutșional pentru participarea perșonalului la Permanent Conșiliul de Proceșele verbale de la
proceșul decizional prin colectivele de catedraă , Conșiliul pentru profeșori conșiliul
şi Curriculum, Conșiliul de adminiștratșie șș i Conșiliul profeșoral profeșoral șș i conșiliul de
adminiștratșie
motivare ÎÎncurajarea unei culturi organizatșionale care șaă știmuleze Permanent Cadrele Plan managerial
comunicarea deșchișaă didactice
Formarea continuaă prin participarea la curșurile organizate de Permanent Reșponșabilul Adeverintșe de participare
inștitutșiile abilitate comișiei de la ștagii de perfectșionare
formare
continuaă
Așigurarea conșilierii elevilor privind orientarea școlara și Conform Director Parteneriate
profeșionala planificaă rii Dirigintși
115
Aplicarea șiștemului de perfectionare prin credite profeșionale Permanent Reșponșabilul Legișlatșie șpecificaă ,
tranșferabile comișiei de furnizori acreditatș i
formare
continuaă
III.RESURSE MATERIALE
1. Modernizarea infraștructurii șș colii inclușiv prin creșș terea gradului de informatizare a proceșului de îînvaă tșaămaî nt (dotarea șș colii cu
calculatoare, echipamente multimedia, șoft-uri educatșionale);
2. Reglementarea parteneriatului dintre șș coalaă șș i adminiștratșia publicaă localaă îîn domeniul conducerii șș i finantșaării îînvaă tșaămaî ntului.
3. Gestionarea şi dezvoltarea resurselor existente.
Proiectare Efectuarea analizei privind ștadiul lucraă rilor de reparatșii șș i inveștitșii. Semeștrial Director Situatșii
şi Elaborarea unui plan privind așigurarea cu tipizate, cataloage, carnete de Semeștrul Î Director Situatșii
note, șș .a.m.d.
organizare Procurarea rechizitelor gratuite pentru elevi la îînceputul anului șș colar. Semeștrul Î Director Situatșii
Valorificarea, actualizarea șș i exploatarea bazelor de date. Permanent Director Baze de date și

logiștica
Coordonare Pregaă tirea șaă lilor de clașaă îîn vederea deșfaă șș uraă rii proceșului de Septembrie Director Pregaă tirea șaă lilor de
îînvaă tșaămaî nt îîn bune conditșii (șaă li de clașaă , laboratoare, șalaă de șport) 2015 clașaă
şi coreșpunzaă tor
ștandardelor îîn
monitorizare vederea așiguraă rii
calitaă tșii îîn educatșie
116
Așigurarea de manuale pentru elevii clașelor Î-VÎÎÎ șș i repartizarea lor prin Septembrie Bibliotecar Exiștentșa
biblioteca șș colaraă 2015 Profeșori manualelor Liștele
dirigintși cu
repartizarea
manualelor pe clașe
șș i elevi
Aprovizionarea cu materiale conșumabile neceșare așiguraă rii igienizaă rii Permanent Director Exiștentșa
zilnice a șpatșiilor îîn care șe deșfaă șș oaraă activitaă tși. materialelor
conșumabile
Așigurarea functșionaă rii liniei ÎNTERNET. Permanent Director Functșionarea
permanentaă
Control Urmaă rirea alocaă rii fondurilor dupaă prioritaă tși in școpul așiguraă rii Conform Director Legișlatșia șpecificaă
conditșiilor material neceșare.
şi calendarului
evaluare
Comunicare Așigurarea participaă rii la curșuri de management financiar șș i alte Anual Director Oferta de formare
perfectșionaă ri îîn domeniu pentru perșonalul nedidactic șș i didactic auxiliar.
şi
Argumentarea utilizaă rii fondurilor aștfel îîncaî t șaă șe evite crearea unor ÎÎn functșie de Director Comunicare
motivare conflicte la nivelul unitaă tșii șș colare. oferte inștitutșionalaă
IV.MANAGEMENT ȘCOLAR
1. Așigurarea așiștentei manageriale șș i de șpecialitate prin inșpectșia șș colaraă .

2. Elaborarea proiectului planului de șș colarizare.
3. Monitorizarea foloșirii reșurșelor umane, materiale șș i financiare îîn vederea atingerii școpurilor educatșionale ștabilite.

117
Proiectare Refacerea organigramei școlii îîn conformitate cu modificaă rile legișlative Semeștrul Î Director Standarde șpecifice
din domeniu.
şi
Elaborarea documentelor de catedraă șș i ale comișiilor metodice. Semeștrul Î Directori Documentele
organizare Sș efii de elaborate
catedraă șș i ai
comișiilor
Așigurarea reșurșelor umane șș i materiale neceșare deșfaă șș uraă rii activitaă tșii. Septembrie Director, Sș efii Proiectul de
2015 de catedraă șș i dezvoltare
ai comișiilor
Numirea dirigintșilor la clașe. Septembrie Conșiliul de ROFUÎP
2015 adminiștratșie
Numirea echipei de îîntocmire a orarului șș colii, verificarea șș i aprobarea Septembrie Conșiliul de Logiștica
aceștuia de caă tre director. 2015 adminiștratșie
Numirea șș efilor de catedraă șș i de comișii metodice, ai compartimentelor Septembrie Conșiliul de ROFUÎP

functșionale, ai comișiilor șș i colectivelor pe domenii. 2015 adminiștratșie
Monitorizarea participaă rii cadrelor didactice la conșfaă tuiri pentru Conform Sș efii de Legișlatșie
informarea aceștora îîn școpul aplicaă rii legișlatșiei îîn vigoare, pentru calendarului catedraă
cunoașș terea documentelor manageriale la nivelul catedrei de șpecialitate.
Coordonare Tranșmiterea modificaă rilor șurvenite îîn îîncadrarea cu perșonal imediat Semeștrul Î Director Logișticaă
şi caă tre ÎSJ HD Semeștrul ÎÎ
Monitorizare Realizarea unor îîntaî lniri – dezbateri – cu reșponșabilii comișiilor Semeștrul Î Director Grafice de actșiuni șș i
metodice șș i cadrele didactice. Semeștrul ÎÎ logișticaă
Așigurarea mentșinerii conditșiilor igienico - șanitare in unitate. Permanent Director Materiale
Control ÎÎntocmirea graficului activitaă tșii de îîndrumare șș i control. La îînceput Director Documentul
şi de
Evaluare șemeștru
118
Elaborarea maă șurilor îîn vederea remedierii deficientșelor conștatate cu Lunar Director Graficul activitaă tșii de
prilejul controlului. îîndrumare șș i control
Comunicare Stimularea cadrelor didactice cu o activitate profeșionalaă șș i o activitate Semeștrul Î C.A Reglementaă ri legale
şi deoșebitaă șș i recomandarea aceștora pentru implicarea îîn diferite
motivare activitaă tși șș i premierea lor. Semeștrul ÎÎ
Prelucrarea actelor normative la nivelul conducerii unitaă tșii șș colare. Semeștrul Î Director Reglementaă ri legale
Semeștrul ÎÎ
Promovarea colaboraă rii îîn cadrul echipelor de lucru, acordarea de atentșie Pe parcurșul Sș efii Metodologii
opiniilor colegilor de echipaă , tșinaî nd șeama de obșervatșiile lor. anului comișiilor de
lucru
V.PARTENERIATE ȘI PROGRAME
1. Coordonarea șș i organizarea proiectelor de parteneriat.

2. Colaborarea cu inștitutșii guvernamentale abilitate îîn derularea de proiecte șș i programe comune.
3. Crearea conditșiilor neceșare îîncheierii de parteneriate îîntre Liceul Tehnologic Crișș an Crișș cior șș i comunitatea localaă , organizatșii non-
guvernamentale, companii etc.
FUNCŢII ACTIVITĂŢI TERMEN RESURSE UMANE RESURSE

MANAGERIALE MATERIALE
Proiectare Coordonarea șș i evaluarea derulaă rii proiectelor de parteneriat. Permanent Directori/Cadrele Proiecte șș i rapoarte
didactice de colaborare
şi Planificarea colaboraă rii șș colii cu politșia, pompierii, inștitutșii Semeștrul Î Director Legișlatșie șpecificaă
culturale, agentși economici.
organizare
Realizarea proiectelor îîn parteneriat șș coalaă comunitate îîn foloșul Semeștrul Î Director/Conșilier Legișlatșie șș i
ambelor paă rtși. Semeștrul ÎÎ educativ comunicare
119
Colaborarea cu alte inștitutșii, așociatșii, organizatșii Conform Conșilier educativ Calendar activitaă tși
nonguvernamentale îîn domeniul activitaă tșii educative șș i calendarului
extrașș colare.
Procurarea de materiale informative privind oportunitaă tșile Permanent Director Logiștica

îîncheierii de diverșe parteneriate.
Coordonare Colaborarea cu ÎSJ îîn initșierea, derularea șș i proiectelor șș colare. Permanent Director Programele exiștente
şi
Colaborarea cu Primaă ria pentru finantșarea șș i derularea proiectelor Permanent Director Programele exiștente
monitorizare
initșiate șș i / șau a altora noi.
Colaborarea cu șindicatul FSLÎ in vederea reșpectaă rii legișlatșiei Permanent Conșiliu de Legișlatșia șpecificaă
muncii. adminiștratșie/Sindicat
Control Elaborarea caă tre ÎSJ a rapoartelor privind activitatea unitaă tșii îîn Conform Director/Conșilier Legișlatșia șpecificaă
şi domeniul proiectelor șș i programelor, aceștea urmaî nd a fi adușe la calendarului educativ
evaluare cunoșș tintșa paă rintșilor șș i elevilor unitaă tșii.
Comunicare Îdentificarea șș i valorificarea eficientaă a reșurșelor comunitaă tșii. Semeștrul Î Director/Conșilier Planuri de
şi Semeștrul ÎÎ educativ colaborare
motivare
Stimularea colectivelor de paă rintși șș i a conșiliului reprezentativ al Semeștrul Î Director/Conșilier Planuri de
paă rintșilor îîn rezolvarea problemelor șș colii. Semeștrul ÎÎ educativ colaborare
Participarea la activitaă tșile extracurriculare îînșcrișe îîn calendarul Conform Director/Conșilier Conform
MENCSș . pentru anul șș colar 2015/2016. calendarului educativ șpecificaă rilor
MENCSș
Rezolvarea amiabilaă a eventualelor conflicte îîntre șș coalaă șș i Semeștrul Î Director/Conșilier Comunicare
comunitate. Semeștrul ÎÎ educativ inștitutșionalaă
VI.DEZVOLTARE ORGANIZAŢIONALĂ ŞI RELAŢII COMUNITARE
120
1. Întenșificarea colaboraă rii șș colii cu inștitutșiile abilitate ale ștatului (Primaă ria, Directșia de Saă naă tate Publicaă ,Politșia), cu ONG-urile care
actșioneazaă îîn mediul educatșional șș i au acordul M.E.N.C.Sș . cu așociatșii ale minoritaă tșilor, îîn vederea așiguraă rii unui mediu șș colar atractiv.
2. Dezvoltarea parteneriatelor inștitutșionale, comunitare.
3. Promovarea imaginii șș colii.
4. Prezentarea unor exemple de bunaă practicaă cu șprijinul participantșilor la proiecte îîncheiate cu șucceș.

Proiectare Elaborarea programului de inșpectșii șș i interașiștentșe șș i valorificarea Octombrie Directorii Graficul de așiștentșe
şi fișș elor de evaluare a activitaă tșii didactice. 2015 Sș efii de Planul de activitaă tși al
organizare comișii comișiilor metodice
metodice Fișș e de evaluare
Elaborarea ofertei educatșionale pentru anul șș colar 2015 – 2016. Mai Director Participarea la taî rgul
2016 Reșponșabilii de oferte
comișiilor educatșionale
metodice Oferta educatșionalaă a
șș colii
Elaborarea șș i coordonarea aplicaă rii procedurilor șș i activitaă tșilor de Noiembrie CEAC Baza de date șș i
evaluare șș i așigurare a calitaă tșii. 2015 informatșii
privind calitatea
șerviciilor
educatșionale
furnizate
Coordonare Înștruirea TÎC a tuturor cadrelor didactice șș i planificarea orelor șuștșinute Octombrie Director, Ateștare TÎC a
şi prin utilizarea șoft-ului educatșional AEL . 2015 Reșponșabilii tuturor cadrelor
monitorizare comișiei didactice ,
metodice Planificarea eficientaă
a activitaă tșilor AEL
121
Deșfaă șș urarea activitaă tșilor metodice prin organizarea de activitaă tși Permanent Reșponșabilii Planurile de
demonștrative îîn cadrul catedrelor, editarea de materiale metodice șș i de comișiei activitate
șpecialitate. metodice ale comișiei
metodice,
Materiale elaborate
de
cadrele didactice
Elaborarea unor programe șpeciale de știmulare a elevilor cu Permanent Profeșorii Graficul șș edintșelor de
performantșe îîn vederea participaă rii la concurșuri șș colare șș i care pregaă tire
extracurriculare de educare a comportamentului civilizat, de îîntaă rire a realizeazaă și materialele
ordinii șș i dișciplinei de editare a unor reviște șș colare. activitaă tși de realizate pentru
perfectșionare pregaă tirea
șuplimentaraă a
elevilor, Reviștele
șș colare
Elaborarea planurilor ștrategice privind maă șurile de îîmbunaă taă tșire a Semeștrul Î CEAC Raport de
calitaă tșii. autoevaluare
inștitutșionalaă
Organizarea șș edintșelor lectorate cu paă rintșii, dezbateri pentru prezentarea Permanent Director Dișeminarea corectaă
noii legișlatșii din domeniul îînvaă tșaămaî ntului. conform Sș efii de a tuturor
graficului catedraă informatșiilor privind
legișlatșia
șș colaraă
Popularizarea rezultatelor obtșinute de elevii șș colii la examene, olimpiade, Permanent Director Raportul privind
concurșuri interjudetșene șș i extracurriculare. ștarea calitaă tșii
proceșului de
inștruire șș i
educare
122
Control Analiza activitaă tșii deșfaă șș urate îîn șș coalaă , pe comișii metodice șș i îîn Conșiliul Periodic Director Plan de maă șuri
şi de adminiștratșie Sș efii de eficiente
evaluare catedraă
Elaborarea liștelor cu criterii de evaluare pentru unitaă tșile șș colare, cadre Semeștrul ÎÎ Sș efii de Criterii de evaluare
didactice șș i concurșuri șș colare. comișii adaptate
metodice unitaă tșii noaștre
șș colare
Comunicare Așigurarea conditșiilor pentru cei ce doreșc obtșinerea participaă rii la ÎÎn functșie de Director Cereri de îînșcriere
şi diverșe curșuri de formare șolicitaă ri
motivare Învitarea reprezentantșilor comunitaă tșii locale la activitaă tșile feștive ale Ocazional Director Învitatșii șpeciale
șș colii –deșchiderea anului șș colar, ziua șș colii, șerbaă ri șș colare. pentru
reprezentantșii
comunitaă tșii
locale
Rezolvarea rapidaă , tranșparentaă șș i eficientaă a conflictelor cu Permanent Director Comunicare eficientaă
reprezentantșii autoritaă tșilor locale șș i cu cei ai furnizaă rilor de șervicii . cu
autoritaă tșile locale șș i
furnizorii
de șervicii
DOCUMENTE CARE VOR FI ÎNTOCMITE PE BAZA PREZENTULUI PLAN MANAGERIAL

 Tematica șș i graficul Conșiliului de Adminiștratșie
 Tematica șș i graficul Conșiliului Profeșoral
 Planurile manageriale ale comișiilor
 Graficul de așiștentșe
 Activitaă tșile extrașș colare
 Activitatea de formare șș i perfectșionare
Director,
Daî lv Diana Maria
123
PROGRAM DE DEZVOLTARE
A SISTEMULUI DE CONTROL MANAGERIAL
ÎN CADRUL LICEULUI TEHNOLOGIC „CRIȘAN” CRIȘCIOR
I. BAZA LEGALĂ
 Legea nr. 234/2010 pentru completarea OG nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv;
 OMFP nr. 1649/2011 privind modificarea şi completarea OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern,
cuprinzând standardele de management/control intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial;
124
 OMFP nr. 946 / 2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la
entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 469 /
05.07.2011.
 OMECTS nr. 3910 / 10.03.2011 pentru aprobarea componenţei Comisiei de monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică
la nivelul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
În vederea aplicării legislației în vigoare cu privire la controlul intern/managerial se constituie la nivelul Liceului Tehnologic „Crișan
„Crișcior o Comisie formată din persoane nominalizate prin Decizia directorului Liceului Tehnologic „Crișan” Crișcior nr. 49 din
16.12.2011 care va avea atribuții în elaborarea standardelor de control managerial și parcurgerea tuturor etapelor elaborării acestuia .
II. SCOPUL PROGRAMULUI

Implementarea şi dezvoltarea standardelor de management/control intern (cuprinse în Codul Controlului Intern, aprobat prin Ordinul
946/2005) în cadrul Liceului Tehnologic „Crișan” Crișcior şi elaborarea procedurilor formalizate pe activităţi, în acord cu specificul instituţiei.
III. OBIECTIVELE PROGRAMULUI

 OBIECTIVE GENERALE
- realizarea atribuţiilor stabilite în concordanţă cu misiunea Liceului Tehnologic „Crișan” Crișcior;
- respectarea LEN nr. 1/2011 si a legislației secundar , a ROI al şi a deciziilor Liceului Tehnologic „Crișan” Crișcior conducerii unității
de învățământ ;
- crearea și dezvoltarea unui circuit eficient al documentelor și informațiilor precum și a unor proceduri de informare prin rapoarte
periodice ;
 OBIECTIVE SPECIFICE
125
- reflectarea în documente scrise a organizării controlului intern, a tuturor operaţiunilor instituţiei şi a elementelor specifice,
înregistrarea şi păstrarea în mod adecvat a documentelor ;
- înregistrarea în mod cronologic şi corect a tuturor operaţiunilor;
- asigurarea aprobărilor şi efectuării operaţiunilor exclusiv de persoane special împuternicite în acest sens ;
- asigurarea unei conduceri competente la toate nivelurile ;
- accesarea resurselor şi documentelor numai de către persoane îndreptăţite şi responsabile în legătură cu utilizarea şi păstrarea lor;
IV. ACŢIUNILE PROGRAMULUI, RESPONSABILITĂŢI, TERMENE
Nr. Acțiunea Indicatori Activități Responsabil Termen Verificare

crt. i
A) În domeniul standardelor referitoare la mediul de control (Standardele 1-6)

STANDARDUL 1 : ETICA , INTEGRITATEA
1 Cunoașterea de către - Directorul și salariații trebuie - Elaborarea de documente prin care Responsab Luna Director
angajați a să aibă un nivel corespunzător se aduce la cunoștința angajaților ilii de
Regulamentului de de integritate profesională și acțiunea menționată, cu semnătura comisii Noiembrie
personală și să fie conștienți de de luare la cunoștință .
Ordine Interioară și a metodice A fiecărui
importanța activității pe care o
documentelor care desfășoară . an școlar și
reglementează - Directorul , prin exemplul permanent
comportamentul personal și prin deciziile sale cu ocazia
acestora în cadrul sprijină și promovează valorile modificărilo
unității școlare etice și integritatea
r care apar .
profesională și personală a
( legislație personalului . Acțiunile
directorului trebuie să reflecte :
transparență , competență ,
inițiativă , respectarea
legislației în vigoare și a
126
confidențialității informațiilor ,
respectul față de angajați ,
tratament echitabil , abordarea
profesională a informațiilor
financiare .
- Angajații manifestă
comportamentul și desfășoară
acțiunile care sunt percepute ca
etice în unitatea școlară .
- Directorul și personalul școlii
sprijină funcționarea eficientă
a controlului financiar.
STANDARDUL 2 : ATRIBUȚII , FUNCȚII , SARCINI
2 Întocmirea , actualizarea - Atribuțiile instituției pot fi - Elaborarea și actualizarea Comisia Luna Director
și transmiterea către realizate numai dacă sunt Regulamentului de Ordine Interioară , pentru
personalul școlii a cunoscute de către angajați ; a contractelor de muncă ( respectiv a Revizuirea Octombrie a
- Fiecare angajat are un rol bine actelor adiționale ) și a fișelor de fiecărui an
Regulamentului de ROI
stabilit în unitatea de post , realizându-se concordanța între școlar și
Ordine Interioară , a învățământ , stabilit prin fișa atribuțiile instituției de învățământ și stabilită în
contractelor de muncă septembrie permanent
postului ; cele ale personalului .
. cu ocazia
- Încredințarea sarcinilor și - Îmbunătățirea în fiecare an școlar a
( respectiv acte adiționale comunicarea rezultatelor se fișelor de post astfel încât acestea să modificărilo
) și a fișelor de post . realizează numai în cadrul constituie unul din principalele Secretarul r care apar.
relației manager – angajat - instrumente în evaluarea școlii .
manager . performanțelor și responsabilizarea
- Managerii trebuie să identifice angajatului . Director.
sarcinile în realizarea cărora
salariații întâmpină dificultăți
și care au efecte negative
asupra managementului
unității de învățământ ;
127
STANDARDUL 3 : COMPETENȚĂ , PERFORMANȚĂ
3 Preocuparea pentru - Directorul și angajații trebuie - Elaborarea criteriilor de Directorul Perioada Consiliul de
ocuparea posturilor de să cunoască legislația , să aibă performanță pentru toate posturile și Iulie – Administrați
către persoane capacitatea și experiența evaluarea personalului ; ( pentru Septembri e
necesară îndeplinirii eficiente personalul
competente , cărora li se e a
și efective a sarcinilor . - Stabilirea necesităților de didactic
încredințează sarcini - Competențele angajaților pregătire fiecărui an
potrivit competențelor și li auxiliar și școlar /
trebuie să fie în concordanță a personalului și perfecționarea
se asigură condiții optime nedidactic) când este
cu sarcinile încredințate. acestuia;
pentru dezvoltarea Pentru a asigura acest IȘJ cazul .
profesională . echilibru trebuie realizate
Hunedoara
următoarele acțiuni :
- Definirea cunoștințelor ( concursul
și deprinderilor necesare
național de
fiecărui post ;
- Angajarea personalului titularizare
în baza unui document pentru
de evaluare bine definit ; personalul
- Realizarea unui plan de didactic )
pregătire a noului
angajat și revizuirea
necesităților de pregătire
cu ocazia evaluării
anuale .
- Stabilirea modalităților
interne de pregătire a
personalului , a politicii
de mobilitate ;
- Performanțele angajaților sunt
evaluate anual
și sunt comunicate angajatului
128
prin fișa de evaluare
( calificativul obținut) ;
- Nivelul de competență necesar

este cel care
constituie premisa
performanței ;
STANDARDUL 4 : FUNCȚII SENSIBILE
4 Identificarea funcțiilor - În unitatea școlară se - Elaborarea inventarului Responsabil Luna Directorul

sensibile și stabilirea unei întocmesc : funcțiilor sensibile , a listei cu salariații ii de noiembrie
proceduri adecvate de - Inventarul funcțiilor ce ocupă aceste funcții și a planului de Comisii a fiecărui
sensibile , listă cu rotație a acestora ;
rotire a salariaților care metodice . an / atunci
salariații care ocupă
ocupă astfel de funcții . funcții sensibile , planul când este
Secretarul necesar .
pentru asigurarea rotației
salariaților din funcțiile
sensibile , astfel încât un
angajat să nu activeze
într-o astfel de funcție
mai mult de 5 ani ;
- Inventarul funcțiilor cuprinde
acele funcții care prezintă un
risc semnificativ în raport cu
obiectivele stabilite iar rotația
personalului nu trebuie să
influențeze negativ activitatea
129
instituției sau personalul ;
STANDARDUL 5 : DELEGAREA
5 Stabilirea modului de - Delegarea de competență se - Întocmirea reglementărilor Directorul Când este Consiliul de
delegare a competențelor face ținând cont de delegare și elaborarea actului de cazul administrați
de imparțialitatea deciziilor ce delegare . e
urmează a fi luate de
persoanele delegate și de
riscurile asociate acestor
decizii ;
- Persoana delegată trebuie să

aibă
cunoștințele , experiența și
capacitatea necesară pentru a
efectua actul de autoritate
încredințat ;
- Asumarea responsabilității de
către salariatul
delegat se face prin
semnătură ;
- Subdelegarea este posibilă

doar cu acordul directorului iar
delegarea de competență nu îl
exonerează de
responsabilitate ;
STANDARDUL 6 : STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
6 Stabilirea competențelor , - Competența , - Elaborarea Regulamentului Comisia de Luna Directorul

responsabilitatea,
130
responsabilităților și sarcina și de ordine interioară al Liceului elaborare a Septembri
sarcinilor și a obligației de obligația de a raporta sunt Tehnologic „Crișan” Crișcior ROI e a fiecărui
a raporta pentru fiecare atribute asociate postului ; stabilită la an școlar
compartiment al unității acestea trebuie să fie clare , începutul
școlare . coerente și să reflecte fiecărui an
realizarea obiectivelor școlar
instituției ;
- Competența reprezintă
capacitatea de a lua
decizii , în limite stabilite ,
pentru realizarea
activităților specifice postului

iar responsabilitatea este
obligația de a îndeplini
sarcinile în limitele de
competență ;
- Raportarea reprezintă obligația

de a informa
asupra îndeplinirii sarcinilor ;
B) În domeniul standardelor referitoare la performanțe și managementul riscului (Standardele 7-11 și 15)

STANDARDUL 7 : OBIECTIVE
7 Stabilirea obiectivelor - Obiectivele generale sunt în - Directorul face cunoscute Directorul La Consiliul de
generale , specifice , a concordanță cu personalului obiectivele aprobate în începutul administrați
strategiilor și direcțiilor de misiunea unității de ședințele Consiliului de fiecărui an e
învățământ și sunt transpuse în administrație;
acțiune ale Liceului școlar și
obiective specifice și în - Obiectivele sunt cuprinse în planul
Tehnologic „Crișan” ori de câte
131
Crișcior în conform citate rezultate așteptate pentru operațional ; ori sunt
cu legislația în vigoare . fiecare activitate apoi sunt modificări
comunicate personalului ;
școlii ;
-
Obiectivele trebuie să fie
astfel definite încât să
răspundă pachetului de cerințe
”S.M.A.R.T.”
- Stabilirea obiectivelor este
sarcina directorului iar
responsabilitatea realizării
acestora revine atât
directorului cat și angajaților ;
STANDARDUL 8 : PLANIFICAREA
8 Elaborarea bugetului - Planificarea este una din - Se elaborează bugetul de venituri și Contabil În Director
Liceului Tehnologic funcțiile esențiale ale cheltuieli pe surse de finanțare conformitat
„Crișan” Crișcior de managementului și se referă la ( Primăria Comunei Crișcior și ISJ e cu legea CA
repartizarea eficientă a Hunedoara ) și se înaintează
venituri și cheltuieli al finanțelor
resurselor , pornind de la ordonatorului principal de credite
stabilirea nevoilor pentru publice în
pentru aprobare ; vigoare
realizarea obiectivelor ;
Elaborarea statelor de - Planificarea se realizează în - Elaborarea statelor de funcții a
funcții conformitate cu legea personalului didactic , didactic
finanțelor publice în vigoare , auxiliar și nedidactic ;
în funcție de mărimea - Elaborarea procedurilor de
instituției de învățământ , de perfecționare a personalului și Octombrie
obiectivele stabilite ; nedidactic , stabilirea unei sume
- Având în vedere caracterul pentru perfecționare ;
Întocmirea planului de limitat al resurselor Școlii - Stabilirea unor reglementări privind
perfecționare a Generale ”Preot Iosif Comșa” condițiile tehnice și economice
132
personalului. Ribița , repartizarea acestora pentru efectuarea reparațiilor curente Secretar
necesită decizii cu privire la sau capitale ;
cel mai eficient mod de alocare - Monitorizarea investiției , a costului
a fondurilor ; estimativ și a caracteristicilor
tehnice ; Decembrie
- Reglementarea modului de
Întocmirea planurilor de inventariere a bunurilor , Legea nr.
reparații . 22/1969 .
Director
- Stabilirea modului de alocare a
fondurilor pentru salarii , gradații și
alte sporuri ;
- Reglementări privind plata
Întocmirea planurilor de salariilor ;
investiții : de natura Decembrie
achiziției de bunuri. - Reglementări privind :
Declarația 112 privind obligațiile de
plată la bugetul de stat ; Director
Gestionarea bunurilor
Declarația privind evidența nominală a Contabil
Întocmirea statelor de asiguraților și a obligațiilor de plată către
plată bugetul asigurărilor pentru șomaj ;
Declarația privind evidența nominală a

obligațiilor de plată către bugetul Decembrie
asigurărilor sociale de stat ; (pentru anul
Plata salariilor / următor)
Declarația privind achitarea obligațiilor
alimentarea cardurilor ; de plată a contribuțiilor la asigurărilor Contabil Permanent
sociale de sănătate și a listelor nominale ; Director
Întocmirea declarațiilor de Lunar , până
impunere . Declarația privind impozitul pe clădiri
133
pentru spațiile închiriate; în data de 5
ale lunii
Întocmirea documentelor de evidență a Contabil următoare
salariaților; de plată;
Întocmirea documentului imprimat .
Până în 12
ale lunii
următoare
celei de
Contabil
plată;
Reglementă
Elaborarea de reglementări privind
ri privind
achiziția bunurilor în conformitate cu
plata
legislația în vigoare .
salariilor .
Permanent
Evidența salariaților Până în 10 a

lunii
următoare
Întocmirea bilanțurilor trimestrului
contabile încheiat .
Permanent
Secretar
134
Contabil
Achiziționarea bunurilor
Director
- -
- -
- -
135
Unitatea de învaţământ: Liceul Tehnologic “Crișan
Profesor Dâlv Diana Maria

Data: 15 XI 2015
Clasa: a-X-a
Proiect de lecţie
Obiectul: Educație antreprenorială
Subiectul: Informarea și protecția consumatorului
Tipul de lectie: mixtă: însușire de cunoștințe, comunicare, de consolidare a informațiilor
Scopul – informativ: însuşirea cunoştinţelor cu privire la: etichetarea mărfurilor ,certificate

de garanție, obligațiile statului
- formativ: să dobândească deprinderile necesare unui consumator instruit
- educativ: să-și dezvolte interesul pentru educarea simțului civic și pentru studiul
drepturilor consumatorilor
Obiective operaţionale: la sfârşitul lecţiei cel puțin 80% din colectivul de elevi trebuie:
O1: să indice cel putin 3 dintre principalele aspecte ale codului consumului și a ordonanței
privind protecția consumatorilor pe baza informatiilor căutate pe internet de către
elevi. Obiectivul se consideră atins dacă cel puțin 80% dintre elevi rezolvă corect itemul 1 din
fișa de evaluare;
O2: să exemplifice două situaţii de încălcare a drepturilor consumatorilor. Se consideră

împlinit acest obiectiv dacă cel puțin jumătate din colectivul de elevi reușește să-l rezolve;
O3: să enumere două din drepturile consumatorilor și două elemente esențiale care trebuie să
existe pe eticheta mărfurilor.Cerința obiectivului este soluționată dacă peste 80% din elevi
reușesc să rezolve corect obiectivul;
O4: să cunoască două organisme care protejează consumatorul. Reușita obiectivului constă în
rezolvarea itemului în proporție de 80% de către elevi;
Strategia didactică:
- metode de învăţământ: expunerea elevilor, explicația didactică, conversatia, jocul de

rol.
- forme de organizare a colectivului: grupală şi individuală

136
- materiale didactice: manuale de educație antreprenorială, videoproiector, calculator,
internetul
Material bibliografic: Educaţie antreprenorială, manual pentru clasa a - X – a, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 2005
Educaţie antreprenorială, manual clasa a X-a, editura Sigma,

București 2005
Desfăşurarea activităţii
Obiective Momentele lecției Timp Conținutul lecției Strategia Evaluarea

operaționale alocat didactică
- salutul
- verificarea
prezenței elevilor
1.Momentul 5 minute
organizatoric - pregătirea
materialului didactic
- asigurarea-conversație
disciplinei
-instructaj
- verificarea temei de- conversația de

acasa verificare
2.Reactualizarea 5 minute - orală
ideilor ancoră - cantitativ și- explicație
calitativ
-conversație de
reactualizare - frontală
- joc didactic
(formularea unor
3.Captarea atenției 1 minut afirmații la care să se
răspundă cu adevărat -
sau fals) conversație
- se scrie pe tabla
titlul lecției
- se comunică
4.Comunicarea importanța temei și a
subiectului lecției noi modului de
137
și a obiectivelor 2 minute desfășurare a- conversație
activității
- explicație
-schemă a lecției
-prezint: - explicația
didactică
 drepturile realizată și
consumatorului printr-o
 legislația privindprezentare
protecția powerpoint
consumatorului
 încălcări ale- învățarea

drepturilor prin descoperire
25 consumatorilor (lucru cu
minute
 organisme computerul)
5.Dirijarea învățării guvernamentale cu

rol în protecția
consumatorului -formativă
-descriu fiecare
element in parte
6.Obținerea
performanței;
Obiectivele Asigurarea feedback-10 -temă de lucru pe- jocul de rol -frontală
ului minute echipe
1,2,3,4
Se vor face aprecieri

individuale și
colective asupra
activității
desfășurate.Se trag
concluzii privind
însușirea de către
7.Aprecieri
elevi a modului de
generale/individuale
2 minute implementare și
utilizare
prezentarilor. Se
remarcă utilitatea
acestora
138
- conversație
Motto: „Tindeți spre perfecțiune în tot ceea ce faceți.
Luați ce e mai bun din tot ce există şi faceți-l şi mai bun. Și dacă acel ceva nu există, creați-l!”
(Sir Henry Royce)
Proiect didactic
REPERE GENERALE:
139
Disciplina: Firma de exercițiu
Clasa: a XII-a
Data: sem. I, an şcolar 2015-2016
Profesor: Dâlv Diana
Tema: Fluxul de activităţi la GAVROCHE - CAFE. BRASSERIE. (firma mamă a FE
DA VINCI CAFE SRL)
 Tipul lectiei: formare priceperi si deprinderi intelectuale, lecția bazata pe
aplicații practice
 Scopul lecţiei: Exersarea priceperilor şi deprinderilor de concepere, de
promovare, de negociere şi de comunicare profesională în firma de exercițiu.
 Locul de desfasurare: - sedoul social şi punctul de lucru a FIRMEI MAMĂ
 Durata lectiei: 120 min.
COMPETENŢE CHEIE:
 abilităţi antreprenoriale
 deprinderi de lucru în echipă
 capacitate de conducere
 autonomie de lucru
 luarea de decizii şi asumarea răspunderii
 culegerea şi prelucrarea independentă a informaţiilor
 gândirea creativă
 aplicarea în practică a cunoştinţelor teoretice
 rezolvare de situaţii problemă
 perseverenţă
 organizarea locului de muncă
COMPETENTE SPECIFICE (CS):
 Realizarea si prezentarea unor aplicatii practice specifice domeniului

STRATEGII DIDACTICE:
 principii didactice
- principiul legarii teoriei de practica;
- principiul insusirii conştiente şi active a cunoştințelor;
 metode de invatamant
-metode de comunicare orala: conversatia, explicatia;
-metode de actiune: studii de caz, problematizarea;
 procedee de instruire
-conversatia;
-problematizarea prin crearea situatiilor problema;
-exercitii de consolidare si sistematizare;
 forme de organizare a activitatii instructive

- frontală;
- pe grupe;
 forme de dirijare a activitatii
140
- dirijata de profesor sau prin materiale didactice;
- pe grupe de elevi in functie de numarul acestora din compartiment;
 resurse psihologice:
 capacitatea de invatare a clasei:
- elevii si-au insusit notiunile teoretice predate la disciplinele
economice, precum si modul de utilizare a acestora;
- elevi reusesc sa realizezeze identificarea unor aplicatii specifice cu o
larga raspândire în domeniu si sa aplice notiunile teoretice insusite.
 diagnosticul motivatiei:
- interesul pentru insusirea cunostintelor necesare realizarii unor
aplicatii specifice domeniului
 motivatia:
- constientizarea impactului social, economic si moral al disciplinelor
economice si al aplicatiilor acesteia. In acest sens pe parcursul anului
scolar se va pune un accent deosebit pe dezvoltarea proiectului care
să cuprindă activitati specifice unei aplicatii complexe.
Prin aplicatie complexa se va întelege o aplicatie care
cuprinde mai multe activitati legate între ele si care sa ofere o
imagine de ansamblu asupra activitatilor ce pot fi realizate în cadrul
unui departament al unei firme, unitati economice etc. din domeniul
de specializare al elevilor.
- constientizarea necesitatii utilizarii Internet-ului pentru

documentare, comunicare si prezentare a informatiilor in domeniul
proriu de activitate;
- organizarea şi conducerea activități în cadrul companiilor din
domeniul serviciilor;
- fundamentarea strategiei de dezvoltare.;
- elaborarea ofertei de produse şi servicii a companiei;
- ținerea evidenței contabilă a companiei;
- efectuarea analizei eficienței economico-financiare a companiei.
 resurse materiale
- calculatoare (sistem de operare Windows, pentru utilizare: Microsof
Office, conectare la Internet)
- caiet de notițe;
- protofoliul firmei de exercitiu;
- proiect didactic;
- fişe de lucru cu exercitii practice
 material bibliografic de specialitate
- Pentru elevi:
 Manolescu A. - Managementul întreprinderii, Ed.Coresi, Bucureşti 2001
 Popa Ileana, Scarlat Alice, Vonea Razvan - Economia Intreprinderii pentru
bacalaureat, editura Didactica Militans- Casa corpului didactic Oradea,
2006
 www.tvet.ro/Auxiliare curriculare
 instrumente de evaluare:
- fişe de observație pentru probe practice
141
- portofoliul firmei de exercitiu
Observatie: Pentru buna desfasurare a orelor si aplicarea programei, profesorul de

trebuie sa colaboreze cu agenții economici pentru realizarea unor activitati specifice
domeniului. Se va avea in vedere “Firma de exercitiu”, programele de educatie economica
oferite de Junior Achievement România asociatie non-profit membru al Junior Achievement
International, USA si Junior Achievement - Young Entreprise, Europe.
DESFASURAREA ACTIVITATII
Pregatirea lectiei
- Întocmirea proiectului didactic;

- Întocmirea fiselor de documentare, fiselor de lucru, a fisei de autoapreciere a
activitatii.
Structura lectiei pe secvente de instruire
CS Min Activitatea desfasurata de profesor si de elevi

MI
15’ Momentul organizatoric
- deplasare la agentul economic

- verificarea frecventei elevilor;
- verificarea existentei resurselor materiale;
Captarea atentiei si trezirea interesului pentru lectie
Profesorul:
- anunta subiectul lecției vizită:

Fluxul de activităţi la GAVROCHE - CAFE. BRASSERIE.
- informeaza elevii ca dupa parcurgerea acestei elcții acestia trebui så stie:

 Cum este organizatå o unitate economică.
 Cum este structurată organigrama firmei.
 Care sunt compartimentele firmei și ce activităț specifice se desfășoară
la nivelul lor.
 Ce metode de prelucrare a datelor se pot folosi la nivelul unei unități
economice.
- argumenteaza utilitatea studierii acestui subiect in vederea pregatirii
profesionale Exp
- anunță subiectul lectiei si explica modul de desfasurare a activitatii
142
MI
Realizarea si prezentarea unor aplicatii practice specifice domeniului
90’ Prezentarea continutului noii lectii
Profesorul solicita elevilor:
- sa urmareasca Fişa de documentare(anexa 1)

- sa intervina asupra subiectelor discutate
- sa realizeze conexiuni cu notiunile abordate la disciplina Economie şi Exp
Educație antreprenorială
Elevii: Probl
- vor parcurge Fişa de documentare

- vor urmarii explicatiile oferite de profesor
Prezentarea materialului stimulativ
Profesorul şi agentul economic urmarind functionarea unei unitati economice cu

împartirea acesteia pe compartimente si activitati, pentru care se poate utiliza
calculatorul, ofera exemple concrete de:
- Functii ale personalului

- Fisa postului
- Compartimente si clasificarea acestora in functie de modul de realizare
a obiectivelor organizatiei Exp
- Relatiile organizaorice si subdiviziunile organizatorice ale unei
organizatii
- Organigarama FIRMEI MAMĂ
- Oferta de produse
- Realizarea evidentei contabile şi a situațiilor financiare
143
MI
Asigurarea conexiunii inverse
Elevii sunt rugati de profesor:
- să precizeze care sunt relatiile organizatorice care pot să apară la firma

mamă
- să schiteze o altă organigramă pentru firma mamă


144
MI
10’ Aprecierea activitatii
Profesorul coordoneaza si urmareste desfasurarea activității practice.
- urmareste capacitatea elevilor de a realiza sarcinile trasate si ajuta acolo

unde este cazul;
- urmareste conduita elevilor la lectie (Activ, tot timpul, spontan/ Numai Obs
cand este solicitat/ Inactiv ,absent),
- urmareste daca elevii se sustrag/nu se sustrag sarcinilor colective,
- face aprecieri cu privire la activitatea desfasurata
- noteaza, prin sondaj, elevii in functie de activitatea depusa la lectie,
justificand nota acordata
Exp.
5’ Tema pentru acasa
Profesorul:
- sa consulte subiectul discutat apelând sursele bibliografice;

- propune tema pentru acasa (anexa 2)
ANEXA 1
Fluxul de activități în FIRMA DE EXERCIȚIU
Departamentul Secretariat:
 Procesarea intrărilor şi ieşirilor de poştă;

 Stabilirea de contacte noi cu celelalte firme de pe piața firmelor de exercițiu;
 Folosirea internetului pentru transmiterea raspunsurilor spre mediul extern al firmei, pentru
distribuirea e-mailurilor primite şi căutarea de informații;
 Primirea partenerilor de afaceri şi a persoanelor externe şcolii, cu ocazia unor întâlniri fixate
pentru diverse evenimente;
 Achiziționarea şi administrarea materialelor de birou;
 Administrarea bazei de date de adrese şi actualizarea ei continuă;
 Utilizarea telefonului şi a faxului;
Departamentul Resurse Umane:

 Construirea dosarelor de personal;
145
 Stabilirea numărului de ore săptamânal şi lunar;
 Completarea contractelor individuale de muncă;
 Stabilirea nevoilor de instruire / perfecționare;
 Administrarea dosarelor de personal;
Departamentul Contabilitate:
 Prelucrarea documentelor justificative şi înregistrarea acestora în contabilitatea generală a
societății;
 Întocmirea registrului de casă;
 Întocmirea lunară a balanței de verificare;
 Efectuarea de analize;
 Efectuarea plăților;
Departamentul Vânzări:
 Supravegherea încasărilor;
 Încasarea sumelor pentru care plata s-a făcut prin card de credit;
 Întocmirea somațiilor;
 Redactarea scrisorilor de răspuns la notificările de neconformitate şi pentru mărfurile
returnate;
 Discuții de vânzări;
 Actualizarea listei de clienți;
Departamentul Marketing:
 Publicitate pentru vânzări ;

 Promovarea vânzărilor;
 Public relations;
 Vânzări personalizate;
 Atragerea de clienți noi.
146
ANEXA 2
FIȘA DE APRECIERE A ACTIVITĂȚII DESFĂȘURATE

LA ......................................................................................
1. Cu note de la 1 la 5 cum apreciați activitatea practică

desfăşurată?.........................
(1 slabă, 2 satisfăcătoare, 3 indiferent, 4 utilă, 5 foarte utilă)
2. Cum apreciați atitudinea agentului economic față de firma de

exercițiu?...............
(1 necorespunzătoare, 2 corespunzătoare, 3 excelentă)
3. Cât de util este portofoliul prezentat de agentul

economic?......................................
(1 neinteresant, 2 m-a ajutat să înțeleg mai bine ce se întâmplă într-o firmă
reală)
4. Descrieți într-o frază experiența trăită azi.

.............................................................................................................................
......
.............................................................................................................................
......
147
PROIECT DIDACTIC
1. Date generale
Unitatea de învătământ – Liceul tehnologic „Crișan” Crișcior

Profesor – Dâlv Diana Maria
Data – 26.10.2015
Clasa - a X-a
Disciplina - Educaţie antreprenorială
Capitolul – Managementul resurselor personale
Tema – Întreprinzător şi manager
Tipul lecţiei-mixtă, de verificare, transmitere de cunoştinţe
Timp alocat - 50min.
Obiectivele instruirii:
a) Competenţe generale:
- Utilizarea conceptelor specifice educaţiei antreprenoriale pt. explicarea unor fapte,

evenimente, procese din viaţa reală.
- Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea unor situaţii problemă, precum şi în analizarea
posibilităţilor personale de dezvoltare.
- Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice.
- Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în schimbare.
- Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii.
- Formularea unor opinii referitoare la rezolvarea problemelor comunităţii, privind iniţierea şi
derularea afacerilor.
b) Competenţe specifice:
C1 - Identificarea prevederilor legislative referitoare la întreprinzător

C2 - Definirea întreprinzătorului
C3 - Enumerarea factorilor care influenţează manifestarea spiritului antreprenorial
C4 – Definirea managerului
C5- Corelarea nivelurilor de management cu aptitudinile necesare
C6- Compararea întreprinzătorului cu managerul.
Strategia didactică
a) Metode şi procedee didactice: expunerea, dezbaterea, prezentare power-point,

conversaţia euristică,explicaţia, joc de rol
b) Mijloace de învăţământ: manual, fişe de lucru, fişa de feed-back, videoproiector
Locul de desfăşurare: sala de clasa
148
Forme de desfăşurare a instruirii : frontal, individual, pe grupe
Bibliografia
-Educaţie antreprenorială –cls. a X-a, ed. Corvin
-Programa şcolară pt. Educaţie antreprenorială –cls. a X-a, nr. 4598 / 31.08.2004
-Economia întreprinderii şi elemente de legislaţie-manual pt. cls a XI-a, ed. Economică
Preuniversitaria
149
2. Desfăşurarea lecţiei
MOMENTELE COM ACTIVITATE PROFESOR ACTIVITATE ELEV STRATEGII

LECTIEI PET METODE FORME MIJL
1 2 3 4 5 6 7
MOMENT se stabileşte prezenţa. Elevii răspund la auzul numelui lor,
ORGANIZATORIC se asigura existenta bazei materiale pregătesc pentru lecţie. Sunt
( 1 min)
se aşează elevii pe grupe solicitaţi sa se organizeze în 3 grupe
în funcţie de stilul de învăţare
VERIFICAREA Se realizează pe bază de intrebari:

CUNOSTINTELOR - Ce este cariera? - Tema despre care s-a vorbit ora Conversaţia Frontal
ANTERIOARE
(5-7 min)
- Ce este planul personal de trecuta este:” Cariera”
carieră?
- Enumeraţi factorii care - elevii răspund la întrebări

influenţează planificarea carierei
- Ce doresc astăzi angajatorii?
CAPTAREA Se anunţa titlul noii teme: - elevii notează in caiete titlul

ATENTIEI şi Întreprinzător şi manager
ANUNTAREA NOII lecţiei.
TEME
(1 min)
DIRIJAREA C1 Profesorul atrage atenţia asupra a - elevii definesc întreprinzătorul

INVATARII patru aspecte care caracterizează având în vedere cunoştinţele
(30 min)
întreprinzătorul: interdisciplinare Video-
-întreprinzătorul este un iniţiator proiector
(nu numai în domeniul economic,
chiar dacă acesta este cea mai
150
extinsă arie de manifestare a
spiritului antreprenorial);
C2 -întreprinzătorul îşi asumă riscurile
derivate din acţiunea sa (materiale, - Elevii urmăresc prezentarea video Conversaţia Frontal
psihice, sociale); Cei cu stil de învăţare vizual citesc
-întreprinzătorul este un inovator (în cele patru aspecte sesizate de
sensul că exploatează noi combinaţii profesor. Elevii cu stil de învăţare
a ceea ce există deja); auditiv pun întrebări:
-întreprinzătorul îşi manifestă - Ce este un iniţiator? Dar un
spiritul antreprenorial în vederea inovator?
obţinerii unor satisfacţii(materiale, Elevii cu stil de învăţare practic
psihologice, sociale sau morale). răspund la întrebări.
C3 Profesorul enumeră factorii care Precizează care sunt riscurile
influenţează manifestarea spiritului asumate de întreprinzător.
antreprenorial:
1) Factori macroeconomici:
a) starea generală a economiei Elevii precizează factorii care Conversaţia Individu Video-
(existenţa unor faze de creştere sau influenţează intrarea în afaceri euristică al proiector
reducere a activităţii economice) Răspund la întrebările profesorului:
b )rata inflaţiei - Ce este inflaţia?
c) rata dobânzii (multe dintre afaceri - De ce rata dobânzii influenţează
se fac în baza unor împrumuturi) demararea unei afaceri?
d) accesul la capital (existenţa unor - Legislaţia din ţara noastră este
posibilităţi de finanţare a activităţilor favorabilă pentru realizarea unei
economice nou demarate) afaceri?
e) reglementări juridice (legate de
ex. de facilităţi guvernamentale
pentru afaceri).
2) Factori microeconomici:
a) competenţa antreprenorială
(deţinerea unui potenţial propriu în
acest sens: cunoştinţe legate de
151
producţie, marketing, domeniul
financiar, etc); Elevii dau exemple privind acţiunea Studiu de Pe grupe Fişe de
b) resursele umane (pregătirea şi factorilor micro şi macroeconomici caz lucru
loialitatea salariaţilor); asupra manifestării spiritului
c) atitudinea faţă de muncă; antreprenorial
d)planificarea activităţilor.
C4 Profesorul defineşte managerul: Elevii identifică funcţiile de bază Explicaţia Video-
Managerul este persoana care duce ale managerului proiector
la îndeplinire obiectivele unei
organizaţii, realizând patru activităţi
de bază ale managementului:
planificare, organizarea,
coordonarea şi controlul
C5 Profesorul prezintă corelaţiile între Elevii explică ce sunt abilităţile

nivelurile managementului şi conceptuale, umane şi tehnice.
aptitudinile necesare fiecărui nivel. Elevii cu stil de învăţare practic
desenează la tabla schema care pune
în evidenţă corelaţia între nivelurile
managementului şi abilităţi
C6 Prezentarea caracteristicilor Elevii compară întreprinzătorul cu Joc de rol Grupal

întreprinzătorului şi managerului managerul.
Doi elevi cu stil de învăţare vizual şi
practic joacă rolul
întreprinzătorului, respectiv
managerului.
REALIZAREA FEED- Se distribuie fiecărui elev un test de Elevii rezolvă testul Frontal
BACK-ului autoevaluare. Test de
(10 MINUTE) Prof verifica testele si argumentează auto-
152
notele si stabileşte rezultatele pe evaluare
clasa (procentual)
Identificaţi pentru o unitate

TEMA PENTRU comercială factorii macroeconomici
ACASĂ
( 1 MIN.)
şi microeconomici care pot
determina succesul afacerii.
Pe parcursul lecţiei s-au folosit si realizat:

Principiul integrării teoriei cu practica prin folosirea datelor asimilate în lecţia anterioara, ca antecedente pentru rezolvarea unor sarcini
ulterioare si prelungirea procesului de însuşire a unor cunoştinţe prin recursul la activităţi materiale, concrete, motrice.
Principiul respectării particularităţilor de vârsta si individuale
Principiul accesibilităţii cunoştinţelor, priceperilor si deprinderilor prin dimensionarea conţinutului învăţământului in funcţie de posibilităţile
psihice de vârsta si individuale ale copiilor.
Principiul sistematizării si continuităţii in invatare prin predarea integrata a informaţiilor, asigurarea unei continuităţi si conexări fireşti si prin
trecerea de la antecedentul la consecventul explicativ,
Principiul intuiţiei,
Principiul participării active si conştiente a elevului la activitatea de predare, invatare, evaluare prin participarea la aflarea cunoştinţelor pe care
profesorul îl propune in mod difuz, indirect.
153
Bariere de comunicare în educație
Omul comunică zilnic cu semenii săi: acasă, la locul de muncă, în magazin, pe stradă,
etc. Mijlocul de comunicare cel mai des utilizat este limbajul oral sau scris. Rolul limbajului
în educație este cunoscut și recunoscut pentru transmiterea informațiilor, pentru formarea
gândirii, pentru autoreglarea activității și stabilirea de relații cu elevii, cu părinții,cu celelalte
cadre didactice, etc. În comunicarea didacticã intervin, determinând-o sau numai influentând-
o, factori multipli care pot fi grupati în urmãtoarele categorii: caracteristicile profesorului,
caracteristicile elevului sau clasei, caracteristicile canalului de transmitere si ale contextului în
care se desfãsoarã actul comunicativ. Din perspectiva cadrului didactic conteazã stilul
didactic, strategiile de instruire abordate, competentele de exprimare clarã, precisã,
argumentatã, accesibilã, implicarea profesionalã, formele de motivare utilizate, tipuri de
relatii pedagogice(de conducere, afective). Însă indiferent de mijlocul de comunicare și de
persoanele cu care comunici pot apărea bariere în comunicarea cu aceștia.
Problema relaţiilor dintre cadrul didactic şi părinţi reprezintă, probabil, unul dintre cele
mai importante subcapitole ale "lucrării"managerului şcolar. Cercetările arată că cei mai mulţi
profesori nu sunt prea optimişti atunci când sunt rugaţi să aprecieze acurateţea şi eficienţa
comunicării cu părinţii. Barierele în calea unei comunicări eficiente cu părinţii sunt mult mai
mari decât şi le închipuie majoritatea cadrelor didactice şi, în special, cadrele didactice tinere.
Regulile cunoscute şi acceptate, privind relaţia cu colectivul de părinţi, sunt cele clasice, însă
multe dintre ele rămân acum depăşite de investigaţiile educaţionale moderne.
Identificarea principalelor cauze ale unei comunicări ineficiente cu părinţii sunt:
problemele de ascultare, lipsa conexiunii inverse, falsa conexiune inversă, rezistenţa la critică,
percepţia selectivă şi subiectivitatea, obţinerea informaţiei prin manipulare discretă, ascultarea
afectivă, inadvertenţe de limbaj, bariere culturale etc. Iată într-o prezentare detaliată defectele,
însoţite de sugestii pentru corecţia lor imediată:
a. Problemele de ascultare provin din faptul că profesorul are falsa impresie că întotdeauna
comunicarea cu părinţii este nevoia sa de a-i informa pe scurt pe aceştia despre diverse
probleme. Realitatea este că profesorul îşi petrece cea; mai mare parte din timpul relaţiilor cu
părinţii sau, mai degrabă, ar fi recomandabil să şi-o petreacă, în receptarea şi primirea
mesajelor ,din partea acestora Dorinţa cadrului didactic de a avea numai el iniţiativa (fapt
conferit prin statutul instituţional al funcţiei) poate conduce la o falsa impresie şi chiar
154
presupunere că. o bună:,comunicare este sinonimă",cu transmiterea informaţiilor şi a
părerilor;
b. Lipsa conexiunii inverse are în vedere faptul că profesorul porneşte în relaţia cu părinţii
de la premisa comunicării corecte cu aceştia, întrucât ci numai ei au datoria de a înţelege şi de
a asculta orice fel de mesaj din partea educatorului. Sunt mulţi părinţi inhibaţi în a pune
întrebări, chiar dacă nu au înţeles prea multe din mesajul cadrului didactic (şi chiar şi în cazul-
unui context relaţional calm şi echilibrat cu aceştia). Un cadru didactic eficient lasă nu numai
spaţiu întrebărilor, în comunicarea cu părinţii, ci îi şi provoacă să facă ei acest lucru;
c. Falsa conexiune inversă are în vedere faptul că foarte mulţi părinţi, dintr-o multitudine de
puncte,de vedere, lasă, prin tăcere ori prin alte semnale de tip nonverbal, impresia că au
înţeles şi că sunt şi de acord cu tot ceea ce a transmis cadrul didactic respectiv, numai că, de
foarte multe ori,. disimularea este reuşită şi poate prejudicia o comunicare eficientă. şi
performantă. Cadrul didactic,cunoscând faptul că părintele are, de cele mai multe ori interesul
de a nu-l contrazice, trebuie să se asigure, prin mijloace verbale dar mai ales nonverbale
suplimentare că părintele. este în posesia. informaţiilor corecte ;
d. Rezistenţa la critică poate constitui unul dintre obstacolele cele mai frecvente dar şi mai
dificil de depăşit deoarece sunt ocazii în care feed-back-ul este căutat, dar se dovedeşte a fi
nefavorabil. Controlul mândriei personale şi apelul la efectul de prestigiu, solicitate de
anumite situaţii manageriale foarte dificile, când acţiunile noastre se dovedesc a fi criticate de
unul sau mai mulţi părinţi, trebuie să reprezinte elemente normale, pentru ca o relaţie
fructuoasă să se instaleze între părinţi şi cadrul didactic. Continuitatea şi dezvoltarea acestor
relaţii nu se pot întemeia pe duplicitate, pe minciuni şi pe linguşiri, ci pe adevăr, comunicat cu
realism şi cu bun-simţ
e. Percepţia selectivă şi subiectivitatea se referă la faptul că simplul volum al datelor
accesibile implică faptul că trebuie să avem o oarecare bază pentru a decide ce mai trebuie să
căutăm şi la ce să reacţionăm.
Abilităţile cadrului didactic în interacţiunile cu părinţii trebuie să constea şi în a recunoaşte
zonele problematice ale unor abordări pline de subiectivism ;
f. Obţinerea informaţiei prin manipulare discretă prezintă necesitatea ca, uneori, cadrele
didactice, mai ales dacă au o discuţie cu unii părinţi inhibaţi, să prezinte un anumit caz sau o
anumită problemă, ,comună întregului colectiv de părinţi. Lamentarea târzie a cadrului
didactic, "Mie de ce nu mi-a spus nimeni", atunci când este pus în fata unei probleme de
interes general, reproşată într-un cadru organizat, rec1amă din partea acestuia o conduită
155
informaţională mai atentă în viitor;
g. Ascultarea afectivă este o altă barieră în calea actului de comunicare şi se exprimă prin
gradul de impresionabilitate al unui mesaj, transmis de un părinte; formulat de o manieră
puternic afectivă, poate determina o recepţie viciată a ideilor esenţiale, în favoarea părintelui
şi în defavoarea cadrului didactic;
h. Alegerea momentului şi a locului pentru a-i invita pe părinţi să se exprime, spaţiul,
contextul, participanţii sunt tot atâtea variabile ale unei situaţii de comunicare.
i. Inadvertenţele de limbaj pot constitui bariere grave în calea comunicării dintre profesor şi
părinţi. Un limbaj căutat, cu elemente psihopedagogice şi de ordin tehnic, ori plin de
neologisme şi de preţiozitate la nivel pe stil, poate constitui un factor de blocaj al comunicării
părinţi-cadre didactice. Un limbaj simplu, direct, în termeni normali, adaptat interlocutorului
constituie soluţia acestei situaţii de blocaj;
j. Barierele culturale constituie, de asemenea, factori frecvenţi ai neînţelegerilor~părinţi-
cadre didactice, cu atât mai mult cu cât părinţii se consideră inferiori la acest capitol cadrului
didactic. Ascendentul de cultură constituie un factor de asimetrie normală a relaţiei amintite.
Profesorul însă nu trebuie să exacerbeze rolul acestei eventuale discrepanţe, făcând tot
posibilul ca dezechilibrul de cultură să se transforme, printr-o chibzuită cumpătare, într-un
raport echitabil.
Toate fenomenele anterior amintite trebuie să reprezinte, la nivelul pregătirii iniţiale a cadrului
didactic, elemente de formare şi dezvoltare profesională pentru un bun management al clasei
de elevi.
Rolul profesorului consilier în satisfacerea trebuințelor și dorințelor

elevilor
156
În ultimii zece ani ai secolului al XXI-lea, prin perfecționarea tehnologiei informațiilor și
a comunicațiilor, prin dotarea școlilor și prin înnoirea conținuturilor, ca principal factor
exponențial al procesului de învățământ, profesorul modern reunește o serie de competențe,
calități și roluri.
Noțiunea de profesor este asociată în minte, pentru fiecare dintre noi, cu ,,portretul unei
anumite persoane care întruchipează tot ceea ce credem noi că reprezintă modelul de dascăl”,
sau cu o serie ,,de trăsături, selectată din mulțimea de exemple oferită pe timpul anilor de
școală”
Necesitatea de a transforma meseria de dascăl în profesia de cadru didactic, a fost impusă
de faptul că la nivelul fiecărui stat și în particular a statului român, educația reprezintă o
prioritate națională, care are ca obiectiv principal elaborarea unei politici educaționale, în baza
căreia este făcută pregătirea pentru viață, la orice vârstă, a ființelor omenești. Activitatea
educațională este complexă, adaptată, orientată, dinamică și flexibilă, pentru a stimula idealul
fiecărei ființe umane, exprimat prin ,,a fi și a deveni”, concis: realizează pregătirea omului ca
element activ al vieții sociale.
Activitatea didactică a profesorului modern, depășește evidențierea unor calități
personale ale acestuia, apreciate prin termenii de: vocație, talent, măiestrie, prin faptul că
presupune însușirea unui sistem complex de cunoștințe teoretice, formarea unor deprinderi,
abilități, competențe, calități și asumarea unor roluri, într-o manieră riguroasă și controlată,
ceea ce reprezintă profesionalismul său.
Cel mai frecvent aplicat criteriu de stabilire a modelului ,,profesorului ideal” este cel
de eficiență în activitatea de predare-învățare, definită în termeni de conduită așteptată și
realizată de către elevi. Principala calitate a acestui model, din punct de vedere structural, a
fost considerată compatibilitatea dintre ,,vocația pedagogică” și ,,a te simți chemat, ales pentru
această sarcină și apt pentru a o îndeplini”. Vocația pedagogică presupune: ,,iubire
pedagogică”, certitudinea valorilor social-culturale, conștiința responsabilității față de copii,
față de țară și față de umanitate, în general. Alte însușiri ale ,,profesorului ideal” sunt de ordin:
fizic (sănătatea, integritatea fizică, prezența agreabilă, ținuta decentă), intelectual (inteligența,
spiritul de observație, memoria bună, imaginația bogată), afectiv ( empatia, generozitatea,
pasiunea, entuziasmul), volitiv ( fermitatea, perseverența, consecvența, răbdarea), moral
(modestia, onestitatea, corectitudinea) etc.
157
Pe lângă activitatea didactică exercitată la clasă, profesorul are și rol de diriginte, îndrumând
activitatea unui colectiv de elevi. Munca educativă cu un colectiv de elevi este greu de
conceput fără prezenţa unui îndrumător capabil să organizeze, conducă şi să coordoneze
ansamblul influenţelor ce se exercită asupra membrilor grupului.
Activitatea de predare a fiecărui profesor presupune integrarea contribuţiei sale,
armonizarea ei cu a celorlalţi colegi şi mai ales orientarea şi adecvarea ei la modelul de
personalitate pe care vrem sa-l realizăm. Un asemenea rol îi revine dirigintelui.
Funcţia de diriginte îi sporeşte profesorului responsabilitatea, îi amplifică rolul şi îl aşează
într-un anumit raport cu toţi ceilalţi factori educativi. Această funcţie îl apropie de elevi şi îi
lărgeşte simţitor sfera de influenţă, adăugând la predarea specialităţii şi rolul de coordonator
al întregii activităţi a clasei sale. Dirigintelui îi revine sarcina de a urmări climatul de muncă
al clasei, interesul şi emulaţia elevilor pentru învăţătură, aria lor de informare, stilul de muncă,
eficienţa activităţilor colective şi mai ales progresul fiecărui elev la fiecare obiect de
învăţământ şi de la o etapă la alta.
Contribuţia dirigintelui este hotărâtoare prin modul în care ştie să organizeze şi să
stimuleze dorinţa şi ambiţia elevilor de a-şi îndeplini cu simţ de răspundere toate obligaţiile
şcolare. A le insufla conştiinţa datoriei şi autocontrolul înseamnă a-i ajuta să-şi înţeleagă
corect statutul de şcolar şi să dobândească un comportament adecvat. Învăţându-i cum să-
nveţe, cum să-şi organizeze munca, cum să-şi formeze priceperi, deprinderi şi atitudini
corespunzătoare în activitatea de instruire, dirigintele îi ajută de fapt să se integreze cu succes
în colectivul şcolar şi să-şi găsească drumul propriu al auto-realizării şi al auto-formării.
Legătura pe care dirigintele o menţine cu ceilalţi profesori şi cu ceilalţi factori educativi,
prin comparaţia clasei sale cu celelalte clase şi mai ales prin raportarea rezultatelor la
obiectivele stabilite pe şcoală, acesta devine îndrumătorul real al adevăratei formări şi
dezvoltări al elevilor îmbinând calitatea de profesor cu cea de educator.
Îi ajută pe elevi să înţeleagă corect faptul că instruirea reprezintă principala cale de
dezvoltare multilaterală, îi ajută să se maturizeze şi să-şi conştientizeze principalele îndatoriri
şcolare.
Dirigintele este preocupat să-şi pună clasa în legătură cu mediul social, cu viaţa şi cu
problemele ei. Frumuseţea relaţiilor cu ceilalţi, utilizarea timpului liber, bucuria de a trai,
nevoia de a cunoaşte, grija pentru păstrarea mediului natural, lupta pentru pace, prietenia şi
solidaritatea cu tineretul înaintat şi alte aspecte ale pregătirii elevilor pentru viaţa socială, se
înscriu de asemenea printre obiectivele principale ale muncii educative a dirigintelui la orice
158
clasă. Conştiinţa politico-morală a elevilor va forma nucleul în jurul căruia trebuie să se
structureze principalele preocupări ale fiecărui tânăr, a-l ajuta să vadă însemnând a-l orienta.
Orice diriginte urmăreşte realizarea unor obiective concrete cum sunt:
-studierea şi cunoaşterea personalităţii elevilor;
-organizarea şi educarea colectivului de elevi;
-asigurarea succesului la învăţătură al tuturor elevilor şi întărirea disciplinei;
-formarea şi dezvoltarea profilului moral al fiecăruia;
-orientarea şcolară şi profesională a tuturor elevilor clasei;
-organizarea timpului liber al elevilor;
-coordonarea eforturilor educative ale tuturor profesorilor clasei şi asigurarea unităţii de
cerinţe şi de acţiune.
Bibliografie
159
1.Abăcioaie, D. Andrei, A., (2005), Ghidul directorului de şcoală (Pledoarie pentru
managementul de calitate în şcoli), Ed. Casei Corpului Didactic, Bacău, ediţia a III-a
2.Boboc, I., (2002), Psihosociologia organizaţiilor şcolare şi managementul educaţional,

EDP, Bucureşti
3.Bontaș, I. – Pedagogie. Tratat, ediția a V-a revăzută și adăugită, Editura BIC ALL,
București, 2001;
4.Chiş, V., (2002), Provocările pedagogiei contemporane, EPUC, Cluj-Napoca
5.Cristea, S., (2003), Managementul organizaţiei şcolare, EDP, Bucureşti
6. Cucoș, C. (coordinator) – Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade

didactice, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2008;
7. Cucoș, C. (coordinator) – Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade

didactice, Ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2009;
8.Iorga, Gh., Sibişteanu, L., Zaharia, D., (2003), Ghidul practic al directorului unităţii de
învăţământ preuniversitar, Ed. „Paralela 45”, Piteşti
9.Iosifescu, Ş., (2001), Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ,

Bucureşti
10.Iucu, R., (2000), Managementul şi gestiunea clasei de elevi. Fundamente teoretico-

metodologice, Ed. Polirom, Iaşi
11.Jinga, E., (2001), Managementul învăţământului, Ed.Aldin, Bucureşti
12.Nicolescu, O., (2001), Metodologii manageriale, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti
13Nicola, I. – Pedagogie. Ediția a II-a îmbunătățită și adăugită, Editura Didactică și

Pedagogică, R.A., București, 1994;
14.Nicolescu, O., (2001), Metodologii manageriale, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti
15. Popovici, D. – Didactica. Soluții noi la problem controversate, Editura Aramis,

București, 2000;
16. Ștefan, M. – Lexicon pedagogic, Editura Aramis, București, 2006;
Surse de documentare și de informare:
1. http://legeaz.net/legea-educatiei-nationale-1-2011/art-241
2. http://legeaz.net/legea-educatiei-nationale-1-2011/art-267
160
3.http://www.unibuc.ro/n/organizare/biro-perf/docs/2013/mar/20_15_02_05Metodologia_-
anexa_OM_5720.pdf
4. http://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83
5. http://en.wikipedia.org/wiki/Main_Pag
161
162

Suport de Curs CDL

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs CDL

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI

PROGRAM POSTUNIVERSITAR: MANAGEMENT EDUCAȚIONAL

Lector univ. dr. Schmidt Mihaela-Camelia Cursant,

Prof. Ing. Dâlv Diana-Maria

Liceul Tehnologic „Crișan” Crișcior

Aprobat în CA din _______________________________

III. MOTIVAREA NECESITĂŢII, FEZABILITĂŢII ŞI A OPORTUNITĂŢII NOULUI PDI

IV. VIZIUNEA ŞI MISIUNEA...................................................................................................34

V. CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ. ASIGURAREA EDUCAŢIEI INCLUZIVE ŞI

IX. STUDIUL DE FEZABILITATE.........................................................................................55

X. ETAPELE DE REALIZARE A PROIECTULUI DE DEZVOLTARE

XI. DEFINIREA MECANISMELOR DE ASIGURARE A CALITĂŢII..............................62

XII. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROIECTULUI DE DEZVOLTARE

XIII. PROIECTAREA BUGETARĂ PENTRU REALIZAREA PROIECTULUI DE

“Non scholae, sed vitae discimus”

I.1. Importanţa educaţiei în contextul actual al reformei învăţământului românesc

Integrarea României în Uniunea Europeană a generat noi oportunităţi dar, în acelaşi

Condiţii strategice pentru un proiect „bine făcut“:

II. FUNDAMENTAREA NOULUI PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

Scurt istoric şi modificările de structură ale unității:

II.2. Analiza comparativă a datelor şi a rezultatelor obţinute pentru fundamentarea

1. LICEUL TEHNOLOGIC 3 8 4 6 1 3 6 13 13 757

1. LICEUL TEHNOLOGIC 2 3 8 4 6 2 3 6 13 787

1. LICEUL TEHNOLOGIC 5 2 3 8 4 8 1 3 6 740

Grădinița Anii școlari

II. 3. Prezentarea rezultatelor participării școlii la proiecte educaţionale dezvoltate la

Nr. crt. Denumirea parteneriatului Instituția parteneră Anul

II. 4. Rezultatele obținute de preşcolarii şi elevii la concursuri

REZULTATELE PREŞCOLARILOR OBŢINUTE ÎN URMA PARTICIPĂRII ACESTORA

ÎN CADRUL CONCURSURILOR LA NIVEL JUDEŢEAN, NAŢIONAL, INTERNAŢIONAL,

II 5. Rezultatele obţinute de elevii LICEULUI TEHNOLOGIC „CRIȘAN” CRIȘCIOR

TABEL CENTRALIZATOR PENTRU EN II - rural

TABEL CENTRALIZATOR PENTRU EN IV - rural

TABEL CENTRALIZATOR PENTRU EN VI - rural

b. PENTRU TEST "MATEMATICĂ şi ŞTIINŢE”

Rezultate Evaluare Națională clasa a VIII-a

Numărul elevilor cu note în intervalul:

Sub 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10

2013- 2014 EVALUARE NATIONALĂ

Numărul elevilor cu note în intervalul:

Sub 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10

Numărul elevilor cu note în intervalul:

Sub 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10

Anul școlar Număr Medii de absolvire

- alimentarea cu apă a școlilor;

2014 BUNURI ŞI SERVICII 57.2

2015 BUNURI ŞI SERVICII 51

TOTAL 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

20 TITLUL II 0.9 0.2 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1

Monitorizarea, evaluarea bugetului şi controlul financiar:

III. MOTIVAREA NECESITĂŢII, FEZABILITĂŢII ŞI A OPORTUNITĂŢII NOULUI

IV. VIZIUNEA ŞI MISIUNEA

MISIUNEA defineşte scopul fundamental, raţiunea de a exista a organizaţiei.

“ Activitatea desfăşurată în cadrul unităţii noastre vizează instruirea şi educarea elevilor

Asigurarea unei interacţiuni optime între şcoală şi mediul social-economic global şi

(după Schein 1996)

VI. DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN ŞI INTERN

5. Descrierea sintetică a contextului în care funcţionează instituţia de educaţie (demografic,

MONOGRAFIA COMUNEI CRISCIOR